Scânteia Tineretului, octombrie 1949 (Anul 4, nr. 152-178)

1949-10-14 / nr. 163

»MU4iiiiiiuiMiimiil|,|ii®iiiiiiiiiiniiMuiuiuiiiiiiiiiiu»iiiiMiiiiiiiiiiiiiffliiiiiiui8uiiuiiiiuiiiiuiiiiuiMii,iiui«iiliiiiiluiiiin,iiiiiiii{iilliiiiiliiiiiiiiiiliiliii In intampinarea zilei de 7 Noembrie SA CUP­RINDEM IN IN T­RE C­ER I INTREAGA MASA A TINERILOR Putine zile au trecut de cand in tara in­treaga, in fiecare hala de uzina, in fie­care mina ?i §antier, oamenii muncii s‘au adunat in meeltin­­guri, 51 au hotarit felul in care ei $i te­variei lor vor in­­tampina aniversarea marei vic­­torii a Revolutiei din Octombrie. „Ziua luptei revolutionare victo­­rioase a proletariatului din Ru­­sia, ziua de 7 Noembrie, ziua Revolutiei Socialiste va fi ?? a­­cum 0 zi de victorie, va fi si in uzina noasträ, si in tara noasträ, 0 zi de victorie. La 7 Noembrie sä culegem, tovara$i, roadele marei intreceri in productie pe care astäzi 0 pornim“, — asa spuneau oamenii muncii, a$a spuneau $i tinerii muncitori care, urmand exemplul celor dela Grivita Locomotive, se adunau in meetinguri­ Folosind metoda intrecerii socialiste, Incepand sä se prindä in intreceri, ei au in­­ceput sa-$i indeplineascä anga­­jamentele. Asa au pornit tinerii de la Ate­­lierele Centrale Fetro$ani sä-$i atingä obiectivul fixat: ,,toti ti­nerii vor fi incadrati in intrece­­re si nici unul nu va lucra sub norma“. A$a au pornit cei de la ,,Dorobaratul“ Ploesti sä cuprin­­dä 170 tineri in intreceri indivi­­duale, sä indemne 30 de tineri necalificati incä, sä urmeze cursurile de calificare, sä gra­bea­scä productia in a?a fel ca ali 30 de tineri sä lucreze la 7 No°mbrie in contul lui 1950. Mobilizafi de U.TM., zeci de mii de tineri se aväntä acum cu elan in noua intrecere. Inträ a­­cum in intreceri in primul rand cei 83.000 de tineri care au fost cuprin?i in marea campanie pur­­tatä in cinstea zilei de 23 Au­gust, a Congresului FIWTC $i Festivalului Mondial al Tinere­­tului ?i Studenjilor. Aceastä ci­fra, cea mai mare participare de pana acum a tinerilor din tara noasträ intr'o actiune de pro­ductie, trebue insä astäzi depä­­$itä­ Alte mii de tineri trebue sä se Incadreze acum in intrecere Existä incä in intreprinderile noastre tineri care de multä vre­­me nu au mai fost angajati in vre-o Intrecere. Alfii au intrat in fabricä de curand, abia s-au calificat sau abia au esit de pe bäncile scolii profesionale, $i nici nu cunosc intrecerea. Pe toti a­­cestia trebue sä-i cuprindem. Dacä vom socoti a$a, vom ve­­dea cä incä, cu toate succesele noastre, in unele intreprinderi organizatiile U­TM­­ mai au minte de fäcu­t pentru ca a­­vantul intrecerii sä cuprindä pe fiecare tanär. latä uzina „Vul­can“, aci, 300 de tineri pot fi antrenafi in intrecere. ?i totu$i, in fant, la intrecere iau parte numai 200. La ,,Semänätoarea“ din 240 tineri, 110 nu sunt in inteerere. Numärul tinerilor in­cadrati in intrecerea socialistä creste, insä el creste mai incet decat s-ar putea. De ce se intampla asta? Pentru cä in unele jocuri organizafiile U.T.M. nu dau incä suficientä atentie intrecerii individuale ?i pe echipe a masei tinerilor, nu so­­cotesc aceastä intrecere ca pe o metoda de bazä pentru ridicarea nivelului productiei. Pornind la acjiunea de infiintare si desvol­­tare a brigäzilor utemiste, aceste organ­izatii au läsat in urmä In­trecerea individual­­Ele au cre­­zut cä toate angajamentele lua­­te in cinstea zilei de 7 Noembrie vor putea fi Indeplinite numai de cätre brigäzi ?i cä nu e nevoie sä mobilizeze in intrecere masa tinerilor. Brigada utemistä are in reali­­tate o insemnätate deosebitä- Ea este detasamentul inaintat de productie al tineretului in sectie, ea ridicä prestigiul tinerilor In fata tuturor muncitorilor. Dar in acela? timp, brigada cere ce­lor care o alcatuesc eforturi deosebite. De aceea brigaziie u­­temiste nu pot cuprinde azi de­cat o parte a tinerilor din sectie. Sarcinile de productie ale tine­retului nu pot fi indeplinite insa decat prin munca tuturor. De­­aceea in intrecerea socialistä, a­­läturi de brigada utemistä trebue sä fie antrenatä cu putere, prin intreceri individuale sau pe echi­pe, intreaga masä a tinerilor. Asta inseamnä cä organizarea intrecerilor individuale trebuie sä fie socotitä de toate organi­zatiile U.T M. ca o sarcinä la fel de insemnatä ca cea a orga­­nizärii muncii brigäzilor. M. I- Kalinin spunea intr'o cu­­vantare: ,,.­.noi uitäm de muncitorul de nivel mijlociu, de muncitorul de rand. Spuneti $i voi, dacä toti lacei muncitori care astazi incä nu indeplinesc norma ar inde­­plini-o, cu cat ar create produc­tia? Spuneti, sunteti, doar, oa­­meni cu experientä. (Voci: „Cu 10—15—20%“)­ Päi vedeti! Cat folos am trage, ce cre$tere a productiei industriale am realiza, dacä am reusi sä ridicäm pro­­ductivitatea muncii tuturor mun­citorilor, subliniez, ca tuturor nume^orilor, cu numai 10%!“ Avem posibilitatea practicä de a gräbi desvoltarea intrecerilor. Dacä agitatia noasträ va fi pu­­ternicä $i susfinutä, dacä vom socoti intrecerea ca pe o sarci­nä de frunte, atunci un mare nu­­mär de tineri se vor alätura, in scurt timp, celor incadrati in intrecere de pe acum. Sä ne a­­mintim numai cä, in cadrul in­trecerii trecute organizatia ju­­deteanä U.T M. Sibiu antrenase abia 757 tineri, in timp ce in ziua succeselor deosebite inchi­­natä Congresului F.M.T-D. — cand a fäcut o agitatie exceptio­nal — aceastä organizatie ju­­deteanä a cuprins 6.872 de ti­neri. Lärgind intrecerea individuals si pe echipe, sä ne preocupäm deasemeni de adäncirea ei. Sä desvoltäm in fiecare tänär sim­­tul räspunderii la luarea angaja­(Continuare in pag. 2-a) Proletari din toate parile unipi-va! Morgan central al uniunii tineretului muncitor Seria II Anul I Nr. 163 4 PAGINI 4 LEI Vili éri 14 Octombrie 1949 iiiiiiiiiiililiiiiiili|liii,iliiiiiiiiiiiviii ii mi iiiüi ii unni ii iiiiiiiitiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiin ni UK ,,111 CAMPIONATUL R.P.R DE §AH SE APROPIE DE SFÁR$IT Eri au continuat in sala Facultat. jur­ico-administrative, campions toi RPR de sah (runda XV). Dupa ce a condus 12 runde, $tefan Erdély, pier­zand partida impotriva lui Halié, a trecut la locul 2-3, la locul I gasin­­du-se acum jucatorul Szabó, care si pare ca va castiga campionatul Hír care au mai ramas de disputat doar 4 runde. In cadrul acestui campionat s-au facut remarcate o serie de rezultate foarte bune, obtinute de jucatorii ti­neri. iata in diacul nostru un aspect al salii in timpul desfasurarii jocurilor din runda XV.-. .a ... iiiiiiiiiiiiii!ii­iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii!iiiii!iiiiiiiiiiiiiiii­iiaiiiiiiiiiiiiii­­ .... Brigada utemistä dela Cuptorul Tineretului a uzinelor CSteagul Rosu­ Bra$ov a elaborat o sarja in 4:40 ori BRA$OV.—„Cat mai multe produce de bunä calitate, cat mai pufine rebu­turi, cat mai pufine desjeuri", iatä a­ fi­ au propus sä realizeze tinerii dein „Cuptorul Tineretului1', a Uzinelor ,,Steagul Ro?u“ din Brasov. O $arjä elaboratä intr’un timp mai­ ra­pid, inseamnä märirea producfiei, in­seamnä economii de timp. Inseamnä reducerea pretului de cost. In ziua de 9 Octombrie, muncind cu im elan deoseb­i, utemi$tii dela Cupto­rul Tineretului, au elaborat in cinstea lui 7 Noembrie o sarjä in timp record de 4,40 ore. Ei si-au doborit astfel pro­­priul lor record de 1,7 tone pe orä, realizand 1,81 tone pe orä. Norma este de 0,6 tone pe orä, iar timpul de ela­borare a unei sarje, este fixat la 6 ore. Corespondent, VINTILA CAPITON Cu 40 la suta va £i depart programul la Fabrica «Intexar» din Baia Mare IBAIA MARE. — Fabrics texlils „INTEXAR” din Baia Mare lucreaza. de curand in contul anul­­ 1950. In urma rezultatelor ob|,inute tr­aimica, muncitorii, tecbhieienii ?i funcjionarii fabricei textile­ „Intexar” si-au luat importante angajamente pentru intampinarea zilei de 7 No­embrie. Angajamentele lor preväd: depäsirea actualului program al fabrici cu 40 la suti, pana la 7 Noembrie, imbu­­nätäprea calitäfii cu 30 la sutä, re­­ducerea timpilor morji precum ?i re­­ducerea absentelor nemotivate. Coresp. VICTOR POP Expozitia industriei sovietice care se va deschide la 15 Octombrie v­a f­i o imagine stralucitä a puternicei economii socialiste Combainä agricolä autopropul­satä (nu are nevoe de tractori — de­servitä de un sirigur om care poalte indeplini deodatä seceriful cerealkor si treeram lor, pe o suprafatfi de 25 hectare pe zi. (Cititi reportajul in pag. 3-a) DELEGATIA CULTURALA ROMANA SA INTORS DIN R. P. BULGARIA Delegatia culturalä romana, condusä de tov. Ed. Mezincescu, ministrul Ar­­telor, care a luat parte la festivitatile ce au avut loc in R. P. Bulgaria in cadrul saptamanii culturii romane $i prieteniei bulgaro.romane, s’a inapoiat Marti seara in Capitals. La intreprinderea metalurgi­­cä „Secera Ciocanul” din Con­stanta, doi tineri au obfinut de curand frumoase realizäri in productie. Unul din ei este tanarul strun­­gar Stanciu Opr­ian, care in u­l­­timele luni a depäsit in medie norma cu 60 la sutä. Acum el a inceput sä producä in contul anului 1950. Aceastä realizare a tovararu­lui Stanciu Opri?an, a fost posi­bilä datoritä perseverenfei in muncä de care a dat dovadä, cät ?i datoritä faptului cä ?i-a in­­sult indrumärile ce i-au fost date de cätre tehnicieni. Deasemeni utemistul Gavrilä Aurel, fterar, datoritä bunei or­­ganizäri a muncii ei-a indeplinit planul ce-i revenea pe anul 1949 $1 a inceput sä producä in con­tul anului 1950. DUMITRU ELENA coresp. DO! TINERI DELA UZINA METALURGICÄ cSFCERA $1 G!0CANUL­ DIN CONSTANTA LUCREAZA IN CONTUL ANULUI 1950 Citifi in piag. 4-as Consiliul de Mini§tri al U.R S.S. ?i C.C. al Partidului Comunist (b) felicitä pe oa­menii muncii din regiunea au­tonomä Tuva cu prilejul celei de a 5-a aniversäri a inteme­­ierii sale. CONSFÄTUIREA DELA REDACJIA ZIARULUI NOSTRU . PRIVIRE LA ORGANIZAREA GRUPELOR DE INVÄTÄTURÄ DIN §COLI Dela scoli tehnice metalurgice, ad­ministrative, sanitare, veterinare, dela licee, elevii fruntasi in invätäturä au­­ venit­eri dupä amiazä la redactia zia­­rului nostru. Impreunä cu reprezen­­tanti ai organizatiei U.T.M. a Capita­­iei„ ai corpului didactic, ei au finut 0 consfätuire cu privire la viitoarea organizare $i la metodele de lucru a grupelor de invätäturä ce vor lua Hin­ta in curand in scolile noastre. Discufile si propunerile din cadrul a­­cestei consfätuiri vor fi publicate in numerele noastre viitoare. In cliseu, o parte din participant l­a consfatuire. La uzinele metalurgice ,,Victoria“ din Arad, tinerii lucreaza in contul anului 1950 Zilele acestea, la uzinele metalurgice Victoria-Arad, tineri: Albreher Iolan, Biro Gh. ?i Capro? Balint, de la secjia de turna­­torie Iuhasz, mun­cind organizat, prega­­tindu-?i din timp ma­­terialele ?i folosind sfaturile maistrului lor, au inceput sä lu­creze in contul anu­lui 1950. Ei $i-au luat angajamentul, ca in cinstea zilei de 7 Noembrie sä toar­­ne 20 tone de fontä si sä reducä rebutu­­rile sub 10%­Erdösi Rudolf Coresp. Tinerii de la sectia maini de texturi a fabrici „Rezistenta“Galati lucreaza in contul anului 1950 GALATI (prin telefon). — Ince­pand dela 30 Septembrie tinerii care lucreazä la secfia ma§ini de texturi a fabricii „Rezistenta'1 din Galati,au inceput sä producä *»n contul anului 1950. Aceastä reali­­zare a fost­ obtinutä datoritä inlä­­turärii timpilor iv­ or­i, ingrijirii masinilor, alimentärii din timp cu materii prime precum Si prin inlti­­turarea indisciplinei. S-au evidenciat: Banloc Niculina care lucreazä la S masini, Bra§ovea­­nu Petre care lucreazä la 7 masini, Ratz Manolache care lucreazä la 7 masini, Lupu Vera care lucreazä la 7 masini, Blänaru Vasile care l­creazä la 6 masini Vulpescu Gheorghe intrefinätor de masini. In cinstea zilei de 7 Noembrie, tinerii din aceastä sectie ?i-au luat­­r angajam­entul sä depäseascä nor­­­­mele cu 20 la sutä $i sä repunä in functiune toate mofinile stricate. coresv- A. CONSTANTINESCU TELEGRAMA DE FELICITARE ADRESATÄ DE C. I. PAR HON, PRESEDINTELE PREZIDIULUI MARII ADUNARI NATIONALE A R.P.R. PRESEDINTELUI REPUBLICII DEMOCRATE GERMANE, WILHELM PIECK Cätre PRESEDINTELE REPUBLICII DEMOCRATE GERMANE WILHELM PIECK Vä transmitem cele mai cälduroase felicitäri cu prilejul alege­­rii Dvs. ca Pre?edinte al Republicii Democrate Germane. Vä asigur cä poporul nostru prive?te cu Incredere lupta dusä de forjele democrate In frunte cu clasa muncitoare din tara Dvs., Impotriva spiritului fascist §i militarist, care a tärat Europa In­tr’un räzboi atat de sängeros $i dore§te cu tärie ca ea sä fie Incunu­­natä de succes, iar Germania Democrats sä devinä un pilon puternic in­­­agurul pacii care In frunte cu Uniunea Sovieticä lupta cu hotärä­­­re impotriva atatätorilor la un nou mäcal. . .­­ . G. L PARHOH Pre$edintele Prezidiului Marii Adunari Nationale a R.P.R­ La Gospodäria Agricolä de Stat Bräncoveni - Romanati s’au terminat insamäntärile de toamnä ln ziua de 8 Octombrie, datori­tä elanului cu care s’a muncit, la Gospodäria Agricolä de Stat Brancoveni-Romanati s’au termi­­nat insämäntärile de toamnä. Lu­­crärile au fost executate in cele mai bune conditiuni, folosindu-se­­ din plin metodele stiintifice sovie­tice. Astfel 62 ha. grâu au fost in­­sam­antate dupä m­etoda sovieticä in cruce si 17 ha. orz de toamnä au fost insämantate dupä aceia?i metodä. mm ■■ d _____I _ ___| Echipa utemistului Frätescu Ion dela S. M. T., Putinei Teleorman a arat 250 ha. in loc de 118 ha. cat era normä In campania de varä, muncitorii dela S.M.T. Putinei­ Teleorman au dus o necontenitä muncä de lämu­­rire in randurile täranilor munci­tori, arätandu-le foloasele pe care le aduce intrebuintarea majinilor in agriculturä. Munca de lämurire nu ar fi dat insä roadele asteptate dacä tractoarele Stafiunei n’ar fi lucrat in cele mai bune conditiuni pämänturile täranilor intoväräjiri­ Datoritä acestui fapt contractele in­­cheiate in varä au fost prelungite, ba in unele jocuri ?i alti tärani muncitori au incheiat contracte. Cele 6 echipe de tractoristi ai S.M. T. lucreazä in 6 centre diferite. Astfel, trei echipe lucreazä la tä­­ranii Intovärä?iti, 2 echipe in Gos­­podärii de Stat, ?i una la Gospodä­ria Agricolä Colectivä din Slobozia- Mandra. Tinerii tractoristi au izbutit sä obtinä insemnate depäjiri de nor­mä la aräturile de toamnä, datoritä faptului cä au lichidat in bunä mä- surä timpii morti. In afarä de a­­ceasta aprovizionarea cu combusti­­bilul necesar este asiguratä prin douä tractoare rutiere, care zilnic fac drum intre Statiune ?i centrele de aräturä. In 6 zile de lucru, echi­pa utemistului Fratescu Ion, com­­pusä­ din cinci tractori?ti ?i cinci ajutori de tractori?ti, de?i avea­ ca plan 118 ha. aräturä a realizat 250 ha. la 15—18 cm. adancime; ^ cele mai mari depä?iri au fost obtinute de utemistii Cätana Gheorghe, Ma­­zilu Nicolae ?i Vlad Dumitru. Coresp. ION IONESCU Caläul irtpotriva vointei poporuli francez, Mock a fost Insärcinat cu formarea noului guverrt. Pregatiri de guvernare -- - ' ‘ (Desen de EUG. TA£U)

Next