Scânteia Tineretului, octombrie 1949 (Anul 4, nr. 152-178)
1949-10-01 / nr. 152
INAINTE, IN NOUA INTRECERE, PENTRU INTAMPINAREA LUI 7 NOEMBRIE! Ca un ecou repetat, chemarea prin care muncitorii, tehnicienii si functionarii de la Atelierele Grivita-Locomotive cheama la intrecere in cinstea zilei de 7 Noembrie, — aniversarea Marii Revolten Socialiste din Octombrie, — pe toti muncitorii, tehnicienii si functionarii din tara noasträ, pätrunde In toate sectoarele industriei. La Infläcäratul apel räspund de cäteva zile Intreprinderile frunta?e din toate ramurile produced, chemänd la rändul lor celelalte intreprinderi. Pretutindeni oamenii muncii isi iau angajamente noui, pentru noua Intrecere. Este doar Intrecerea cu care se Incepe ultimul §i cel mai greu trimestru al Planului de Stat pe 1949 ! Este doar Intrecerea care va face sä creascä forta economicä a Patriei noastre In momentul In care trebue neapärat sä fim tari, in conditiile luptei mereu mai ascujite dintre tabära democratiei ?i tabära imperialismului, dintre apärätorii päcii ?i du?manii ei. De aceea cheamä oamenii muncii : „Cat mai multe intreprinderi sä-$i termine planul la 7 Noembrie“. De aceea spun ei: „Fiecare ?arjä de otel, fiecare vagonet de cärbune Inseamnä un sprijin pentru armata päcii, o loviturä bandei räzboinicilor“. Angajamentele tinerilor se incadreazä ?i eie in obiectivele generale ale intrecerii. Lupta tinerilor in intrecerea pentru 7 Noembrie trebue insä sä creascä. Tinerii trebue sä lupte prin intreceri individuale, — la fel ca toti muncitorii —, intärindu-si totodatä activitatea brigäzilor utemiste, forma lor specificä de participare in intrecere. Tinerii trebue sä punä in valoare spiritul lor curajos, inoitor, in productie, si totodatä sä invete de la varstnici sä munceascä cu seriozitate, pe baza cunoasterii tehnicii. Aväntandu-se in noua intrecere, tinerii trebue sä stie mai ales cum sä-ji organizeze activitatea pentru ca roadele ei sä fie cat mai imbelsugate. Ei pot inväta aceasta din experienta trecutei intreceri pe care au dus-o, in cinstea Congresului si Festivalului Mondial al Tineretului si Studentilor ?i a zilei de 23 August. Privim in urmä cätre aceastä intrecere cu bucurie tinereascä. Ea a insemnat cea mai mare mobilizare a tineretului in intreceri : 83.000 de tineri in intreceri individuale, 626 brigäzi, deta?amente inaintate de producjie ale tineretului. In cadrul acestei intreceri, spiritul de inijiativä al tinerilor a crescut: s’au desvoltat brigäzile, s’au ridicat sute de responsabili tineri care, pu?i in muncä de räspundere, si-au dovedit capacitatea de conducätori in productie. Brigada de la sectia de tratament termic a uzinei „1 Mai“ — Ploesti ?i-a transformat sectia, ajungand sä cäleascä lunar de la 750 kg., 25.000 kg. otel. Responsabilul ei, tov. Bobocea Ioan, a fost inaintat maestru ?i decorat cu ,,Medalia Muncii”. S’au creat in aceasta perioada primele brigazi de lupta pentru calitatea produselor, la „Talpa“ si „Flacara Rosie” in Bucuresti, la „13 Decembrie” Sibiu s i „Industria Lumnei” — Timisoara. In intrecerea de intampinare a Congresului si Festivalului Mondial al Tineretului ?i Studentilor ?i a zilei de 23 August, a crescut si organizarea muncii : angajamentele tinerilor n’au mai fost luate izolat, ca mai inainte, ci in cadrul angajamentelor generale; mult mai multe brigäzi s’au cäläuzit dupä planuri de muncä, iar elanul intrecerii nu a slabit dupä luarea angajamentelor. Intrecerea a crescut din ce in ce mai puternic, si a culminat cu „Ziua record” din preajma Congresului F. M. T. D. Legatura cu muncitorii varstnici s-a intarit. Sprijinul organizatiei de Partid a fost folosit mai bine decat inainte. Organizatiile U.T.M. au intärit legätura cu organele sindicale fi comisiile de intreceri, colaborand cu ele si cerandu-le ajutor pentru buna desfäsurare a intrecerii. Datoritä tutiror acestor fapte, fi rezultatele räsfrante in producfie au fost cele mai mari din cele obtinute panä acum. S-au obtinut recorduri si realizäri exceptionale. Iatä, de exemplu, in judeteana Brasov: in timpul intrecerii, 1.314 tineri au obtinut depäsiri de norme mai mari de 35%. Brigada dela turnätoria „Sovromtractor”, condusä de tov. Valcu Vasile, brigada dela uzinele ,,6 Martie”—Tohan, condusä de tov. Gh. Ianovici, brigada dela „Fabrica de Cauciuc”, condusä de tov. Florea Dumitru, lucreazä in contul anului 1950. Brigada dela Cuptorul Tineretului de la uzina „Sovromtractor” a economisit in timpul intrecerii 175.000 lei... La randul ei, „Ziua record“ a tinerilor din toatä tara in cinstea Congresului F.M.T.D. a adus depäsiri de norme care niciodatä panä atunci nu fuseserä atinse in fabricile noastre, a scos la ivealä posibilitäti noi de cre?tere a productiei in sute de intreprinderi, a insemnat pentru mii de tineri inceputul unei perioade lungi de productie ridicatä. Aceste rezultate au fäcut sä creascä prestigiul organizatiilor UTM $i al tinerilor in ochii muncitoriior si conduceriior de intreprinderi. De aceea la sedintele convocate de judetene ?i sectoare, pentru analizarea rezultate- lor intrecerii si premierea tinerilor fruntasi, au tinut sä participe fruntasi varstnici ai productiei, directori si tehnicieni. Sä privim in urmä cätre vechea intrecere cu bucurie tinereascä pentru succesele noastre, sä ni le amintim spre a le desvolta in intrecerea cea nouä. Sä privim in urmä insä cu seriozitate si atentie, cu spirit autocritic comunist fi lipsurile noastre in vechea intrecere pentru a trece hotärit la lichidarea lor in intre(Continuare in pag. IV-a) Proletari din toate pariie unipi-vd! ORGAN CENTRAL AL UNIUNIITINERETULUIM !NCITOR Jeria II Anul I Nr. 152 4 PAGINI 4 LEI S&mbata I Oct. 1949 In cadrul unei adunari festive finite cu prilejul deschiderii noului an §colar Pionierii R.P.R. au primit un steag din partea Comsomolului „Sa avefi necontenit inaintea ochilor exemplul minunat al pionierilor sovietiei", a spus pionierilor R. P. R., tov. Gh. Florescu, membru al C.C. al P. M. Rt., secretar al C. C. al U.T.M. Miercuri dupä amiazä a avut loc in sala Teatrului Muncitoresc C. F. R. Giule?ti, o adunare festivä a pionierilor, cu prilejul deschiderii noului an scolar. Au asistat membri ai C. C. al P. M. R., membri ai Guvernului, ai C. C. al U. T. M., ai Comitetului Provizoriu al Capitalel ?i ai organizatiilor de masä. La festivitate a fost de fatä o delegatie a Comsomolului, compusä din Zenaida Feodorova, secretar al C. C. al Comsomolului din U. R. S. S., Maria Cotmacova, membru in Biroul C. C. al Comsomolului din U. R. S. S., Seid Mametova, secretar al , C. C. al Comsomolului din Azerbaidjan, Maria Djordjikaevic, secretar al C. C. al Comsomolului din Georgia ?! Oleg Bedarev, redactor responsabil al revistei pentru copii „MurZilka“. In aclamatiile entuziaste ale asistentei s-a ales urmatorul prezidiu al adunärii: Prof. univ. L. Rautu, membru in C. C. al P. M. R.; Constanta Creciun, membru in C. C. al P. M. R., membru in Sfatul Pionierilor din Capitalä; D. Petrescu, membru supleant al C. C. al P. M. R.; N. Popescu,Doreanu, ministrul Invätämäntului Public; Zenaida Feodorova, secretar al C. C. al Comsomolului din U. R. S. S.; Maria Colmacova, membru in Biroul C. C. al Comsomolului din U. R. S. S.; Seid Mametova, secretar al C. C. al Comsomolului din Azerbaidjan DRAG! PIONIER1, In numele Comitetului Central al Uniunii Tineretului Muncitor, in numele fratilor vo$tri mai mari, utemisti, va salut cu drag, cu prlejul inceperii noului an fcolar. Ne afläm la cateva luni de cand au luat fiintä primele deta$amente de pionieri. In acest rästimp numärul pionierilor $i al deta^amentelor din fcoli a crescut, mifcarea pioniereascä s’a consolidat, experienta noastra s’a imbogatit. (continuare in pag. IV-a) CUVANTAREA TOV GH. FLORESCU MEMBRU IN C. C AL. M. R., SECRETAR AL C.C. AL U.T.M. Acest steag al pionierilor sovietiei il Ei vor purta cu mandrie acest siibol drag vor pastra pionierii nostri cu cinste (Continuare in pagila) „Urim pe atätatorii la räzboi si iubim pacea. Dar noi nu cersim pacea. Cu bratele, cu mintea, cu energia noasträ de neclintit, o vom impune rec Cu o echipä de muncitori agitatori prin casele de pe Calea Grivitei Dupä o scurtä fedin\ä, in care tov. Georgievici Aurel, responsabilul cu agitafia fi propaganda al circei 33 a organizajiei de Bucuresti a PMR, le-a dat indicafiuni asupra muncii lor imediate, cafiva muncitori dein intreprinderea ,, Octombrie Ro$u” ?i din alte intreprinderi, s’au constituit in grupe de cate trei si s’au räspändit prin sträzile cartierului. Vreo douäzeci de asemenea grupe au inceput sä cutreere casele cetäpmnilor ftp mp HollPn CirimitPi cf Ap mc.enilor, de pe Calea Grivitei si de pe sträzile läturalitice starnind Pretutindeni ,interesul celor vizitati. Iatä, grupa tovaräsului Danzer Iosif, a vizitat casele de pe str. poradin; din grupä mai fac parte tovaräsii Grosu Alexandru si Grätä Niculae amandoi muncitori la intreprinderea ,,Octombrie Roju”. La iesirea in calea Grivitei aceastä grupä s’a intälnit cu grupa formatä din tovarasul Nicolaescu Stefan, utemist, popa Manu Dumitra?cu Leon, muncitor la Octombrie Ro$u”. fete-i pe cei aase tovarap intru na intr'una din casele vizitate, in cladirea cu nr. 10?., unde sunt numeroase locuinte de muncitori. Or sa ne inspdimanta ciocoii cu bomba lor Cand echipa a intrat in curte, (Continuare in pag. 4 a) Locatarii s’au adunat in curte, ca stafitor dela Partid... asculte vorba lamuritoare a tova oza.rá akcendulám uenh,. mmmm | COMITETUL PERMANENT PEN- \ I TRU APARARIA PACII DIN I R.P.R. | convoaca o mare adunare | a intelectualilor | din Capitale | pentru astazi Vineri 30 Septembrie, I | 18,30, in Sala Savoy (Caiea Vic- t I toriei) | Vor lua cuvantul: | Acad. prof. P. CONSTANTINE- 1 | SCU-IA§1, vicepresedinte a| Prezi- | I diului Marii Adunäri Nationale si = | MARCEL BRESLANU, scriitor. = , rectorul Institului de Artä din Bu-i I curesti, membrii ai Comitetului ” | Permanent pentru Apararea Pacii | | din R.P.R.| Va urma un program artistic. * . || 1111| 11111 ||| 1 [ | ] 1111411II11| I ■ II ■ 11 ■ 111111 II ■ 11 ■ 111 lj K1111 [111 ■ 111111111^ Citifi in pag. 3-a: Tins* f.ti'l sovietic ■ n frKttf?a luptei pentru pace f! democrafie a tineretului din lumea intreaga «Suntem pentru colaborarea stransa intre popoarele lumii §i intr’un avant unic, indreptam toate fortele noastre pentru apararea pácii». (Din manifestul adresat popoarelor din intreaga_ lume de catre Congresul Mondial al Partizanilor Pacii, in 27 Aprilie 1949). Devece s’a dovedit cä actualul gu«f*”n iugoslav trepinde cu totul de ccrcmrUB imperialiste GUVERNUL SOVETIC DENUNJÄ TRATATUL BE PRIETEN E, ASISTENTÄ MUTUALÄ Bl COLABORARE POSTBEUCÄ DINTRE URSS. Bl JUGOSLAVIA CÄLCAT IN PÍCIGARE DE CLIGA LUI TITO MOSCOVA 29 (Agerpres)—TASS transmite: La 28 Septembrie a.c ministrul adjunct al afacerilor externe al URSS A. Gromiko, a prmit pe insärcinatul cu afaceri provizoriu al Iugoslaviei in URSS $i i-a remis o notä cu urmätorul continut : „In cursul procesului criminalului de stat fi spionului Rajk fi al compiicilor säi, care erau in acela? timp agenji ai guvernului iugoslav, proces incheiat in ziua d de 24 Septembrie la Budapesta, s-a desvälut cä guvernul iugoslav duce de multä vreme o activitate de subminare profund ostilä Uniunii Sovietice, activitate camuflatä in mod ipocrit prin declaratii mincinoase asupra „prieteniei“ fatä de Uniunea Sovieticä. Procesul de la Budapesta a arätat deasemenea cä conducätorii guvernului iugoslav au dus $i continuä sä ducä activitatea lor de dusmänie ?i de subminare impotriva Uniunii Sovietice nu numai din propria lor initiativa ci si pe baza instrucjiunilor directe primite din partea cercurilor imperialiste sträine Faptele desväluite la acest proces au aratat mai departe ca actualul guvern iugoslav depinde intru totul de cercurile imp ena'iste sträine ?i cä s‘a transformat intr'un instrument a! politicelor agresive, fapt care trebuia sä ducä si a dus intr'adevär la lichidarea suveranitätii si independentei Republicii Iugoslave. Toate aceste fapte aratä cä tratatul de intenie, asistentä mutanä si colaborare postbelicä dintre URSS si Iugoslavia, incheiat la II Aprilie 1945, a fost cälcat cu brutalitate in picioare si rapt in bucä+i de actualul guvern invrsiav. Pe baza celor de mai sus, truvemul sovietic declarä cä Uniunea Snvi°.t!cä se considerä de acum inainte liberä de obiigatiile ce decurg din «n« mentionatul traist. Din insärcinarea guvernului URSS, ministru adjunct al afacerilor externe, A. Gromiko“. Procesul de la Budapesta a scos la ivealä, färä nnitetä de tägadä, planurile „penible“ ale titoi§tilor ce urmäreau crearea, sub conducerea Iugoslaviei, a rnuii hec de state anti-sovietic in Belcani. Märtatä de visuri grandomane, erb'tä de sovinism, banda tâlhäreascä dela Belgrad s’a präväl't in bält'jaca imperialismului, devenind un simplu detasament de as’lt ■ a! arätätorilor la un nou räzboi impotriva Tärii Socialismului. Trädätorul poro-"!!!! ungar Raik si complied säi, a-Ta-ti a, |u, Tito, aveau menirea sä He'-bids rrumul unei serii intregi de 1'" i,|Mt de stat, prin care sä se instauree“ in tärile de democratie popularä ■•"(Timi.r) fsr~isfr, ra-e sä constitue un pU'.-i imrr ita„t !n nl-ni.r*le agresive anti. nvirt'ce ale monstrilor imperialist! Prea interprip sunt insä sentimente de frätie al popoarelor iugoslave fatä de Uniunea Sovieticä — eliberatoarea lor — pentru ca Tito si $leahta sa de lefegii ai serviciilor de spionaj imperialiste sä intreprindä fätis unei . Nici un tanar m afara in freerrii, nyc un fa ar ub no ma! 9 90 de fine. I dela strungdre is v.r team in a primjl anual pana In 7 Moembrie 0 3.000.000 lei eso oii Angajamentele tinerilor muncitori dela Srivita- Locomotive in cinstea ^ u i 7 Noembrie Ast.el, tov. Ifrim Ghenghe, in numeie tnerilor dela sectia rotärie locomotive s’a angajat sä termine planul de lucru pänä la 20 Octombrie pentru a celelalte sec|ii care lucreazä intila, sä-i poatä termina planul pänä la 7 'loembrie. Ucenicul Groza Anghel dela jcoala de elevi mesera? i?i ia angajamente din numele coleglor säi sä depunä toate eforturile pentru a reduce la minimum absentele nemotivate, sä intäreascä disciplina in ?coalä, sä intejeascä munca la invätäturä astfel ca la sfar?itul anului ?colar, sä nu aibe nici un repetent. Tbv. Stoica Elena muncitoare de la cantinä, ?i-a luat angajamentul ca serviciul la cantinä cät curätenia sä fie mult imbunätätite. Dupä ce tov. inginer Toma din partea administratiei s-a angajat sä asigure tinerilor comenzile si sculele necesare, tov. Calata a adus tinerilor salutul organizatiei de Partid, urandu-le spor la muncä pentru realzarea sarcinilor propuse. In numele tuturor tinerilor de la Grivita Locomotive, organizatia de baza U.T.M. $i-a luat urmätoarele angajamente: 1. Sä organizäm in asa fel munca noasträ si sä ne Incordäm toate forfele astfel ca in aceastä perioadä toti tinerii sä-?i indeplineascä cel putin normele, nici un tänär nelucrand sub normä. 2. 90 de tineri de la strungärie, sä-si termine programul individual de productie pe anul 1949 panä la 7 Noembrie. 3. Sä imbunätätim munca brigäzilor de productie existente si sä or- ganizam incä 3 brigäzi: una la cazangerie, sectia nituitori formatä din 5 tineri, alta la sectia antretoaze formatä din 5 tineri si a treia la mecanicä subsectia osii formatä din 16 tineri. 4. Din 318 tineri sä nu rämänä nici unul in afara intrecerilor socialiste 5. Sä realizäm o economie de 3 milioane lei prin reducerea rebuturi(Contimiarth» pof, IIog Insufletiti de vantul cu care .mncitorii tehnicienii varstnici dela Grivita, peomotive,, au chevnat pe toti umenii muncii din tara noasträ la in'.recerea salistä, in cinstea zilei de 7 Noembrie, pentru indeplinirea .Planului de Stat panä la aceastä datä. Utemistii tinerii de la Grivita-Locomotive, au tenu' Marti dupä amiazä un meeting, in cadrul cäruia iji-au luat numeroase angajamente. Dupä ce tov. Mihai Die din partea Comitetului oganizatiei UTM, a arätat importanta zilei de 7 Noembrie, sublinind faptul cä muncitorii din toatä tara se pregätesc sä intampine aceastä zi prin eforturi sporite, cä muncitorii din intreprinderile frunta?e se pregätesc sä termine planul anual de productie in seara zilei de 6 Noembrie, numeros; tineri au luat cuvantul astgajandu-se sä-?i sporeascä eforturile pentru indeplinirea la timp a planurilor de productie. , A apärut: in limbile rusä, romäni, francezä,? englezä $i germanä Nr. 20 (47) a PENTRU PACE * TRAINICÄ, PENTRU? DEMOKRATIE POP'IUARÄs ) Bucuresti * Organ al Biroului informativ al# Partidelor Comuniste ?i Muncitoresti # SUM A R : £ ARTICOL DE FOND — Apärarea J päcii este cauza tuturor popoarelor din lume. i M. HORVATH — Demascarea ?ii lichidarea bandei lui Rajk. i L. TOLCUNOV — Judecata poporu- lui. # G. MATTHEWS — Apologetica-# pitatismului. # I. CH1S1NEVSCH1 - Munca edu-£ cativä in randurile intelectualilor. t A. DRUGOV — Cresterea jfimajului in tärile capitaliste. f V PESS1 — Muncitorii din Fin'an- # da luptä pentru paine s i libertate. f I MAREK — Note politice. J Informatii — Crinici ^ Apare in fiecare Vinerya De vanare in toate mocn-i zineie „Libräria Noasträ’' si la toate chiosaurile. LEI 8 | tirile lor criminale. Iatä de ce, acestia, au incercat sa camufleze intrigile lor banditesti prin declaratii mieroase despre „prietenia“ cu U.R.S.S., Incheiat podul de prietenie, asistentä mutualä si colaborare postbelicä cu Uniunea Sovieticä. Procesul Rajk a dovedit cu prisosiiitä cä guvernul iugoslav nu numai cä a considerat acest tratat drept un simplu petec de hartie, dar s‘a dovedit a fi in practica nu un prieten ci un dusman inversunat al Marei Täri a Socialismu. lui. Iatä de ce, guvernul sovietic se considerä de aci Inainte uber de obiigatiile ce decurg din tratatul de mai sus. Nota guvernului sovietic este de o importantä covärs itoare nu numai pentru popoarele iacroslave, in fata cärora guvernul de cäläi de la Belgrad apare acum definitiv demascat ca un vänzätor ordinar al independentei si suveranitätii tärii. Nota smulge totodatä puternic masca de pe chipul agentilor de la Belgrad si ai atutatorilor la räzboi anglo-americani, aducand astfel o contributie considerabilä la cauza päcii. Telegrama de multumire primitä de Federatia de ciclism din parteaComtetului Organizatoric al „Turului Poloniei“ . Federatia de ciclism a primit din partea organizatorilor „Turului Poloniei” urmätoarea telegramä: Comitetul organizatoric al celui de al 8-lea circuit al Poloniei, vä trimite cele mai sincere multumiri pentru participarea Dvs. la concursul din acest an. Gratie atitudinei ireprosabie, din toate punctele de vedere a echipei Dvs., Turul Poloniei 1949 a fost cel mai reu$it din cate s’au organizat pana in prezent. Acest fapt a marit bucurie pe care am simtit-o, oferindu-vä astoltatei unan notatil. '----