Satul Socialist, noiembrie 1973 (Anul 5, nr. 1393-1418)

1973-11-01 / nr. 1393

PAGINA 2 La­­ ordinea zilei în agricultura • La ordinea zilei în agricultura ordinea zilei JUDEŢUL CARAŞ-SEVERIN Pomicultorii şi-au făcut datoria, să şi-o facă şi beneficiarii! La vremea înfloritului, livezile de meri de la Domaşnea, Tere­gova, Cornereva, Iablaniţa şi din alte cooperative agricole din ju­deţul Caraş-Severin, promiteau o recoltă mai bună decât anul tre­cut. Gerurile neaşteptate din luna aprilie au determinat, însă, pier­derea unei părţi din rod. Aceasta nu i-a demobilizat, însă, pe coo­peratori care, lucrînd livezile în acord global, executînd la vreme toate operaţiunile necesare, au reuşit să recupereze mare parte din pierderi, obţinînd fructe sănă­toase, de calitate. Sunt de înţeles, deci, eforturile susţinute din pe­rioada culesului, dorinţa celor mai mulţi cooperatori de a strînge la vreme întreaga recoltă. Astfel, la Obreja, Glimboca, Caransebeş şi Zăgujeni, culesul şi livrarea me­relor s-au încheiat, iar la Domaş­nea, unde livada de meri pe rod cuprinde 142 de hectare, recoltatul se apr­opie de sfîrşit. Necazul este, însă, că eforturile cooperatorilor nu sunt susţinute corespunzător şi întotdeauna de factori care concură la valorifica­rea superioară, fără pierderi, a producţiei. Un exemplu : la Do­maşnea, 120 de lăzi cu mere stau aproape de o lună la marginea satului, sub cerul liber. Beneficia­rul — G.L.F. Bozovici — are un depozit la circa o jumătate de km, dar... — Am recoltat merele şi le-am depozitat, după cum observaţi, în curtea fermei zootehnice — ne spunea inginerul Nicolae Paiii — preşedintele cooperativei. Dar, de o lună, C.L.F.-ul n-a ridicat decit 60 tone Vreo 12 tone de mere au şi putrezit. Am fost nevoiţi să le resortăm de mai multe ori, con­­su­mînd muncă în valoare de 200 de lei pe zi. — Ce spune beneficiarul ? — Şeful centrului ne-a promis că ne va trimite un camion să transportăm merele la depozitul din comună. De la promisiune pînă la fapte este, însă, drum lung. Ieri au preluat 4 500 kg, azi n-au recepţionat nimic... — Dacă depozitul e atit de a­­proape le-aţi putea transporta cu mijloacele cooperativei ? — Nu avem decit un camion, care este suprasolicitat cu trans­portul porumbului, a cartofilor etc. . . . — Aţi socotit cit aţi pierdut pînă acum ? — Valoarea merelor care au pu­trezit, cheltuielile cu manipularea şi plata paznicilor, se cifrează la peste 30 000 de lei. Vizităm centrul de achiziţii şi depozitul de legume şi fructe din Domaşnea­ în curte, numeroase lăzi cu mere strivite stau în bă­taia vintului şi a ploii, fără mă­car o rogojină protectoare. — Din ce localităţi trebuie să preluaţi merele ? — îl întrebăm pe şeful de depozit, Mihai Răzvan. — Cooperativa din localitate şi producătorii din satul Cănicea. Pină acum, am preluat puţin. De altfel, nici nu avem spaţii de de­pozitare. Abia acum pregătim şo­pronul pentru fructe, iar de săp­­tămîna viitoare vom pune în func­ţiune cuptorul de uscat. — De ce nu preluaţi merele de la Domaşnea ? — Am convenit cu conducerea cooperativei ca merele să ne fie aduse aici. Noi nu avem mijloace de transport. C.L.F. Bozovici, de care aparţinem, are. Dar asta nu-i treaba noastră. Cit despre sortare, nu-i o problemă. O vom face. Aşadar, şeful depozitului n-are mijloace de transport şi nici nu cere de la C.L.F., cooperativa nu are nici ea şi nici nu obligă bene­ficiarul să preia fructele. Iar me­rele stau sub cerul liber, depre­­ciindu-se cu fiecare zi. Ce are de spus I.­­.I.L.F.-Reşiţa despre a­­ceastă situaţie ? Aşteptăm răspuns de la I.P.V.I.L.I­. ca şi de la organele de conducere comunale şi în legătură cu un alt fapt, în bazinul pomicol Teregova — Domaşnea, în planta­ţiile ţăranilor cu gospodării indi­viduale, mai sunt multe mere de cules. La Iablaniţa, Cănicea, Ef­­tiroie Murgu, Cornereva, sute de tone de mere aşteaptă culegătorii. Considerăm că I.P.U.I.L.F. Re­şiţa, consiliile populare comunale au datoria să ia neîntîrziat mă­suri pentru ca întreaga producţie de fructe să fie cit mai repede cu­leasă, pentru valorificarea unor cantităţi cit mai mari la fondul de stat. Şi aceasta, cit mai urgent, de­oarece scăderile de temperatură din ultimele zile pot determina mari pierderi. I. FAUR coresp. „Satului socialist“ . Băile Felix îşi merită renumele !Urmare din pag. 15 numim şi cooperativei noastre şi gazdelor. încerc să aflu mai multe amă­nunte. — Pentru prima oară — ne mărturiseşte Domokos — plec in­tr-o staţiune, în concediu. — Sînteţi între fruntaşii coope­rativei ? — Aşa-i! Am avut în plan, anul trecut, să predau 20 650 litri de lapte. Ştiţi cit am predat ? 31778 de litri... Şi soţia lucrează cu mine, în zootehnie. Aşa că, oricum, noi credem că am meritat biletele ! într-o cameră vecină, două fe­mei din comuna Avram Iancu — Ana Faur şi Floarea Sturz s-au întors de la masă şi mai lenevesc în așteptarea orei de tratament la policlinică. Le întreb • „Ce nu vă place aici?“ Ele râd. Degeaba insist. Totul le place. Ne con­tinuăm ancheta și în alt pavilion. Ion Balogh din Salonta e un voinic de poate fringe fierul în două. Pare aproape neverosimil, ca un asemenea om să aibă nevoie de tratamente medicale pentru a-şi recăpăta sănătatea... Şi,­­totuşi, îl găsesc aici, într-o cameră, la par­terul pavilionului 4, împreună cu alţi doi tovarăşi de muncă. — Sîntem foarte mulţumiţi­­ de felul în care ne-au primit şi ne îngrijesc aici. Ţin să vă spun că examenul medical, ce mi s-a făcut, mi s-a părut mai amănunţit, mai complet decât oricare altul. Aflu, deci, încă o dată că Hotărâ­rea din iunie 1971, privind apli­carea unor măsuri de îmbunătă­ţire a condiţiilor de viaţă a mem­brilor cooperativelor agricole de producţie, îşi dovedeşte pe deplin utilitatea, constituind un real folos pentru familiile cooperatorilor. Efortul de a merge în celălalt capăt al ţării se justifică chiar şi numai ca să-l cunosc pe C. Ale­xandru. Rar un bătrîn atît de fru­mos, atît de îngrijit şi cu mintea atît de ascuţită. La 81 de ani, u­­merii îi sînt drepţi, mustaţa albă „în furculiţă“, într-o elegantă vo­lută, iar privirea albastră încă nu-i umbrită de ochelari nici mă­car cînd citeşte. Şi, trebuie să ştiţi că citeşte mult. Pe masa lui se adunaseră cîteva cărţi, iar vo­lumul „Viaţa lui Fouché“, de Şte­fan Zweig era deschis la jumăta­te. După 20 de ani de muncă în C.A.P., în sectorul zootehnic, are, firesc, o pensie bună. Cei doi co­pii i-au dăruit 5 nepoţi, care a­­cum sunt împrăştiaţi­ prin ţară, după învăţătură ori muncă. Aşa că bătrînul a scris ,ilustrate şi la Salonta la fam­ilie, şi la­ Satu Mare şi la Slatina, în generaţia tinerilor, se numără doi ingineri, un tehni­cian, un student la pedagogie şi un soldat. Şi are atîta drag de nepoţi, că reuşeşte să-ţi transmită bucuria lui de a trăi şi de a-i ve­dea mari, oameni de nădejde... Mulţi cooperatori am întîlnit la Felix. Au venit din toate colţuri­le ţării: Aneta Zotea — dintr-o cooperativă din judeţul Bacău, Maria Morişcă — din Suceava, Vasile Ohaba — din Vaslui, Moise Buia — din Timiş, Rodica Popes­­cu — din Dîmboviţa şi Suzana Olteanu — din Cluj. Condiţiile de cazare şi tratament sunt cu ade­vărat excelente, ceea ce nu în­seamnă însă epuizarea posibilită­ţilor de mai bine. Pavilionul nr. 4 de exemplu, are nevoie de repara­ţii. Mobilierul în alte vile este în­vechit. Grădinile reclamă mina gospodarului. Dar, ceea ce este important, ceea ce au reţinut, de­sigur, toţi cei veniţi la odihnă, este efortul ce se face ca oamenii să se simtă bine, ca tratamentul să fie cit mai complet. E­m­e Ciobanii cooperativei agricole din comuna Ciprian Porumbescu, judeţul Suceava, continuă să scoată oile, la păşune pentru a economisi furajele. Foto: EM. TINJALA MEDALION DIMITRIE PACIUREA „Sunt născut în Bucureşti in 1873 la 1 noiembrie. Prin liceu desenam bine şi cu drag. Am ni­merit, insă, într-o şcoală de me­serii. Acolo am studiat sculptu­ra. Venisem să fac mecanica şi am ieşit sculptor... Am fost la Paris, unde am studiat cinci ani la Şcoala Naţională de Belle-Ar­te. Reîntors în ţară, am tras mult timp dracul de coadă. Cam vreo zece ani. Mi s-a comandat ceva... în 1906... N-am avut nici o expoziţie personală toată via­ţa... N-am beneficiat de nimic... N-am făcut nici un monument (deşi a avut atit de minunate proiecte — s.n.) pentru simplul motiv că nu mi s-a dat să fac, deşi am participat la două con­cursuri. In schimb am fost nu­mit in comisiuni ca să mă pro­nunţ asupra lucrărilor altora... ...Din artă să nu faci negusto­rie. Eu nu am cîştigat aproape nici un ban, deşi am lucrat mult. Aşa mi-a fost viaţa şi opera. Imaginaţie şi dezinteres. Singu­rătate şi muncă“. Am transcris aici cuvintele lui Dimitrie Paciurea, despre el în­suşi căci aceste cuvinte sunt o sinteză a tristei sale biografii şi totodată exprimarea unui crez artistic. Un destin ostil a făcut ca marele sculptor român să nu poată crea aşa cum i-ar fi per­mis forţa sa artistică, să nu cu­noască o meritată glorie decit d­upă moarte. Talentul insă i-a fost recunos­cut în timpul vieţii, era mult prea elocvent ca să poată fi contestat. Dimitrie Paciurea a fost un mare singuratic. La singurătate l-au obligat contemporanii prin multele nedreptăţi făcute. In a­­ceastă singurătate a gindit şi creat operele sale: Gigantul, A­­dormirea Maicii Domnului, Ru­găciunea, busturile lui Beethoven, Shakespeare, Ibsen, Tolstoi, Spi­ru Hare­t, Luchian şi Himerele. Lucra intens, desena, făcea portrete, studia modele clasice, citea mult şi, rod al acestor străduinţe aveau să fie sculpturi­le ce l-au impus ca unul dintre cei mai mari artişti ai neamului nostru. Anul 1906 a însemnat prima mare victorie a lui Paciurea — la deschiderea expoziţiei, statuia Gigantul s-a bucurat de o meri­tată apreciere pentru care în 1927 i s-a atribuit premiul Naţional. Gigantul este fără doar şi poate una dintre capodoperele lui Pa­iurea şi reprezintă figura unui bărbat, expresie a ideii de eli­berare, de forţă nu numai de or­din fizic, ci şi spiritual, expre­sie a dorinţei omului de a reali­za idealul, perfecţiunea. La rin­­dul lor Himerele reprezintă în chip miraculos aproape tragedia şi totodată bucuria de a trăi, fiind rodul a nenumărate căutări lăuntrice, a necesităţii de a da un răspuns supremelor întrebări ale vieţii şi artei. Ce altceva pot însemna Sfincşii, Himera văzdu­hului, Himera apei sau cea a pă­­mîntului dacă nu replica artistică la existenţa creatoare a omului ? Au fost şi sunt făcute ades a­­propieri între Paciurea şi Brin­­cuşi, apropieri ce-şi găsesc justi­ficarea doar în faptul că amindoi, aceşti mari poeţi ai daltei au trăit şi creat în aceeaşi perioadă istorică, au fost martorii acelo­raşi frămintări social-politice. Sunt consideraţi amindoi deschi­zători de drumuri în sculptură. Destinele şi operele lor se întil­­nesc în cartea de aur a poporu­lui nostru, dar fiecare reprezin­tă o altă structură spirituală, o altă sensibilitate creatoare, con­cretizată în realizarea unor va­lori artistice, după unii specia­lişti, la fel de mari dar total di­ferite. Dimitrie Paciurea, considerat „Luchianul sculpturii noastre“ şi-a sfîrşit destinul la 14 iulie 1932. In contrast cu anul pre­cedent, toamna în curs e­­voluează în condiţiile unor precipitaţii reduse şi a u­­nor frecvente perioade de insolaţie puternică in sudul şi estul ţării. in cea mai mare parte a zonelor res­pective, există încă un de­ficit puternic de umiditate, în stratul arabil al solului, care stînjeneşte, într-o a­­numită măsură, , procesele de germinare şi răsărire a culturilor de toamnă". Pe mari suprafeţe din Ol­tenia, Muntenia, Dobrogea şi Moldova, rezerva de apă accesibilă plantelor a scă­zut sub 70 de metri cubi la hectar, pe adincimea de 0- 20 cm, atingind local chiar limitele coeficientului de ofilire (vezi harta alătu­rată). În zonele vestice ale ţă­rii şi în Transilvania, preci­pitaţiile mai abundente şi temperaturile mai scăzute din a doua jumătate a lu­nii octombrie au determi­nat un regim de umiditate în sol apropiat de cerinţele culturilor de toamnă (140— 250 metri cubi la hectar). Aceste condiţii favorizează reluarea intensă a procese­lor biologice. In prima jumătate a lu­nii noiembrie, regimul ter­mic se va menţine relativ ridicat. Astfel, în intervalul 1— 16 noiembrie, valorile de temperatură vor oscila, în orele de amiază, între 8 şi 16 grade, în majoritatea zonelor agricole. Noaptea, temperaturile minime vor fi cuprinse între minus 5 şi plus 7 grade, valorile cele mai scăzute semnalindu-se in estul Transilvaniei şi în nordul ţării. in prima ju­mătate a lunii, precipitaţiile vor fi în general slabe şi nu vor determina schimbări e­­senţiale ale umidităţii so­lului.­­ A doua jumătate a lunii noiembrie va fi în general umedă. Sunt de aşteptat precipitaţii atit sub formă de ploaie, cit şi de lapo­­viţa şi ninsoare. Diferenţe­le de temperatură dintre noapte şi zi se vor reduce sensibil, îndeosebi datorită scăderii valorilor din tim­pul zilei, care nici în orele de amiază nu vor depăşi, de regulă, 8-10 grade. Temperaturile minime vor oscila intre minus 4 şi 8°. In ansamblu, vremea va fi în general închisă, cu in­solaţie mult mai redusă de­cit în prima jumătate a lu­nii. Totalul precipitaţiilor lu­nare va fi apropiat de limi­tele normale. Aceasta însă va rezulta îndeosebi din precipitaţiile căzute după 15­ noiembrie. Aşadar, abia spre sfîrşi­­tul lunii se vor produce schimbări esenţiale în umi­ditatea solului, astfel incit rezerva de apă accesibilă plantelor va depăşi 150- 200 metri cubi la hectar, în zonele sudice şi estice ale ţării, in celelalte zone, umiditatea solului va fi mai ridicată, atingind limite de 300-400 metri cubi la hec­­ta­r. Condiţiile agrometeoro­­logice specifice lunii noiem­brie impun intensificarea la maximum a lucrărilor de sezon, îndeosebi a arături­lor de toamnă, în primele două săptămîni, cînd tim­pul se va menţine relativ prielnic activităţii pe ogoa­re. Totodată, diferenţele puternice ale umidităţii so­lului de la o zonă la alta şi chiar în cadrul aceloraşi zone reclamă o atenţie de­osebită a specialiştilor pen­­tru adaptarea tehnologiei de lucru la condiţiile loc.­ CUM VA FI VREMEA IN LUNA NOIEMBRIE? Răspunde inginerul OCTAVIAN BERBECEL, şeful sectorului agrometeo de la Institutul de Meteorologie şi Hidrologie ICGENOA mt/ka 020 30-70 70-HO 1WH0 M-250 >260 Rezervele de umiditate accesibilă în stratul de sol 0—20 cm., la 31 oct. 1973 SATUL SOCIALIST MANIFESTĂRI CULTURALE TRIBUNA ASTREI Incepind­ cu 1 noiembrie a.c. din iniţiativa Comitetului pentru cultură şi educaţie socialistă al judeţului Sibiu se desfăşoară o serie de manifestări cultural­­educative sub genericul „Tribu­na Astrei“. In zilele de miercuri şi duminică ale fiecărei săptă­mîni în comunele Porumbacu de Jos, Laslea şi Bazna (atit în sa­tele de centru cit şi în cele apar­ţinătoare) vor avea loc confe­rinţe pe teme ştiinţifice, concerte de muzică populară, concerte de muzică simfonică, spectacole de teatru prezentate de Teatrul de Stat din Sibiu, spectacole artis­tice. De asemenea, se vor deschide expoziţii de artă plastică şi ex­poziţii de carte, vor avea loc întîlniri ale scriitorilor, poeţi­lor, dramaturgilor cu sătenii. FIŞIER VECHI AŞEZĂMINTE CULTURALE PRAHOVENE La 1 noiembrie 1915 lua fiinţă in comuna Rîncezi (azi satul Nuc­şoara), din iniţiativa a 28 de cetăţeni în frunte cu învăţătorul Gheorghe Dumitrescu, casa de stat şi citit „Nicolae Iorga“.­­ In articolul-program se consemna că „Această casă are menirea să fie loc de întîlnire şi adunare a locuitorilor pentru a se sfătui în linişte şi limpezime asupra nevo­ilor lor, a pune la cale diferite treburi pentru cinstea şi ridicarea satului, a citi cărţi, reviste şi ga­zete potrivit înţelegerii şi cultu­rii lor. Cu un cuvînt casa va sluji de îndemn la orice lucru rodnic şi cinstit pentru binele şi înălţarea sătenilor“. Se mai pro­punea înfiinţarea unei biblioteci, a unei regii cu articole de libră­rie, cofetărie, vînzarea băuturilor răcoritoare , ca : limonada, ceai, cafea. Acest frum­os proiect a fost tradus in viată, dar parțial și pentru scurtă vreme. Joi 1 noiembrie Nr. 1393 JUDEŢUL HUNEDOARA SE DEZVOLTĂ ZESTREA EDILITAR-GOSPODĂREASCĂ A SATELOR In judeţul Hunedoara s-a făcut, recent, bilanţul întrecerii patriotice pentru buna gospodărire şi înfrumu­seţare a comunelor şi satelor, pe anul 1973. In timp ce specialiştii au în­cheiat cu şase luni mai devreme, decit termenul prevăzut, schiţele de sistematizare a comunelor, mii de cetăţeni au luat parte la această competiţie de anvergură, aducîndu-şi contribuţia în bani şi muncă la con­struirea de obiective social-culturale, la înfăptuirea unor acţiuni de inte­res obştesc, menite să ridice gradul de echipare edilitară a satelor, de apropiere a condiţiilor de viaţă de cele urbane. Comitetele executive ale consiliilor populare, deputaţii, au acţionat în acest an cu mai mult simţ de răs­pundere în îndeplinirea sarcinilor sta­bilite pentru dezvoltarea multilaterală a satelor, mobilizînd un număr în­semnat de locuitori la înfăptuirea programului stabilit în adunările ce­tăţeneşti- Locuitorii din Dobra, de pildă, au construit două blocuri cu cite două nivele (pentru intelectualii din sat), o piaţă modernă de ali­mente, un hotel al pieţei, un magazin sătesc în Lăpuşnic­­Prin muncă pa­triotică a cetăţenilor s-a înălţat un dig pe o distanţă de 6 km, ce apără de revărsarea apelor grădina de le­gume şi zarzavaturi a cooperativei agricole de producţie din Dobra, pre­cum şi importante suprafeţe de teren agricol. Pentru înfrumuseţarea comu­nei au fost plantaţi peste 2 000 de arbori ornamentali şi mii de flori. Locuitorii comunei Ilia au efectuat lucrări de interes obştesc, a căror valoare este de 2 600 000 lei, faţă de 1 500 000 lei, cit şi-au prevăzut iniţial. Şi în alte localităţi rurale, cum sunt : Geoagiu, Baia de Criş, Băiţa, Sarmizegetusa, zestrea edilitară a crescut prin construirea de blocuri de locuinţe, dotate la parter cu spaţii comerciale bine utilate. Pe harta judeţului au apărut, cu sprijinul cetăţenilor, noi unităţi sani­tare în satele Lăpugiu, Certej, Bu­­nila, Răchitova, Orăştioara etc. De o deosebită atenţie s-au bucurat, din partea consiliilor comunale ale Fron­tului Unităţii Socialiste, propunerile făcute de cetăţenii satelor privind crearea condiţiilor de urbanizare a comunelor, propuneri care au fost adoptate şi încorporate în schiţele de sistematizare­ Astfel, pe raza comu­nei Cîrjiţi s-a construit un drum pe o distanţă de 15 km, în valoare de 150 000 lei ; în toate satele comunei au luat fiinţă cămine culturale, iar la Cozia şi Almaşul Sec - magazine. Deşi pînă acum nu s-au stabilit cîştigătorii acestei pasionante com­­petiţii, se remarcă faptul că anul 1973 a fost bogat în acţiuni de interes obştesc. Valoarea lucrărilor, execu­­tate prin muncă patriotică, se d­­i­frează la 58 623 000 lei, faţă de 51 335 000 lei cit era angajamentul asumat. S-au desfăşurat ample ac­ţiuni de modernizare a drumurilor, construindu-se 301 km şi reparîndu-se 305 km de drumuri. Totodată, s-au construit 923 podeţe. Pentru a stăvili revărsările de ape s-au ridicat 204 km de diguri şi s-au executat turni­zări de maluri de 922 897 m.p­ Aceste­­ cîteva cifre denotă hăi­­nicia oamenilor, iniţiativa şi hotă­­­rîrea unanimă de ridicare economică şi social-economică a fiecărei comu­­ne, a fiecărui sat- ZINA VESESCU coresp. „Satului socialist" Un dar semnificativ oferit de C. E. C. Cu prilejul „SĂPTAMÎNII ECONOMIEI", Casa de Economii şi Consemnaţiuni oferă tuturor co­piilor din ţara noastră născuţi în ziua de 31 oc­tombrie 1973 — „Ziua mondială a economiei" — cîte un libret de economii cu o depunere iniţială de 100 de lei. Acest dar simbolic cu profunde semnificaţii aduce în rîndurile depunătorilor la C.EC, pe cei mai tineri cetăţeni ai patriei noastre. Odată cu felicitările de rigoare, Casa de Eco­nomii şi Consemnaţiuni transmite părinţilor a­­cestor copii rugămintea de a se prezenta la u­­nităţile C.E.C. cele mai apropiate pentru a primi libretele de economii ce vor fi emise pe numele copiilor lor. LUMEA ÎN CIFRE SI DATE 9 CEL MAI MARE AEROPORT DIN EUROPA ...se va numi Char­les de Gaulle și va fi amplasat la Roissy - en France, la 20 km nord de Paris. Această mare plat­formă aeriană va Pe străzile Parisu­lui poate fi văzut circulind cu o viteză de 40 km pe oră cel mai mic automobil electric din lume. Iată cîteva caracte­ristici tehnice ! 90 cm Rubrică putea­­primi anual peste 50 de milioane de pasageri. Con­strucţia va fi termi­nată in 1985—1990 şi va avea în versio­lungime, 70 cm lă­ţime, 125 cm înălţi­me ; automobilul este dotat cu două motoare electrice cu o putere de 600 w şi respectiv, de 1200 realizată de ELENA nea finală trei sau patru , aerogări din­tre care una este prevăzută să intre in funcţiune la 13 mar­tie 1974. w. Raza de întoarce­re este de 1,40 m, gre­utatea totală 230 kg , urine şi tamburi pen­tru toate cele 3 roţi. Consumă 7,5 kw pe oră. TA MICA ENCICLOPEDIE SUPERLATIVE DE TOT­­ELUL — Dintre capitalele de astăzi cele mai vechi sunt Athena, Bejrut, Roma şi Delhi. — In Londra se află cea mai mare grădină botanică din lume: pe o suprafață de 110 hectare cresc peste 24 000 plante diferite. — Cea mai mare gară de cale ferată se află în New York. Pe la parter trec 26 linii de cale ferată, iar pe la etaj 41. — In Austria a fost descoperit, cu cîţiva ani în urmă, un cristal uriaş care cîntăreşte 618 kg. Cristalul poate fi văzut la „Casa naturii“ din Salzburg. — Cel mai lung pod suspendat din lume este de 2 543 metri. Se numeşte Makinak și este în statul Michigan din S.U.A. TEHNICĂ RECORD AUTOMOBILISTIC ZORILE ŞI AMURGUL (Urmare din pag. 1) poartă. Zorile ca şi amurgul îi gă­sesc pe cimp“. — Acordul global — îşi continuă inginerul vorba — e o... invenţie teribilă. Parcă electrizase oamenii. Doar că, şi de aceea ne necăjim, acum nu mai sunt lăsaţi să-şi ducă treburile la capăt. Erau ocupaţi cu sfecla, am fi putut, pe ici pe colo, începe la păpuşoi, dar au fost luaţi la vie, şi nici măcar în satul lor... Am bătut pe la porţile oameni­lor, să-i văd, să-i întreb cum tră­iesc, cum muncesc, la ce visează. Munca oricit de grea nu înăbuşă visele ci le înaripează cu bucu­ria împlinirilor. Zadarnic însă, par­că pentru a ma convinge de ade­vărul cuvintelor inginerului Stoi­­cescu. Afară de creșa, unde zilnic zburdă pînă la 80 de copii, toată suflarea celor 270 de gospodării este afară „la vie sau la baltă“, unde-și rostuiesc succesele, ziua de miine, bucuriile. Aflindu-mă aici, am trecut „dru­mul“ să văd şi ogoarele învecinate, „ale inginerului Diţu de la între­prinderea de stat Frumuşiţa“, ară­toase, pline, şi ele, de promisiuni înţelegind că, fermierul de la Stoi­­cani avea dreptate spunîndu-mi ce-i trebuie şi ce-i prieşte pămin­­tului. Şi dacă tot m-am bucurat atit, mă gîndeam şi le doream tot­odată oamenilor, să izbîndească in anul ce vine mai mult, mai aproa­pe de recordurile ialomiţenilor, brăilenilor, sătmărenilor,. însufle­ţiţi de chemarea secretarului gene­ral al partidului ei vor să sară ştacheta celor 7 000 kg boabe la hectar, l-am văzut,, şi-i cred în sta­re s-o facă, cu palmele lor, şi pe asta.

Next