Satul Socialist, aprilie 1974 (Anul 6, nr. 1521-1545)
1974-04-02 / nr. 1521
PREŞEDINTELUI REPUBLICII gindul curat, căldura inimii şi angajamentul comunist ale tuturor fiilor ţării „Jur că îmi vei face întotdeauna datoria cu cinste şi devotament pentru strălucirea şi măreţia naţiunii noastre socialiste, a Republicii Socialiste România". Cînd aceste cuvinte erau rostite de secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, in faţa forumului ţârii, Marea Adunare Naţională, întreaga suflare a acestui pămînt a trăit clipede înaltă emoţie. Nu toate generaţiile unui popor au prilejul să fie făptuitorii şi martorii unor mari acte istorice, ce merită, cu adevărat, litera de aur a gravării sale în timp. Noi — şi cînd spunem noi, ne gîndim la toţi ce respiră aerul acesta pur de Carpaţi în care flutură legendele, ce pun umărul şi mintea pentru înălţarea unui măreţ edificiu uman - socialismul — am avut un asemenea prilej şi, pentru biografiile noastre, marea zi a ţării ziua de 28 martie 1974 va însemna o dată memorabilă despre care vom vorbi cu adincă veneraţie copiilor şi nepoţilor noştri. Alegerea în înalta funcţie de preşedinte al Republicii a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, omul simbol al acestei noi naşteri de ţară, comunistul încercat care poartă în sine, ca o poruncă a strămoşilor, visul de libertate şi de continuă prosperitate a naţiunii, ,a făcut să vibreze la unison milioane de cugete, să se nască pe buze cuvinte de dragoste, de unanimă apreciere, urări de viaţă lungă şi putere de muncă — toate închinate primului fiu al ţării. Sînt acestea zile cînd oamenii se cunosc mai bine unii pe alţii, cînd distanţele dintre localităţile în care locuiesc s-au micşorat în aşa fel incit peste munţi şi ape îşi pot do mina ca la o mare sărbătoare. Pentru ca aceste lucruri semnifică miile de mesaje trimise din toate punctele cardinale ale ţării, scrise şi concepute la flacăra aceleiaşi iubiri, a aceleiaşi mature înţelegeri a semnificaţiei actului istoric. Numele primului preşedinte a! României scris de mina care struneşte metalul, care seamănă şi adună rodul pămîntului, care împleteşte firele, care mingîie frunţile copiilor, care rotunjeşte litera nemuritoare, este aşezat - în toate mesajele - lîngă numele României socialiste, semn că România şi Ceauşescu sînt un tot indestructibil. Aşa cum apele urmîndu şi undele dau chipul mării, tot aşa miile de mesaje conturează portretul întîiului om al ţării. Este un portret de mare expresivitate, un portret pe care istoria îl primeşte ca o operă a colectivităţii noastre socialiste, un portret în care este surprinsă, cu o mare forţă de pătrundere şi analiză, personalitatea umană de care se leagă vigoarea timpului, a epocii pe care o trăim. Oamenii, ca făuritori de istorie, cunosc contribuţia fiecăruia la edificarea ei. Cu atît mai mult cunosc contribuţia de nepreţuit a celui ce de aproape un deceniu — de cînd partidul şi poporul i-au încredinţat cele mai înalte răspunderi în partid şi în stat — îşi consacră şi zilele, dar şi nopţile, ideilor de mai mult, de mai bine, de mai trainic, de mai armonios pe acest pămînt. Aceştia sînt oamenii carescriu aceste mesaje — oamenii care au învăţat de la marele lor conducător să-şi organizeze munca şi viaţa pentru a sluji cit mai pilduitor aceste idei. Din mesajele lor se vede că ei sunt stăpinii aici, lingă Dunăre şi Carpaţi, că îşi înţeleg menirea de a spori cu braţele şi mintea lor avuţiile ţării. Litera scrisă este litera demnităţii, într-o ţară a demnităţii. Peste miile şi miile de coli ce s-au transformat în mesaje de felicitare s-a aplecat, peste creştetul oamenilor, însuşi timpul, confirmînd că totul este exact aşa, că memoria naţiunii a reţinut cu maximă fidelitate ce a dat şi a primit de la istoria contemporană, ce a făurit direct sub conducerea conducătorului partidului şi statului nostru. „Colectivul nostru îşi exprimă recunoştinţa sa pentru ajutorul acordat şi grija părintească pe care ne-o purtaţi şi vă asigură că va face totul pentru a-şi spori contribuţia la opera de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate în Republica Socialistă România" — se spune în telegrama adresată de colectivul Combinatului de îngrăşăminte chimice Turnu-Măgurele. O telegramă din mii şi mii. Un colectiv din mii şi mii de colective, în care muncesc oameni de toate profesiile, de toate vîrstele, de diferite naţionalităţi. Sunt oameni mîndri de România, de conducătorul lor. „Tovarăşului Nicolae Ceauşescu, preşedintele României socialiste-... Aşa încep telegramele ţării. Primul om al României este, într-adevăr, tovarășul nostru, al tuturor. .m Amenajările se realizează cu participarea în masă la lucrări a ţăranilor cooperatori, in zonele marginale ale sistemului se sapă reţeaua de canale, folosindu-se deopotrivă mijloacele mecanice de lucru cit şi munca manuală. O secvenţă obişnuită de muncă a fost surprinsă de reporterul nostru pe valea superioară a riului Topolog, unde se amenajează un mare lac de acumulare cu întrebuinţări multiple : atenuarea viiturilor, sursă de apă pentru irigaţii şi amenajare piscicolă ; se execută batardoul barajului din amonte de comuna Topolog « Mă» ■ " Telegrame adresate tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU LA ORDINEA ZILEI ÎN AGRICULTURĂ Imperativul: TOATE FORŢELE LA IRIGAT! RAIDIN JUDEŢELE SATU MARE, MARAMUREŞ, IAŞI, GALAŢI ŞI TULCEA (în pag. a 5-a) Ţinind seama de condiţiile specifice ale acestei primăveri, specialiştii recomandă ca, pentru completarea rezervelor de apă din sol să se înceapă frigarea semănăturilor de toamnă, trifolienelor şi a culturilor din epoca întîi şi, acolo unde este necesar, să se aplice udări de aprovizionare pe terenurile destinate porumbului, soiei şi altor culturi. Aşadar, în fiecare unitate care dispune de terenuri irigate, se impune o atenţie deosebită pentru folosirea judicioasă a acestor suprafeţe. Totodată, darea in funcţiune a noilor amenajări, punerea în valoare a noi surse pentru irigarea unor suprafeţe suplimentare constituie sarcini imediate. De la corespondenţii ziarului nostru aflăm însă că nu peste tot se acţionează într-un ritm mulţumitor. Iată, pe scurt, relatările corespondenţilor. SATU MARE ŞI MARAMUREŞ în alb şi negru Anul acesta, în judeţul Satu Mare s-a prevăzut amenajarea pentru irigat a 1 500 ha, din care 730 ha pînă la sfîrşitul lunii mai. Datorită bunei organizări a activităţii pe şantiere şi unei masive participări la această acţiune, amenajările interioare au fost terminate pe mai mult de 500 de hectare. La Potău, Păuleşti, Ghirişa şi în alte unităţi au fost încheiate aceste lucrări. Inginerul Iosif Podolyak, directorul oficiului judeţean de îmbunătăţiri funciare, ne-a declarat că sistemul aducţiunii zonale Odoreu-Botiz, prevăzut a se termina la finele anului, va fi dat în folosinţă parţială în luna iunie, permiţînd irigarea a cel puţin 400 de hectare. Există, însă, un judeţ unităţi agricole în care lucrările sînt întîrziate. Astfel, la cooperativa agricolă din Boghiş au rămas de efectuat operaţii mărunte —împrăştierea deponiilor rezultate de la săparea şanţurilor, instalarea cîtorva podeţe etc — care sunt tărăgănate de la o zi la alta. La Moftinu Mic şi Lazuri, un volum relativ mic de săpături nu s-a efectuat şi, drept urmare, udările nu pot începe. în judeţul Maramureş, marea majoritate a noilor amenajări pentru irigaţii sunt amplasate pe terenuri cu reţele de canale de desecare ce trebuie redimensionate. Această operaţie ca şi săparea canalelor de aducţiune întîrzie pentru că proiectele se află încă în stadiul de aprobare a documentaţiei. Şi, din păcate, sunt destule cazuri cînd se fac obiecţiuni la proiectele întocmite. La sistemul Săcălăşeni — Coltău — Ocoliş, de exemplu, O.I.F. a omis amplasarea unei staţii de pompare, pentru traversarea apei din râul Lăpuş peste un dig recent construit. Ludovic Somi, preşedintele cooperativei agricole din Oar, ne spunea că din cele 1 020 ha amenajate pentru irigat, vor putea fi exploatate doar 600 ha. Pe restul suprafeţei, apa nu ajunge decît după trei zile de pompare continuă, ceea ce impune un consum exagerat de carburanţi. Specialiştii de la C.I.F. Satu Mare susţin, dimpotrivă, că aducţiunea zonală asigură apa în cîteva ore de pompare nu numai la Oar, dar şi la Boghiş, pînă l ’ unde mai sunt 10 km. Important este ca toate aceste neajunsuri care puteau fi foarte bine remediate cu ocazia probelor trebuie să fie rapid înlăturate, astfel că în calea apei să nu mai rămână nici o piedică. (Continuare în pag. a 5-a) Ip.cepind de anul trecut, unităţile agricole de stat şi cooperatiste din judeţul Tulcea se bucură şi ele de binefacerile irigaţiilor. In partea de sud-est a judeţului funcţionează un mare şi modern sistem prin care in aceste zile apa se îndreaptă spre terenurile de cultură. In prima dintre imaginile pe care le prezentăm, se vede canalul magistral al sistemului. In prezent, se lucrează la extinderea amenajării pe terenurile dinspre nordul județului. In imagine : lucrări finale la stația de pompare de la Zebil. Vorbind despre ele, despre virtuţile lor, aş vrea ca gîndul să împrumute ceva din frumuseţea lanurilor de grine ale Dîmboviţei, aşa cum mi s-a relevat ea sub soarele echinocţiului acestei primăveri. In această frumuseţe e multă bucurie. O bucurie a împlinirii trudei din toamnă şi o bucurie a speranţei ce va deveni certitudine la seceriş. Verdele lanurilor de grine pe care le-am privit cu nesaţ, străbătînd şoseaua ce leagă Tirgoviştea de Titu, e plin de sevă; dacă vremea va fi prielnică, aceste lanuri vor da o recoltă bogată. O recoltei bogatăvor da şi lanurile de grine ale cooperativei agricole din Braniştea. Vorbind despre viaţa lor, despre însuşirile lor morale, aş vrea ca gîndul să cuprindă tot ceea ce a însemnat şi ce înseamnă pentru ele Braniştea şi cooperativa lor agricolă. La ce şcoală şi-au format aceste'' femei personalitatea, cum au ajuns ele la prestigiul de care se bucură astăzi în faţa consătenilor? Şcoala aceasta, cu un larg orizont instructiv, cu influenţe educative deosebit de puternice, nu este alta decît cooperativa agricolă. Destinul lor este, dincolo de unele particularităţi, foarte asemănător. Cînd acum aproape doi ani, Luxiţa Nicolae a ajuns primar şi secretar comunal de partid la Braniştea, comuniştii, toţi locuitorii acestei aşezări, acordin nu-i încredere, şi-au adus aminte de impresionanta activitate pe care ea a desfăşurat-o în cadrul cooperativei lor agricole, întotdeauna, anotimp după anotimp, a fost în fruntea celor harnici. Şi ca simplă cooperatoare şi ca şefă de echipă şi ca brigadieră şi ca economistă la ferma zootehnică. Când, în iarna aceasta, adunarea generală a cooperatorilor din Braniştea a ales-o ca preşedintă pe Ecaterina Popescu, în acel moment toţi cei prezenţi în adunare, acordindu-i încredere, au trecut în revistă rezultatele pe care această femeie le-a amit în lunga sa activitate din cadrul cooperativei agricole. Remarcabile rezultate. Şi atunci cînd a fost simplă cooperatoare şi după aceea, ca brigadieră şi ca economistă, în 1972, brigada condusă de ea a realizat, cele mai mari producţii din cadrul cooperativei, la porumb şi la sfeclă de zahăr. Şi în acest caz, obştea, a evaluat cu spirit de răspundere, cu grijă faţă de viitorul cooperativei agricole calităţile de suflet, de caracter ale celei ce o va reprezenta, capacitatea sa de a face faţă umei asemenea funcţii. La Braniştea, funcţia de preşedinte al cooperativei agricole a fost deţinută, mai bine de un deceniu, de Radu Nicolae. Acesta a condus treburile cu pricepere, cu pasiune, dar, ajungînd la 72 de ani, a trebuit să se retragă. Momentul cînd adunarea generală a cooperatorilor a ales-o ca președintă rămîne pentru Ecaterina Popescu de neuitat, în primul rînd a fost cucerită de încrederea femeilor, de încrederea celor ce duc greul muncii pe ogoarele cooperativei agricole din Braniştea, în această localitate e o tradiţie ca bărbaţii să lucreze la căile ferate. . Şi soţul Luxiţei PETRE DINCU ' (Continuare în pag. a 5-a) FRUNTAŞELE SATULUI În paginile 2-3-4; • LEGE PRIVIND ATRIBUŢIILE ŞI RĂSPUNDERILE CONSILIILOR DE CONDUCERE, PREŞEDINŢILOR, INGINERILOR ŞEFI, CONTABILILOR ŞEFI, ALE CELORLALTE CADRE TEHNICE ŞI ECONOMICE DIN COOPERATIVELE AGRICOLE DE PRODUCȚIE, PRECUM ŞI ALE DIRECŢIILOR GENERALE JUDEŢENE PENTRU AGRICULTURĂ, INDUSTRIE ALIMENTARĂ ŞI APE • LEGE PRIVIND ATRIBUŢIILE ŞI RĂSPUNDERILE COMITETELOR OAMENILOR MUNCII, DIRECTORILOR, INGINERILOR ŞEFI, CONTABILILOR ŞEFI, ŞEFILOR DE FERME ŞI ALE CELORLALTE CADRE TEHNICE ŞI ECONOMICE DIN UNITĂŢILE AGRICOLE DE STAT, PRECUM ŞI ALE ORGANELOR DE CONDUCERE COLECTIVĂ ŞI DIRECTORILOR DIN TRUSTURILE JUDEŢENE DE INTREPRINDERI AGRICOLE DE STAT • LEGE CU PRIVIRE LA REALIZAREA, EXPLOATAREA, ÎNTREŢINEREA ŞI FINANŢAREA AMENAJĂRILOR DE IRIGAŢII ŞI A CELORLALTE LUCRĂRI DE ÎMBUNĂTĂŢIRI FUNCIARE • LEGE PRIVIND PRINCIPALELE ATRIBUTI ALE CONSILIILOR POPULARE ÎN DOMENIUL AGRICULTURII | | * Tisum SOCIALIST ANUL VI Nr. 1521 10arți 2 aprilie 1974 6 pagini - 30 bani ! 4 Repartizarea judicioasă a specialiştilor -prima barieră in calea navetismului Conferinţa pe ţară a cadrelor de conducere din unităţile agricole de stat şi cooperatiste a reliefat, printre alte obiective majore din perspectiva dezvoltării, în continuare, a localităţilor rurale, şi necesitatea prezenţei, cu caracter de continuitate cotidiană, a specialiştilor la locurile de muncă.* Prezenţa acestora, impusă de însuşi dinamismul vieţii satului, se poate asigura, cu bune rezultate, chiar din momentul repartizării absolvenţilor de învăţămint superior, prin asigurarea posibilităţii de optare pentru locuri de muncă aflate în localităţile natale, sau, în orice caz, apropiate. — Sunt încă numeroase cazurile în care — ne spunea Clara Vary, inspector în cadrul Inspectoratului şcolar al judeţului Braşov — absolvenţi ai unor facultăţi, fii ai satelor judeţului nostru, sunt repartizaţi — cu toate că noi avem posturi libere, comunicate comisiilor de repartizare — în alte colţuri ale ţării. Specialiştii la care mă retezau case în comunele de aici, unii au şi familii, aşa incit debutul lor profesional printre oamenii in mijlocul cărora au crescut, şi-au format cea mai mare parte a educaţiei, ar fi salutar. Dacă, totuşi, nu se întîmplă totdeauna astfel, cum ar fi firesc, aceasta se datoreşte, cred, unei prea mari rigidităţi în aplicarea principiului repartizării după media notelor obţinute în facultate, ca şi in transmiterea deficitară a necesarului de cadre, de la unităţile ce au nevoie de ele, pînă la comisiile de repartizare. Cîteva constatări ne-au prilejuit conturarea mai exactă a repercusiunilor unei repartizări defectuoase asupra stabilităţii în comună a cadrelor de specialişti. Mihaela Blagă, din comuna C.A. Rosetti, judeţul Buzău, a absolvit facultatea de filologie, după care a fost repartizată in comuna Zăpodeni, din judeţul Vaslui. Spre surprinderea noastră, însă, am aflat, de la Vasile Mihalcea, secretar al consiliului popular comunal, că la şcoala generală din localitate existau două posturi fără titulari pentru care s-au adus suplinitori, instaurîndu-se, deci, o situaţie de provizorat, atît pentru profesoara Blagă, care doreşte să lucreze în comuna natală şi face demersuri in acest sens, cit şi pentru suplinitori, oameni ce ar putea fi utilizaţi, mai eficient, acolo unde ar fi realmente nevoie de ei. — Am primit numeroase cereri, din partea profesoarei Blagă — ne-a spus secretarul Vasile Mihalcea, dar pînă acum nu le-am putut soluţiona din cauza refuzului organelor de resort din judeţul Vaslui de a-i acorda aşa-numita negaţie. Sigur, în virtutea unei dispoziţii legale, consiliul popular al comunei Zăpodeni nu înţelege să se dispenseze de serviciile unui specialist necesar comunei. Dar, nu era mai firesc ca, încă din etapa repartizării, Mihaela Blagă să fi fost trimisă să lucreze în comuna natală, unde are întreaga familie — inclusiv soțul — in timp ce, pentru Zăpodeni, trebuia desemnat un alt specialist, originar dintr-o localitate apropiată ? S-ar fi evitat demersuri, naveta profesoarei, atunci AL. SOLOMONESCU (Continuare în pag. a 5-a)