Scânteia Tineretului, octombrie 1949 (Anul 4, nr. 152-178)
1949-10-01 / nr. 152
"-■«.«DANTEIA TINERETULUI Nr. 15§ «DESVOLTAREA ENERGIEI ATOMICE IN UNIUNEA SOVIETICÄ RÄSTOARNÄ INTREAGA POLITICÄ AMERICANA» Presa din Statele Unite recunoaste falimentul santajului atomic NEW YORK, 29 (Agerpres). — TASS Irans mite: Revista UNITED STATES NEWS AND WORLD REPORT a publlcat un articol de David Lawrence, intitulat „S'ar putea ca aceasta sä Insemne pacea". Autorul articolului scrie cä desväluirea faptului cä Uniunea Sovieticä posedä arma atomic! accentuiazä necesitatea revizuirii atente fi inläturärii divergentelor dintre marile puteri precum $i aceea a renuntärii de cätre Statele Unite la spiritul militarist. i.Cat de folositoare ar putea deveni bomba atomicä, scrie Lawrence Tn Incheere, dacäea ar putea sä arunce in aer teoriile noastre invechite asupra relatiilor internationale, aducand o nouä erä de incredere fi bunä vointä in lumea de maine“. In timp ce unii comentatori de dreapta cer sporirea mai departe a productiei americane de arme atomice si intensificarea cursei inarmärilor atomice, altii lasä sä se inteleagä cä a sosit momentul ca Statele Unite sä cerceteze cel putin posibilitätile unui acord cu Uniunea Sovieticä asupra , problemelor principale, inclusiv pro- blema armelor atomice. Astfel, de e. -i xemplu comentatorul lui NEW YORK HERALD TRIBUNE, Lippman, care a sprijinit panä acum politica Washing- of tonului,!$i exprimä surprinderea fatä , de declararile lui Truman fi Acheson f care au afirmat cä desvoltarea activi- | tStii In depieniu! energiei atomice in Uniunea Sovieticä nu inseamnä nici.? o schimbare a politicii Statelor Unite. Arätänd cä modificarea politicii ame-1 ricane devine inevitabilä, Lippman scrie: j Desvoltarea energiei atomi- j j* ce in Uniunea Sovieticä, rästoar f r nä intreaga politicä americanä de ,,tinere in ?ah” a Uniunii Sovietice si necesitä stabilirea unei Intelegeri intre Statele Unite si Uniunea Sovieicä. „Politica fantomä“ potrivit cäreia regimul sovietic ar fi urmat sä se präbuseascä in urma presiunilor exercitate din toate pärtile este acum lichidatä in primul ränd prin präbusirea totalä a acestei politic in Extremul Orient si in al doilea ränd prin realizärile sovietice in domeniul armei atomice. * SHANGHAI 29 (Agerpre). — TASS transmite cä toate ziarele locale au publicat comunicatul agentiei TASS din 25 Septembrie. . Ziarul DAGUN PAO subliniazä cä comunicatul agentiei TASS i-a pus pe imperialisti intr-o situatie nepläcutä deoarece Uniunea Sovieticä a afirmat incä odatä cä desi posedä arma atomic! ea se va mentine si in viitor pe vechea sa pozitie de interzicere neconditionatä a folosirii armei atomice. Pänä nu de mult, bomba atomicä a constituit arma secretä a imperialismului, arma monopoliatä de elementele agresive. Din când in cand, ei incercau sä intimideze popoarele altor tari cu scopul de a le santaja. Acum, diplomatia atomicä fi-a pierdut orice valoare. Declarafia Uniunii Sovietice inseamnä cä fortele päcii din_ Intreaga lume au repurtat o victorie insemnatä fi cä atätätorii la räzboi au suferit un e?ec rufinos. OSLO 29 (Agerpres). — TASS transmite cä toate ziarele locale acordä o deosebitä atentie comunicatului agentiei TASS din 25 Septembrie, publicand aceasta stire sub titlurile: „Moscova confirmä fi liniftefte“ — ,,Uniunea Sovieticä a deslegat secretul armei atomice incä din 1947“. BERLIN, 29 (Agerpres). — Dupä cum transmite TASS presa din sectorul sovietic al Berlinului a publicat comentarii cu privire la comunicatul agentiei TASS din 25 Septembrie si la discursul rostit de A. I. Vasinski in Adunarea Generalä a Organizatiei Natiunilor Unite. Intr-un articol de fond intitulat „Douä posibilitäti“ ziarul NEUES DEUTSCHLAND subliniazä cä Uniunea Sovieticä cunoaste de mult secretul bombei atomice, dar cä ar fi o gresealä sä se creadä cä semnificafia comunicatului agentiei TASS constä numai in aceasta. ,,Uniunea Sovieticä — aratä ziarul — a reusit nu numai sä lichideze monopolul american asupra bombei atomice, ci si sä realizezze succese practice in folosirea energiei atomice in scopuri pa?nice. Este characteristic faptul cä in Jara Socialismului cercetärile au fost indreptate imediat spre posibilitätile folosirii energiei atomice in scopuri constructive, in timp ce magnafii Wall Street-ului considerau energia atomicä numai ca armä pentru a cuceri dominatia mondialä. Inainte, in noua intrecere, pentru intämpinarea lui 7 Noembrie! (Urmare din pag. 1-a) cerea cea nouä, de Intämpinare a zilei de 7 Noembrie- Sä cercetäm dece intrecerea intre brigäziie utemiste nu a fost urmäritä la fel ca intrecerile individuale, dece nu a fost de pildä continuatä intrecerea dintre brigäzile de la Hunedoara $i Rejita- Sä cercetäm cum se poate cä incä $i in aceasta intrecere au mai existat brgäzi utemiste risipite prin diferite locuri de muncä sau diferite schimburi, ca la „Steaua Rosie“ — Bucuresti. Cum se poate cä incä s’a mai pästrat in uneie locuri confuzia cu privire la rolul brigäzilor, care au preluat in mod gresit sarcinile educative ale organizatiei de bazä, infiintand de pildä cercuri politice proprii. Sä cercetäm de ce a fost as a de putin desvoltat in aceasta perioadä schimbul de experientä, abia pornit printr’o chemare a tinerilor dela ,,Vulcan". Sä cercetäm toate acestea $i vom vedea cä eie se datoresc faptului cä, cu toate succeseie avute, organizatiile UTM n’au §tiut pretutindeni sä conducä massa tinerilor in intrecere, n’au organizat intr’un sistem initiatives izolate, spontane, ale tinerilor. In unele locuri organizatiile UTM n-au simtit cä pe umerii lor apasä räspunderea indeplinirii angajamentelor massei de tineri, n’au socotit ca sarcinä de bazä productia In loc sä facä sä izvorasca lupta pentru educatia comunista din lupta pentru noua atitudine in productie, aceste organizatii au izolat activitatea poliicä de problemele de productie- De aceea toate aceste lipsuri au fost posibile. Intampinand ziua de 7 Noembrie, tinerii trebue sa-$i ia angajamentele, la fel ca in intrecerea trecutä, pe baza angajamentelor generale ale intreprinderii. Organizatiile UTM sä vegheze ca aceste angajamente sä aibe un caracter complect si sä fie indreptate cätre atingerea tuturor obiectivelor esentiale ale industriei noastre. Simpla depäsire a normei nu inseamnä indeplinirea sarcinilor de productie — iatä ce trebue sä afle toti tinerii, in tr edintele plenare, dela agitatorii I utemisti, din gazeteie de perete $i din lozinci. Trebue sä ne indreptäm atentia spre ridicarea realä a productivitäfii muncii — spre obtinerea a cat mai multor märfuri, cu cat mai putin efort, in cat mai putin timp. In cursul trecutei intreceri, unele elemente inapoiate au incercat sä impiedice pe tinerii de la $antierul ,,Dinamica” din Turnu Severin sä introducä o nouä rationalizare a muncii, speriindu-i cä normele vor fi modificate- A?a pot vorbi insä numai lenesii ?i hräpäretii. Pentru noi, pentru tara noasträ, nu e de loc tot una dacä un muncitor va putea produce pe zi — printr’o nouä metodä — 100 de piese, sau dacä va produce — lucrand a$a cum a väzut din bätränii 50. Dacä fiecare va produce de douä ori mai mult vom avea cu totii de douä ori mai mult. In lupta aläturi de toti muncitorii pentru reducerea pretului de cost, tinerii trebue sä-$i ia angajamente de economisire a materialelor. Ei trebue sä caute sä realizeze economii din orice reducand consumul combustibilului $i energiei electrice sau folosind materiale vechi. Nicio bucatä de material nu e fära valoare, aflatä in intrecere, o echipä de tineri de la „1 Mai’’ — Ploe?ti a construit un ciocan cu aburi in valoare de 2 000 000 lei din ni$te rämä?ite care fuseserä evaluate la 10.000 lei! Luptand impotriva risipei, organizatiile UTM trebue sä introducä evidenta economiilor tinute de tineri. Socotind economiile, tinerii vor inväta mai bine sä le preaneseä. Valoarea economi’ei va deveni la randul ei un punct de intrecere socialistä. Pentru imbunätätirea catitätii produselor fabricate trebue sä ia tinutä brigäzi utemiste ale calitätii in toate punctele principale de muncä, de care atarnä calitatea productiei. Lupta impotriva rebuturilor, pentru märfuri de calitate superioarä trebue sä fie insä nu numai preocuparea brigäzilor calitätii, ci a tuturor brigäzilor, a tuturor tinerilor. Rebutul e cea mai costisitoare risipä. Organizatiile U.T.M. au urmärit in noua intrecere obiective de o insemnätate deosebitä. Ele le pot atinge insä numai dacä vor indruma just tinerii la luarea angajamentelor si dacä se vor ingriji permanent de Indepiinirea lor, dacä vor lupta nu numai pentru recorduri izolate ci vor veghea ca toti tinerii sä-si indeplineascä normele fixate stiintific, dacä se vor preocupa de ridicarea calificärii tinerilor, dacä vor desvolta schimbul de experientä prin conferinte ale tinerilor fruntasi in producfie vizite reciproce intre tineri ca si intre brigäzi. Pornim o intrecere nouä, cätre victorii noui. Sä ridicäm cu incä o treaptä productivitatea muncii, economiile, calitatea produselor. Inainte, in noua intrecere, pentru intampinarea lui 7 Noembrie ! ADUNAREA GENERALA O.N.U. TREBUE SA DEA ASCULTARE MILIOANELOR DE OAMENI CARI SE OPUN ATATATORILOR LA RAZBOI MOSCOVA 29 (Agerpres). TASS transmite: Revista TIMPURI NOI publica in ultimul sau numar un articol intitulat „cea de a 4-a sesiune a Adunarii Generale’’ in care scrie printre altele. Propunerile supuse in numele guvernului Sovietic de cätre A. I. Väsinski, conducätorul delegatiei sovietice, la cea de a 4-a sesiune a Adunärii Generale c?,ref.s’a deschis la 20 Septembrie la New York, constitue o nouä contribute a marii täri a socialismului la apärarea päcii si securitätii internationale. Dusmaniii päcii si-au bazat speranta lor principala pe arma atomicä. Ei si-au facut socotelde pe baza punerii in aplicare a planurilor lor maniace de Suprematie mondialä cu ajutorul amenintärilor si a santajului. Iatä de ce ei se opun cu incäpätänare interzicerii armei atomice, arätänd si mai mult isteria räzboiului. Se stie cä nimeni nu se pregäteste sä atace Statele Unite. Desi posedä arma atomicä, guvernul sovietic rämäne si intentioneazä sä rämänä si in viitor pe vechea sa pozitie, ceränd insistent interzierea neconditionati a folosirii acestei arme. Ziua internationalä a luptei pentru pace, — impresionanta demonstrare pentru pace a maselor care va avea loc la 2 Octombrie — va constitui un avertisment formidabil dat celor care ignoreazä invätämintele istoriei si doresc sä arunce din nou popoarele in viitoarea unui räzboiu sängeros. Aceste milioane de oameni asteaptä ca ONU sä-si indeplineascä marea sa sarcinä, — sarcina mentinerii päcii, si a securitätii internationale. Telegrama trimisa lui I. V. Stalin de participant!! la a 100 aniversare a nasterii academicianului Ivan Pavlov ! Datorita grijei Partidului Comunist (b) al U.R.S. S. a fost asiguratä o larga desvoltare fortelor creatoare ale lui Ivan Pavlov $i $colii sale MOSCOVA, 29 (Agerpres). — TASS transmite: Participantii la intrunirea festivä a organizatilor de partid, de masa si stiinfifice din Moscova, inchinatä celei de a 100-a aniversari a nasterii academicianului Ivan Pavlov, au trimis o telegramä de salut lui Iosif Vissarionovici Stalin in care se spune intre altele. Continuand traditiile Inaintatului fiziolog si gänditor rus I. M. Secenov, Pavlov a elaborat cunoscuta sa invätäturä despre reflexele conditonate. DUPA VICTORIA MAREI REVOLUTII SOCIALISTE DIN OCTOMBRIE, DATORITA GRIJEI EI ATENTIEI PARTIDULUI CO- MUNIST (B) AL U. R. S. S. Bl Al CONDUCATORILOR SAI V. I. LENIN ?I I. V. STALIN A FOST, ASIGURATA O LARGA DESVOLTARE FORTELOR CREATOARE ALE LUI IVAN PAVLOV 51 SCOLII SALE. Invätätura lui Pavlov nu numai cä a asigurat prioritatea Uniunii Sovietice in domeniul fiziologiei, dar a constituit o puternicä armä in lupta impotriva idealismului fi a obscurantismului, fiind de un mare ajutor pentru medicina sorvieticä pentru a veghia asupra viefii fi sänätätii oamenilor muncii. In timp ce fortele intunecate ale imperialismului pregätesc un nou räzboi fi renasc fascismul, iar, reactionarii anglo-americani propagä fätii ideile urii de oameni fi ale obscurantismului, fi persecutä pe savantii progresifti, intregul popor sovietic apäränd cauza päcii, muncefte cu abnegatie la indepiinirea sarciniior construirii societä? tii comuniste, la imbunätätirea cul- turii inaintate sovietice. Särbätorind intr’un cadru solemn cea de-a 100-a aniversare a nafterii marelui fiziolog materialist, savantii sovietici ifl exprimä impreunä cu intregul poigor sovietie atafamentul fatä de ideile atot biruitoare ale lui Lenin fi Staling fiind gata sa nu precupeteasca nici un efort in lupta impotriva fortelor intunecate ale reacjiunii si pentru victoria comunismului. OPERA LUI PAVLOV A AVUT UN PUTERNIC RASUNET IN CON$TIINTA OAMENILOR PROGRESI§TI DIN TOATA LUMEA Discursul Academicianului prof. Traian Savulescu- MOSCOVA, 29 (Agerpres). Marti 27 Septembrie 1949 a avut loc la Teatrul Mare din Moscova, fedinta solemn! inchinata marelui savant fiziolog rus, academicianul Ivan Petrovici Pavlov. $edinta a fost deschis! de prefedintele Academiei de §tiinte a URSS, academicianul S. I. Vavilov. Luand cuvântul, academicianul prof. Traian Savulescu a declarat printre altele: „Academia Republicii Populare Române participa cu adanca admiratie la särbätorirea aniversärii a 100 ani de la nafterea celebrului fiziolog Ivan Petrovici Pavlov, organizatä de Academia de $tiinte a URSS. Opera lui Pavlov a avut un puternic räsunet in congtiinta oamenilor progresisti din toatä lumea, §i in patria noasträ, in Republica Popularä Romana care merge pe calea deschis! de Marea Revolutie din Octombrie, Opera sa a avut o adäncä inräurire. Oamenii de ftiinfä din RPR, conftienji de rflarea insemnätate a operei lui Pavlov pentru progresul ftiintei, tind In lucrärile lor sä urmeze drumul trasat de marele fiziolog. Pentru oamenii de ftiintä din RPR viaja de muncä fl de luptä a marelui Pavlov, este un exemplu viu de abnegatie In folosul ftiinfei fl pentru binele celor ce muncesc. Oamenii de ftiintä din RPR se Inclinä In fata memoriei lui Ivan Petrovici Pavlov, mandria ftiintei sovietice si a intregei omeniri. In intampinarea zilei de 2 Octombrie PESAGIUL ADRESAT DE CONSILIUL U.I.S. STUDENJILOR DIN IMTREAGA LUME SOFIA, 29 (Agerpres). _ Agen (la TASS transmi- EFECTIV LA APARAREA PACH, LA LUPTA PEN- te textul mesagiului adresat studentimlr din intreaga TRU INDEPENDENTA NATIONALA A POPOARE- lume, text adoptat in sedinta de incheiere a Consiliu- LOR SI PENTRU DEMOCRATIZAREA INVATAMANI li U.I.S. la Sofia. TULUI. Aceste principii constitue o bazä fermä pen-Meragiui subliniazä cä auärand drepturile fi intere- tru unitatea internafionalä a studenfilor. sele studentilor si intensificand colaborarea interna Mesagiul subliniazä in continuare esecul suferit devinala organizatiilor studentesti. U.I.S. s’a märit planurile criminale ale ajätätorilor la un nou räzdin punct de vedere numeric devenind in acelas boi, in fata fortelor crescände ale päcii. timp si mai putemicä. In momentul de fatä, U.I.S, in incheiere, mesagiul face un apel la studentii M^tor" rändUrile ?a,e 3500 00° de stUdenti d!" din i"tre^a lume de a fi uni fi mai strans ränduriie URMAND PRINCIPIILE U.I.S., CONTINUA ME- in l upta Pentru pace, independenta nationala a t&SAGIUL, MEMBRII UNIUNII PARTICIPA IN MOD rilor lor fi pentru un invatamant democratic---------------------, — ^ ^ — »‘h* - - T * * “ “ —- • COMITETUL NATIONAL AL UNIUNII TINERETULUI REPUBLICAN FRANCEZ CHEAMA TINERETUL SA PARTICIPE CAT MAI ACTIV LA PLEBISCITUL PENTRU PACE PARIS. 29 (Agerpres) — Dupa cum transmite TASS, ziarul L’HUMANITE publica rezultatele preliminare ale plabiscitului pentru pace in aproximativ 20 de localitari si in numeroase sectoare din Paris. Potrivit acestor date, numai la Paris 200.000 de cetateni au votat pentru pace. In ciuda autoritätilor care in numeroase departamente i-au impiedicat pe organizatorii plebiscitului pentru pace sä-fi ducä activitatea, plebiscitul s’a desfäsurat cu succes, bucurandu-se de participarea paturilor celor mai largi ale populatei, färä deosebire de convingeri aduce fi credinte religioase. Comitetul national al Uniunii Tineretului Republican Francez a adresat un apel tineretului, indemnandu- sä" participe cat mai activ la plebiscite pentru pace fi la demonstratiile care vor avea loc cu prilejul särbätoririi Zilei Internationale a Luptei pentruPace. Comitetul national al Uniunii Tinerelor Franceze a hotärit sä organizeze la 1 Octombrie un plebiscit pentru pace printre tineretul din scoli si din Institutele superioare din intreaga tarä. Comitetul sprijinä deasemenea initiativa Uniunii femeilor franceze de a organiza la 30 Septembrie Ziua impotriva razboiului colonial din Vietnam. «Popoarele Iugoslaviei vor matura banda de spioni fasci§ti $i criminal^ Aparifia numärului 12 al ziarului „Pentru o Iugoslavie socialistä“ M05C0VA 29 (Agerpres). Dupä cum transmite TASS, a apärut nr. 12 al organului emigranfilor revolutionari iugoslavi din Uniunea Sovieticä, „Pentru o Iugoslavie socialistä”. Articolul de fond al ziarului este intitulat „Popoarele Iugoslave vor mätura banda de spioni fascifti fi criminali". Ziarul publicä de asemenea desbaterile procesului trädätorului poporului ungar Rajk fi al compUcilor säi, pre■ cum fi tin articol semnat de Emo Geroe intitulat „Uneie Invätäminte ale procesului bandei de spioni Rajk-Rankovici-Tito". De asemenea ziarul publicä printre altele articolele: „Din sala procesului”, „Banda fascistd a lui Tito si stäpdnii ei nu vor reu$i sä transforms Albania Intr’o colonie a tor", „Sä se facä totul pentru pedepsirea criminaiilor si spionilor". Ziarul cuprinde in afarä de acestea Si numeroase informafi despre viata din Uniunea Sovieticä stärile de democrafie popularä . Cuväntarea tovaräsului Gh. Florescu la adunarea festivä a pionierilor (Urmare din pag. I-a) Odatä cu inceperea noului an scolar, se pun in fata noasträ sarcini mari. Miscarea pioniereascä trebue sä ia un puternic avänt. Ceeace s-a fäcut pänä astäzi, trebuefte continuat fi desvoltat. Tovaräsul Florescu aratä in continuare cä prezenta in tara noasträ a unei delegafii a gloriosului Comsomol este un nou si fericit prilej de a inväta din experienta de nepretuit a comsomolistilor. Voi trebue sä näzuiti, — spune apoi vorbitorul — la cea mai de seamä onoare, sä ajungeti a fi demtii tovaräfi de luptä ai pionierilor sovietici. Pionierul sovietic este cel mai bun fcolar. Pionierul sovietic e cinstit, modest, curajos. Pionierul sovietic ifi iubefte Patria din adancul sufletului säu fie gata sä facä tot ce-i stä in putinä pentru apärarea ei. DACA VA VETI STRADUI NECONTENIT SA FIJI CA PIONIERUL SOVIETIC, VEJI IZBUTI SA DF.VFNIJI FOLOSITORI PATRIEI, IAR CAND VETI AVEA VARSTA NECESARA, VETI PUTEA INTRA IN RANDURILE MANDREI NOASTRE UNIUNI A TINERETULUI MUNCITOR §I MAI TARZIU IN RANDURILE CAUTE ALE PARTIDULUI. In continuare, vorbitorul aratä cä fortele päcii, conduse de Uniunea Sovieticä, dau mereu tot mai aprige lovituri acelor ticälosi care incearcä sä deslän{uie un nou räzboi. Poporul nostru muncitor, — aratä apoi vorbitorul, — care luptä sub conducerea inteleaptä a Partidului Muncitoresc Român pentru zidirea oränduirii socialiste, joacä un rol de seamä in marele front al päcii. E limpede pentru oricine, cä, cu cat va fi mai puternic pepotul nostru muncitor, cu cat va fi mai puternicä patria noasträ, cu atat se va intäri fi frontul päcii din care facem parte Dar unii dintre pionieri se intreabä„Cum putem noi ajuta la intärirea si inflorirea Patriei? Noi nu lucräm, nici la strung nici la minä, nici pe tractor, noi nu producem nimic“. Cine gandeste aia gandeste grefit. Jara noasträ este astäzi un imens fantier, unde oamenii muncii clädesc casa luminoasä a socialismului. Pentru a infäptui socialismul fi comunismul, este nevoie de milioane fi milioane de ziditori. Dar poti fi oare un bun constructor, un bun ziditor, färä a fti sä construiefti ? Firefte cä nu. Conducätorul omenirii inaintate fi cel mai mare invätätor al tineretului fi copiilor din intreaga lume, tovaräful STALIN, spunea odatä adresändu-se comsomotiftilor, cä pentru a fi un ziditor de nädejde al socialismului fi comunismului, trebue sä ai cunoftinfe, trebue sä inveti, sä inveti cu indarjire fi cu räbdare. Aceasta este sarcina voasträ principal!, dragi pionieri. Voi trebue sä invätaji färä preget, sä pätrundeti fi sä cunoafteti lectiile sä ajungeji stäpäni pe materiil ce vi se predau in scoalä. Voi nu trebue sä vä muljumiti, insä a invä(a doar voi.' Ca cei mai buni fi cei mai inaintati scolari, aveti datoria sä-i ajutati pe elevii mai slabi sä-fi lichideze lipsurile si sä vä ajungä din urmä. In aceastä privintä trebue sä fie folosite cercurile de meditatii. Pionierii care vor absolvi chin elementar, au indatorirea sä se pregäteascä in vederea scolilor pe care le vor urma mai departe, indreptätuiu-fi atentia spre aceie ramuri ale invätämäntului care sunt astäzi mai necesare dat fiind conditiunile economice fi politice din tara noasträ. Noi nädäjäuim cä mulji pionieri vor alege fcolile tehnice, ajuliind astfel la crearea acelui mare numär de tehnicieni, bine pregätiti, de care tara noasträ are nevoie fi cä mulji altii se vor indrepta spre scolile pedagogice, unde se pregätesc invätätorii fi profesorii de maine. O sarcinä deosebit de insemnatä, care vä stä in fatä este intärirea fi desvoltarea detasamentelor existente din scoli. Cu deosebitä grijä, trebue sä ne indreptäm privirile cätre infiintarea organizafiilor pionierefti la sate, acolo unde täränimea noasträ muncitoare, care a fost obiditä atäta amar de vreme, sub trecutele regimuri burghezo-moterefti, pärefte astäzi pe calea unei vieti izbävite de blestemele exploatärii, mizeriei fi intunericului. Avem datoria deasemenea sä ne ocupäm mai temeinic de orfelinateie de copii, pentru ca fi acolo sä ia fiintä detasamente de pionieri. Vä daji seama, dragi tovaräfi, cä pentru indepiinirea acestor sarcini importante,este nevoie de mulji instructor de pionieri, bine pregäti. Acefti instructori nu pot räsäri cai din pämänt, cat ai bate din palme. Ei trebue sä inveje in fcoli, anume fäcute pentru danfii. Comitetul Central al UTM-ului, impreunä cu Ministerul Invätämäntului Public se va ingriji indeaproape de pregätirea condijiilor necesare pentru a recruta in cel mai scurt timp instructori buni pentru detasamentele voastre. Comitetul Central al UTM-ului, este hotärit deasemni sä dea un puternic sprijin ziarului vostru iubit „Pionierul"* pentru ca acestziar sä poatä apare mai frumos fi mai bine ca pänä acum, pentru ca acest ziar sä cuprindä tot felul de lucruri interesante fi folositoare pentru desvoltarea voasträ. Voi aveti in aceastä privintä indatorirea de a sprijini din toate puterile „Pionierul“, de a-i räspändi in ränduriie tuturor fcolarilor, de a-i inmulji numärul corespondenjilor. La 7 Noembrie, va avea loc, dragi tovaräfi, un eveniment de mare insemnätate in viata voasträ: prima promofie de pionieri, care implinefte varsta necesarä, va avea marea cinste de a intra in randurile Uniunii Tineretului Muncitor. Tov. Gh. Florescu aratä apoi cä o sarcinä de seamä a pionierilor e,is aceea de a da o manä de ajutor la buna gospodärire a tärii. Pionierii vor trebui sä se preocupe in anul ce vine de organizarea excursiilor pentru a cunoaste frumusefile si bogätiile tärii noastre. Ei vor trebui sä cunoastä cultura progresistä a patriei noastre.Pionierii vor trebui sä-si incordeze toate eforturile pentru a-si insusi tät mai temeinic staua, stiind cä vor primi un ajutor insemnat din partea UTM, din partea Partidului. O ideie care trebue sä vä inspfleteasca in intreaga voasträ muncä *fi invätäturä, — a spus vorbitorul, — este ideia minunatä a dragostei fi a atatamentului vostru fierbinte fatä de Patria oamenilor muncii — Republica Popularä Romänä. Noi avem bucuria sä vä putem anunta cä in anul ce vine, datoritä grijei Partidului, o sä primiji in dar Palatul Pionierilor, care va fi un minunat centru de culturä, de recreatie fi de schimb de experientä pentru voi," — a spus apoi tov Gh. Florescu. Gänditi-vä mereu, dragi tovaräsi, la dragostea, grija fi increderea ce v’o aratä Partidul fi poporul nostru muncitor. Sträduiti-va sä räsplätiji aceastä dragoste muncind cu darzenie fi infläcärare pentru indepiinirea sarciniior voastre. Sä ave{i necontenit inaintea ochilor exemplu! minunat ai monieritor sovie-Qfarc-tre “ -ducä sarcinile la bun sfarfit, rasplatind increderea arätatä de STALINPartid B0,5eV'C * «ovAfS . In.,n“?lere Comitetului Central Uniunii Tineretului Muncitor, vä felicit din toatä inima fi vä urez spor la munca in noul an scolar. “ n REDACTIA: Bucuresti, Str. Academiei 17 Et. II Telef. 3.36.29 ; 6.09.26; ADMINISTRAJIA: Str. Popa Nan Nr. 32, tel. 5.79.60, difuzarea loco, telef.: 4.15.58; difuzarea provincie telef.: 5.38.77. Taxa platita in numerar, cont. aprobarii Directiei P. T. T. Nr. 74.426 din 20 Aprilie 1949. ABONAMENTE COLESTIVE LUNAR Intreprinderlie de Editura ; Arte Grafice Romania libera — „N. mohanescu”, Bucurefti, str. Const. MP, Nr. 5—7 — 9. URAM PE ATÄTATORII LA RÄZBOI §1IUBIM PACEA (Urmare din pag. 1-a) primii, locatari venifi sS-l Intampine au fost zugravul Ilie Gheorghe ?i nevastä-sa, Maria. — Bucuroji de oaspeti? 1-au Intrebat tovarä?ii dela circumscripfia de Partid. —D’apoi cum sä nu fim! au räspuns gazdele, observand privirea limpede ?i prietenoasä a musafirilor. Vorbele s’au legat iute, dela om la om, dela Inimä la inimä. In capul zugravului, ca ?i in cel al nevesti- ■ sale ideile se limpezeau ?i ochii 11 se deschideau tot mai infelegätori: — A?a-i tovarä?i, precum spunefi! Am simfit pe pielea noasträ räzboiul — ?i eu fi nevastfi-mea. Räzboiul este, pentru imperialist’, o afacere din care ei cäftigä aur. Pentru noi este o cumplitä nenorocire. Cu nenorocirea asta se gändesc ei ,sä ne sperie tot läudändu-se cu bombele lor, care mai de care mai ucigare. Numai cä Invätafii sovietici, care ?i-au pus ftiinta in slujba poporului, nu s’au läsat mai prejos decat cei care ?i-au pus ftiinfa in slujba negustorilor de tunuri. Uite, au reufit ei sä aibe arma atomicä. Asta le-a dat o loviturä bunä bancherilor, cari credeau cä sunt singurii stäpani ai ei. — N’or sä ne inspäimänte ciocoii cu bomba lor! adaugä Maria, nevasta zugravului. Din celelalte apartamente, de la etaj fi de la mansarde, locatarii au inceput sä coboare in curte, atraji de discufia incinsä intre zugrav si muncitorii veniti in vizitä. In jurul lor se ingrämädesc acuma: electricianul Georgescu Grigore, maistru la I.C.S. „Gh. Gheorghiu-Dej” Andrei Vasile strungar la CFR, Cälin Covrig, zugrav, utemista Rozica Bercovici de la ,,Octombrie Rofu”, utemistul Nenea Costache desenator, la CFR, utemista Silvia Weiss elevä la Scoala Profesionalä de Fete nr. 17, Iliutä Iuliana, de 50 de ani... A venit fi Rachela Avram, impletindu-fi ciorapii, a venit fi väduva Ioana Zisu väduvä, a venit fi bätrana Alexandrina V. Ion — a venit fi Iosefina Scocan in värstä de 65 de ani, membrä de Partid... — Numai ciocoii vor räzboiul, ca sä-fi umple bäncile de bani, spune Iosefina Scocan. Aftia nu urmäresc altceva decat sä ne sugä sängele fi sä se imbogäfeascä cu orice chip. Ce le pasa lor de noi fi de sofii noftri sau de copiii noftri? Dar in folosul ciocoilor n’o sä mai murim ! Räzboiul n’o sä izbuteascä fiarelor imperialiste. Suntem milioane fi milioane, cei care vrem pacea. in fruntea noasträ se aflä Marea Uniune Sovieticä. Si nu cerfim pacea. Luptämpentru ea! — Eu ftiu ce-i räzboiul, spune Maria Ghitä. Pe vremea ultimului räzboi mondial vedeam pe strada Barbu Läutaru eu, cu frate-meu, Ghitä, — fi cu nora-mea. Bombele ne-au distrus casa, iar fratele meu cu nora mea, amändoi au murit. Nu mai vreau sä se intämple asemenea grozävii, nici un om cinstit nu mai vrea asta. Praf si pulbere o sä se aleagä de imperialiftii care vor sä abatä din nou mäcelul pe capul omenirii. — Päi, praf fi pulbere o sä se aleagä de ei. Acum noi ii cunoaftem eine sunt cei care doresc fi pregätesc räzboiul. $tiu bine cä Uniunea Sovieticä a gäsit ac pentru cojocul fiarelor care nu s’ar da inapoi sä ne ucidä! Acuma, ar spumega denecaz, fiareler... — Ehe, ar face ei räzboi dacä n’ar fi, voinfa noasträ, a milioanelor de oameni muncitori din intreaga lume cärora le aratä drumul cel drept — drumul care duce la fericire — Marea Uniune Sovieticä fi tovaräful Stalin. Discufia se terminä tfrrziu, in spre sectiä. in inimi ea a läsat un sentiment de puternicä incredere in täria de neinfrant a fortelor care luptd Pentru cauza päcii \n frunte cu märeafa Patrie a Sociatismului, In minti clocote$te hot&rirea de nesdruncinat a acestor oameni care simt fi gandesc afa: — Noi muncim. Noi clädim, cu mainile noastre o viafä fericitä’ ?* liberä. Uram pe atätätorii la räzboi gj iubim pacea. Dar n’o cersim. Cu bratele, cu mintile, cu energiile noastre, o vom impunet N. VALMARU