Satul Socialist, aprilie 1974 (Anul 6, nr. 1521-1545)
1974-04-02 / nr. 1521
PAGINA 4 SATUL SOCIALIST Marți 2 aprilie nr. 1521 cu privire la realizarea, exploatarea, întreţinerea şi finanţarea amenajărilor de irigaţii şi a celorlalte lucrări de îmbunătăţiri funciare (Urmare din pag. a 3-a) Pentru buna exploatare şi întreţinere a lucrărilor, care sunt administrate de către unităţile de stat, de cooperativele agricole de producţie sau de alte organizaţii obşteşti, unităţile de exploatare a lucrărilor de îmbunătăţiri funciare, la cerere, vor executa, contra plată, întreţinerea şi repararea acestor lucrări. Staţiunile de mecanizare a agriculturii asigură, la cerere, contra plată, mijloacele mecanice pentru exploatarea şi întreţinerea lucrărilor de îmbunătăţiri funciare aflate in administrarea cooperativelor agricole de producţie. De asemenea, execută întreţinerea şi repararea utilajelor de pompare şi a echipamentului mobil de udare. In cazul cind unităţile socialiste, prevăzute la alineatul 1, nu execută in termenele stabilite prin normative, lucrările de întreţinere şi reparaţii şi nici nu solicită executarea lor de către unitatea de exploatare a lucrărilor de îmbunătăţiri funciare, pe a cărei rază de activitate sunt situate, aceasta este obligată să execute lucrările necesare . Banca pentru Agricultură şi Industrie Alimentară va deconta contravaloarea prestaţiilor, din conturile beneficiarilor, pe baza documentaţiilor de lucrări efectuate, fără alt aviz, în ordinea de preferință stabilită de normele legale în vigoare. Art. 33. — Unitățile socialiste care au în administrare amenajări de irigații sau alte lucrări de îmbunătățiri funciare, sunt obligate să constituie, pe baza normativului tehnic elaborat de Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare şi Apelor, stocul minim de materiale, combustibili, lubrifianţi, unelte şi utilaje necesare executării lucrărilor de reparaţii ce pot surveni, în mod neprevăzut, pe timpul exploatării lucrărilor, precum şi stocul de apărare împotriva inundaţiilor stabilit potrivit dispoziţiilor legale. Art. 34. — In cadrul fiecărui sistem de irigaţii, desecări şi combatere a eroziunii solului, se constituie un consiliu de conducere format din şeful acestui sistem, directorii şi inginerii şefi ai unităţilor agricole de stat, preşedinţii şi inginerii şefi ai unităţilor agricole cooperatiste, deţinătoare de terenuri amenajate în cadrul sistemului. Consiliul răspunde de elaborarea şi aplicarea planului de exploatare, întreţinere şi pază a lucrărilor din cadrul sistemului şi de luarea măsurilor tehnico-organizatorice necesare folosirii corespunzătoare a terenurilor agricole amenajate, în vederea realizării prevederilor planului de producţie şi a parametrilor tehnicoeconomici aprobaţi pentru funcţionarea sistemului. Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare şi Apelor şi Uniunea Naţională a Cooperativelor Agricole de Producţie, stabilesc, prin regulament, modul de organizare şi funcţionare al consiliului de conducere. Art. 35. — Pentru realizarea parametrilor tehnico-economici aprobaţi, pentru funcţionarea sistemului, unităţile agricole socialiste, care deţin terenuri amenajate, sunt obligate : — să folosească in cultură, cu randament ridicat, întreaga suprafaţă agricolă amenajată ; — să respecte structura culturilor prevăzută în studiul tehnico-economic, eventuale modificări putind fi făcute numai în măsura in care acestea ridică valoarea producţiei şi îmbunătăţesc eficienţa economică a amenajărilor ; — la amenajările de irigaţii, să respecte programele de udări stabilite ; — să înscrie în planurile anuale de producţie şi să folosească fondurile necesare, seminţele cele mai corespunzătoare, ingrăşămintele, ierbicidele, forţa de muncă şi celelalte mijloace tehnice, pentru realizarea producţiilor prevăzute, din prioritate, in cadrul cantităţilor primite, terenurilor amenajate pentru irigaţii ; — să aplice întocmai tehnologiile specifice culturilor de pe terenurile irigate, îndiguite, desecate şi amenajate prin lucrări de combatere a eroziunii solului. Art. 36. — Unităţile de exploatare a lucrărilor de imbunătăţiri funciare răspund, alături de unităţile de producţie agricolă, de realizarea producţiilor planificate.* Ele au dreptul să controleze modul în care organizaţiile agricole socialiste, cuprinse în raza lor de activitate, aplică normativele şi regulamentele de exploatare şi întreţinere a amenajărilor interioare, precum şi întregul complex de măsuri tehnico-organizatorice necesar pentru realizarea producţiei agricole şi pot cere organelor locale competente să pretindă unităţilor agricole ca să respecte toate obligaţiile ce le revin. Art. 37. — Scoaterea unei lucrări de îmbunătăţiri funciare, din fondul amenajat, se poate face numai prin casarea acesteia, cu respectarea prevederilor legale și se aprobă de organul care a aprobat Investiția. Pe această bază, se vor opera modificările necesare, in cadastrul funciar. C. PRESTĂRI DE SERVICII Art. 38. — Unitățile de exploatare a lucrărilor de îmbunătăţiri funciare răspund de efectuarea următoarelor categorii de prestări de servicii : a) captarea, transportul şi distribuirea apei pentru irigaţii, consum industrial, piscicultura şi în alte scopuri ; b) apărarea împotriva inundaţiilor ; c) evacuări de apă din sistemele de desecare, amenajări piscicole şi altele. Art. 39. — Unităţile socialiste care beneficiază de amenajări de irigaţii şi de lucrări de îmbunătăţiri funciare în sisteme, vor încheia, anual, contracte cu unităţile prestatoare de servicii, prevăzute in articolul precedent, plata contravalorii prestaţiilor efectulndu-se potrivit tarifelor în vigoare. Contractele se vor încheia pentru suprafaţa de teren amenajată, înscrisă în evidenţa fondului funciar. Nu se cuprind in suprafaţa ce face obiectul contractului : a) la distribuirea apei pentru irigaţii : terenurile ocupate de construcţii, drumurile şi terenurile neproductive, perdelele de protecţie care nu se irigă, precum şi suprafeţele amenajate care din cauză de forţă majoră nu pot fi cultivate ; b) la apărarea împotriva inundaţiilor : terenurile din perimetrul construibil al localităţilor, cele acoperite cu bălţi neproductive şi mlaştini, drumurile publice, precum şi pădurile de plop şi de salcie care depăşesc 2 ani de la plantare. Art. 40. — Drepturile şi obligaţiile prestatorului de servicii şi ale beneficiarului se stabilesc prin contract. Ei răspund, pentru neîndeplinirea obligaţiilor contractuale, potrivit legii. CAPITOLUL V Control şi sancţiuni Art. 41. — Controlul privind exploatarea, întreţinerea şi paza amenajărilor de irigaţii şi a celorlalte lucrări de îmbunătăţiri funciare, precum şi realizarea indicatorilor tehnico-economici, se execută pentru toţi deţinătorii unor astfel de lucrări, de către specialişti din Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare şi Apelor şi din unităţile de specialitate subordonate acestuia sau comitetelor executive ale consiliilor populare judeţene, numiţi prin ordinul ministrului agriculturii, industriei alimentare și apelor. Art. 42. - încălcarea dispozițiunilor prezentei legi, atrage răspunderea disciplinară, materială, civilă, contravențională sau penală, după caz. Art. 43. — Degradarea sau distrugerea amenajărilor de irigaţii şi a celorlalte lucrări de Îmbunătăţiri funciare, constituie infracţiune şi se pedepseşte potrivit art. 231 din Codul penal. Art. 44. —• Contravenţiile la normele privind protecţia amenajărilor de irigaţii şi a celorlalte lucrări de îmbunătăţiri funciare şi persoanele competente să se constate şi să aplice sancţiuni contravenţionale, se stabilesc prin hotărîre a Consiliului de Miniştri. Sancţiunile contravenţionale se aplică şi persoanelor juridice. Amenzile aplicate unităţilor socialiste vor fi imputate persoanelor fizice vinovate de săvirşirea contravenţiei. CAPITOLUL VI Dispoziţii finale Art. 45. — Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare şi Apelor, odată cu realizarea unor noi sisteme de irigaţii, îndiguiri, desecări şi combatere a eroziunii solului, va asigura şi organizarea unităţilor de exploatare a acestor sisteme, precum şi dotarea lor cu utilajele, mijloacele de transport şi materialele specifice, corelată cu punerea în funcţiune a noilor capacităţi. Art. 46. — Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare și Apelor va asigura pregătirea, din timp, a cadrelor tehnice și de muncitori calificaţi, necesare unităţilor agricole socialiste, pentru întreţinerea lucrărilor de amenajare interioară şi exploatarea agricolă a terenurilor amenajate. Art. 47. — Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare şi Apelor, prin Academia de ştiinţe agricole şi silvice, răspunde de introducerea tehnologiilor şi utilajelor noi în activitatea de exploatare şi întreţinere a lucrărilor, în vederea îmbunătăţirii continue a nivelurilor indicatorilor tehnico-economici ce trebuie obţinuţi prin realizarea amenajărilor de irigaţii şi a celorlalte lucrări de îmbunătăţiri funciare. Art. 48. — Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare și Apelor raportează anual Consiliului de Miniştri executarea programului de amenajări şi realizarea indicatorilor tehnico-economici aprobaţi, pe terenurile pe care s-au realizat amenajări de irigaţii şi alte lucrări de imbunătăţiri funciare. Consiliul de Miniştri prezintă Consiliului de Stat, anual situaţia realizării amenajărilor de irigaţii şi a celorlalte lucrări de îmbunătăţiri funciare prevăzute în planul de stat, măsurile luate pentru menţinerea în exploatare a lucrărilor executate, precum şi rezultatele obţinute pe terenurile irigate. Art. 49. — Se autoriză Consiliul d® Miniştri ca, pe baza documentaţiei prezentate de Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare şi Apelor, pusă de acord cu Comitetul de Stat al Planificării şi Ministerul Finanţelor, să introducă în planul de dezvoltare economico-socială şi bugetul de stat pe anul 1974, modificările ce decurg din aplicarea prevederilor cap. III din prezenta lege, în cadrul volumului total de investiții și de credite pe termen lung, aprobat pentru acest an Ministerului Agriculturii, Industriei Alimentare și Apelor. Art. 50. — Prezenta lege intră în vigoare la 30 zile de la publicare în Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România. Pe aceeași dată se abrogă prevederile Hotărîrii Consiliului de Miniștri nr. 1279/1967 privind administrarea și finanțarea lucrărilor de Îmbunătățiri funciare, precum și aprobarea tarifelor pentru unele prestări de servicii, cu excepţia articolelor 12 şi 13, şi articolele 2 şi 9 lit. d din Hotărirea Consiliului de Miniştri nr. 1686/1970, privind finanţarea, proiectarea, executarea şi administrarea lucrărilor d® combatere a eroziunii solului, de regularizare a scurgerii apelor pe versanţi şi de corectare a torenţilor, precum şi orice alte dispoziţii contrare. LEGE privind principalele atribuţii ale consiliilor populare în domeniul agriculturii Agricultura — ramura de bază a economiei naţionale in Republica Socialistă România — asigură aprovizionarea populaţiei cu produse agroalimentare şi a industriei cu materii prime, dezvoltarea acestei ramuri avind un rol important in creşterea venitului naţional şi în ridicarea nivelului de trai al ţărănimii, al întregului nostru popor. Sarcinile mari ale actualei etape de dezvoltare a societăţii noastre socialiste impun sporirea continuă a competenţei şi răspunderii consiliilor populare — organe locale ale puterii de stat — in conducerea unitară a întregii agriculturi, pentru asigurarea dezvoltării acestei ramuri a economiei naţionale pe raza fiecărei unităţi administrativ-teritoriale. In acest scop, Marea Adunare Naţională a Republicii Socialiste România adoptă prezenta lege. CAPITOLUL I Dispoziţii generale Art. 1. — Consiliile populare şi comitetele lor executive poartă întreaga răspundere pentru realizarea sarcinilor stabilite prin planul de stat cu privire la creşterea producţiei agricole in unităţile administrativ-teritoriale in care au fost alese, pentru sporirea contribuţiei agriculturii la dezvoltarea economiei naţionale, la ridicarea nivelului de trai al populaţiei. Art. 2. — In exercitarea atribuţiilor ce le revin în domeniul agriculturii potrivit Legii nr. 57/1968, consiliile populare şi comitetele lor executive, ca organe locale ale puterii şi, respectiv, organe locale ale administraţiei de stat, cu competenţă generală în unitatea administrativteritorială in care îşi desfăşoară activitatea, aduc la îndeplinire sarcinile stabilite prin prezenta lege cu privire la folosirea raţională a fondului funciar, planificarea in agricultură, realizarea planului de însăminţări, executarea lucrărilor de întreţinere a culturilor şi depozitarea produselor, precum şi la creşterea animalelor. Art. 3. — Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare și Apelor, in înfăptuirea politicii partidului si statului in întreaga agricultură, răspunde, in calitate de titular de plan, de îndeplinirea sarcinilor in domeniul său de activitate ; în acest scop are obligaţia să conlucreze cu consiliile populare şi comitetele executive ale acestora şi să le sprijine in îndeplinirea în bune condiţii a atribuţiilor ce le revin în domeniul agriculturii din legea lor de organizare şi funcţionare, din prezenta lege, precum şi din alte acte normative. CAPITOLUL II Atribuţii privind folosirea raţională a fondului funciar, stabilirea şi respectarea structurii culturilor Art. 4. — Pămîntul, principalul mijloc de producţie agricolă, constituind un bun naţional, prin valorificarea sa superioară serveşte interesele generale ale ţării şi asigură bunăstarea Întregului popor. Consiliile populare asigură apărarea, conservarea, ameliorarea şi folosirea integrală şi eficientă a pământului, de către unităţile agricole de stat, cooperativele agricole de producţie, gospodăriile membrilor cooperatori şi gospodăriile individuale, în concordanţă cu obiectivele planului naţional unic de dezvoltare economico-socială ; în acest scop, comitetele executive ale consiliilor populare : a) coordonează elaborarea programelor de desecări, ameliorări şi de punere în valoare a întregului potenţial productiv din unitatea administrativ-teritorială respectivă, luînd măsuri pentru executarea lor ; b) controlează felul în care se aplică măsurile pentru îmbunătăţirea continuă a modului de folosinţă a pământului de catre toţi deţinătorii de terenuri agricole, prin care să se asigure trecerea unor terenuri din categoriile de folosinţă inferioară, la categorii superioare ; c) controlează modul in care se aplică măsurile privind întreţinerea şi exploatarea corespunzătoare a eleşteelor şi bălţilor existente şi sprijină amenajarea de noi suprafeţe piscicole, prin folosirea terenurilor joase şi mlăştinoase în vederea asigurării creşterii producţiei piscicole ; d) mobilizează pe toţi locuitorii apţi de muncă la efectuarea lucrărilor de scurgerea apelor şi ridicarea gradului de fertilitate a terenurilor agricole, desecări, îndiguiri, extinderea irigaţiilor in amenajări locale, combaterea eroziunii solului, regularizarea cursurilor de apă, bazine de reţinere. Art. 5. — Comitetele executive ale consiliilor populare stabilesc măsuri obligatorii pentru cultivarea fiecărei suprafeţe de teren in conformitate cu prevederile planului de stat şi cu tehnologiile stabilite. In acest scop : a) asigură identificarea tuturor suprafeţelor de terenuri, inclusiv a celor din vatra satelor şi din perimetrul construibil al oraşelor ; b) controlează ca unităţile agricole, precum şi cele de întreţinere şi exploatare a lucrărilor de îmbunătăţiri funciare să asigure exploatarea raţională a suprafeţelor amenajate pentru irigat, in vederea realizării producţiilor stabilite, a respectării structurii culturilor şi executării lucrărilor de întreţinere. Comitetele executive ale consiliilor populare răspund pentru cultivarea în totalitate a terenurilor arabile şi folosirea, potrivit destinaţiei, a celorlalte categorii de terenuri. Art. 6. — Comitetele executive ale consiliilor populare controlează şi răspund ca scoaterea din circuitul agricol a terenurilor să se facă numai în condiţiile prevăzute de lege, iar redarea în circuitul agricol a suprafeţelor de teren scoase temporar să se facă la termenul stabilit. Comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti vor aviza scoaterea temporară sau definitivă din producţia agricolă vegetală a unor suprafeţe numai cu consultarea prealabilă a comitetelor executive ale consiliilor populare comunale, orăşeneşti şi municipale, urmărind ca amplasarea obiectivelor de investiţii să se facă in primul rind pe terenuri neproductive. Toate avizele de scoatere a unor terenuri din circuitul agricol vor fi însoţite de propuneri de măsuri concrete pentru redarea în producţia agricolă vegetală a unor suprafeţe echivalente. Art. 7. — Comitetele executive ale consiliilor populare răspund pentru buna organizare şi completa folosire a pajiştilor de pe raza unităţilor administrativ-teritoriale, de gospodărirea raţională a acestora, exercită control şi ia măsuri conform legii, indiferent în proprietatea cui se află pajiştile. Pentru punerea în valoare a tuturor pajiştilor naturale, comitetele executive ale consiliilor populare vor lua măsuri de întocmire a unor programe concrete de ameliorare şi vor acţiona pentru executarea lucrărilor corespunzătoare, astfel incit, în citiva ani, să sporească de cel puţin trei ori producţia acestora, antrenind cetăţenii la executarea lucrărilor necesare. CAPITOLUL III Atribuţii cu privire la planificarea în agricultură Art. 8. — Comitetele executive ale consiliilor populare comunale, orăşeneşti, municipale şi judeţene răspund de organizarea, îndrumarea si controlul întregii activităţi de dezvoltare planificată a agriculturii in unitatea administrativ-teritorială respectivă. Art. 9. — Comitetele executive ale consiliilor populare comunale, orăşeneşti, municipale şi judeţene, elaborează proiectul, iar consiliile populare respective adoptă planul producţiei agricole al unităţii administrativ-teritoriale, parte integrantă a planului în profil teritorial, potrivit normelor legale privind planificarea în agricultură şi planificarea teritorială a dezvoltării economico-sociale, urmărind folosirea cu eficienţă maximă a resurselor materiale şi umane, a întregului potenţial economic, asigurind concordanţa sarcinilor de plan cu obiectivele planului naţional unic de dezvoltare economico-socială. Art. 10. — Consiliile populare judeţene şi al municipiului Bucureşti şi comitetele lor executive, în exercitarea atribuţiilor de planificare a agriculturii : a) repartizează pe comune, oraşe şi municipii, pe fiecare unitate agricolă şi pentru sectorul gospodăriilor populaţiei, suprafeţele la principalele culturi, efectivele de animale, livrările la fondul de stat si ceilalţi indicatori de plan, in corelare cu baza materială, forţa de muncă şi alti factori specifici locali, care să asigure punerea in valoare a resurselor existente, realizarea şi depăşirea prevederilor de plan ; b) asigură şi răspund de cuprinderea in planurile unităţilor de stat şi cooperatiste a indicatorilor repartizaţi, astfel incit să se respecte prevederile planului de stat pe judeţ şi sectoare ; c) controlează modul in care trusturile pentru mecanizarea agriculturii şi staţiunile din subordinea acestora asigură corelarea planurilor lor de lucrări cu cele ale cooperativelor agricole de producţie pe care le deservesc, urmărind folosirea raţională a tractoarelor şi maşinilor cu care acestea sunt dotate, precum şi a utilajelor deţinute de cooperativele agricole ; d) controlează şi asigură ca întreprinderile agricole de stat, cooperativele agricole de producţie, staţiunile pentru mecanizarea agriculturii şi celelalte unităţi agricole să elaboreze şi să aplice programele de măsuri tehnico-organizatorice şi economice în vederea îndeplinirii şi depăşirii sarcinilor de plan ; e) sprijină unităţile agricole şi gospodăriile populaţiei in asigurarea, in condiţiile legii şi ale sarcinilor prevăzute în plan, a seminţelor, materialului săditor, îngrăşămintelor chimice şi substanţelor de combatere a bolilor şi dăunătorilor, animalelor de reproducţie, utilajelor, pieselor de schimb, carburanţilor şi altor mijloace tehnico-materiale necesare producţiei ; controlează modul de utilizare a bazei materiale asigurate de stat. Art. 11. — Sarcinile de plan ce revin unităţii administrativ-teritoriale pentru gospodăriile populaţiei se vor dezbate de comitetele executive ale consiliilor populare comunale, orăşeneşti şi municipale cu toţi cetăţenii deţinători de terenuri agricole şi crescătorii de animale ; se va examina şi stabili cu fiecare familie modul de folosire a terenurilor agricole, efectivele de animale ce trebuie crescute, posibilităţile de valorificare către stat a produselor vegetale şi animale, urmărindu-se gospodărirea cit mai chibzuită a mijloacelor existente la gospodăriile populaţiei şi îndeplinirea indicatorilor de plan repartizaţi. Art. 12. — Pentru punerea în valoare într-o mai mare măsură a posibilităţilor de care dispun gospodăriile populaţiei, gospodăriile anexe şi alţi producători, comitetele executive ale consiliilor populare judeţene, municipale, orăşeneşti şi comunale vor lua măsuri ca, în afara planului primit pentru livrări la fondul de stat, să se întocmească programe concrete de măsuri pentru producerea legumelor şi a produselor animaliere, inclusiv a cărnii de porc, de pasăre şi oaie, pentru satisfacerea nevoilor locuitorilor. In cadrul acestor programe, se vor lua măsuri pentru asigurarea în fiecare judeţ a necesarului fie cartofi şi legume pentru consumul populaţiei. Art. 13. — Comitetele executive ale consiliilor populare judeţene, municipale, orăşeneşti şi comunale urmăresc şi răspund de realizarea de către toate unităţile, precum şi de gospodăriile populaţiei de pe raza administrativ-teritorială, a livrărilor la fondul de stat a cantităţilor de produse vegetale şi animale prevăzute in plan , controlează activitatea desfăşurată de unităţile de valorificare şi achiziţii a produselor agricole. Art. 14. — Consiliile populare judeţene, municipale, orăşeneşti, comunale şi comitetele lor executive vor urmări permanent şi vor analiza periodic stadiul realizării planului in profil teritorial în domeniul agriculturii, stabilind măsuri concrete pentru îmbunătăţirea activităţii. Art. 15. — Comitetele executive ale consiliilor populare judeţene, municipale, orăşeneşti şi comunale controlează activitatea de realizare a investiţiilor din domeniul agriculturii, din unitatea administrativ-teritorială respectivă, stadiul realizării obiectivelor planificate, stabilind măsurile necesare pentru punerea în funcţiune a acestora în termen şi atingerea parametrilor proiectaţi. Art. 16. — Comitetele executive ale consiliilor populare judeţene, municipale, orăşeneşti şi comunale vor lua măsuri ca prin cooperativele de consum să se asigure aprovizionarea populaţiei cu utilaje, unelte, îngrăşăminte chimice, pesticide şi alte materiale necesare pentru agricultură. Art. 17. — Comitetele executive ale consiliilor populare sprijină unităţile agricole în pregătirea profesională a ţărănimii cooperatiste şi a muncitorilor din agricultură. CAPITOLUL IV Atribuţii privind realizarea planului de însămînţări, executarea lucrărilor de întreţinere a culturilor şi depozitarea produselor Art. 18. — Pentru asigurarea îndeplinirii în bune condiţiuni şi la timp a planului de însămînţări, precum şi a lucrărilor de întreţinere a culturilor, comitetele executive ale consiliilor populare : a) exercită controlul cu privire la insămînţarea tuturor suprafeţelor de teren — inclusiv a celor din vatra satelor şi perimetrul construibil al oraşelor — luind măsuri ca acestea să se execute in perioade optime şi cu respectarea strictă a structurii culturilor aprobată prin planul de stat şi stabilit pe fiecare deţinător ; b) organizează acţiuni privind folosirea de către cetăţeni a terenurilor din jurul caselor şi a grădinilor, prin cultivarea acestora cu pomi, viţă de vie, legume, căpşuni şi arbuşti fructiferi ; c) controlează modul în care unităţile agricole socialiste, gospodăriile populaţiei şi orice alţi deţinători de terenuri agricole execută lucrările de întreţinere a culturilor şi plantaţiilor de vii şi pomi fructiferi, la timp şi in condiţiile prevăzute de tehnologiile stabilite pentru fiecare cultură în parte ; d) efectuează controlul cu privire la suprafeţele însămînţate de către toţi deţinătorii de terenuri agricole, prin executarea de măsurători şi certifică exactitatea datelor cuprinse în documentele întocmite la încheiereaînsămînţărilor, asigurînd înscrierea în registrul agricol a realizărilor ; e) iau măsuri de elaborare a prognozelor atacurilor de boli şi dăunători pentru culturi de cimp, legume, pomi şi vie şi informează operativ şi la timp deţinătorii de terenuri agricole asupra datelor şi condiţiilor in care trebuie efectuate tratamentele. Conducerile unităţilor agricole şi gospodăriile populaţiei sunt obligate să aplice tratamentele stabilite in vederea combaterii bolilor şi dăunătorilor, iar comitetele executive ale consiliilor populare vor controla executarea acestor lucrări. Art. 19. - Comitetele executive ale consiliilor populare vor lua măsuri ca pentru fiecare campanie să se efectueze analize şi să se elaboreze planuri operative de acţiuni privind organizarea şi desfăşurarea lucrărilor agricole, asigurarea transporturilor, a spaţiilor de depozitare a produselor, a mijloacelor mecanice şi a forţei de muncă, data începerii şi terminării lucrărilor şi celelalte măsuri tehnice şi organizatorice, în vederea executării la timp şi în bune condiţiuni a lucrărilor, obligatorii pentru toţi deţinătorii de terenuri agricole din unitatea administrativ-teritorială, controlind modul de îndeplinire a acestor planuri. Comitetele executive ale consiliilor populare vor controla, de asemenea, modul cum se asigură depozitarea și conservarea produselor in unitățile agricole de stat și cooperatiste. Art. 20. — Comitetele executive ale consiliilor populare organizează acţiunile de evaluare a producţiei agricole şi răspund de datele privind producţia estimată din unităţile agricole socialiste şi gospodăriile populaţiei de pe raza administrativ-teritorială. CAPITOLUL V Atribuţii privind creşterea animalelor Art. 21. — Comitetele executive ale consiliilor populare controlează realizarea planului privind creşterea efectivelor de animale şi a producţiei animaliere de către unităţile socialiste şi răspund de îndeplinirea prevederilor de plan in domeniul creşterii animalelor de către gospodăriile populaţiei. In acest scop : a) controlează modul în care unităţile agricole socialiste îndeplinesc programul de reproducţie şi selecţie a animalelor şi răspund de organizarea acestor acţiuni pentru gospodăriile populaţiei ; b) stabilesc programe şi întreprind acţiuni pentru dezvoltarea creşterii animalelor şi păsărilor, a viermilor de mătase şi albinelor în gospodăriile populaţiei, organizează acţiuni în vederea realizării acestor programe şi controlează modul lor de aplicare ; c) controlează modul în care deţinătorii de animale valorifică întregul potenţial furajer, depozitarea corespunzătoare a furajelor, prepararea şi administrarea judicioasă a acestora ; d) controlează modul în care se asigură furajarea raţională şi întreţinerea animalelor potrivit normelor de zooigienă ; e) . controlează modul în care se aplică şi respectă dispoziţiile legale cu privire la tăierea animalelor, precum şi modul de funcţionare a punctelor de tăiere şi a abatoarelor. Art. 22. — Comitetele executive ale consiliilor populare vor sprijini organizarea de asociaţii ale crescătorilor de animale in vederea creşterii producţiei animaliere, a sporirii cantităţilor ce se livrează la fondul de stat, precum şi pentru o mai bună aprovizionare a populaţiei. Art. 23. — Comitetele executive ale consiliilor populare controlează aplicarea normelor legale cu privire la apărarea sănătăţii animalelor în toate unităţile agricole socialiste şi de către toţi deţinătorii de animale ; mobilizează cetăţenii pentru realizarea acţiunilor organizate în vederea apărării sănătăţii animalelor, prevenirii şi combaterii bolilor. CAPITOLUL VI Alte atribuţii Art. 24. — Comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti exercită, cu privire la cooperativele agricole de producţie, consiliile intercooperatiste, asociaţiile intercooperatiste, cooperarea şi asocierea dintre unităţile de stat şi cooperativele agricole de producţie, următoarele atribuţii principale : a) confirmă consiliul de conducere al cooperativei agricole de producţie, precum şi pe preşedintele acesteia ; b) prin direcţiile generale judeţene pentru agricultură, industrie alimentară şi ape : — numesc şi încadrează în unităţile agricole cooperatiste inginerii şefi de specialitate agricolă şi contabilii şefi, precum şi medicii veterinari în aceste unităţi sau în circumscripţiile veterinare : — aprobă transferarea inginerilor de specialitate agricolă și medicilor veterinari, dintr-un județ în altul sau dintr-un sector în altul al agriculturii ori într-o altă ramură decât agricultura, în posturi de specialitate agricolă, cu acordul Ministerului Agriculturii, Industriei Alimentare şi Apelor ; — aprobă schimbarea din funcţie şi aplicarea măsurilor disciplinare, la propunerea conducerii unităţilor agricole cooperatiste sau la solicitarea comitetului executiv al consiliului popular comunal, orăşenesc sau municipal, după caz; c) aprobă constituirea consiliilor intercooperatiste ; d) recunosc constituirea asociaţiilor intercooperatiste ; e) avizează studiile tehnico-economice şi proiectele actelor constitutive ale asociaţiilor dintre unităţile agricole de stat şi cooperativele agricole de producţie. Art. 25. — Comitetele executive ale consiliilor populare sprijină cooperativele agricole de producţie mai puţin consolidate în elaborarea şi aducerea la indeplinire a programelor de măsuri tehnice şi organizatorice in vederea îmbunătăţirii activităţii economice a acestora. Art. 26 — Consiliile populare judeţene şi comitetele lor executive conduc, îndrumă şi controlează direcţiile generale judeţene pentru agricultură, industrie alimentară şi ape, organele locale de specialitate ale administraţiei de stat, subordonate atit consiliului popular şi comitetului executiv pe lingă care funcţionează, cit şi Ministerului Agriculturii, Industriei Alimentare şi Apelor. Direcţiile generale judeţene pentru agricultură, industrie alimentară şi ape asigură conducerea unitară a agriculturii, industriei alimentare şi gospodăririi apelor de pe raza judeţului in care îşi desfăşoară activitatea. Art. 27. — Direcţiile generale judeţene pentru agricultură, industrie alimentară şi ape : a) elaborează studii şi programe privind proporţiile, ritmurile, nivelurile şi căile de dezvoltare in perspectivă a agriculturii din cadrul judeţului ; b) asigură elaborarea proiectului de plan privind producţia agricolă în profil teritorial, defalcarea planului pe unităţi agricole socialiste, comune, oraşe şi municipii in raport de condiţiile pedoclimatice şi economice, baza materială şi forţa de muncă, urmăresc şi sprijină realizarea sarcinilor de plan ; c) organizează, controlează şi răspund de activitatea de creştere a producţiei agricole vegetale, a efectivelor şi producţiei animale şi aplicarea măsurilor de protecţia plantelor şi zooveterinare, de asigurarea fondului de seminţe şi material săditor din soiuri valoroase, precum şi a animalelor cu valoare biologică ridicată, de întărirea economicoorganizatorică a unităţilor agricole socialiste, de păstrarea şi folosirea raţională a fondului funciar, de realizarea fondului centralizat al statului cu produse vegetale şi animale ; d) stabileşte măsuri şi controlează ca tractoarele şi maşinile agricole să fie folosite la întreaga capacitate în toate unităţile agricole, urmărind în acelaşi timp asigurarea dotării staţiunilor de mecanizare a agriculturii ; e) sprijină şi îndrumă gospodăriile populaţiei în aplicarea măsurilor pentru creşterea producţiei vegetale, a efectivelor şi producţiei animale ; f) analizează periodic, împreună cu consiliile intercooperatiste, uniunile judeţene ale cooperativelor agricole de producţie şi sucursalele Băncii pentru Agricultură şi Industrie Alimentară, stadiul îndeplinirii planului economic al unităţilor agricole cooperatiste, stabilesc măsurile corespunzătoare şi urmăresc realizarea lor ; g) răspund de aplicarea rezultatelor in producţie a cercetărilor ştiinţifice, a tehnologiilor moderne, de realizarea obiectivelor de investiţii, de înzestrarea tehnico-materială a unităţilor agricole ; h) împreună cu uniunile judeţene ale cooperativelor agricole de producţie, îndrumă, sprijină şi controlează consiliile intercooperatiste, răspund de activitatea acestora ; i) întocmesc împreună cu uniunile judeţene ale cooperativelor agricole de producţie, sucursalele Băncii pentru Agricultură şi Industrie Alimentară şi cu conducerile cooperativelor agricole de producţie mai puţin consolidate, programe tehnicoeconomice complexe de redresare a acestora : j) la Cererea cooperativelor asociate. Împreună cu uniunea judeţeană a cooperativelor agricole de producţie, reexaminează, şi după caz, suspendă sau anulează hotâriri adoptate în adunările generale ale asociaţiilor intercoopratiste, care nu corespund intereselor asociaţiilor sau ale membrilor acestora ; k) controlează modul în care inginerii de specialitate agricolă, medicii veterinari, contabilii şefi, celelalte cadre tehnice şi economice îşi exercită atribuţiile de specialitate ce le sunt încredinţate in unităţile agricole cooperatiste ; l) sprijină, împreună cu uniunii® judeţene ale cooperativelor agricole de producţie, constituirea de asociaţii intercooperatiste, de cooperare şi asociere a unităţilor de stat cu cooperativele agricole de producţie ; m) asigură perfecţionarea pregătirii profesionale a cadrelor de conducere, a altor cadre tehnice şi economice, precum şi a lucrătorilor din agricultura de stat şi cooperatistă. CAPITOLUL VII Dispoziţii finale Art. 28... Pentru nerespectarea normelor legale privind : cultivarea terenurilor agricole, întreţinerea viilor şi livezilor, executarea lucrărilor de îngrijire a pajiştilor, ocuparea terenurilor agricole, micşorarea suprafeţelor arabile, schimbarea categoriilor de folosinţă a terenurilor agricole, executarea lucrărilor agricole obligatorii, manipularea sau păstrarea produselor agricole, precum şi pentru nerespectarea altor dispoziţii legale in domeniul agriculturii, se vor aplica, celor vinovaţi, sancţiunile prevăzute de lege. Art. 29. — Dispoziţiile cuprinse în Legea nr. 4/1970 privind organizarea producţiei şi a muncii în agricultură din Legea nr. 8/1971 pentru organizarea, administrarea şi folosirea pajiştilor, loturilor zootehnice şi semincere, precum şi a staţiunilor comunale de montă, ca și alte acte normative, contrare prevederilor prezentei legi, se abrogă. . Textul Legii presei din Republica Socialistă România a apărut in ziarele Scînteia (nr. 9825), România liberă (nr. 9153) și Előre (nr. 8208). Textul Legii apelor a apărut în ziarele Scînteia (nr. 9826) șî România liberă (nr. 9154). Textul Legii privind controlul financiar preventiv a apărut în ziarele Scînteia (nr. 9826), România liberă (nr. 9154) și Munca (nr. 8199). Legile vor apărea și în Buletinul Oficial.