Satul Socialist, mai 1974 (Anul 6, nr. 1546-1549)

1974-05-01 / nr. 1546

PAGINA 4 Ţărănimea de pretutindeni sărbătoreşte 1 Mai sub semnul luptei pentru progres, prosperitate şi pace ş­i a solidarităţii oamenilor muncii de pretutindeni. 1 Mai este sărbătorit pe meridianele globului cu speran­ţa unui viitor de pace, progres şi prosperitate. Toţi cei ce muncesc se simt astăzi mai apropiaţi, îşi unesc gîndul şi fapta, peste frontiere şi distanţe, intr-o puternică so­lidaritate internaţională, a că­rei forţă se intensifică de la an la an, influenţează tot mai mult viaţa lumii contemporane, cursul evenimentelor social-po­­litice. În acest amplu şuvoi revoluţi­onar se înscrie şi ţărănimea, categoria socială cu un imens potenţial creator care a cunos­cut, în anii din urmă, profunde transformări, a înregistrat o creştere a conştiinţei de clasă, o dezvoltare şi o puternică afir­mare a spiritului combativ, re­voluţionar. Pe întinsul patriei, în condiţii diferite, ţărănimea şi-a adus şi îşi aduce, astfel, o majoră contribuţie la promova­rea ideilor de pace, înţelegere şi colaborare între popoare. Cu ţările socialiste, milioane de ţărani, eliberaţi de exploa- Intrecere însumeţită pentru sporirea producţiei agricole Inițiul de Mai 1974 ii gă­seşte pe colhoznicii şi lucrătorii din sovhozurile din Uniunea Sovietică antrenaţi in întrece­rea socialistă­ pentru obţinerea, în actualul an agricol, a unor rezultate superioare celor din anul precedent. Răspunzînd cu însufleţire chemărilor C.C. al P.C.U.S., ei sunt hotărîţi­­ să obţină o producţie sporită de cereale, bumbac, carne, lapte şi alte produse agricole şi animale. Planul pe anul 1974 prevede, printre altele, irigarea a 862 000 ha de suprafeţe aride, mai ales din stepele Asiei centrale, rea­lizarea unor noi şi importanta investiţii pentru înnoirea conti­nuă a parcului de maşini şi spo­rirea cantităţii de îngrăşăminte chimice, pentru dezvoltarea creşterii animalelor şi crearea de mari ferme zootehnice. în acest an va fi, astfel, încheiată construcţia a cîtorva zeci de mari ferme, cu o capacitate to­tală de peste 1 000 000 de por­cine, 63 000 de viţei şi 30 000 000 de păsări. „Acţiunea irigare“, încheiată cu succes Cu­ deosebite succese in­ti­mpină t Mai ţărănimea din R.P.D. Coreeană, unde, ca ur­mare a unor susţinute eforturi ale oamenilor muncii de la sate şi oraşe a fost, de curind, în­cheiată în întregime acţiunea de irigare, agricultura din par­tea de noră a ,,Ţării dimineţi­lor liniştite“ dispunînd în pre­zent de peste 12 000 de rezer­voare de apă, stafii de pompare şi alte amenajări. Pe cîmpiie R.P.D. Coreene se întinde acum o adevărată reţea de canale de irigaţii, a căror lungime totală trece de 39 700 km. La sporirea rodniciei ogoarelor contribuie, de asemenea, introducerea largă a tehnicii înaintate, furnizarea de către industrie, în plină dez­voltare, a unui număr tot mai mare de tractoare şi maşini a­­gricole. sectorului zootehnic Conştienţi de marile foloa­se pe care le aduce creşterea animalelor, ţăranii, lucrătorii şi specialiştii agricoli bulgari acor­dă o atenţie tot mai mare dezvoltării acestui important sector al agriculturii R.P. Bulga­ria. Ca rezultat al acestei preo­cupări, în primii trei ani ai actualului cincinal (1971—1975), volumul producţiei animaliere a crescut cu aproximativ 10,3 la sută, faţă de anii­ 1970. încu­rajaţi de aceste succese, ei au hotărit ca, pe baza reorganiză­rii întregii baze furajere şi a extinderii mecanizării in acest sector, să realizeze, in viitor, ritmuri şi mai mari de creştere a producţiei în zootehnie. Se prevede, astfel, ca, pînă în anul 1980 să se ajungă la 2 500 000 de vite, din care 1 000 000 de vaci, 0 000 000 de porci, şi 21 000 000 de păsări. Ziua muncii ii gă­seşte, deci, pe locuitorii satelor Bulgariei socialiste angajaţi în îndeplinirea acestei importante­­sarcini puse in faţa lor de Par­tidul Comunist Bulgar. Realizări importante in creşterea producţiei de cereale Cu importante realizări s-au pregătit pentru sărbătoarea muncii şi lucrătorii ogoarelor R.P. Polone care d in primii trei ani ai actualului plan cincinal au obţinut, la cereale, o produc­ţie medie de 24,7 chintale la hectar, faţă de 20,2 chintale în medie la hectar în cincinalul tare, stăpini pe propriul lor destin, sunt angajaţi în ampla operă de făurire a noii orîndu­­iri, depun eforturi susţinute pentru a spori rodnicia pămin­­tului şi a-i schimba înfăţişarea. Orînduirea socialistă le-a creat condiţii să-şi valorifice posibi­lităţile, să participe activ la făurirea unei vieţi noi, libere şi îmbelşugate. In ţările care au păşit pe ca­lea dezvoltării independente din Asia, Africa si America La­tină, ţărănimea, trezită la via­ţă dintr-o letargie seculară, es­te tot mai activ antrenată in procesul revoluţionar ce se des­făşoară pe cele trei continente, in toate ţările în curs de dez­voltare ţărănimea, reprezentând o puternică forţă socială, este tot mai mult angajată în ope­ra de lichidare a sechelelor do­minaţiei coloniale, de învin­gere a subdezvoltării, de con­solidare a independenţei eco­nomice şi politice. Reformele agrare, campaniile de moder­nizare şi diversificare a agri­culturii, lupta împotriv­a anal­fabetismului au creat cadrul ampire manifestări! prenum a potentelor ţărănimii, au stima­trecut şi 17,4 chintale la hectar, In perioada 1961-1963. Sarcini deosebite au fost tra­sate agriculturii poloneze de prima Conferinţă Naţională a P.M.U.P. Astfel, în cei doi ani care au mai rămas din actualul cincinal, producţia agricolă va trebui să sporească intr-un ritm relativ ridicat, de peste 4 la sută, iar cea animalieră va trebui să menţină un ritm ri­dicat de dezvoltare, şeptelul cornutelor mari urmînd să crească în cursul acestui an, cu 500 000 de capete, iar cel porcin cu peste 1 700 000 de capete. Roade ale muncii libere, creatoare Implinirea, peste puţin timp­, a 15 ani de la decretarea reformei agrare în Cuba (17 mai 1959) îi găseşte pe lucrătorii o­­goarelor din prima ţară socia­listă a continentului Americii angajaţi intr-un amplu efort vi­­zînd modernizarea lucrărilor şi diversificarea­ culturilor. Ţinînd seama de condiţiile pedoclima­tice deosebit de favorabile, ca şi de veniturile pe care le adu­ce întregii economii exportul de ..aur dulce“, guvernul Cubei a întreprins măsuri pentru extin­derea suprafeţelor cultivate cu trestie de zahăr. (în prezent, aceste suprafeţe ating 1 400 000 ha.) Paralel cu aceste măsuri se diversifică culturile agricole. Prin defrişarea şi nivelarea te­renurilor, agricultorii cubanezi au reuşit să extindă suprafeţele cultivate cu orez, plante citrice, banane, cafea, ananas, tutun. Ample acţiuni de îmbunătăţiri funciare în anii care au trecut de la instaurarea puterii populare, în R.P. Albania lucrările de îmbunătăţiri funciare au permis recuperarea şi ameliorarea unor terenuri însumînd peste 220 000 ha, suprafaţă ce echivalează cu 80 la sută din totalul terenurilor cultivate in anul 1939. Paralel cu lucrările de recuperare a te­renurilor şi de amenajare a u­­nor întinse terase in zonele montane, s-a desfăşurat şi con­tinuă să se desfăşoare o amplă acţiune de irigare a principale­lor zone agricole ale ţării. In aceste zile, in care oamenii muncii de pretutindeni se pre­gătesc să sărbătorească Ziua de 1 Mai, locuitorii satelor albane­ze sunt mobilizaţi în ampla ac­ţiune de irigare a tuturor celor 26 de districte ale ţării, supra­faţa noilor terenuri în care ur­mează să pătrundă apa bine­făcătoare pentru ■ agricultură însumînd 264 000 ha. Ritm intens in înfăptuirea reformei agrare Reforma agrară reprezintă una din principalele realizări ale actualului proces de trans­formări pe care îl cunoaşte Peru. Conform unor recente de­claraţii făcute de ministrul agri­culturii din această ţară, reali­zările guvernului condus de­­Tuan Velasco Alvarado depă­şesc, în domeniul agrar, tot ce s-a obţinut anterior în 15 dece­nii, cite au trecut de la procla­marea independenţei. Pînă în prezent, în cadrul procesului de reformă agrară, iniţiat în Peru in anul 1969, au fost împărţite ţăranilor peste 5,5 milioane hec­tare de pămînt arabil, urmînd ca, Dină în anul 1975, să fie dis­tribuite 11 milioane hectare ţă­ranilor lipsiţi de pămînt sau cu pămint puţin. Ritmul rapid, consecvenţa cu care a fost transpusă în practică în cei cinci ani de cînd a fost decre­tată, îndreptăţesc speranţa că la sfîrşitul actualului plan naţio­nal de dezvoltare (1971—1975) reforma agrară peruană se va încheia cu succes, iar participarea ei tot mai ac­tivă la acţiunea de emancipare şi propăşire naţională ce se desfăşoară în ţările recent eli­berate. Importante şi profunde trans­formări au foc în rindul ţă­rănimii din ţările capitaliste. Exploatată de marile monopo­luri, supusă unui accentuat proces de pauperizare privată de numeroase drepturi, ţărăni­mea din ţările capitaliste este cu­prinsă de o neobişnuită efer­vescenţă politică ce o îndreap­tă tot mai mult pe făgaşul lup­tei anticapitaliste. Marile miş­cări revendicative ale ţăranilor, lucrătorilor agricoli, micilor fermieri înregistrate in Italia, Franţa, R.F. Germania, S.U.A., Japonia şi in alte ţări capita­liste, dovedesc creşterea com­bativităţii acestor categorii so­ciale, pătrunderea lor tot mai puternică pe scena, politică, in­tensificarea luptei pentru drep­turi economice si politice. Sub semnul luptei pentru re­alizarea tuturor acestor dezide­rate, pentru triumful idealuri­lor nobile ale păcii şi progre­sului omenirii este sărbătorit şi Tii­tul Mai din acest an. Largă mişcare pentru transformarea şi înnoirea vieţii satelor­ ­" Sărbătoarea internaţională a muncii găseşte ţărănimea chineză angrenată puternic in ampla mişcare Tad­ai — după numele comunei populare din care a pornit — de transforma­re, prin eforturi proprii, a vieţii satului. Datorită muncii harni­ce, creatoare, ale cărei rezultate sunt concretizate în creşterea producţiei agricole şi în schim­barea întregii înfăţişări a sate­lor, aproape 10 000 din cele 50 000 de comune populare ale R.P. Chineze, situate pe întreg cuprinsul ţării, au devenit co­lective fruntaşe de tip Tad­ai şi multe altele se apropie de acest ţel. în cadrul acestei miş­cări se desfăşoară pretutindeni în ţara vaste acţiuni pentru îmbunătăţirea şi extinderea te­renurilor agricole, pentru ferti­lizarea solurilor şi stăvilirea inundaţiilor, în provincia Hu­pei, de pildă, se află în con­strucţie, începînd din iarna tre­cută, un nou şi important sistem de îmbunătăţiri funciare, la amenajările căruia contribuie prin muncă voluntară, sute de mii de ţărani din satele pro­vinciei, însemnaţi paşi pe calea înfăptuirii „revoluţiei agrare“­ ­■ O dovadă clară a ceea ce înseamnă independenţă, descă­tuşarea energiilor maselor ţă­răneşti şi canalizarea lor spre munca paşnică, constructivă, o reprezintă transformările care au loc de cîţiva ani în agricul­tura şi in viaţa satului algerian. în această ţară, milioane de felahi, eliberaţi de exploatarea colonială şi capitalistă au fost antrenaţi in ampla operă d® propăşire naţională, fiindu-se create condiţii de dezvoltare cu adevărat liberă. Ca urmare, ţă­rănimea a participat şi partici­pă activ la înfăptuirea revoluţi­ei agrare, aflată acum în faza a II-a, la creşterea şi diversi­ficarea producţ­iei agricole, la acţiunea de modernizare a sec­torului rural. In prezent, în Al­geria arr fost create peste 2 000 de cooperative agricole, cuprin­­zînd aproximativ 100 000 de ţă­rani, se realizează un program naţional vizînd construirea a 1 000 de sste-pilot, au loc mo­dificări esenţiale în viaţa ţără­nimii, mumit în comun Pentru a răspunde cerinţe­lor de modernizare a producţiei în agricultură, guvernul pana­mez a trecut la organizarea pe scară largă a ţărănimii în „a­­sentamientos“ („înţelegeri ţără­neşti“). Aceste organizaţii unesc, ne loturi primite de la stat şi provenite din exproprieri sau răscumpărări, de ţăranii lipsiţi de pămînt şi de mijloacele ne­cesare cultivării sale. In întrea­ga ţară există în prezent sute de astfel de ..asentamientos“. I­­niţial, „înţelegerile“ au fost con­cepute ca asociaţii, în cadrul cărora ţăranii urmau să lucreze o perioadă de timp pămîntul în comun şi, ajutori de specialişti, să capete pregătirea tehnică ne­cesară şi să urmeze o şcoală elementară. La sfîrşitul acestei perioade, o dată atinse obiecti­vele amintite, pămîntul urma să treacă in stăpînirea celor ce şi-au însuşit cunoştinţele nece­sare pentru a-l cultiva. Deşi nu se prevedea crearea de gospo­dării bazate pe munca colecti­vă, cum timpul tocmai această formă si-a dovedit avantajele şi, in prezent, predomină, în ma­rea majoritate a ,,înţelegerilor“, pămîntul se lucrează in comun. Iar veniturile se repartizează după muncă. Muncă avintata pe frontul reconstrucţiei paşnice Ziua solidarităţii şi înfrăţi­rii celor ce muncesc de pretu­tindeni este cinstită de ţărăni­mea din zonele eliberate ale Vietnamului de Sud cu impor­tante succese pe frontul recon­strucţiei şi al organizării noii vieţi sociale. In ciuda repetate­lor atacuri ale aviaţiei saigone­­ze şi a celorlalte acte de încăl­care a acordurilor de către administraţia de la Saigon, lo­cuitorii satelor din aceste în­tinse zone desfăşoară, sub îndru­marea comitetelor populare re­voluţionare, o muncă neobosită pentru reconstrucţia localităţi­lor şi pentru redarea în circui­tul agricol a pămînturilor pus­tiite de război.în provincia Quang Tri, de exemplu, a fost desţelenită şi cultivată, cu orez sau cu alte culturi, o suprafaţă de 1­­900 ha de pămînt arid, au­ fost drenate şi lărgite canalele de irigaţii existente şi au fost construite peste 100 km de ca­nale noi. S-au creat, de aseme­nea, în toate districtele, staţii de tractoare, înzestrate cu zeci de pluguri şi secerători. Nu mai puţin semnificative sunt realiză­rile pe plan social-cultural în această provincie, în districtele ei funcţionează 88 de şcoli cu 892 de clase, frecventate de un număr de 30 000 de copii şi ti­neri, iar peste 14 000 de adulţi urmează cursurile suplimentare, analfabetismul fiind lichidat în aproape toate districtele de cimpie. Ţărănimea - factor activ în efortul pentru învingerea subdezvoltării Deoarece în economia ţâri­lor africane agricultura are o mare pondere, autorităţile şi-au îndreptat atenţia către promo­varea acesteia, către ridicarea nivelului de trai a milioane de ţărani. Semnificative sunt, in acest sens, rezultatele obţinute în Republica Africa Centrală, ţară în care, in ultimii ani, s-au iniţiat numeroase măsuri pentru promovarea sectorului rural şi s-au obţinut succese remarca­bile. Astfel, s-au înregistrat importante sporuri la producţia agricolă, a avut loc un proces de diversificare a culturilor, se des­făşoară o activă campanie de in­troducere a mijloacelor moder­ne de practicare a agriculturii. Un rol important în obţinerea acestor realizări, îl are desigur, ţărănimea care,­redintă in 24 de uniuni cooperatiste, aduce principala contribuţie la înde­plinirea planurilor economice ale ţării, la învingerea subdez­voltării. Vii nemulţumiri împotriva politicii agrare a „Pieţei comune“ . „Nemulţumirea crescătorilor de vite din Italia a ajuns la culme“, scria recent cotidianul L’Unită'' referindu-se la situaţia critică în care se află la ora actuală zootehnia italiană, situa­ţie care stă la baza amplei miş­cări revendicative a ţăranilor ce se ocupă, în această ţară, cu creşterea animalelor. In timp ce preţurile de producţie au cres­cut vertiginos în ultimii ani, preţurile la care comercianţii sau industriaşii din sfera ali­mentară achiziţionează produse­le lactate sau carnea sunt din ce în ce mai scăzute. Situaţia este cu atît mai­­gravă, cu cât în Ita­lia pătrund, datorită politicii comunitare a „celor nouă“, mari cantităţi de produse zoo­tehnice care le concurează pe cele Interne. Revendicările ţă­ranilor italieni vizează stabili­rea unor preţuri stimulatorii pentru producători, instituirea, la lapte, a unui preţ minim de 140—150 lire pe litru, blocarea importurilor din ţările Pieţei comuna, cu excepţia animalelor de rasă, control sever asupra importurilor de produse agroali­­mentare, finanţarea de către stat a programelor de dezvolta­re regională în domeniul zoo­tehniei. * • In ultima vreme, zeci de mii de agricultori francezi au luat parte la numeroase şi am­ple demonstraţii si marşuri protestatare, exprimindu-şi ast­fel, nemulţumirea faţă de în­răutăţirea continuă a situaţiei lor (in anii din urmă, circa 800 000 de gospodării ţărăneşti au dat faliment, un număr de circa 4 milioane de oameni de la ţară fiind siliţi să se îndrepte spre oraşe în căutare de lucru). Principala sursă a nemulţumirii ţăranilor francezi o constituie, insă, scăderea continuă a preţu­lui la producător, în timp ce diverşi intermediari şi specu­lanţi obţin, prin vînzarea pe piaţă a mărfurilor agricole, sume exorbitante. De pildă, în timp ce preţurile de achiziţie au scăzut într-un an cu 23 la sută, consumatorul plăteşte o majora­re de şase la sută. Concurenţa marilor monopoluri agricole, im­porturile impuse de politica Pieţei comune, sporirea preţu­rilor la produsele industriale constituie alte neajunsuri care au adines implicaţii asupra ni­velului de viaţă al ţăranilor francezi. Succese in bătălia pentru asigurarea hranei populaţiei Ziua de 1 Mai este intîm­­pinată in satele indiene cu im­portante realizări, atit in ceea ce priveşte obţinerea unor re­colte din ce în ce mai îmbelşu­gate (în ultimul an agricol pro­ducţia cerealieră a Indiei a depăşit cu mult nivelul atins în campaniile agricole precedente), care contribuie la rezolvarea dificilei probleme a aprovizio­nării numeroasei populaţii a acestei mari ţări din subconti­­nentul asiatic, rit şi în domeniul social-cultural. In această pri­vinţă, un rol deosebit este chemat să-l joace electrificarea satelor, acţiune aflată in plină desfăşurare. Potrivit ziarului „Economic Times", pînă acum, au şi fost electrificate peste 23 la sută din satele ţării, in cursul actualului plan cincinal (1974— 1979), fiind prevăzute, în acest scop, alocaţii ce se ridică la suma de 57,5 miliarde de rupii. Consolidarea şi întregirea independenţei - sarcini primordiale, în cele cîteva luni scurse de la proclamarea independen­ţei, în Republica Guineea-Bis­­sau s-au iniţiat numeroase mă­suri economice şi social-cultu­­rale, teritoriul liber al ţării devenind, în ciuda bombarda­mentelor portugheze, un imens şantier. în satele din regiunile libere au fost înfiinţate şi işi desfăşoară activitatea noi organe politico-administrative, au fost creat© numeroase şcoli, posturi sanitare, magazine să­teşti etc. Datorită înfiinţării a numeroase cooperative agrico­le, a crescut producţia şi­ s-a îmbunătăţit aprovizionarea populaţiei. Succesele amintite mai sus, la a căror realizare o contribuţie fundamentală o au locuitorii satelor, arată că popu­laţia Republicii Guineea-Bis­­sau este hotărîtă să-şi consoli­deze independenţa ţării, cuceri­tă cu atîtea jertfe, să lupte pî­nă la eliberarea întregului teri­toriu naţional. Eforturi pentru dezvoltarea şi modernizarea agriculturii Ţărănimea siriană intimpină Ziua de 1 Mai angajată plenar in efortul pentru îndeplinirea programului elaborat de auto­rităţile de la Damasc în vederea dezvoltării şi modernizării agri­culturii. Se acţionează, astfel, intens, în scopul extinderii con­tinue a reţelei de unităţi coope­ratiste şi consolidării sectorului fermelor de stat, introducerii pe scară largă a mecanizării şi chimizării agriculturii, dezvol­tării irigaţiilor, creşterii pro­ducţiei agricole şi animaliere şi, pe această bază, asigurării consumului alim­entar al popu­laţiei şi aprovizionării cu ma­terii prime a industriei. După cum relata recent ziarul „Al Baas", organul Partidului Baas Socialist Sirian, in cadrul unui amplu efort programul agricol pa acest an preconizează, intre altele, asigurarea necesarului de îngrăşăminte şi seminţe, fo­rarea de noi puţuri şi construi­rea de baraje, mai ales in zona de stepă, crearea a 15 staţiuni zootehnice, centre piscicole şi ferme agricole . Acolo, unde domnesc sărăcia, foametea şi analfabetismul Sectorul agricol Haitian, pre­zintă, caracteristicile tipice ale ■unui regim, semifeudal. Un nu­măr de 3 000 de mari proprie­tari deţin 70 la sută din pămin­­turi, în timp ce aproximativ 175 000 de mici proprietari po­sedă exploatări agricole sub două hectare. Alte peste o ju­mătate milion de familii din mediul rural sunt total lipsite de pămînt şi formează o masă de lucrători sezonieri şi de semi­­servitori. Consecinţă a lipsei oricăror preocupări din partea regimului pentru dezvoltarea a­­griculturii, pentru îmbunătăţirea soartei ţărănimii, metodele de cultură în această ţară se men­ţin neschimbate de două secole, iar producţiile agricole se si­tuează la cel mai scăzut nivel. Analfabetismul, foametea, mor­talitatea infantilă ating, în me­diul rural Haitian, procente foarte ridicate. Dacă nu mani­festă nici o grijă pentru îmbu­nătăţirea soartei ţăranilor, în schimb, guvernul finanţează o numeroasă forţă de securitate. *C­V REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA« Bucureşti, Piaţa „Scinteii", Telefon 17 60 1­0. 17 60 20. Abonamentele se fac prin factorii poştali, difuzorii procentuali, oficiile şi agenţiile poştale Tiparul­ Combinat al Poligrafic „Casa Scînteii“ Cititorii din «tram­utate pot face abonamente la ziarul „Satul socialist“ adresîndu-se întreprinderii «ROMPRESFILATELIA“ — Serviciul Import — Export presă —Bucureşti Galen Griviţei nr. 64—66, P.O.U. — 2001. 40 375 ­­SATUL SOCIALIST SCURTE ŞTIRI EXTERNE • GENEVA — In cadrul lu­crărilor Conferinţei pentru secu­ritate şi cooperare în Europa, luni, s-au întrunit în şedinţă opt organe subsidiare. După desfă­şurarea dezbaterilor generale, care au durat aproape patru luni in prezent se elaborează — într-o atmosferă susţinută de lucru — textele documentelor finale menite a fi supuse apro­bării în faza a treia, prevăzută a se desfăşura la Helsinki, la cel mai înalt nivel. • VIENA — Tovarăşul Şte­fan Voitec, vicepreşedinte al Consiliului de Stat al Republi­cii Socialiste România s-a intil­­nit cu Anton Benga, preşedin­tele Consiliului Naţional al Par­lamentului austriac. In cursul întrevederii au fost abordate probleme ale dezvoltării relaţi­ilor prieteneşti dintre România şi Austria. • BELGRAD — La Belgrad au avut loc convorbiri oficiale între preşedintele R.S.F. Iugo­slavia, Iosip Broz Tito, şi pre­şedintele Republicii Costa Rica, José Figueres Ferrer, care au efectuat un schimb de opinii a­­supra relaţiilor dintre cele două ţări, examinînd posibilităţile lor de dezvoltare, precum şi asupra problemelor internaţionale ac­tuale. • BONN — In cadrul mani­festărilor închinate celei de-a 30-a aniversări a eliberării României de sub dominaţia fas­cistă, orchestra de studio a Ra­­dioteleviziunii române efectuea­ză, în prezent, un turneu de concerte in R.F.G. • LISABONA — Generalul Antonio de Spinola, şeful juntei militare portugheze, a avut luni prima intilnire politici cu re­prezentanţii Mişcării democrati­ce portugheze (M.D.P.), uniune antifascistă de stingă cuprinzind Partidul comunist, Partidul so­cialist şi catolicii progresişti, cu care a purtat discuţii asupra unei serii de probleme privind politica Portugaliei şi poziţia faţă de coloniile din Africa. • TOKIO — La Tirgul inter­naţional de la Osaka, ediţia 1974, a fost organizată luni „Ziua României“. România par­ticipă pentru a 8-a oară la tirgul internaţional de la Osaka, pre­­zentînd la ediţia din acest an un pavilion în care 22 dintre principalele întreprinderi de co­merţ exterior expun o gamă largă de produse ale industriei chimice, uşoare, alimentare, a lemnului şi ale cooperaţiei meş­teşugăreşti. • HAVANA — La invitaţia Comitetelor de apărare a revo­luţiei din Cuba (C.D.R.) o de­legaţie a Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste, condusă de Ion Catrinescu, pre­şedintele Consiliului judeţean Prahova al F.U.S., a făcut o vi­zită in schimb de experienţă în Cuba. • CAIRO — Noul guvern e­­giptean, format la 25 aprilie, a depus luni jurămintul in faţa preşedintelui Anwar Sadat. Şe­ful statului, care deţine şi func­ţia de prim-ministru, a prezidat apoi prima reuniune a noului cabinet în cursul căreia a rostit o alocuţiune d­e VIENA — Comitetul direc­tor al Partidului Socialist Aus­triac 1­8, desemnat în unanimi­tate de Rudolf Kirchschlaeger, actualul ministru de externe al Austriei, drept candidat la pre­şedinţia­ federală a Republicii. • PARIS — Formaţia „Voce contemporana­“, din Iaşi, a ob­ţinut premiul doi la cel de-al 7-lea Concurs international al ansamblurilor de muzică de ca­meră de la Colmar — Franţa. La competiţie au participat 30 de formaţii din 8 ţări. • PRAGA — In pofida trata­mentului aplicat, starea sănătă­ţii preşedintelui R.S. Cehoslova­ce. I.udvil Svoboda, este foarte gravă. Consiliul medical perma­­nent asigură tratamentul ne­cesar. • CARACAS — In cadrul unei întîlniri cu lideri ai Centralei Oamenilor Muncii din Venezue­la, preşedintele Carlos Andres Perez a anunţat preluarea de către stat a tuturor supermaga­­zinelor şi centrelor comerciale străine care funcţionau pe te­ritoriul ţării, inclusiv a marilor firme nord-americane „Cada“ şi „Sears“, făcind parte din reţea­ua întreprinderilor controlate de grupul „Rockefeller“. • ALGER — Secretarul de stat american, Henry Kissinger, a sosit, luni seara, într-o scurtă vizită la Alger, unde va conferi im­preşedintele Houari Boume­­diene. • RAWALPINDI — Progra­mul repatrierii celor 89 981 de prizonieri de răzoi pakistanezi care s-au aflat pe teritoriul In­diei după conflictul din decem­brie 1971 s-a încheiat, marți, prin revenirea în țară a ultimului for de 734 de militari și civili pa­kistanezi. • MOSCOVA— în Uniunea Sovietică a fost lansat satelitul artificial al Pămîntului „Cos­mos—650“, la bordul căruia este instalat aparataj ştiinţific des­tinat continuării cercetărilor în spaţiul cosmic. • STOCKHOLM — In Suedia continuă greva naţională a do­cherilor, declanşată în urmă cu o săptămină. Refuzul autorităţi­lor f­e a satisface revendicările muncitorilor are ca efect per­turbarea gravă a activităţii în 21 mari porturi ale ţării. • ADDIS ABEBA — Armata etiopiana a operat noi arestări, printre cei arestaţi aflindu-se generalul Abebe Gemeda, fost comandant al gărzii imperiale, Deresse Dubaié, fost comandant al forțelor terestre, și generalul Haile Baikedagne, fost șef de stat major adjunct (Reuter și France Presse). Miercuri 1 Mai nr. 1546 Stabilirea relaţiilor diplomatice intre Republica Socialistă România si Oman In dorinţa unei mai bune cunoaşteri şi a dezvoltării, pe baza interesului reciproc, a relaţiilor dintre ele, Repu­blica Socialistă România şi Omanul au hotărit să stabi-­ lească relaţii diplomatice la nivel de ambasadă, la data de 1 mai 1974. SPORT - SPORT „CROSUL TINERETULUI" Finaliştii sunt gata de start Trei zile au mai rămas pînă la finalele pe ţară ale „CRO­SULUI TINERETULUI“ — amplă competiţie sportivă de masă, organizată în cinstea ce­lor două mari evenimente ale anului . A XXX-A ANIVERSARE A ELIBERĂ­RII PATRIEI ŞI CONGRESUL AL XI-LEA AL PARTIDU­LUI. Sîmbătă dimineaţă, apro­ximativ 800 de tineri — cla­saţi pe primele trei locuri la etapele judeţene — se vor prezenta la start pentru a-şi desemna campionii la cele trei categorii de vîrstă (15—16 ani ; 17—19 ani şi peste 19 ani — băieţi şi fete. Emilia Vişan, din comuna Nucet (judeţul Dîmboviţa) ; Mihai Termena, din satul Li­vezi (judeţul Hunedoara) ; Je­­nica Hlibac, din comuna Ro­maneşti (judeţul Botoşani) ; Marin Crăciun, din comuna Recaş (judeţul Timiş) ; Aure­lia Fiscuţeanu, din comuna Miloş (judeţul Bistriţa-Năsă­­ud) şi Gheorghe Necula, din comuna Vidra (judeţul Vran­­cea), sunt doar cîţiva dintre tinerii cresişti de la sate, care au obţinut dreptul de partici­pare la finalele pe ţară, care au reuşit să se califice în ul­timul act al competiţiei, ce a reunit la start, în etapele de masă, peste 2 milioane de ti­neri de la oraşe şi sate,­­ în încheiere, cîteva amănun­te despre programul ,,marii finale“, ce ne-au fost comuni­cate de organizator. Traseul a fost stabilit în zona din perimetrul Casei Scînteii. Distanţele de concurs sunt următoarele : 800 m pen­tru fetele de la categoria 15—­ 16 ani şi 1500 m , pentru bă­ieţi ; 1000 m pentru fete şi 2 000 m, pentru băieţi — la categoria 17—19 ani ; 1000 m* şi 3 000 m — pentru concu­rentele şi, respectiv, concuren­ţii de la categoria peste 19 ani. In deschiderea amplei manifestări sportive este pro­gramat un cros popular, la care vor participa aproximativ 10 000 de tineri din Capitală.­ De asemenea, la „crosul ve­teranilor“, care va avea loc după probele oficiale, vor lua startul peste 100 de concu­renţi, cei mai mulţi dintre ei foşti campioni europeni, bal­canici, naţionali, şi maeştri ai sportului. Printre aceștia se vor număra : Tîlmaciu, Dinu Cristea, Ion Boboc, Radu Io­­niță şi Victor Pop.­ mmmmmmmm­tmmHBimmmhmihéíí 5 minute cu Ilie Năstase Avînd asigurată calificarea în turneul final al „Circuitu­lui W.C.T.", Ile Năstase a venit pentru cîteva zile în ţară, prilej cu care am solici­tat primului tenisman al lumii un scurt interviu. „ Care este explicaţia re­zultatelor contradictorii înre­gistrate de Năstase, sau alţi aşi ai tenisului, înfringerilor suferite de jucătorul nr. 1 al anului trecut în întîlniri cu adversari mult mai slabi ? — în „Circuitul W.C.T.“, în ciuda diferenţei de valoare dintre jucători, nu există din­ainte învingător sau învins. La aceasta contribuie şi ritmul drăcesc în care se joacă, am­biţia tuturor de a se clasa pe un loc cit mai bun. Oricum, pentru mine, un lucru a deve­nit clar, la viitoarea ediţie nu mai particip la acest circuit, care îţi cere eforturi supra­omeneşti. Or, pentru mine „Marele premiu F.I.L.T.“ şi „Cupa Davis“ înseamnă mult mai mult decît „Circuitul W.C.T.“ Sper, totuşi, ca prima şi ultima participare la aceas­tă competiţie să fie încununa­tă de succes, finala de la Dal­las să marcheze o nouă victo­rie a sportului românesc. — Ai amintit de „Cupa Da­vis“. Ce şanse crezi că avem în noua ediţie ? — Tragerea la sorţi ne-a fost favorabilă. Ovici, care a participat la cîteva turnee des­tul de dificile, a făcut progre­se. Mai ales la capitolul „ser­viciu“. Sub semnul întrebării rămîne, în continuare, dublul. Ar fi şi aici o soluţie : reveni­rea lui Ţiriac în echipă. în aceste condiţii, realist vorbind, cred că am putea ajunge din nou în finală şi chiar a­­duce şi păstra, cel puţin pen­tru un an, „Cupa Davis“ în România. Iată cum se vor desfăşura întrecerile pentru desemnarea campionului mondial de tenis „indoor“. Conform regulamen­tului, la 8 mai, în primul tur, se vor întîlni: Năstase—Ok­ker , Newcombe — Rodes, Smith — Laver și Ashe — Borg. în Semifinale, care vor avea loc în ziua de 10 mai, învingătorul din primul meci va întîlni pe cel din ultimul,­­iar cîştigătorul din meciul al doilea va avea ca adversar pe cîştigătorul din partida a treia. La 11 mai, se va juca meciul pentru desemnarea o­­cupantului locului trei, iar a doua zi, cel pentru locul întîi. MARIAN GHIOLDUȘ Programul I . 5,00 Buletin de ştiri. 5,05 Cîntec şi joc pe plaiurile ţării. 5,40 Jurnal a­­grar. 6,00 Radioprogramul di­mineţii. 8,00 Sumarul presei. 8,08 La microfon, melodia preferată. 9,00 Buletin de ştiri. 9,05 Orchestra de muzică populară „Vîlceanca“ din Rîm­­nicul Vîlcea. 9,35 Opereta .­.Cele trei valsuri“ de Oscar Strauss (selecţiuni). 10,00 Bu­letin de ştiri. Curier econo­mic. 10,10 De la debut la consacrare — compozitoarea Camelia Dăscălescu. 10,30 Să­nătatea. Legumele verzi în alimentaţie ; Sfaturi practice; Poşta sănătăţii. 10,45 Din mu­zica popoarelor. 11,00 Buletin de ştiri. 11,05 Imn ţării mele — cîntece de Radu Paladi şi Irina Odăgescu. 11,20 Avan­premieră Radio-TV. 11,35 Me­lodii lansate de Rita Pavone şi Dan Spătaru. 12,00 Buletin de ştiri. 12,05 Intilnire cu me­lodia populară şi interpretul preferat. 12,30 Ştiinţa la zi. 13,00 Radiojurnal. Buletin me­­teo-rutier. Sport. 13,15 Revista şlagărelor. 14,00 Buletin de ştiri. 14,05 Varietăţi muzicale. 14,40 Frumoasă-i primăvara — melodii populare. 15,00 Bu­letin de ştiri. 15,05 Divertis­­cluri. 16,00 Radiojurnal. Bu­letin meteorologic. 16,15 Har­nicele ţesătoare — cîntece. 16,25 Mioriţa. 16,45 Un disc cu Emilia Markova. 17,00 Buletin de ştiri. 17,05 Radiopublicitate. 17,15 Pen­tru patrie. 17,40 Album Beethoven. 18,00 Orele serii. 19,00 în jurul globului. 20,00 Concert de muzică populară. 20,30 Itinerar la harta ţării. Oameni ai zilelor noastre. 20.40 Muzică pe adresa dum­neavoastră. VINERI 3 MAI mmmmm 16,00—17,00 Teleşcoală. 16,00 Botanica (clasa a V-a) Sfecla de zahăr. 16,10 Chimie (anul IV) întrebuinţările acetilenei 16,30 Geografie (clasa a V-a) Gheţarii. 16,40 Electrotehnică. (Pregătire tehnică producti­vă). Circuite electronice şi de automatizare. 17,30 Emisiune în limba germană. 19,10 Tra­gerea Loto. 19,20 1001 de seri. Povestea lui Romcats. 19,30 Telejurnal. 20,00 România anul XXX Revistă social-po­­litică T.V. Din cuprins : Cro­nica ideilor. Sentimentul isto­riei. Participă prof. Mihai Berza, directorul Institutului de Studii Sud-Est Europene. Cîntece de Mai... Prefaţă la E.R.E.N. 20,35 în frumoasa lună mai. Pagini din operete. 21,00 Film artistic. Structura cristalului. O producţie a studiourilor cinematografice poloneze. 22,15 24 de ore. PROGRAMUL I — VINERI 3 MAI ier­i 6

Next