Satul Socialist, ianuarie 1974 (Anul 6, nr. 1446-1469)
1974-01-04 / nr. 1446
« LA ORDINEA ZILEI ÎN AGRICULTURĂ CONDIŢIE HOTÂRÎTOARE PENTRU REPARAREA UTILAJELOR AGRICOLE într-o discuţie recentă, inginerul şef Claudiu Ursulescu, de la Trustul S.M.A. Satu Mare, evidenţia strădania pe care o depun mecanizatorii pentru ca, executînd reparaţii de calitate la tractoare şi la maşinile agricole, să asigure buna lor funcţionare în campania de primăvară şi, totodată, reducerea consumului de carburanţi. Am reţinut, de exemplu, iniţiativa mecanizatorilor de la S.M.A. Satu Mare de a deschide „contul de economii de carburanţi“, reprezentând valoarea lucrărilor care vor fi efectuate din combustibili economisiţi. Această iniţiativă este în curs de generalizare în toate staţiunile de mecanizare din judeţ şi ea determină o mai mare grijă pentru executarea corespunzătoare a reparaţiilor. Ca şi în alte judeţe din ţară, noi am organizat centre specializate pentru diferite tipuri de reparaţii — ne spunea interlocutorul. Astfel motoarele se repară la S.M.A. Odoreu, echipamentele electrice la Satu Mare, pompele hidraulice la Tăşnad etc. O mare atenţie acordă mecanizatorii punerii la punct a echipamentelor electrice, pentru a se asigura pornirea automată a tractoarelor. Astfel, se va înlătura funcţionarea tractoarelor în gol în timpul pauzelor de prînz sau la descărcat-încărcat. La fel, un accent deosebit se pune pe reglarea pompelor de injecţie la parametrii funcţionali pentru a se evita supraconsumul de motorină. Campania de reparaţii, în acest judeţ, a început ceva mai tîrziu faţă de alţi ani, din cauza prelungirii lucrărilor agricole. Totuşi, pînă acum cîteva zile, fuseseră reparate mai mult de 500 de tractoare din cele 1 354. Dar, deşi stadiul lucrărilor este mai avansat, comparativ cu anii trecuţi, situaţia reparaţiilor nu este total optimistă. O mare parte din tractoarele care n-au intrat în reparaţii pînă acum sînt cele cărora le lipsesc piese de schimb, în toate staţiunile pentru mecanizarea agriculturii din judeţ există o preocupare deosebită pentru recondiţionarea unui număr cit mai mare de repere, dar aceasta nu rezolvă total problema pieselor de schimb. Pe de altă parte, evidenţa pieselor recondiţionate lasă de dorit. La S.M.A. Tăşnad l-am întrebat pe Nicolae Cal, şeful atelierului de reparat,!, care este valoarea pieselor recondiţionate. Abia după un efort de gîndire a enumerat citeva repere, încheind cu o cifră aproximativă a valorii acestora (circa 50 000 lei). Realitatea este că, deşi se recondiţionează multe piese, acestea nu sunt înregistrate în devizele de reparaţii şi nici, nu sunt trecute prin magazie. Aspectul amintit nu e caracteristic doar pentru Tăşnad, ci şi pentru celelalte staţiuni. După cum am aflat, substratul acestei aparente neglijenţe este acela de a se acoperi ,un alt neajuns : consumul exagerat de mare de piese noi. Există un nomenclator, trimis de Centrala, de mecanizare a agriculturii, în care sunt prevăzute piesele care pot fi recondiţionate in cadrul staţiunilor, dar lista acestor piese nu este cunoscută şi la întreprinderea judeţeană de aprovizionare tehnico-materială a agriculturii, pentru a fi confruntată cu comenzile care sosesc din staţiuni. Semnalînd acest aspect, prezentăm însă şi reversul medaliei : inexistenţa unor piese de schimb care nu pot fi recondiţionate sau confecţionate în ateliere S.M.A. Nu puţine sînt cazurile cînd, din lipsa unor piese mărunte, trebuie în A. PERIDE coresp. „Satului socialist" (Continuare în pag. a 7-a) Asigurarea pieselor de schimb Unul dintre cei mai harnici cooperatori din Leordeni, județul Argeș, este conductorul de atelaj Gheorghe Stăvărache. A fi frumos ! în toate! Frumuseţea ne înconjoară ca aerul. Ea e una din componentele dominante ale vieţii noastre. Este filtrul prin care trec tot timpul toate cuvintele şi gesturile noastre. Legile frumosului nu pot fi interpretate,aplicate pe jumătate sau abandonate. Un singur om care deviază de la ceea ce e frumos întristează pe toţi ceilalţi. Aşa cum a făcut un tinăr care, cu chef fiind, a spart cu pietre becurile de pe stilpi iăsind în urmă-i o cliră de întuneric. Gama actelor de frumuseţe umană este imensă dar variate sunt şi încercările de a o umbri. Unii se obişnuiesc cu starea de urîţenie şi nu mişcă un deget pentru a o curma. Un an de zile in comuna Albeşti - Prahova in teren a stat acoperit de mormane de pămint dislocate de o maşină de săpat canale. Devenise un tablou obişnuit, iar cei care răspundeau primii de obrazul comunei începuseră să-l socotească o parte firească din decorul local. Intr-un sat pomii au fost invadaţi de omizi. Nemaivorbind de paguba materială, tabloul pomilor cu coroanele rarefiate de omizi era dezolant. O simplă manevră de stropire ar fi evitat totul, aşa cum nişte simple in- \demnuri puse pe pereţii unui cămin cultural. „Descoperiţi-vă . I Nu vorbiţi tare. Respectaţi tih- na semenului", a creat un anumit mod de comportament în rîndurile tinerilor. Societatea îşi apără frumuseţea prin legi, dar oamenii veghează pentru ca atentatul la frumuseţe să fie oprit în faşă. Românul are o vorbă înţeleaptă: „Omul sfinţeşte locul". Adică el trebuie să lase pe oriunde trece semnele unei adevărate civilizaţii. V. TOSO ! Din resurse locale, cu forţe locale Subliniind că sarcina de fond a cooperativelor agricole a fost şi rămâne creşterea producţiei vegetale şi animaliere, tovarăşul Nicolae Ceauşescu s-a ocupat pe larg în expunerea la şedinţa de lucru ţinută în noiembrie 1970 la C.C. al P.C.R. şi de necesitatea ca unităţile cooperatiste din agricultură să creeze şi să dezvolte secţii de activităţi industriale, de construcţii şi prestări de servicii. Aplicînd în viaţă indicaţiile partidului cu privire la dezvoltarea acestui important sector aducător de venituri, Biroul executiv al Uniunii judeţene Prahova a sprijinit cooperaţi- 1 ! Reparaţii de calitate. Este obiectivul mecanizatorilor de la I.A.S. Tărtăşeşti, judeţul Ilfov, din rîndul cărora se evidenţiază şi strungarul Nicolae Vasile. Silii stollusi ANUL VI. Nr. 1446 Vineri 4 ianuarie 1974 4 pagini - 30 bani • INSTITUTUL DE CERCETĂRI PENTRU POMICULTURA DE LA PITEŞTI DISPUNE DE O VALOROASA COLECŢIE de peste 3 500 specii şi soiuri de pomi şi arbuşti fructiferi, din care mai mult de o mie sunt autohtone. Fiecare specie este plantată în zonele cu cele mai favorabile condiţii,in staţiuni experimentale. La Voineşti, bunăoară, se află plantaţiile de măr, la Cluj cele de păr, la Piteşti de prun, iar la Geoagiu plantaţiile de nuc. Colecţia formează un preţios fond biologic şi este folosită pentru studii in vederea promovării celor mai valoroase soiuri, obţinerii de noi soiuri şi hibrizi mai productivi şi mai rezistenţi la ger şi la boli, măririi conţinutului de vitamine şi a altor substanţe care conferă valoare fructelor. • IN TABERELE AMENAJATE IN CELE MAI PITOREŞTI LOCURI DIN ŢARA, Predeal, Sinaia, Dîmbul Morii, Izvorul Mureşului, Vatra Dornei, Nucet, Stîna de Vale, Arbănaşi, Tulnici, ca şi în excursiile organizate in zone turistice de interes deosebit şi în mari centre industriale. Işi petrec vacanţa peste 60 000 de elevi — cu 40 la sută mai mulţi decât anul trecut. O caracteristică a actualei vacanţe o constituie diversificarea acţiunilor întreprinse. Aflată la cea de-a treia ediţie, acţiunea pionierească „Ambasadorii prieteniei“ oferă celor 400 de participanţi — cite zece pionieri din fiecare judeţ — întilniri, vizite şi excursii în frumosul oraş de la poalele Tîmpei. Pe lingă tabere şi excursii, elevii au posibilitatea să ia parte la competiţiile şcolare înscrise in calendarul manifestărilor educative : concursurile de creaţie tehnică ,,Minitehnicus“ şi „Tehnium“. Festivalul de teatru, de poezie patriotică şi revoluţionară „Partid, inima ţării“, concursul cultural-artistic ,,Ţara mea de glorii“. Cu ajutorul întreprinderilor cinematografice judeţene şi din municipiul Bucureşti, se desfăşoară în întreaga ţară Festivalul filmului pentru tineretul şcolar. • ANUL 1974 A DEBUTAT LA COMBINATUL DE ÎNGRĂŞĂMINTE CHIMICE DE LA VALEA CĂLUGĂREASCĂ CU O PREMIERA: intrarea în circuitul economic a unei noi instalaţii de tripolifosfat de sodiu cu o capacitate anuală de 20 000 tone. Utilajele, realizate aproape în întregime în ţară, sunt complet automatizate. "1 Economii substanţiale la consumul de carburanţi Acţiunea de reducere a consumului de combustibil, lubrifianţi şi energie electrică a cuprins toate unităţile agricole de stat din judeţul Brăila. Stabilirea unor obiective la nivel de întreprinderi, ferme şi mecanizatori, precum şi a căilor de realizare a obiectivelor, a permis ca I.A.S. Urleasca să economisească în 1973 peste 150 de tone de motorină. Consumurile normale au fost reduse cu 10 la sută pe întreprindere. In unele ferme reducerea a ajuns pînă la 30 la sută. De curind, comitetul oamenilor muncii și conntetul de partid pe întreprindere au analizat mersul acţiunii şi prin compararea diferenţelor dintre consumurile ferme, prin analizarea tehnologiilor şi a altor factori au ajuns la concluzia că in 1974 consumul normat poate fi redus cu 200 de tone de motorină, cantitate cu care pot fi executate 20 000 de hectare de arătură normală. Cele 200 de tone de motorină vor fi economisite pe seama înlăturării complete a mersului motoarelor în gol, a îmbunătăţirii calităţii reparaţiilor, a întreţinerii exemplare a tractoarelor şi a organelor active ale plugurilor și cultivatoarelor, a folosirii integrale a puterii, motoarelor, a eliminării transporturilor în gol sau cu sarcină incompletă. Aplicate riguros, măsurile luate asigură o reducere de minimum 15 la sută a consumului normat. D. IANCU coresp. „Satului socialist“ PRODUSE MAI MULTE, VENITURI MAI MARI rele agricole să dezvolte şi să diversifice activităţile existente, să organizeze noi secţii de producţie şi prestări de servicii pe baza resurselor locale de materii şi materiale şi a forţei de muncă proprii. Activitatea de producţie industrială şi de prestări de servicii a cunoscut un ritm ascendent de dezvoltare sub raportul creşterii numărului secţiilor şi a volumului producţiei realizate. Valoarea producţiei neagricole a fost aproape dublă în 1973 faţă de 1970. Numărul activităţilor organizate în acelaşi interval de timp a sporit de la 238 la 398. Prin ele înseşi cifrele reflectă că sectoarele de producţie industrială şi prestări de servicii din cooperativele agricole contribuie la utilizarea mai completă a forţei de muncă, la valorificarea resurselor locale de materii prime şi materiale, la satisfacerea cu produse şi servicii a nevoilor populaţiei şi ale unităţilor socialiste, precum şi la obţinerea de venituri suplimentare. In multe cooperative, aceste venituri contribuie substanţial la retribuirea cooperatorilor şi la echilibrarea bugetului unităţilor, înţelegînd importanţa şi eficienţa economică a sectoarelor neagricole, cooperatorii din Gherghiţa au confecţionat cahle de teracotă, împletituri de răchită şi papură, cărămizi, au înfiinţat ateliere de rotărie, croitorie, cojocărie, moară şi fierărie care le-au adus anul trecut 10 milioane de lei, cu 3,1 milioane mai mult decit în 1971. Prin secţia de croitorie pentru export, secție de prestări servicii, înfiinţată în: GHEORGHE RADU preşedintele Uniunii judeţene Prahova a cooperativelor agricole de producţie (Continuare în pag. a 3-a) Pe măsură ce un ciclu de producţie din serele legumicole se încheie, se urmăresc facultăţile germinative ale plantelor ce vor lua locul în noul ciclu de vegetaţie. • • COMPETENŢA DIRECTORULUI CĂMINULUI CULTURAL Despre directorii de cămine culturale s-a scris adesea. Se pare că ei reprezintă un subiect „la modă". De ce abordăm şi de data aceasta un asemenea subiect ? Pentru că munca cultural-educativă de masă se impune tot mai mult să fie dusă cu competenţă şi simţ de răspundere, pentru că, de fapt, nu e vorba de „modă", ci de o realitate care nu mai îngăduie formalismul, neglijenţa, spiritul festiv într-un domeniu de activitate deosebit de important ca acesta. Cine este directorul de cămin,cultura! ? Ce gînduri ii animă ? Ce raport există între conştiinţa lui profesională şi rezultatele muncii sale ? Cum ştie să sădească în mintea şi sufletul oamenilor săminţa de lumină a culturii şi convingerilor ferme? Poate nu la toate aceste întrebări în egală măsură, dar la cele mai multe- Valeriu Herghelegiu, directorul căminului cultural din comuna Urecheşti — Vrancea a dat răspunsuri interesante, probate de fapte, meritînd să fie cunoscute şi preţuite. Le transcriem întocmai din blocnotes : Cine sínt ? Cu siguranţă nu sínt... consiliul de conducere al căminului. Adică nu sínt o fantomă. Un şedinţoman sau un făcător de procese verbale. Aţi inteles că nu toţi factorii educaţionali din comună (preşedintele C.A.P., directorul şcolii, primarul, secretarul etc. etc.,) răspund la solicitările căminului cultural. Pe această temă am avut o şedinţă a consiliului de conducere şi am stabilit ce are concret de făcut fiecare. Pentru că aşa cum mergeau lucrurile pînă acum nu mai puteau merge. Sînt profesor de limba şi literatura română, iar dacă... am renunţat la catedră pentru acest birou în care m-aţi găsit, am făcut-o cu gîndul să-mi pot realiza un vis plai vechi : să lucrez direct cu oamenii care au pus şi pun din plin umărul pentru realizarea scopurilor societăţii noastre, să-i ajut să-şi sporească capacitatea de înţelegere, nivelul de cultură şi educaţie. Ca profesor n-aş fi avut timp suficient. De curând am terminat o şcoală de partid la Iaşi, m-am întors şi cu un model de chestionar pentru ancheta socio-culturală ce vreau s-o realizez la Urecheşti. Va fi proba cea mare a priceperii mele în ale sociologiei, fiindcă sunt încă un amator. Vreau să studiez, prin această anchetă, în primul rind care este viaţa culturală a fiecărui locuitor al comunei, ce reprezintă pentru fiecare căminul cultural, biblioteca, cinematograful, presa. "Una dintre întrebări sună astfel : „Cum poate ajuta căminul cultural la propăşirea culturală şi la antrenarea la bunul mers al treburilor locale ?” Mă voi lămuri astfel mai bine de ce unii stau mereu retraşi din viaţa satului, de ce nu răspund într-o măsură mai, mare la chemările noastre. Vreau să capăt, de asemenea, certitudinea că cel puţin în această comună, la activităţile cultural-educative pot participa nu numai tinerii (cam puţini, desigur) ci şi vîrstnicii, fiindcă inactivitatea nu poate fi compatibilă cu omul satului nou. Actul de culturalizare este un act de suflet şi de informare bogată de pasiune şi de ştiinţă, vreau să spun, şi acest lucru mi se cere să-l demonstrez la examenul din luna mai, anul viitor, la şcoala de partid. Trebuie să pregătesc 100 de teme care necesită lectura a sute de volume. La acelaşi examen I. LONGIN POPESCU (Continuare în pag. a 4-a) • ••DUPĂ BALUL PUNKE DE SIMBĂTĂ SEARA Fiorea Stanciu, tinăr în puterea vîrstei, de 30 de ani, din Brazi-Prahova, era inveșmîntat în haine vărgate. 600 de perechi de ochi îl priveau cu vădită dezaprobare, condamnîndu-i faptele grave. Fusese adus la căminul cultural din comună, să răspundă în faţa tuturor cetăţenilor pentru infracţiunea de tentativă de omor şi vătămare corporală. Sentinţa a fost pronunţată grav : 7 ani de închisoare ! Dar cum de a ajuns acest om aici ? Pentru a înţelege mai bine mobilul care l-a dus in anticamera crimei să derulăm faptele, aşa cum s-au petrecut. Intr-o simbătă seara, Florea Stanciu, cînd a ajuns acasă a aflat că e bal în sat şi şi-a zis că acolo şi numai acolo ar putea să-şi măsoare puterile cu toţi tinerii din sat. Să le arate el, cine este ! Deci, Florea Stanciu a mers la bal pur şi simplu să facă scandal. Poate că lucrurile n-ar fi ajuns atît de departe dacă petrecerea tinerească nu ar fi fost „asortată“ cu băuturi alcoolice ce se găseau din belșug la bufet. Ce au gîndit oare organizatorii cînd au făcut o asemenea „aprovizionare“ ? De multe ori, băutura face casă bună cu scandalul, poluează atmosfera de voie bună a serilor dedicate distracţiei şi destinderii binevenite. Individ certat cu cele mai elementare principii de viaţă civilizată, dispus oricînd să sfideze normele convieţuirii sociale. Flo-MIRON ŞTEFANESCU coresp. „Satului socialist“ (Continuare în pag. a 4-a) IN PAG. A 2-A CONTRIBUŢIA COOPERATIVELOR AGRICOLE DE PRODUCŢIE LA ÎNDEPLINIREA PROGRAMULUI NAŢIONAL DE DEZVOLTARE A ZOOTEHNIEI ŞI CREŞTEREA PRODUCŢIEI ANIMALIERE