Satul Socialist, aprilie 1974 (Anul 6, nr. 1521-1545)

1974-04-02 / nr. 1521

PREŞEDINTELUI REPUBLICII gindul curat, căldura inimii şi angajamentul comunist ale tuturor fiilor ţării „Jur că îmi vei face întotdeauna datoria cu cinste şi devotament pentru strălucirea şi măreţia naţiunii noastre socialiste, a Republicii Socialiste România". Cînd aceste cuvinte erau rostite de secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, in faţa forumului ţârii, Marea Adunare Naţională, întreaga suflare a acestui pămînt a trăit clipe­­de înaltă emoţie. Nu toate gene­raţiile unui popor au prilejul să fie făptuitorii şi marto­rii unor mari acte istorice, ce merită, cu adevărat, litera de aur a gravării sale în timp. Noi — şi cînd spunem noi, ne gîn­dim la toţi ce respiră aerul acesta pur de Car­­paţi în care flutură legendele, ce pun umărul şi mintea pentru înălţarea unui măreţ edificiu uman - socialis­mul — am avut un asemenea prilej şi, pentru biografiile noastre, marea zi a ţării ziua de 28 martie 1974­­ va însemna o dată memorabilă despre care vom vorbi cu adincă veneraţie copiilor şi nepoţilor noştri. Alege­rea în înalta funcţie de preşedinte al Republicii a tova­răşului Nicol­ae Ceauşescu, omul simbol al acestei noi naşteri de ţară, comunistul încercat care poartă în sine, ca o poruncă a strămoşilor, visul de libertate şi de continuă prosperitate a naţiunii, ,a făcut să vibreze la unison milioane de cugete, să se nască pe buze cu­vinte de dragoste, de unanimă apreciere, urări de viaţă lungă şi putere de muncă — toate închinate primului fiu al ţării. Sînt acestea zile cînd oamenii se cunosc mai bine unii pe alţii, cînd distanţele dintre localităţile în care locuiesc s-au micşorat în aşa fel incit peste munţi şi ape îşi pot do mina ca la o mare sărbătoare. Pentru ca aceste lucruri semnifică miile de mesaje trimise din toate punctele cardinale ale ţării, scrise şi concepute la flacăra aceleiaşi iubiri, a aceleiaşi mature înţele­geri a semnificaţiei actului istoric. Numele primului preşedinte a! României scris de mina care struneşte metalul, care seamănă şi adună rodul pămîntului, care împleteşte firele, care mingîie frunţile copiilor, care ro­tunjeşte litera nemuritoare, este aşezat - în toate me­sajele - lîngă numele României socialiste, semn că România şi Ceauşescu sînt un tot indestructibil. Aşa cum apele urmîndu şi undele dau chipul mării, tot aşa miile de mesaje conturează portretul întîiului om al ţării. Este un portret de mare expresivitate, un portret pe care istoria îl primeşte ca o operă a colectivităţii noastre socialiste, un portret în care este surprinsă, cu o mare forţă de pătrundere şi analiză, personalitatea umană de care se leagă vigoarea timpului, a epocii pe care o trăim. Oamenii, ca făuritori de istorie, cu­nosc contribuţia fiecăruia la edificarea ei. Cu atît mai mult cunosc contribuţia de nepreţuit a celui ce de a­­proape un deceniu — de cînd partidul şi poporul i-au încredinţat cele mai înalte răspunderi în partid şi în stat — îşi consacră şi zilele, dar şi nopţile, ideilor de mai mult, de mai bine, de mai trainic, de mai armonios pe acest pămînt. Aceştia sînt oamenii care­­scriu aceste mesaje — oamenii care au învăţat de la marele lor conducător să-şi organizeze munca şi viaţa pentru a sluji cit mai pilduitor aceste idei. Din mesajele lor se vede că ei sunt stăpinii aici, lingă Du­năre şi Carpaţi, că îşi înţeleg menirea de a spori cu braţele şi mintea lor avuţiile ţării. Litera scrisă este li­tera demnităţii, într-o ţară a demnităţii. Peste miile şi miile de coli ce s-au transformat în mesaje de felici­tare s-a aplecat, peste creştetul oamenilor, însuşi timpul, confirmînd că totul este exact aşa, că memoria naţiu­nii a reţinut cu maximă fidelitate ce a dat şi a primit de la istoria contemporană, ce a făurit direct sub con­ducerea conducătorului partidului şi statului nostru. „Colectivul nostru îşi exprimă recunoştinţa sa pen­tru ajutorul acordat şi grija părintească pe care ne-o purtaţi şi vă asigură că va face totul pentru a-şi spori contribuţia la opera de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate în Republica Socialistă Româ­nia" — se spune în telegrama adresată de colectivul Combinatului de îngrăşăminte chimice Turnu-Măgurele. O telegramă din mii şi mii. Un colectiv din mii şi mii de colective, în care muncesc oameni de toate profe­siile, de toate vîrstele, de diferite naţionalităţi. Sunt oa­meni mîndri de România, de conducătorul lor­. „Tova­răşului Nicolae Ceauşescu, preşedintele României so­cialiste-­... Aşa încep telegramele ţării. Primul om al României este, într-adevăr, tovarășul nostru, al tuturor. .­m Amenajările se realizează cu participarea în masă la lucrări a ţăranilor cooperatori, in zone­le marginale ale sistemului se sapă reţeaua de canale, folosin­­du-se deopotrivă mijloacele me­canice de lucru cit şi munca ma­nuală. O secvenţă obişnuită de muncă a fost surprinsă de re­porterul nostru pe valea supe­rioară a riului Topolog, unde se amenajează un mare lac de a­­cumulare cu întrebuinţări multi­ple : atenuarea viiturilor, sursă de apă pentru irigaţii şi amena­jare piscicolă ; se execută batar­­doul barajului din amonte de­­ comuna Topolog « Mă» ■ " T­elegrame adresate tovarăşului N­ICOLAE CEAUŞESCU LA ORDINEA ZILEI ÎN AGRICULTURĂ Imperativul: TOATE FORŢELE LA IRIGAT! RAID­IN JUDEŢELE SATU MARE, MARAMUREŞ, IAŞI, GALAŢI ŞI TULCEA (în pag. a 5-a) Ţinind seama­ de condiţiile specifice ale acestei primăveri, specia­liştii recomandă ca, pentru completarea rezervelor de apă din sol să se înceapă frigarea semănăturilor de toamnă, trifolienelor şi a culturilor din epoca întîi şi, acolo unde este necesar, să se aplice udări de apro­vizionare pe terenurile destinate porumbului, soiei şi altor culturi. Aşadar, în fiecare unitate care dispune de terenuri irigate, se impune o atenţie deosebită pentru folosirea judicioasă a acestor suprafeţe. Totodată, darea in funcţiune a noilor amenajări, punerea în valoare a noi surse pentru irigarea unor suprafeţe suplimentare constituie sarcini imediate. De la corespondenţii ziarului nostru aflăm însă că nu peste tot se acţionează într-un ritm mulţumitor. Iată, pe scurt, relatările corespondenţilor. SATU MARE ŞI MARAMUREŞ în alb şi negru Anul acesta, în judeţul Satu Mare s-a prevăzut amenajarea pentru irigat a 1 500 ha, din care 730 ha pînă la sfîrşitul lunii mai. Datorită bunei organizări a activi­tăţii pe şantiere şi unei masive participări la această acţiune, ame­najările interioare au fost termina­te pe mai mult de 500 de hectare. La Potău, Păuleşti, Ghirişa şi în alte unităţi au fost încheiate aces­te lucrăr­i. Inginerul Iosif Podolyak, directorul oficiului judeţean de îmbunătăţiri funciare, ne-a decla­rat că sistemul aducţiunii zonale Odoreu-Botiz, prevăzut a se ter­mina la finele anului, va fi dat în folosinţă parţială în luna iunie, permiţînd irigarea a cel puţin 400 de­ hectare. Există, însă, un judeţ unităţi agricole în care lucrările sînt întîrziate. Astfel, la cooperati­va agricolă din Boghiş au rămas de efectuat operaţii mărunte —­împrăştierea deponiilor rezultate de la săparea şanţurilor, instalarea cîtorva podeţe etc — care sunt tă­răgănate de la o zi la alta. La Mof­­tinu Mic şi Lazuri, un volum rela­tiv mic de săpături nu s-a efectuat şi, drept urmare, udările nu pot începe. în judeţul Maramureş, marea majoritate a noilor amenajări pen­tru irigaţii sunt amplasate pe tere­nuri cu reţele de canale de deseca­re ce trebuie redimensionate. A­­ceastă operaţie ca şi săparea cana­lelor de aducţiune întîrzie pentru că proiectele se află încă în sta­diul de aprobare a documentaţiei. Şi, din păcate, sunt destule cazuri cînd se fac obiecţiuni la proiectele întocmite. La sistemul Săcălăşeni — Coltău — Ocoliş, de exemplu, O.I.F. a omis amplasarea unei sta­ţii de pompare, pentru traversarea apei din râul Lăpuş peste un dig recent construit. Ludovic Somi, preşedintele cooperativei agricole din Oar, ne spunea că din cele 1 020 ha amenajate pentru irigat, vor putea fi exploatate doar 600 ha. Pe restul suprafeţei, apa nu ajunge decît după trei zile de pompare continuă, ceea ce impune un con­sum exagerat de carburanţi. Spe­cialiştii de la C.I.F. Satu Mare sus­ţin, dimpotrivă, că aducţiunea zo­nală asigură apa în cîteva ore de pompare nu numai la Oar, dar şi la Boghiş, pînă l ’ unde mai sunt 10 km. Important este ca toate aceste neajunsuri care puteau fi foarte bine remediate cu ocazia probelor trebuie să fie rapid înlăturate, ast­fel că în calea apei să nu mai ră­mână nici o piedică. (Continuare în pag. a 5-a) Ip.cepind de anul trecut, unităţile agricole de stat şi cooperatiste din judeţul Tulcea se bucură şi ele de binefacerile irigaţiilor. In partea de sud-est a ju­deţului funcţionează un mare şi modern sistem prin care in aceste zile apa se îndreaptă spre terenurile de cultură. In prima dintre imaginile pe care le pre­zentăm, se vede canalul magistral al sistemului. In prezent, se lucrează la extin­derea amenajării pe terenurile dinspre nordul județului. In ima­­gine : lucrări finale la stația de pompare de la Zebil. Vorbind despre ele, despre vir­tuţile lor, aş vrea ca gîndul să îm­prumute ceva din frumuseţea la­nurilor de grine ale Dîmboviţei, aşa cum­ mi s-a relevat ea sub soarele echinocţiului acestei pri­măveri. In această frumuseţe e multă bucurie. O bucurie a împli­nirii trudei din toamnă şi o bucu­rie a speranţei ce va deveni certi­tudine la seceriş. Verdele lanurilor de grine pe care le-am privit cu nesaţ, străbătînd şoseaua ce leagă Tirgoviştea de Titu, e plin de sevă; dacă vremea va fi prielnică, aces­te lanuri vor da o recoltă bogată. O recoltei bogată­­vor da şi lanu­rile de grine ale cooperativei agri­cole din Braniştea. Vorbind despre viaţa lor, despre însuşirile lor morale, aş vrea ca gîndul să cuprindă tot ceea ce a însemnat şi ce înseamnă pentru ele Braniştea şi cooperativa lor agri­colă. La ce şcoală şi-au format a­­ceste'' femei personalitatea, cum au ajuns ele la prestigiul de care se bucură astăzi în faţa consătenilor? Şcoala aceasta, cu un larg orizont instructiv, cu influenţe educative deosebit de puternice, nu este alta decît cooperativa agricolă. Destinul lor este, dincolo de unele particu­larităţi, foarte asemănător. Cînd acum aproape doi ani, Luxiţa Ni­colae a ajuns primar şi secretar comunal de partid la Braniştea, comuniştii, toţi locuitorii acestei aşezări, acordin nu-i încredere, şi-au adus aminte de impresionanta acti­vitate pe care ea a desfăşurat-o în cadrul cooperativei lor agricole, în­totdeauna, anotimp după anotimp, a fost în fruntea celor harnici. Şi ca simplă cooperatoare şi ca şefă de echipă şi ca brigadieră şi ca e­­conomistă la ferma zootehnică. Când, în iarna aceasta, adunarea generală a cooperatorilor din Bra­niştea a ales-o ca preşedintă pe Ecaterina Popescu, în acel moment toţi cei prezenţi în adunare, acor­­dindu-i încredere, au trecut în re­vistă rezultatele pe care această femeie le-a amit în lunga sa acti­vitate din cadrul cooperativei a­­gricole. Remarcabile rezultate. Şi atunci cînd a fost simplă coope­ratoare şi după aceea, ca briga­dieră şi ca economistă, în 1972, brigada condusă de ea a realizat, cele mai mari producţii din cadrul cooperativei, la porumb şi la sfe­clă de zahăr. Şi în acest caz, ob­ştea, a evaluat cu spirit de răspun­dere, cu grijă faţă de viitorul co­operativei agricole calităţile de suflet, de caracter ale celei ce o va reprezenta­, capacitatea sa de a face faţă umei asemenea funcţii. La Braniştea, f­uncţia de preşedinte al cooperativei agricole a fost deţi­nută, mai bine de un deceniu, de Radu Nicolae. Acesta a condus treburile cu pricepere, cu pasiune, dar, ajungînd la 72 de ani, a trebuit să se retragă. Momentul cînd adu­narea generală a cooperatorilor a ales-o ca președintă rămîne pen­tru Ecaterina Popescu de neuitat, în primul rînd a fost cucerită de în­crederea femeilor, de încrede­rea celor ce duc greul muncii pe ogoarele cooperativei agricole din Braniştea, în această localitate e o tradiţie ca bărbaţii să lucreze la căile ferate. . Şi soţul Luxiţei PETRE DINCU ' (Continuare în pag. a 5-a) FRUNTAŞELE SATULUI În paginile 2-3-4; • LEGE PRIVIND ATRIBUŢIILE ŞI RĂSPUNDERILE CON­­SILIILOR DE CONDUCERE, PREŞEDINŢILOR, INGINE­RILOR ŞEFI, CONTABILILOR ŞEFI, ALE CELORLALTE CADRE TEHNICE ŞI ECONOMICE DIN COOPERATIVE­LE AGRICOLE DE PRODUCȚIE, PRECUM ŞI ALE DI­RECŢIILOR GENERALE JUDEŢENE PENTRU AGRICUL­TURĂ, INDUSTRIE ALIMENTARĂ ŞI APE • LEGE PRIVIND ATRIBUŢIILE ŞI RĂSPUNDERILE CO­MITETELOR OAMENILOR MUNCII, DIRECTORILOR, INGINERILOR ŞEFI, CONTABILILOR ŞEFI, ŞEFILOR DE FERME ŞI ALE CELORLALTE CADRE TEHNICE ŞI ECO­NOMICE DIN UNITĂŢILE AGRICOLE DE STAT, PRECUM ŞI ALE ORGANELOR DE CONDUCERE COLECTIVĂ ŞI DIRECTORILOR DIN TRUSTURILE JUDEŢENE DE IN­­TREPRINDERI AGRICOLE DE STAT • LEGE CU PRIVIRE LA REALIZAREA, EXPLOATAREA, ÎNTREŢINEREA ŞI FINANŢAREA AMENAJĂRILOR DE IRIGAŢII ŞI A CELORLALTE LUCRĂRI DE ÎMBUNĂTĂ­ŢIRI FUNCIARE • LEGE PRIVIND PRINCIPALELE ATRIBUTI­ ALE CON­SILIILOR POPULARE ÎN DOMENIUL AGRICULTURII | |­ * T­i­sum SOCIALIST ANUL VI Nr. 1521 1­0­arți 2 aprilie 1974 6 pagini - 30 bani ! 4 Repartizarea judicioasă a specialiştilor -prima barieră in calea navetismului Conferinţa pe ţară a cadrelor de conducere din unităţile agricole de stat şi cooperatiste a reliefat, prin­tre alte obiective majore din per­spectiva dezvoltării, în continuare, a localităţilor rurale, şi necesita­tea prezenţei, cu caracter de con­tinuitate cotidiană, a specialişti­lor la locurile de muncă.* Prezenţa acestora, impusă de însuşi dina­mismul vieţii satului, se poate asi­gura, cu bune rezultate, chiar din momentul repartizării absolvenţi­lor de învăţămint superior, prin asigurarea posibilităţii de optare pentru locuri de muncă aflate în localităţile natale, sau, în orice caz, apropiate. — Sunt încă numeroase cazurile în care — ne spunea Clara Vary, inspector în cadrul Inspectoratului şcolar al judeţului Braşov — ab­solvenţi ai unor facultăţi, fii ai sa­telor judeţului nostru, sunt reparti­zaţi — cu toate că noi avem pos­turi libere, comunicate comisiilor de repartizare — în alte colţuri ale ţării. Specialiştii la care mă retez­au case în comunele de aici, unii au şi familii, aşa incit debutul lor profesional printre oamenii in mijlocul cărora au crescut, şi-au format cea mai mare parte a edu­caţiei, ar fi salutar. Dacă, totuşi, nu se întîmplă totdeauna astfel, cum ar fi firesc, aceasta se dato­­reşte, cred, unei prea mari rigidi­tăţi în aplicarea principiului re­partizării după media notelor ob­ţinute în facultate, ca şi in trans­miterea deficitară a necesarului de cadre, de la unităţile ce au ne­voie de ele, pînă la comisiile de re­partizare. Cîteva constatări ne-au prilejuit conturarea mai exactă a reper­cusiunilor unei repartizări defec­tuoase asupra stabilităţii în co­­m­ună a cadrelor de specialişti. Mihaela Blagă, din comuna C.A. Rosetti, judeţul Buzău, a absolvit facultatea de filologie, după care a fost repartizată in comuna Zăpo­­deni, din judeţul Vaslui. Spre sur­prinderea noastră, însă, am aflat, de la Vasile Mihalcea, secretar al consiliului popular comunal, că la şcoala generală din localitate exis­tau două posturi fără titulari pen­tru care s-au adus suplinitori, in­­staurîndu-se, deci, o situaţie de provizorat, atît pentru profesoara Blagă, care doreşte să lucreze în­ comuna natală şi face demersuri in acest sens, cit şi pentru suplini­tori, oameni ce ar putea fi utili­zaţi, mai eficient, acolo unde ar fi realmente nevoie de ei. — Am primit numeroase cereri, din partea profesoarei Blagă — ne-a spus secretarul Vasile Mihal­cea, dar pînă acum nu le-am pu­tut soluţiona d­in cauza refuzului organelor de resort din judeţul Vaslui de a-i acorda aşa-numita negaţie. Sigur, în virtutea unei dispoziţii legale, consiliul popular al comunei Zăpodeni nu înţelege să se dispen­seze de serviciile unui specialist­ necesar comunei. Dar, nu era mai firesc ca, încă din etapa reparti­zării, Mihaela Blagă să fi fost tri­misă să lucreze în comuna natală, unde are întreaga familie — inclu­siv soțul — in timp ce, pentru Ză­podeni, trebuia desemnat un alt specialist, originar dintr-o localitate apropiată ? S-ar fi evitat demer­suri, naveta profesoarei, atunci AL. SOLOMONESCU (Continuare în pag. a 5-a)

Next