Satul Socialist, noiembrie 1973 (Anul 5, nr. 1393-1418)
1973-11-01 / nr. 1393
PAGINA 2 La ordinea zilei în agricultura • La ordinea zilei în agricultura ordinea zilei JUDEŢUL CARAŞ-SEVERIN Pomicultorii şi-au făcut datoria, să şi-o facă şi beneficiarii! La vremea înfloritului, livezile de meri de la Domaşnea, Teregova, Cornereva, Iablaniţa şi din alte cooperative agricole din judeţul Caraş-Severin, promiteau o recoltă mai bună decât anul trecut. Gerurile neaşteptate din luna aprilie au determinat, însă, pierderea unei părţi din rod. Aceasta nu i-a demobilizat, însă, pe cooperatori care, lucrînd livezile în acord global, executînd la vreme toate operaţiunile necesare, au reuşit să recupereze mare parte din pierderi, obţinînd fructe sănătoase, de calitate. Sunt de înţeles, deci, eforturile susţinute din perioada culesului, dorinţa celor mai mulţi cooperatori de a strînge la vreme întreaga recoltă. Astfel, la Obreja, Glimboca, Caransebeş şi Zăgujeni, culesul şi livrarea merelor s-au încheiat, iar la Domaşnea, unde livada de meri pe rod cuprinde 142 de hectare, recoltatul se apropie de sfîrşit. Necazul este, însă, că eforturile cooperatorilor nu sunt susţinute corespunzător şi întotdeauna de factori care concură la valorificarea superioară, fără pierderi, a producţiei. Un exemplu : la Domaşnea, 120 de lăzi cu mere stau aproape de o lună la marginea satului, sub cerul liber. Beneficiarul — G.L.F. Bozovici — are un depozit la circa o jumătate de km, dar... — Am recoltat merele şi le-am depozitat, după cum observaţi, în curtea fermei zootehnice — ne spunea inginerul Nicolae Paiii — preşedintele cooperativei. Dar, de o lună, C.L.F.-ul n-a ridicat decit 60 tone Vreo 12 tone de mere au şi putrezit. Am fost nevoiţi să le resortăm de mai multe ori, consumînd muncă în valoare de 200 de lei pe zi. — Ce spune beneficiarul ? — Şeful centrului ne-a promis că ne va trimite un camion să transportăm merele la depozitul din comună. De la promisiune pînă la fapte este, însă, drum lung. Ieri au preluat 4 500 kg, azi n-au recepţionat nimic... — Dacă depozitul e atit de aproape le-aţi putea transporta cu mijloacele cooperativei ? — Nu avem decit un camion, care este suprasolicitat cu transportul porumbului, a cartofilor etc. . . . — Aţi socotit cit aţi pierdut pînă acum ? — Valoarea merelor care au putrezit, cheltuielile cu manipularea şi plata paznicilor, se cifrează la peste 30 000 de lei. Vizităm centrul de achiziţii şi depozitul de legume şi fructe din Domaşnea în curte, numeroase lăzi cu mere strivite stau în bătaia vintului şi a ploii, fără măcar o rogojină protectoare. — Din ce localităţi trebuie să preluaţi merele ? — îl întrebăm pe şeful de depozit, Mihai Răzvan. — Cooperativa din localitate şi producătorii din satul Cănicea. Pină acum, am preluat puţin. De altfel, nici nu avem spaţii de depozitare. Abia acum pregătim şopronul pentru fructe, iar de săptămîna viitoare vom pune în funcţiune cuptorul de uscat. — De ce nu preluaţi merele de la Domaşnea ? — Am convenit cu conducerea cooperativei ca merele să ne fie aduse aici. Noi nu avem mijloace de transport. C.L.F. Bozovici, de care aparţinem, are. Dar asta nu-i treaba noastră. Cit despre sortare, nu-i o problemă. O vom face. Aşadar, şeful depozitului n-are mijloace de transport şi nici nu cere de la C.L.F., cooperativa nu are nici ea şi nici nu obligă beneficiarul să preia fructele. Iar merele stau sub cerul liber, depreciindu-se cu fiecare zi. Ce are de spus I..I.L.F.-Reşiţa despre această situaţie ? Aşteptăm răspuns de la I.P.V.I.L.I. ca şi de la organele de conducere comunale şi în legătură cu un alt fapt, în bazinul pomicol Teregova — Domaşnea, în plantaţiile ţăranilor cu gospodării individuale, mai sunt multe mere de cules. La Iablaniţa, Cănicea, Eftiroie Murgu, Cornereva, sute de tone de mere aşteaptă culegătorii. Considerăm că I.P.U.I.L.F. Reşiţa, consiliile populare comunale au datoria să ia neîntîrziat măsuri pentru ca întreaga producţie de fructe să fie cit mai repede culeasă, pentru valorificarea unor cantităţi cit mai mari la fondul de stat. Şi aceasta, cit mai urgent, deoarece scăderile de temperatură din ultimele zile pot determina mari pierderi. I. FAUR coresp. „Satului socialist“ . Băile Felix îşi merită renumele !Urmare din pag. 15 numim şi cooperativei noastre şi gazdelor. încerc să aflu mai multe amănunte. — Pentru prima oară — ne mărturiseşte Domokos — plec intr-o staţiune, în concediu. — Sînteţi între fruntaşii cooperativei ? — Aşa-i! Am avut în plan, anul trecut, să predau 20 650 litri de lapte. Ştiţi cit am predat ? 31778 de litri... Şi soţia lucrează cu mine, în zootehnie. Aşa că, oricum, noi credem că am meritat biletele ! într-o cameră vecină, două femei din comuna Avram Iancu — Ana Faur şi Floarea Sturz s-au întors de la masă şi mai lenevesc în așteptarea orei de tratament la policlinică. Le întreb • „Ce nu vă place aici?“ Ele râd. Degeaba insist. Totul le place. Ne continuăm ancheta și în alt pavilion. Ion Balogh din Salonta e un voinic de poate fringe fierul în două. Pare aproape neverosimil, ca un asemenea om să aibă nevoie de tratamente medicale pentru a-şi recăpăta sănătatea... Şi,totuşi, îl găsesc aici, într-o cameră, la parterul pavilionului 4, împreună cu alţi doi tovarăşi de muncă. — Sîntem foarte mulţumiţi de felul în care ne-au primit şi ne îngrijesc aici. Ţin să vă spun că examenul medical, ce mi s-a făcut, mi s-a părut mai amănunţit, mai complet decât oricare altul. Aflu, deci, încă o dată că Hotărârea din iunie 1971, privind aplicarea unor măsuri de îmbunătăţire a condiţiilor de viaţă a membrilor cooperativelor agricole de producţie, îşi dovedeşte pe deplin utilitatea, constituind un real folos pentru familiile cooperatorilor. Efortul de a merge în celălalt capăt al ţării se justifică chiar şi numai ca să-l cunosc pe C. Alexandru. Rar un bătrîn atît de frumos, atît de îngrijit şi cu mintea atît de ascuţită. La 81 de ani, umerii îi sînt drepţi, mustaţa albă „în furculiţă“, într-o elegantă volută, iar privirea albastră încă nu-i umbrită de ochelari nici măcar cînd citeşte. Şi, trebuie să ştiţi că citeşte mult. Pe masa lui se adunaseră cîteva cărţi, iar volumul „Viaţa lui Fouché“, de Ştefan Zweig era deschis la jumătate. După 20 de ani de muncă în C.A.P., în sectorul zootehnic, are, firesc, o pensie bună. Cei doi copii i-au dăruit 5 nepoţi, care acum sunt împrăştiaţi prin ţară, după învăţătură ori muncă. Aşa că bătrînul a scris ,ilustrate şi la Salonta la familie, şi la Satu Mare şi la Slatina, în generaţia tinerilor, se numără doi ingineri, un tehnician, un student la pedagogie şi un soldat. Şi are atîta drag de nepoţi, că reuşeşte să-ţi transmită bucuria lui de a trăi şi de a-i vedea mari, oameni de nădejde... Mulţi cooperatori am întîlnit la Felix. Au venit din toate colţurile ţării: Aneta Zotea — dintr-o cooperativă din judeţul Bacău, Maria Morişcă — din Suceava, Vasile Ohaba — din Vaslui, Moise Buia — din Timiş, Rodica Popescu — din Dîmboviţa şi Suzana Olteanu — din Cluj. Condiţiile de cazare şi tratament sunt cu adevărat excelente, ceea ce nu înseamnă însă epuizarea posibilităţilor de mai bine. Pavilionul nr. 4 de exemplu, are nevoie de reparaţii. Mobilierul în alte vile este învechit. Grădinile reclamă mina gospodarului. Dar, ceea ce este important, ceea ce au reţinut, desigur, toţi cei veniţi la odihnă, este efortul ce se face ca oamenii să se simtă bine, ca tratamentul să fie cit mai complet. Eme Ciobanii cooperativei agricole din comuna Ciprian Porumbescu, judeţul Suceava, continuă să scoată oile, la păşune pentru a economisi furajele. Foto: EM. TINJALA MEDALION DIMITRIE PACIUREA „Sunt născut în Bucureşti in 1873 la 1 noiembrie. Prin liceu desenam bine şi cu drag. Am nimerit, insă, într-o şcoală de meserii. Acolo am studiat sculptura. Venisem să fac mecanica şi am ieşit sculptor... Am fost la Paris, unde am studiat cinci ani la Şcoala Naţională de Belle-Arte. Reîntors în ţară, am tras mult timp dracul de coadă. Cam vreo zece ani. Mi s-a comandat ceva... în 1906... N-am avut nici o expoziţie personală toată viaţa... N-am beneficiat de nimic... N-am făcut nici un monument (deşi a avut atit de minunate proiecte — s.n.) pentru simplul motiv că nu mi s-a dat să fac, deşi am participat la două concursuri. In schimb am fost numit in comisiuni ca să mă pronunţ asupra lucrărilor altora... ...Din artă să nu faci negustorie. Eu nu am cîştigat aproape nici un ban, deşi am lucrat mult. Aşa mi-a fost viaţa şi opera. Imaginaţie şi dezinteres. Singurătate şi muncă“. Am transcris aici cuvintele lui Dimitrie Paciurea, despre el însuşi căci aceste cuvinte sunt o sinteză a tristei sale biografii şi totodată exprimarea unui crez artistic. Un destin ostil a făcut ca marele sculptor român să nu poată crea aşa cum i-ar fi permis forţa sa artistică, să nu cunoască o meritată glorie decit după moarte. Talentul insă i-a fost recunoscut în timpul vieţii, era mult prea elocvent ca să poată fi contestat. Dimitrie Paciurea a fost un mare singuratic. La singurătate l-au obligat contemporanii prin multele nedreptăţi făcute. In această singurătate a gindit şi creat operele sale: Gigantul, Adormirea Maicii Domnului, Rugăciunea, busturile lui Beethoven, Shakespeare, Ibsen, Tolstoi, Spiru Haret, Luchian şi Himerele. Lucra intens, desena, făcea portrete, studia modele clasice, citea mult şi, rod al acestor străduinţe aveau să fie sculpturile ce l-au impus ca unul dintre cei mai mari artişti ai neamului nostru. Anul 1906 a însemnat prima mare victorie a lui Paciurea — la deschiderea expoziţiei, statuia Gigantul s-a bucurat de o meritată apreciere pentru care în 1927 i s-a atribuit premiul Naţional. Gigantul este fără doar şi poate una dintre capodoperele lui Paiurea şi reprezintă figura unui bărbat, expresie a ideii de eliberare, de forţă nu numai de ordin fizic, ci şi spiritual, expresie a dorinţei omului de a realiza idealul, perfecţiunea. La rindul lor Himerele reprezintă în chip miraculos aproape tragedia şi totodată bucuria de a trăi, fiind rodul a nenumărate căutări lăuntrice, a necesităţii de a da un răspuns supremelor întrebări ale vieţii şi artei. Ce altceva pot însemna Sfincşii, Himera văzduhului, Himera apei sau cea a pămîntului dacă nu replica artistică la existenţa creatoare a omului ? Au fost şi sunt făcute ades apropieri între Paciurea şi Brincuşi, apropieri ce-şi găsesc justificarea doar în faptul că amindoi, aceşti mari poeţi ai daltei au trăit şi creat în aceeaşi perioadă istorică, au fost martorii aceloraşi frămintări social-politice. Sunt consideraţi amindoi deschizători de drumuri în sculptură. Destinele şi operele lor se întilnesc în cartea de aur a poporului nostru, dar fiecare reprezintă o altă structură spirituală, o altă sensibilitate creatoare, concretizată în realizarea unor valori artistice, după unii specialişti, la fel de mari dar total diferite. Dimitrie Paciurea, considerat „Luchianul sculpturii noastre“ şi-a sfîrşit destinul la 14 iulie 1932. In contrast cu anul precedent, toamna în curs evoluează în condiţiile unor precipitaţii reduse şi a unor frecvente perioade de insolaţie puternică in sudul şi estul ţării. in cea mai mare parte a zonelor respective, există încă un deficit puternic de umiditate, în stratul arabil al solului, care stînjeneşte, într-o anumită măsură, , procesele de germinare şi răsărire a culturilor de toamnă". Pe mari suprafeţe din Oltenia, Muntenia, Dobrogea şi Moldova, rezerva de apă accesibilă plantelor a scăzut sub 70 de metri cubi la hectar, pe adincimea de 0- 20 cm, atingind local chiar limitele coeficientului de ofilire (vezi harta alăturată). În zonele vestice ale ţării şi în Transilvania, precipitaţiile mai abundente şi temperaturile mai scăzute din a doua jumătate a lunii octombrie au determinat un regim de umiditate în sol apropiat de cerinţele culturilor de toamnă (140— 250 metri cubi la hectar). Aceste condiţii favorizează reluarea intensă a proceselor biologice. In prima jumătate a lunii noiembrie, regimul termic se va menţine relativ ridicat. Astfel, în intervalul 1— 16 noiembrie, valorile de temperatură vor oscila, în orele de amiază, între 8 şi 16 grade, în majoritatea zonelor agricole. Noaptea, temperaturile minime vor fi cuprinse între minus 5 şi plus 7 grade, valorile cele mai scăzute semnalindu-se in estul Transilvaniei şi în nordul ţării. in prima jumătate a lunii, precipitaţiile vor fi în general slabe şi nu vor determina schimbări esenţiale ale umidităţii solului. A doua jumătate a lunii noiembrie va fi în general umedă. Sunt de aşteptat precipitaţii atit sub formă de ploaie, cit şi de lapoviţa şi ninsoare. Diferenţele de temperatură dintre noapte şi zi se vor reduce sensibil, îndeosebi datorită scăderii valorilor din timpul zilei, care nici în orele de amiază nu vor depăşi, de regulă, 8-10 grade. Temperaturile minime vor oscila intre minus 4 şi 8°. In ansamblu, vremea va fi în general închisă, cu insolaţie mult mai redusă decit în prima jumătate a lunii. Totalul precipitaţiilor lunare va fi apropiat de limitele normale. Aceasta însă va rezulta îndeosebi din precipitaţiile căzute după 15 noiembrie. Aşadar, abia spre sfîrşitul lunii se vor produce schimbări esenţiale în umiditatea solului, astfel incit rezerva de apă accesibilă plantelor va depăşi 150- 200 metri cubi la hectar, în zonele sudice şi estice ale ţării, in celelalte zone, umiditatea solului va fi mai ridicată, atingind limite de 300-400 metri cubi la hectar. Condiţiile agrometeorologice specifice lunii noiembrie impun intensificarea la maximum a lucrărilor de sezon, îndeosebi a arăturilor de toamnă, în primele două săptămîni, cînd timpul se va menţine relativ prielnic activităţii pe ogoare. Totodată, diferenţele puternice ale umidităţii solului de la o zonă la alta şi chiar în cadrul aceloraşi zone reclamă o atenţie deosebită a specialiştilor pentru adaptarea tehnologiei de lucru la condiţiile loc. CUM VA FI VREMEA IN LUNA NOIEMBRIE? Răspunde inginerul OCTAVIAN BERBECEL, şeful sectorului agrometeo de la Institutul de Meteorologie şi Hidrologie ICGENOA mt/ka 020 30-70 70-HO 1WH0 M-250 >260 Rezervele de umiditate accesibilă în stratul de sol 0—20 cm., la 31 oct. 1973 SATUL SOCIALIST MANIFESTĂRI CULTURALE TRIBUNA ASTREI Incepind cu 1 noiembrie a.c. din iniţiativa Comitetului pentru cultură şi educaţie socialistă al judeţului Sibiu se desfăşoară o serie de manifestări culturaleducative sub genericul „Tribuna Astrei“. In zilele de miercuri şi duminică ale fiecărei săptămîni în comunele Porumbacu de Jos, Laslea şi Bazna (atit în satele de centru cit şi în cele aparţinătoare) vor avea loc conferinţe pe teme ştiinţifice, concerte de muzică populară, concerte de muzică simfonică, spectacole de teatru prezentate de Teatrul de Stat din Sibiu, spectacole artistice. De asemenea, se vor deschide expoziţii de artă plastică şi expoziţii de carte, vor avea loc întîlniri ale scriitorilor, poeţilor, dramaturgilor cu sătenii. FIŞIER VECHI AŞEZĂMINTE CULTURALE PRAHOVENE La 1 noiembrie 1915 lua fiinţă in comuna Rîncezi (azi satul Nucşoara), din iniţiativa a 28 de cetăţeni în frunte cu învăţătorul Gheorghe Dumitrescu, casa de stat şi citit „Nicolae Iorga“. In articolul-program se consemna că „Această casă are menirea să fie loc de întîlnire şi adunare a locuitorilor pentru a se sfătui în linişte şi limpezime asupra nevoilor lor, a pune la cale diferite treburi pentru cinstea şi ridicarea satului, a citi cărţi, reviste şi gazete potrivit înţelegerii şi culturii lor. Cu un cuvînt casa va sluji de îndemn la orice lucru rodnic şi cinstit pentru binele şi înălţarea sătenilor“. Se mai propunea înfiinţarea unei biblioteci, a unei regii cu articole de librărie, cofetărie, vînzarea băuturilor răcoritoare , ca : limonada, ceai, cafea. Acest frumos proiect a fost tradus in viată, dar parțial și pentru scurtă vreme. Joi 1 noiembrie Nr. 1393 JUDEŢUL HUNEDOARA SE DEZVOLTĂ ZESTREA EDILITAR-GOSPODĂREASCĂ A SATELOR In judeţul Hunedoara s-a făcut, recent, bilanţul întrecerii patriotice pentru buna gospodărire şi înfrumuseţare a comunelor şi satelor, pe anul 1973. In timp ce specialiştii au încheiat cu şase luni mai devreme, decit termenul prevăzut, schiţele de sistematizare a comunelor, mii de cetăţeni au luat parte la această competiţie de anvergură, aducîndu-şi contribuţia în bani şi muncă la construirea de obiective social-culturale, la înfăptuirea unor acţiuni de interes obştesc, menite să ridice gradul de echipare edilitară a satelor, de apropiere a condiţiilor de viaţă de cele urbane. Comitetele executive ale consiliilor populare, deputaţii, au acţionat în acest an cu mai mult simţ de răspundere în îndeplinirea sarcinilor stabilite pentru dezvoltarea multilaterală a satelor, mobilizînd un număr însemnat de locuitori la înfăptuirea programului stabilit în adunările cetăţeneşti- Locuitorii din Dobra, de pildă, au construit două blocuri cu cite două nivele (pentru intelectualii din sat), o piaţă modernă de alimente, un hotel al pieţei, un magazin sătesc în LăpuşnicPrin muncă patriotică a cetăţenilor s-a înălţat un dig pe o distanţă de 6 km, ce apără de revărsarea apelor grădina de legume şi zarzavaturi a cooperativei agricole de producţie din Dobra, precum şi importante suprafeţe de teren agricol. Pentru înfrumuseţarea comunei au fost plantaţi peste 2 000 de arbori ornamentali şi mii de flori. Locuitorii comunei Ilia au efectuat lucrări de interes obştesc, a căror valoare este de 2 600 000 lei, faţă de 1 500 000 lei, cit şi-au prevăzut iniţial. Şi în alte localităţi rurale, cum sunt : Geoagiu, Baia de Criş, Băiţa, Sarmizegetusa, zestrea edilitară a crescut prin construirea de blocuri de locuinţe, dotate la parter cu spaţii comerciale bine utilate. Pe harta judeţului au apărut, cu sprijinul cetăţenilor, noi unităţi sanitare în satele Lăpugiu, Certej, Bunila, Răchitova, Orăştioara etc. De o deosebită atenţie s-au bucurat, din partea consiliilor comunale ale Frontului Unităţii Socialiste, propunerile făcute de cetăţenii satelor privind crearea condiţiilor de urbanizare a comunelor, propuneri care au fost adoptate şi încorporate în schiţele de sistematizare Astfel, pe raza comunei Cîrjiţi s-a construit un drum pe o distanţă de 15 km, în valoare de 150 000 lei ; în toate satele comunei au luat fiinţă cămine culturale, iar la Cozia şi Almaşul Sec - magazine. Deşi pînă acum nu s-au stabilit cîştigătorii acestei pasionante competiţii, se remarcă faptul că anul 1973 a fost bogat în acţiuni de interes obştesc. Valoarea lucrărilor, executate prin muncă patriotică, se difrează la 58 623 000 lei, faţă de 51 335 000 lei cit era angajamentul asumat. S-au desfăşurat ample acţiuni de modernizare a drumurilor, construindu-se 301 km şi reparîndu-se 305 km de drumuri. Totodată, s-au construit 923 podeţe. Pentru a stăvili revărsările de ape s-au ridicat 204 km de diguri şi s-au executat turnizări de maluri de 922 897 m.p Aceste cîteva cifre denotă hăinicia oamenilor, iniţiativa şi hotărîrea unanimă de ridicare economică şi social-economică a fiecărei comune, a fiecărui sat- ZINA VESESCU coresp. „Satului socialist" Un dar semnificativ oferit de C. E. C. Cu prilejul „SĂPTAMÎNII ECONOMIEI", Casa de Economii şi Consemnaţiuni oferă tuturor copiilor din ţara noastră născuţi în ziua de 31 octombrie 1973 — „Ziua mondială a economiei" — cîte un libret de economii cu o depunere iniţială de 100 de lei. Acest dar simbolic cu profunde semnificaţii aduce în rîndurile depunătorilor la C.EC, pe cei mai tineri cetăţeni ai patriei noastre. Odată cu felicitările de rigoare, Casa de Economii şi Consemnaţiuni transmite părinţilor acestor copii rugămintea de a se prezenta la unităţile C.E.C. cele mai apropiate pentru a primi libretele de economii ce vor fi emise pe numele copiilor lor. LUMEA ÎN CIFRE SI DATE 9 CEL MAI MARE AEROPORT DIN EUROPA ...se va numi Charles de Gaulle și va fi amplasat la Roissy - en France, la 20 km nord de Paris. Această mare platformă aeriană va Pe străzile Parisului poate fi văzut circulind cu o viteză de 40 km pe oră cel mai mic automobil electric din lume. Iată cîteva caracteristici tehnice ! 90 cm Rubrică puteaprimi anual peste 50 de milioane de pasageri. Construcţia va fi terminată in 1985—1990 şi va avea în versiolungime, 70 cm lăţime, 125 cm înălţime ; automobilul este dotat cu două motoare electrice cu o putere de 600 w şi respectiv, de 1200 realizată de ELENA nea finală trei sau patru , aerogări dintre care una este prevăzută să intre in funcţiune la 13 martie 1974. w. Raza de întoarcere este de 1,40 m, greutatea totală 230 kg , urine şi tamburi pentru toate cele 3 roţi. Consumă 7,5 kw pe oră. TA MICA ENCICLOPEDIE SUPERLATIVE DE TOTELUL — Dintre capitalele de astăzi cele mai vechi sunt Athena, Bejrut, Roma şi Delhi. — In Londra se află cea mai mare grădină botanică din lume: pe o suprafață de 110 hectare cresc peste 24 000 plante diferite. — Cea mai mare gară de cale ferată se află în New York. Pe la parter trec 26 linii de cale ferată, iar pe la etaj 41. — In Austria a fost descoperit, cu cîţiva ani în urmă, un cristal uriaş care cîntăreşte 618 kg. Cristalul poate fi văzut la „Casa naturii“ din Salzburg. — Cel mai lung pod suspendat din lume este de 2 543 metri. Se numeşte Makinak și este în statul Michigan din S.U.A. TEHNICĂ RECORD AUTOMOBILISTIC ZORILE ŞI AMURGUL (Urmare din pag. 1) poartă. Zorile ca şi amurgul îi găsesc pe cimp“. — Acordul global — îşi continuă inginerul vorba — e o... invenţie teribilă. Parcă electrizase oamenii. Doar că, şi de aceea ne necăjim, acum nu mai sunt lăsaţi să-şi ducă treburile la capăt. Erau ocupaţi cu sfecla, am fi putut, pe ici pe colo, începe la păpuşoi, dar au fost luaţi la vie, şi nici măcar în satul lor... Am bătut pe la porţile oamenilor, să-i văd, să-i întreb cum trăiesc, cum muncesc, la ce visează. Munca oricit de grea nu înăbuşă visele ci le înaripează cu bucuria împlinirilor. Zadarnic însă, parcă pentru a ma convinge de adevărul cuvintelor inginerului Stoicescu. Afară de creșa, unde zilnic zburdă pînă la 80 de copii, toată suflarea celor 270 de gospodării este afară „la vie sau la baltă“, unde-și rostuiesc succesele, ziua de miine, bucuriile. Aflindu-mă aici, am trecut „drumul“ să văd şi ogoarele învecinate, „ale inginerului Diţu de la întreprinderea de stat Frumuşiţa“, arătoase, pline, şi ele, de promisiuni înţelegind că, fermierul de la Stoicani avea dreptate spunîndu-mi ce-i trebuie şi ce-i prieşte pămintului. Şi dacă tot m-am bucurat atit, mă gîndeam şi le doream totodată oamenilor, să izbîndească in anul ce vine mai mult, mai aproape de recordurile ialomiţenilor, brăilenilor, sătmărenilor,. însufleţiţi de chemarea secretarului general al partidului ei vor să sară ştacheta celor 7 000 kg boabe la hectar, l-am văzut,, şi-i cred în stare s-o facă, cu palmele lor, şi pe asta.