Satul Socialist, decembrie 1973 (Anul 5, nr. 1419-1444)
1973-12-01 / nr. 1419
Sîmbătă 1 decembrie Nr. 1418 ----------------------------------------------------------------------- SATUL SOCIALIST ---------------------------------------------------------------------------------------------------- PAGIMA 3 . AGRICULTURA - RAMURĂ DE BAZĂ A ECONOMIEI NAŢIONALE - TREBUIE SĂ STEA PERMANENT ÎN ATENŢIA ORGANELOR DE PARTID ŞI DE STAT Stimaţi tovarăşi, în domeniul agriculturii, planul pe 1974 prevede sarcini mari, printre care obţinerea unei producţii de cereale de peste 18 milioane tone — creşterea efectivelor de animale şi sporirea cu 10 la sută a producţiei animaliere, în vederea realizării acestor obiective se prevăd resurse importante pentru dezvoltarea bazei materiale a agriculturii. Volumul de îngrăşăminte alocat agriculturii va fi cu 45 la sută mai mare decît în 1973, iar suprafaţa amenajată pentru irigaţii va ajunge la sfîrşitul anului 1974 la aproape un milion şi jumătate ha. mINTARCA TOVARĂŞULUI NICOLAE CIAUŞESCU (Urmare din pag. a 2-a) rea şi livrarea ritmică a materiilor prime şi semifabricatelor pe întreaga scară a economiei naţionale, pentru fiecare întreprindere in parte. Totodată, este necesar ca Ministerul Aprovizionării, Comitetul de Stat al Planificării, împreună cu ministerele economice să urgenteze realizarea sarcinilor trasate de mai mult timp cu privire la îmbunătăţirea normelor de consum pe baza tehnologiilor moderne, să elaboreze mai rapid tipizarea materialelor, pieselor, subansamblelor şi maşinilor utilizate, să asigure extinderea folosirii înlocuitorilor. Aţi auzit aici că numai în sectorul producţiei de oţeluri speciale pentru chimie sînt 30 000 de diferite mărci şi tipodimensiuni. Chiar şi 15 000 — cit au spus tovarăşii că s-a stabilit să rămînă — este exagerat de mult. Trebuie să ajungem la o tipizare nu cu zecile de mii de sortimente, şi nici cu miile, ci mult mai restrînsă. Altfel nu putem organiza o Stimaţi tovarăşi, O problemă fundamentală a dezvoltării economico-sociale a ţării în prezent şi în perspectivă — care de mai mult timp a făcut obiectul unei atenţii speciale a conducerii de partid şi de stat, în ultima perioadă elaborîndu-se reglementări cu caracter legislativ — o constituie dezvoltarea resurselor energetice, folosirea mai judicioasă şi reducerea consumului de combustibili şi energie. Aşa cum am mai arătat, consumul energetic a sporit în ţara noastră într-un ritm mai înalt decât venitul naţional. Dacă am accepta în continuare creşterea consumurilor în acelaşi ritm, am risca să ajungem în imposibilitatea de a asigura combustibilul şi energia necesară realizării obiectivelor de dezvoltare economico-socială a ţării. Pe de altă parte, trebuie să arătăm că nu s-a acţionat suficient de energic nici pentru punerea în valoare a tuturor resurselor proprii ale României. Am mai menţionat, dar doresc, fiind aici membrii Comitetului Central, să subliniez încă o dată că, în comparaţie cu alte ţări, raportul dintre venitul naţional şi consumul de energie pe locuitor este la noi necorespunzător. In timp ce venitul naţional pe locuitor este de cîteva ori mai mic decît al unor state dezvoltate din Europa, consumul de energie este apropiat de al acestora. Iată de ce problema folosirii judicioase a combustibilului nu este legată de conjunctura actuală, ci reprezintă o problemă esenţială a orientării şi dezvoltării economiei noastre în general. După cum ştiţi, problema energiei se pune în prezent — şi tot de mai mult timp, de altfel — în mod foarte acut în toate ţările lumii, şi aceasta nu numai sub raport conjunctural, ci din punct de vedere al însăşi dezvoltării în perspectivă a civilizaţiei. Unele calcule de prognoză arată că dacă ritmul actual de creştere cu circa 8 la sută la consumul de gaze şi ţiţei în lume se va menţine neschimbat pînă în anul 2000, rezervele mondiale de ţiţei se vor epuiza în proporţie de aproape 90 la sută, iar cele de gaze naturale de circa 75 la sută. Este, desigur, vorba de rezervele cunoscute în momentul actual. Se ridică, deci, în mod imperios necesitatea unei reorientări ferme în domeniul consumului de combustibil şi energie, a stabilirii unei politici riguroase de economisire a tuturor formelor de energie, mai ales a ţiţeiului şi gazelor, de folosirea maximă a altor resurse energetice de care dispune ţara noastră, precum şi a adoptării unor noi soluţii şi tehnologii de producere a energiei. Pentru reglementarea imediată a problemelor a fost adoptat recentul decret al Consiliului de Stat, care stabileşte măsuri de gospodărire mai judicioasă şi economisire a resurselor energetice. Criteriul economiei de combustibil va trebui însă să guverneze însăşi concepţia generală a dezvoltării în perspectivă a economiei noastre naţionale, principiile pe baza cărora vom acţiona pentru profilarea producţiei de bunuri materiale în concordanţă cu realităţile şi cerinţele epocii noastre. Planul pe 1974 prevede reduceri substanţiale la consumul de combustibil, energie electrică şi termică. Pentru realizarea unei dezvoltări economice ce va avea drept rezultat un spor al venitului naţional de 14,6 la sută faţă producţie economică cu rezultate bune, calitativ corespunzătoare. Cadrele economice, organele de partid şi de stat trebuie să înţeleagă că buna gospodărire a resurselor alocate nu este numai o problemă a compartimentelor de aprovizionare, ci o sarcină economică generală, care priveşte fiecare minister, fiecare centrală şi întreprindere, pe fiecare om al muncii. Soluţionarea tot mai bună a problemelor aprovizionării impune şi intensificarea eforturilor pentru punerea în valoare de noi rezerve de materii prime, pentru elaborarea tehnologiilor necesare valorificării resurselor cu un conţinut util mai redus sau aflate în condiţii mai dificile de exploatare. Ministerul Aprovizionării, Comitetul de Stat al Planificării trebuie să cunoască în permanenţă modul în care se asigură baza materială a planului şi să intervină operativ ori de cîte ori apar dereglări în procesul de aprovizionare. Recent, Comitetul Execude 1973 şi o creştere a producţiei industriale de 16,7 la sută, consumul de energie electrică se va majora cu 9,3 la sută, iar cel al energiei primare cu 7,0 la sută. Va trebui acţionat cu toată fermitatea pentru scăderea consumurilor tehnologice în centralele electrice şi a pierderilor de energie în reţele, pentru reducerea mai accentuată a normelor de consum în industrie, transporturi, construcţii, pentru modernizarea instalaţiilor, realizarea de economii la iluminatul public şi comercial, precum şi în consumul casnic. Vor trebui realizate reduceri la consumul de benzină, motorină, păcură, combustibil lichid uşor, prin optimizarea traseelor de transport, evitarea curselor în gol, limitarea vitezelor de circulaţie, casarea autovehiculelor cu grad avansat de uzură, raţionalizarea consumului locomotivelor, tractoarelor şi al altor mijloace de transport, creşterea tracţiunii Diesel, reducerea consumului de energie termică. Toate aceste măsuri vor trebui amplificate într-un program de perspectivă consacrat dezvoltării şi utilizării raţionale a bazei energetice a ţării noastre. In condiţiile scăderii resurselor energetice şi hidrocarburilor pe plan mondial şi ale unor rezerve interne limitate de ţiţei şi gaze — şi care trebuie destinate în primul rind chimizării — una din căile pe care va trebui să mergem în viitor va fi extinderea utilizării combustibililor solizi, a cărbunilor şi şisturilor bituminoase. Rezervele de cărbune şi şisturi de care dispunem sunt destul de mari, asigură pentru o perioadă îndelungată producţia necesară de energie. Trebuie să spunem că şi in orientarea generală s-au neglijat aceste resurse, iar Ministerul Minelor şi Petrolului nu a acordat atenţia necesară şi n-a realizat în ultimii ani prevederile planului la producţia de cărbune. Se acţionează cu destulă încetineală pentru realizarea sarcinilor stabilite cu ani în urmă în vederea valorificării șisturilor bituminoase. Trebuie să analizăm mai temeinic resursele hidroenergetice ale apelor interioare și ale Dunării și să intensificăm activitatea pentru punerea lor în valoare. După unele aprecieri, în momentul de față, în centralele hidroenergetice nu folosim decît 20 la sută din resursele de care dispunem. De asemenea, este necesar să înfăptuim în cel mai scurt timp programul stabilit de Comitetul Executiv privind trecerea la construirea de centrale nucleare. Vor trebui stabilite măsuri pentru trecerea treptată a centralelor termoelectrice în funcţiune şi în curs de construcţie de pe consumul de gaze şi păcură pe consumul de combustibili solizi. Este necesar să facem acest lucru în vederea asigurării pe o perioadă mai îndelungată a resurselor de petrol şi gaze pentru chimizare. Paralel, trebuie intensificate cercetările geologice, de punere în valoare a rezervelor existente. Mă aşteptam ca tovarăşul Almăşan să vorbească aici de faptul că extragem numai 30 la sută — sau chiar sub 30 la sută — din rezervele cunoscute de ţiţei, restul rămînînd în subsol; or, pe plan mondial se merge pînă la 60—70 la sută. Deci, chiar în ceea ce cunoaştem, şi în terenurile pe care le-am exploatat dispunem încă de rezerve considerabile, pe care, luînd măsuri corespunzătoare, le putem pune în valoare. tiv al Comitetului Central a aprobat măsuri privind îmbunătăţirea reglementării stocurilor de materiale şi produse, în concordanţă cu prevederile de plan. Se impune chiar pentru planul următor o îmbunătăţire a unor stocuri de producţie ; nu se poate concepe o activitate corespunzătoare cu un stoc de producţie de o zi sau de două zile. Chiar dacă avem rezervele de plan necesare, trebuie totuşi să ajungem în mod treptat la ceea ce s-a stabilit mai des, mult, ca pentru fiecare ramură şi subramură să se asigure stocuri corespunzătoare procesului de producţie. Iată de ce consider că este necesar să mai analizăm această problemă şi să-i aducem îmbunătăţiri încă pînă la începutul anului 1974. Ministerul Aprovizionării, celelalte organe centrale trebuie să cunoască întotdeauna stocurile existente pe economie şi să acţioneze rapid pentru redistribuirea şi valorificarea lor în concordanţă cu nevoile procesului de producţie, în general, va trebui să se acţioneze pentru înlocuirea instalaţiilor care folosesc gaze şi păcură, cu instalaţii profilate pe utilizarea cărbunelui energetic. Fiind aici şi primii secretari, precum şi mulţi tovarăşi care lucrează în agricultură, reamintesc din nou necesitatea de a se renunţa la construcţiile care se fac în agricultură pentru uscarea produselor agricole, a fineţurilor şi altor produse cu combustibil. Trebuie folosit combustibilul inepuizabil de care dispunem — energia solară — pe care n-o utilizăm cum trebuie. în loc să uscăm cerealele şi fineţurile aşa cum s-a făcut de sute şi sute de ani, noi consumăm energie electrică, combustibili, ceea ce este cu totul neraţional. Trebuie să lichidăm cu desăvîrşire această situaţie. Conform programelor aprobate, este necesar să înceapă asimilarea şi fabricarea de cazane, instalaţii de ardere, arzătoare cu randament ridicat, atît pentru noile obiective industriale, cît şi pentru înlocuirea în anii viitori a instalaţiilor cu randament redus din întreprinderile existente, precum şi a aparaturii de măsură şi control, de automatizare, destinate instalaţiilor de ardere. Ministerele, centralele şi întreprinderile vor trebui să asigure recuperarea cît mai largă a resurselor energetice secundare. Pentru fiecare unitate trebuie stabilit un program energetic cît mai raţional. Vor trebui elaborate în cel mai scurt timp normative precise privind încălzirea şi iluminatul spaţiilor de producţie, construcţiilor social-culturale şi locuinţelor, spre a asigura satisfacerea necesarului de energie şi combustibil în mod raţional. Acelaşi lucru se impune şi pentru industrie, pentru comerţ, pentru toate domeniile de activitate. Totodată, vor trebui stabilite soluţii pentru optimizarea reţelei electrice, de telecomunicaţii, în vederea reducerii consumului de cabluri şi becuri electrice. După unele aprecieri, trebuie să reducem cel puţin la jumătate actualele reţele de iluminat. Sunt locuri unde stîlpii sunt aşezaţi din 15 în 15 metri sau din 20 în 20 de metri ; or, aceasta este cu totul de neadmis. Trebuie să adoptăm norme precise în această privinţă, în afară de energie, se consumă neraţional cabluri şi alte materiale. Se impune ca, de îndată, să ia fiinţă şi să-şi îndeplinească atribuţiile prevăzute în decret Comisia permanentă pentru coordonarea, avizarea şi controlul consumului de combustibil şi de energie electrică şi termică. In procesul îmbunătăţirii permanente a structurii ramurilor şi subramurilor industriale, este evident că în viitor va trebui să dezvoltăm cu precădere industriile cu consumuri energetice reduse, cu produse de înaltă valoare, ce încorporează muncă complexă, calificare tehnică superioară, reducînd continuu producţia ce înglobează un mare consum de materii prime şi energie şi cu o valoare mică, precum şi tehnologiile învechite, care determină consumuri ridicate de combustibil şi energie, în lucrările de definitivare a proiectului planului cincinal pe perioada 1976—1980 şi a prognozelor pînă în 1990, aceste probleme trebuie să-şi găsească o soluţionare cît mai judicioasă. Va spori gradul de mecanizare a lucrărilor agricole, urmînd ca la sfîrşitul anului viitor agricultura să dispună de circa 116 mii tractoare, 11 mii combine autopropulsate şi de o gamă largă de alte maşini, care vor permite efectuarea în condiţii superioare a lucrărilor agrotehnice. Aş dori să atrag atenţia asupra măsurilor pentru realizarea programului de irigaţii, îndeosebi a irigaţiilor aşa-zise în regim gospodăresc, unde există foarte serioase rămîneri în urmă. Va trebui ca mîine să se analizeze cu toate comitetele judeţene de partid şi cu Ministerul Agriculturii situaţia în această privinţă pe fiecare judeţ şi să se stabilească măsurile corespunzătoare. Va trebui să luăm, de asemenea, măsuri pentru a asigura folosirea mai bună a suprafeţelor irigate, avînd în vedere lipsurile care se mai manifestă în această direcţie. Totodată, este necesar să se acorde toată atenţia realizării programului de mecanizare, pe care l-am discutat nu de mult, menit să asigure strîngerea la timp a recoltei. O condiţie importantă a îndeplinirii prevederilor planului în agricultură o constituie mai buna folosire a fondului funciar. Trebuie arătat că continuă să se practice o risipă inadmisibilă a acestui bun de interes naţional. Am mai discutat o dată — şi doresc să subliniez din nou — că, indiferent de proprietate, pămîntul aparţine întregului popor, este o avuţie naţională şi nimănui nu-i este admis să distrugă, sub o formă sau alta, acest bun al naţiunii noastre. Dacă lucrurile nu sunt clare, să aducem precizările corespunzătoare prin lege, neschimbînd caracterul proprietăţii, dar declarînd pămîntul avuţie naţională, ce trebuie administrată după regulile stabilite de stat, care reprezintă interesele întregului nostru popor. Se pare că unii consideră că dacă deţin în proprietate, sub o formă sau alta, diferite suprafeţe de pămînt, acesta este la discreţia lor, pot face cu pămîntul ce vor ! Pămîntul este al întregii naţiuni şi trebuie să-l tratăm ca atare ! Trebuie cu hotărîre aplicate prevederile legii privind reglementarea scoaterii pămîntului din circuitul agricol, măsurile de reintroducere în producţie a altor suprafeţe. Subliniez din nou ceea ce am spus şi astăzi cînd am intervenit în discuţii, şi anume, necesitatea de a se crea un fond special, din plata pe care întreprinderile sau alte instituţii o fac pentru pămînt, pentru dezvoltarea fondului funciar. Rezerve avem: de-a lungul fiecărui curs de apă putem valorifica mii şi mii de hectare, printr-o bună gospodărire şi organizare. Sunt încă în Delta Dunării cîteva sute de mii de hectare care pot fi puse în producţia agricolă. Independent de aceste rezerve, problema este de a merge hotărît la restrîngerea construcţiilor, industriale şi agricole, la amplasarea lor judicioasă, pentru economisirea fiecărui metru de pămînt. Comitetele judeţene de partid, consiliile populare, organele agricole trebuie să-şi îndeplinească în mai bune condiţii sarcinile care le revin prin lege în această direcţie. Vor trebui, de asemenea, luate măsuri energice pentru traducerea în viaţă a tuturor prevederilor programului de irigaţii, sporindu-se exigenţa în executarea lucrărilor, în acest domeniu se manifestă încă foarte serioase neajunsuri. Recepţia noilor sisteme de irigaţie va trebui să se facă în viitor de către o comisie specială, numită prin decret al Consiliului de Stat. Mă refer, desigur, la irigaţiile mari. Sistemul de astăzi, cînd cei care execută fac şi recepţia, este cu totul necorespunzător. Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare şi Apelor şi Uniunea Cooperativelor Agricole de Producţie, consiliile populare, conducerile unităţilor agricole trebuie să asigure executarea la timp a tuturor lucrărilor de desecare, de scurgere a apelor, a tuturor acţiunilor de îmbunătăţiri funciare prevăzute în plan. Nu trebuie considerat că dacă în toamna aceasta am avut secetă trebuie să renunţăm la realizarea programului de desecări, de regularizare a cursurilor de apă şi de aplicare a măsurilor care se impun pentru prevenirea inundaţiilor. Organele şi organizaţiile de partid, organele agricole, consiliile populare şi uniunile cooperatiste trebuie să înţeleagă că poartă o mare răspundere pentru realizarea la timp şi în cele mai bune condiţii a tuturor lucrărilor agricole de care depinde în mod hotărîtor sporirea continuă a producţiei agricole. Este necesar să se asigure mai buna exploatare şi folosire a parcului de maşini agricole, organizarea mai judicioasă a muncii în întreprinderile agricole de stat şi cooperative, mobilizarea tuturor forţelor oamenilor muncii de la sate, în vederea executării fiecărei munci agricole la timpul optim, cu respectarea riguroasă a regulilor agrotehnicii moderne. Experienţa acestui an a arătat încă o dată că nerealizarea planului de producţie vegetală s-a datorat nu numai condiţiilor climatice nefavorabile — şi poate nu în primul rind acestor condiţii — cît, mai ales, lipsurilor în executarea însămînţărilor şi a lucrărilor de întreţinere a culturilor. Aceasta o dovedeşte şi faptul că, în cadrul aceleiaşi gospodării sau în cadrul aceluiaşi judeţ sau zone, în unele gospodării s-au realizat producţii de 2—3 ori mai mari decît în altele vecine. Această situaţie trebuie lichidată cu desăvârşire în activitatea pentru asigurarea recoltei anului viitor. O atenţie sporită va trebui acordată cultivării plantelor tehnice, de care economia noastră are nevoie în mod stringent şi care aduc totodată venituri mari unităţilor agricole şi asigură creşterea avuţiei naţionale. Judeţele trebuie să-şi asigure, de asemenea, în mai mare măsură producţia de cartofi necesară aprovizionării locale. Trebuie să fie îmbunătăţită şi producţia de sfeclă de zahăr şi floarea-soarelui, care se află încă sub posibilităţile agriculturii noastre. Au fost stabilite unele măsuri pentru asigurarea încă din anul viitor a unor producţii sigure pentru fondul central, pe un anumit număr de suprafeţe. Va trebui ca, în cursul zilei de mâine, să repartizăm pe judeţe suprafaţa care trebuie realizată obligatoriu de către fiecare comitet judeţean — în condiţiile stabilite de irigaţii, îngrăşăminte şi mecanizare — pentru a asigura obţinerea cantităţilor de care avem nevoie. în ce priveşte producţia de legume, după cum am mai menţionat, am obţinut anul acesta o recoltă bună. Cu toate acestea, există încă condiţii pentru a realiza o sporire mult mai mare a recoltei, faţă de ceea ce am obţinut în acest an, atît la culturile de cîmp, cît şi în sere. De asemenea, la fructe şi struguri, deşi producţia a crescut, rezultatele nu sînt încă pe măsura eforturilor făcute în vederea dezvoltării patrimoniului viti-pomicol. De aceea este necesar să se ia măsuri pentru valori Stimaţi tovarăşi, O problemă hotărîtoare pentru îndeplinirea în bune condiţii a întregului program de dezvoltare economico-socială a ţării o constituie asigurarea şi pregătirea forţei de muncă. In ultimii ani, ca urmare a uriaşului progres economic înregistrat în ţara noastră, în structura socială au avut loc profunde schimbări şi mutaţii cu influenţe deosebit de puternice asupra utilizării şi repartizării forţei de muncă. în primii trei ani ai cincinalului numărul salariaţilor din industrie şi alte sectoare neagricole a crescut cu 645 000. Anul 1974 prevede creşterea forţei de muncă ocupate în industrie şi alte ramuri cu încă 230 000 de persoane. Ponderea celor ocupaţi în industrie şi alte ramuri neagricole va creşte de la 56,3 la sută în 1973, la circa 59 la sută în 1974. Toate aceste schimbări profunde, care au avut loc în ultima vreme şi sunt în curs de desfăşurare în domeniul forţei de muncă, cer adoptarea unor măsuri serioase pentru recrutarea şi calificarea oamenilor muncii, atît în industrie cît şi în agricultură, precum şi în celelalte domenii ale economiei naţionale. Nu trebuie să uităm că şi producţia modernă din agricultură impune un înalt nivel de cunoştinţe ştiinţifice şi tehnice, o pregătire care să corespundă condiţiilor actuale de mecanizare şi chimizare în care se desfăşoară munca în această ramură economică. Se impun eforturi perseverente pentru asigurarea cadrelor calificate necesare noilor obiective industriale, cu atît mai mult cu cît în anul următor peste o treime din sporul de producţie se va realiza în capacităţile industriale noi. în această ordine de idei trebuie să subliniez încă o dată necesitatea de a acorda o atenţie sporită atragerii maselor de femei în activitatea productivă, în întreaga viaţă socială, îndeplinirea în cele mai bune condiţii a acestor sarcini impune întocmirea de către ministere, comitetele judeţene de partid, centrale şi întreprinderi a unor măsuri concrete de recrutare şi calificare a forţei de muncă. Trebuie să înţelegem că formarea cadrelor, ridicarea nivelului profesional şi tehnic al acestora constituie azi factorul hotărîtor al dezvoltării generale a ţării noastre. în toate întreprinderile trebuie să se aplice cu rigurozitate prevederile legale privind perfecţionarea permanentă a pregătirii profesionale a tuturor salariaţilor, reciclarea cadrelor, ca o condiţie esenţială a ridicării calitative a întregii activităţi economico-sociale. îndeplinirea acestor sarcini impune îmbunătăţirea în continuare a activităţii de învăţămînt, aplicarea hotăririlor Flenarei Comitetului Central din iulie acest an. Vor trebui luate măsuri pentru ca în anul viitor practic întreaga promoţie de absolvenţi ai clasei a 8-a să fie cuprinsă în prima etapă a liceului. în acest fel, în învăţămîntul profesional ar urma să fie incluşi, de regulă, absolvenţi ai clasei a X-a a şcolii generale. In învăţământul mediu va trebui să se pună în continuare un accent deosebit pe extinderea liceului de specialitate. Aşa cum se prevede în plan, din necesarul de muncitori calificaţi pe anul viitor, 138 000 vor trebui asiguraţi din rîndul absolvenţilor învăţămîntului profesional şi liceelor de specialitate. Este, de asemenea, necesar să acordăm şi în continuare o mai mare atenţie învăţămîntului superior, pregătirii cadrelor pentru toate sectoarele de activitate, spre a putea îndeplini în mai bune condiţii sarcinile mari care le revin în procesul dezvoltării societăţii noastre socialiste, ficarea mai bună a marilor rezerve din acest domeniu. S-a demonstrat şi în acest an că atunci cînd se iau măsurile corespunzătoare, influenţele climei nefavorabile pot fi diminuate mult. Creşterile pe care ni le propunem în domeniul zootehniei impun îmbunătăţirea radicală a reproducţiei şi întreţinerii şeptelului, cu deosebire în complexele zootehnice de tip industrial şi în general în toate sectoarele. Trebuie să înţelegem că sînt necesare măsuri hotărîte de îmbunătăţire a raselor de animale din ţara noastră, îndeosebi de bovine, ţinîndu-se seama că unele din ele sînt degenerate, nu mai pot da nici măcar atît cît consumă. Acţionăm, în această privinţă, cu foarte mare încetineală. Consider că prin plan trebuie să dăm o atenţie mai mare aducerii din import a unor rase de animale corespunzătoare, pentru a grăbi îmbunătăţirea şeptelului. Nu putem să mai aşteptăm pînă cînd vom realiza aceasta cu forţele proprii ; ne-ar trebui probabil cîteva zeci de ani. Or, această problemă trebuie s-o rezolvăm în 3—4 ani. O atenţie de prim ordin va trebui să fie dată gospodăririi raţionale a furajelor, creării în următorii ani a unor rezerve importante, pentru ca zootehnia să poată face faţă oricăror situaţii deosebite. în acest scop se impune fo Stimaţi tovarăşi, în 1974 se prevede realizarea unui volum de investiţii din fondurile statului de 111 miliarde lei, cu 20,7 la sută mai mare decît în 1973. Se impun deci măsuri foarte hotărîte pentru a realiza la timp şi în bune condiţii acest program deosebit de important. O caracteristică a planului pe anul viitor, după cum aţi putut constata, este orientarea mai judicioasă şi raţională a eforturilor în domeniul investiţiilor, prin reducerea cheltuielilor pentru clădiri şi dirijarea fondurilor cu prioritate spre dotarea cu maşini şi utilaje moderne. Faţă de planul iniţial din vară, prin propunerile prezentate plenarei s-a realizat o reducere de circa 5 miliarde lei în domeniul lucrărilor de construcţii. Ca urmare, ponderea construcţiilor-montaj în totalul investiţiilor va fi în anul 1974 de circa 39 la sută faţă de 45 la sută în 1973. Trebuie spus însă că şi acest nivel este încă mare, fiind determinat şi de faptul că partea covîrşitoare o reprezintă investiţiile aflate în construcţie. Ministerele, centralele, întreprinderile, organizaţiile de partid vor trebui să continue acţiunea de reducere a volumului de construcţii prin eliminarea lucrărilor care nu corespund necesităţilor strict funcţionale sau tehnologiilor de producţie. Pentru viitor vor trebui revizuite riguros toate proiectele de execuţie, astfel ca în 1975 ponderea construcţiilor-montaj în totalul investiţiilor să ajungă la cel mult 35 la sută, urmînd a fi redusă în continuare. Este necesar să se acţioneze mai energic pentru scurtarea termenelor de execuţie a lucrărilor de investiţii şi introducerea cît mai rapidă în circuitul economic a noilor capacităţi. Atrag serios atenţia asupra faptului că în prezent pe şantiere există utilaje nemontate în valoare de peste 5 miliarde lei. Ministerele, centralele, organizaţiile de partid trebuie să îndrepte toate forţele spre asigurarea montării cît mai grabnice a acestor utilaje şi punerea rapidă în funcţiune a noilor obiective, în anul viitor este nominalizat în planul unic naţional întregul volum de investiţii, renunţîndu-se la aşa-zisele obiective şi lucrări necentralizate, care au generat cheltuiala neeconomicoasă a unor importante fonduri şi resurse materiale. Este vorba ca orice lucrare de investiţie să aibă aprobarea organelor centrale şi să corespundă necesităţilor programului de dezvoltare economico-socială a ţării. Nimeni, sub nici un motiv, nu va mai putea începe altfel o lucrare de investiţii. în privinţa aceasta legea planului va trebui să fie foarte clară ! Aceasta nu înseamnă deloc o limitare a atribuţiilor, a autonomiei, care rămîn foarte largi în realizarea planului, în adoptarea măsurilor necesare bunei executări a lucrărilor de investiţii. Dar nimeni nu poate pretinde că autonomia şi atribuţiile înseamnă folosirea banilor societăţii, a avuţiei naţionale fără control şi fără aprobare. Trebuie să înţelegem că mijloacele de care dispune societatea sunt unice şi trebuie folosite într-odirecţie unică şi nu putem lăsa la dispoziţia fiecăruia să le cheltuiască cum doreşte. Mijloacele generale ale societăţii trebuie administrate în mod unitar, aşa cum prevede legea de plan şi legea financiară Fiecare poate să-şi gospodărească mijloacele proprii cum vrea, dar pentru resursele statului există un singur administrator — şi acest lucru trebuie să fie clar pentru toată lumea flosirea mai eficientă a suprafeţelor de păşuni şi fineţe naturale, punerea la termen în funcţiune a tuturor capacităţilor prevăzute în plan pentru producerea furajelor proteice, urgentarea realizării programului de mecanizare a recoltării şi pregătirii furajelor de mare volum. Dezvoltarea zootehniei cere, de asemenea, punerea mai bună în valoare a posibilităţilor existente în gospodăriile populaţiei pentru sporirea efectivelor şi a producţiei animale. Comitetele judeţene de partid, organele agricole şi consiliile populare, în conformitate cu sarcinile stabilite, trebuie să acţioneze mai perseverent pentru dezvoltarea zootehniei în gospodăriile populaţiei, acordîndu-le acestora întregul sprijin de care au nevoie. în general, doresc să atrag încă o dată atenţia — deşi am făcut aceasta şi în şedinţa cu primii secretari , asupra necesităţii ca consiliile populare, comitetele judeţene de partid să-şi îndeplinească în mai bune condiţii sarcinile importante ce le revin în domeniul agriculturii. Fiecare judeţ dispune de mari posibilităţi şi trebuie să facem totul ca să obţinem încă din anul viitor o îmbunătăţire radicală a activităţii în agricultură, o creştere mai substanţială a producţiei agricole. Pornind de la faptul că stadiul pregătirii studiilor tehnico-economice pentru unele obiective este nesatisfăcător, se impune ca toate conducerile ministerelor să ia neîntârziat măsuri pentru urgentarea încheierii documentaţiilor şi asigurarea procurării utilajelor necesare noilor obiective. Am rămas cu impresia, din cele ce au spus unii tovarăşi aici, că unele întreprinderi refuză să încheie contracte. Legea prevede că sarcinile de plan sunt obligatorii și eu cer să se aplice cu strictețe legea. Fiecare întreprindere trebuie să primească sarcini de plan, stabilindu-se pentru ce minister și întreprinderi trebuie să lucreze ; executarea sarcinilor este obligatorie. Orice încălcare a legii aduce după sine măsurile prevăzute de lege. Asupra acestui lucru nu mai încape nici o discuţie în vederea reducerii imobilizării de resurse şi a volumului investiţiilor neterminate, nu se va mai admite începerea nici unui obiectiv care nu are asigurate utilajele necesare. Trebuie să punem capăt cu hotărîre tendinţelor de fărîmiţare a frontului de investiţii, precum şi risipei de materiale şi de forţă de muncă, imobilizărilor nejustificate de fonduri materiale şi financiare pe şantiere. Conducerile ministerelor, centralelor şi întreprinderilor trebuie să manifeste mult mai mare răspundere pentru modul în care se asigură pregătirea lucrărilor de investiţii, precum şi pentru folosirea fondurilor destinate acestora. Acelaşi lucru se impune pentru organele şi organizaţiile de partid. Planul teritorial presupune şi răspundere teritorială pentru întreaga activitate şi deci şi pentru activitatea de realizare a programului de investiţii în toate compartimentele şi la toţi indicatorii. Accentul trebuie pus nu pe construirea de spaţii şi clădiri, ci pe dotarea întreprinderilor cu maşini şi utilaje moderne, capabile să asigure creşteri imediate şi substanţiale ale producţiei. în acest fel, ritmurile de dezvoltare economică prevăzute în plan vor putea fi realizate cu eforturi materiale şi financiare mai mici şi cu eficienţă sporită. Stimaţi tovarăşi, în cursul actualului cincinal s-a realizat o dezvoltare însemnată a comerţului exterior, promovîndu-se tot mai larg participarea activă a României la schimburile şi cooperarea internaţională. Volumul total al comerţului exterior a crescut în 1973 cu aproape 56 la sută faţă de 1970 — aici trebuie să avem în vedere influenţa preţurilor, îndeosebi din acest an — ceeae corespunde unui ritm mediu anual de circa 16 la sută. Au avut loc îmbunătăţiri în structura exporturilor, prin creşterea ponderii maşinilor, utilajelor, a produselor chimice. îmbucurător este faptul că în acest an s-au realizat deja unele acţiuni de cooperare, că de la discuţii generale s-a trecut — e drept, încă timid — la realizarea unor acţiuni concrete. Aceasta va trebui să fie continuată cu perseverenţă în 1974 şi în anii următori. Planul pe anul 1974 prevede creşterea cu 41,3 la sută a volumului comerţului exterior în preţuri curente. înfăptuirea acestor prevederi impune încheierea rapidă a acţiunii de nominalizare pe produse a întregului volum de mărfuri pentru export şi urgentarea contractării produselor respective cu beneficiarii externi. O sarcină de prim ordin este creşterea în continuare a eficienţei exportului, reducerea şi eliminarea produselor la care se depăşeşte cursul de (Continuare in pag. a 4 ); DEZVOLTAREA RESURSELOR ENERGETICE ALE TARII, GOSPODĂRIREA RAŢIONALĂ A COMBUSTIBILULUI ŞI ENERGIEI - CONDIŢIE A PROGRESULUI NEÎNTRERUPT AL ECONOMIEI NAŢIONALE CREŞTEREA VENITULUI NAŢIONAL ŞI RIDICAREA NIVELULUI DE TRAI AL POPORULUI - ROD AL POLITICII ECONOMICE A PARTIDULUI DE DEZVOLTARE ACCELERATĂ A BAZEI TEHNICO-MATERIALE A SOCIETĂȚII