Scânteia Tineretului, martie 1950 (Anul 5, nr. 277-302)

1950-03-01 / nr. 277

Seria H Anul N I*. Proletari din toate țările uniți'va! 4 PAGINI 4 LEI jSrS Mtórtíé l9S<r I 1 •imm/vmi' ii M. : , ' I 1 Săptămâna prieteniei române • bergere prilej de adâncire a relaţilor frăţeşti dintre porul nesbe şi poporul bulgar Astăzi se deschide în tara noastră „SAPTAMANA PRIETENIEI RO­­MANO-BULG­ARE“. Alături de întreg poporul nostru mun­citor, tineretul mun­citor din Republica Populară Română. Întâmpină cu ne­mărginită bucurie această mani­festare închinată prieteniei cu poporul-frate din R. P. Bulgaria. Săptămâna prieteniei româno­­bulgare, va constitui un nou pri­lej de a adânci şi mai mul legă­turile frăţeşti dintre poporul no­stru şi poporul bulgar. „Ne-am hotărît să clădim un pod peste Dunăre, pentru a ne lega şi mai strâns ca ţări şi po­poare“, spunea neuitatul condu­cător al poporului bulgar , Gheorghi Dimitrov. „Acest pod, prin susţinerea popoarelor noa­stre şi prin colaborarea dintre popoarele noastre prietene îl vom construi neapărat. Dar până la construirea lui, tre­­bue să clădim prin muncă, colaborare prietenească, cultu­ră, ştiinţă, artă, prin desvolta­­rea sentimentelor frăţeşti dintre popoarele noastre, un pod viu­­ în conştiinţa noastră, în ini­mile şi sufletele noastre, un pod viu care nu va putea fi distrus de nimeni şi niciodată*'. Noi am clădit acest pod viu, care nu va putea fi distrus ori­cât s’ar svârcoli turbând de furie neputincioasă duşmanii păcii, ca­nibalii imperialişti şi slugoii lor, de teapa lui Tito şi a bandei sale. Prietenia dintre poporul român şi poporul frate bulgar s’a ci­mentat în decursul veacurilor în lupta pentru libertate dusă pe ambele maluri ale Dunării, îm­potriva cotropitorilor şi exploa­tatorilor de tot soiul. Nu de puţine ori s’au adăpostit in patria noastră luptătorii pen­tru libertate din Bulgaria. Revo­luţionari ca Hristo Botev, Vasil Levski, Caravelov şi alţii au trăit multă vreme în ţară noa­stră. In trecut, imperialiştii n’au precupeţit nimic pentru a ne des­­bina, pentru a ne aţâţa pe unii împotriva altora ca să ne poată jefui mai uşor bogăţiile. Dar prietenia dintre popoarele noastre s’a făurit peste capetele acelora care încercau să ne des­­partă, care făceau totul pentru a aprinde aşa zisul „butoiu cu pulbere“ din Balcani. S’au dus însă pentru vecie timpurile când capitaliştii din Apus, să-şi mai poată face men­drele. Datorită faptului că am fost eliberaţi de sub jugul fascist de către glorioasa Armată Sovieti­că, am putut sdrobî pentru tot­deauna, sub conducerea Partide­lor comuniste regimurile bur­­ghezo-moşiereşti, care în strânsă cârdăşie cu imperialiştii de peste hotare, Înrobeau popoarele noa­stre. In timp ce In ţările In care­ au pătruns armatele imperialiste, în­­locuind jugul hitlerist cu cel al trustmanilor americani, bancherii jefuesc poporul muncitor şi fac să renască fascismul, ţările de democraţie populară îşi făuresc o viaţă nouă, luminoasă, cu spriji­nul neprecupeţit al U.R.S.S. şi inspirându-se din experienţa ne­secată a marei Ţări a Socialis­mului. Popoarele ţărilor noastre, care simt din plin ajutorul frăţesc, SOCIALIST, al Uniunii Sovie­tice, au ajuns astăzi între cele mai înaintate popoare din întrea­­ga lume din punct de vedere po­litic şi social. ). In timp ce milioane de oameni mor de foame în ţările capita­liste, în timp ce criza bântuie în economia Statelor-uftite şi a ţă­rilor blagoslovite de „bineface­rile“ planului Marshall, po­poarele din R. P. Bulgaria şi R.P.R., ca şi cele din celelalte ţări de democraţie populară, au păşit pe drumul înfloririi econo­mice, pe drumul ridicării nivelu­lui cultural şi material al mari­lor mase muncitoare. Astfel, pla­nul de producţie industrială al R.P. Bulgaria a fost depăşit în 1949 cu 7%. Numărul muncitori­lor din industrie a crescut în 1949 cu 81.000, lichidându-se pentru totdeauna şomajul. Dea­­semenea ţara noastră cunoaşte un avânt economic nemaicunos­cut. Viitor de aur se deschide in faţa popoarelor noastre! Aceste mari succese n’ar fi fost posibile fără sprijinul Uni­unii Sovietice, care a dat oame­nilor muncii din R.P. Bulgaria şi din R.P.R., maşini-unelte, materii prime de tot felul, etc. Noi construim socialismul şi una din temeliile prieteniei ro­­mâno-bulgare, este tocmai dru­mul comun, luminos de construi­re a socialismului. Insă pe măsură ce oamenii muncii din ţările noastre obţin succese măreţe în această luptă de construire a socialismului, manevrele banditeşti ale impe­rialiştilor devin mai furioase, mai turbate. Sprijinindu-se pe elementele descompuse ale fostelor clase ex­ploratoare, pe scursori ale so­cietăţii, trădători odioşi de teapa lui Tito şi Traicio Rostov, tâl­harii imperialişti nu s’au dat în lături dela cele mai josnice cri­me împotriva ţărilor noastre. In furia lor oarbă, cercurile condu­cătoare americane au mers până acolo Încât au rupt relaţiile di­plomatice cu R.P. Bulgaria. Jalnic a fost Insă pentru impe­rialişti şi pentru slugoii lor, re­­zultatul acestor tâlhării şi şan­taje. Ţinând trează vigilenţa lor, oamenii muncii din R.P. Bulgaria şi din ţara noastră, au sdrobit şi vor sdrobi fără cruţare pe crimi­nalii şi trădătorii aflaţi în slujba imperialiştilor, dornici să aprindă pârjolul unui nou război. » (Continuare In pag. 3-a)" STAGIUNEA DE MAŞINI SI TRACTOARE VALUL LUI TRAIAN A PRIMIT «DRAPELUL ROSE» AL PRODUCŢIEI PE ŢARĂ Pentru munca depusă in cadrul Planului de Stat,pe 1949, SMT Valul lui Traian­ Constanţa a primit «Capelul Roşu» al producţiei pe ţară. El a fost în­mânat brigăzii l­a­ntemistă de fete, care şi-a luat angajamentul să muncească din toate puterile pentru a-l păstra cât mai mult In Stațiunea loti IQiIJt repor­­tajul în gag. Il-a) „V­om sărbători Săptămână Prieteniei Româno - Bulgare sub semnul luptei pentru p­ac­e“­ a spus profesorul SAVA GANOVSCHI la sosirea în Bucureşti a delegaţiei bulgare care va participa la festivităţile din cadrul „SĂPTĂMÂNII PRIETENIEI ROMÂNO - BULGARE" ministru adjunct la Ministerul Aface­rilor Externe, general It. N. Pârvules­­cu, ministru adjunct la ministerul Apărării Naţionale, L. Tackacs, minis­tru­­adjunct la Departamentul Naţiona­lităţilor, Radu Mănescu, consilier mi­nisterial la Ministerul Artelor, Natalia Scurtu, vicepreşedinte al Institutului Român pentru Relaţiile Culturale cu Străinătatea, dr. I. Bogdan, vicepre­şedinte al ARLUS-ului, dr. C. Dimitriu secretar general al ARLUS-ului, C. Za­­haria, directorul Protocolului din Mi­nisterul­­Afacerilor Externe. De asemen­ea, în întâmpinarea oaspe­ţilor­­au venit numeroşi oameni a­i şti­inţei, artei şi culturii din ţara noas­tră: acad. Eugen Macovski, Zaharia Stancu, preşedintele Uniunii Scriitori­lor din R.P.R., Ştefan Vâîcu, redactor responsabil adjunct al ziarului „Scân­teia”, I.P. Puţuri, directorul Agenţiei Române de Presă „Agerpres”, M. Ca o dovadă a sentimentelor de dragoste frăţească pe care poporul nostru le poartă poporului frate bulgar, membrii delegaţiei bulgare au primit din partea oamenilor muncii din Capitală, frumoase buchete de flori. Marţi la amiază a sosit în Capitală delegaţia culturală a Republicii Popu­lare Bulgaria care participă la festi­vităţile din cadrul „Săptămânii F­rie­teniei Româno-Bulgare”. Delegaţia, compusă din 130 de mem­bri, cuprinde numeroşi oameni ai şti­inţei şi culturii bulgare, cântăreţi şi solişti instrumentişti, corul Radjo şi un ansamblu de dansuri. In Gara Mogoşoaia, pavoazată cu drapele romaneşti, bulgare şi sovieti­ce, primirea oaspeţilor a prilejuit o călduroasă manifestare de dragoste şi simpatie pentru poporul frate şi vecin pentru prietenia, româno-bulgară, peritru sprijinitoarea popoarelor noastre, ma­rea Uniune Sovietică. Din trenul special au coborît mem­brii delegaţiei culturale bulgare înn frunte cu prof. Sava Ganovschi, pre­şedintele Comitetului pentru ştiinţă artă şi cultură din R. P. Bulgaria, în­­soţiţi de tov. Eugen Rodan, consilier ministerial la Ministerul Artelor şi de ambasadorul R.P. Bulgaria la Bucu­reşti, Boris Manolov, care i-au întâm­pinat la Giurgiu. P® peronul Gării Mogoşoaia se a­­flau în întâmpinarea reprezentanţilor poporului bulgar: tov. prof. univ. L. Răutu, membru al C. C. al P.M.R., Al Drăghici, membru al G.G. al P.M.R., secretarul organizaţiei de Bucureşti a P.M.R., Sorin Toma, membru al C.C. al P.M.R., redactor responsabil al zia­rului „Scânteia”, Eduard Mezincescu, ministrul Artelor,, Grigore Preoteasa, Poporul nostru — a spus minis­trul Artelor — vede în această săp­tămâna, consacrată sărbătoririi prieteniei dintre popoarele noastre, săptămână care vine scurt timp după săptămâna prieteniei bulgaro-rom­ă­­ne organizată în R. P. Bulgaria, un nou şi minunat prilej pentru a cu­noaşte succesele înregistrate de va­­porul bulgar pe drumul construirii Breslaşu, rectorul Institutului de Artă, H. Dona, redactor responsabil adjunct al ziarului „România Liberă”, M. Be­­niuc şi Al. Şahighian, secretari al U­­niunii Scriitorilor din R.P.R., Petre Iosif, directorul Operei de Stat, Maria Banuş, Boris Caragea, Th. Rogalski, Pasana Giossanu. Au mai fost de faţă reprezentanţi ai Comitetului Provizoriu al Capitalei, al organizaţiilor de massă şi un mare număr de oameni ai muncii.­­ întâlnirea între oamenii de ştiinţă, artă şi cultură al celor două ţări prie­tene şi vecine a avut loc într’o atmo­sferă deosebit de cordială. In numele Guvernului şi al oameni­lor muncii din Republica Populară Ro­­mână, tov. Ed. Mezincescu a adus un fierbinte salut reprezentanţilor strălu­ciţi ai noii culturi bulgare, soli dragi ai poporului bulgar vecin şi prieten, socialismului, pe drumul făuririi unei culturi socialiste, un nou fi minunat prilej pentru a-şi exprima sentimentele sale de dragoste fră­ţească pentru poporul muncitor bulgar. Cu ajutorul Uniunii Sovietice, popoarele noastre au devenit stă­(Continuare in pag. II-a) Cuvântarea tovarăşului Eduard Mezîncescu, ministru! Artelor Tineretul studios participă cu entuziasm la alegerea Comitetelor de lupţă pentru pace Alături de toţi oamenii muncii din ţara noastră, tineretul studios parti­cipă cu entuziasm la alegerea Comite­telor de luptă pentru pace. In şcolile şi facultăţile noastre, ti­nerii îşi manifestă zi de zi hotărirea de a lupta pentru apărarea păcii, a­­lături de tinerii muncitori din fa­brici şi de la sate. Acum câteva zile, sala de festivi­tăţi a Institutului Cărbunelui din Petroşani, era tixită de studenţi, a­­dunaţi pentru alegerea Comitetului de luptă pentru pace. Prin Insufleţitele lozinci scandate, ei au arătat că vor să-şi pună cu­noştinţele însuşite prin studiu in slujba intereselor clasei muncitoare, pentru socialism, pentru apărarea păcii. Luând cuvântul tov, inginer Ilie Constantinescu a vorbit despre lupta , pentru pace dusă de oamenii cinstiţi din lumea întreagă, despre forţa de neînvins a lagărului păcii, condus de cel mai puternic Stat al lumii, — Uniunea Sovietică. In aplauzele entuziaste ale adună­rii, a fost ales Comitetul de luptă După alegerea Comitetelor de luptă pentru pace în întreprinderi şi pe sectoare s’a trecut la alegerea acestor Comitete pe oraş şi judeţ. Astfel Marţi după amiază, intr’o atmosferă de puternic entuziasm, a avut loc in sala de festivităţi a şco­lii pedagogice de fete nr. 3, şedinţa festivă în vederea alegerii Comitetului de luptă pentru pace din judeţul Ilfov. Şedinţa, la care au participat peste 2.000 delegaţi ai oamenilor muncii din judeţ, a fost deschisă de tov. Niţescu Maria, membră în Biroul Comitetului Judeţean PMR-Ilfov. A luat apoi cuvântul tov. Durduţ Constantin, secretarul Comitetului Ju­deţean PMR-Ilfov, care, subliniind creşterea necontenită a forţelor lagă­rului păcii, condus de marea Uniune Sovietică, a arătat sarcinile deosebit de importante ce revin oamenilor muncii din întreaga ţară, în cadrul luptei pentru pace. Sa trecut apoi la alegerea Com­ite­pentru pace. Studentul Cârjan Va­sile, fiind ales in Comitetul de luptă pentru pace, şi-a luat angajamentul să lupte cu tot avântul pentru apăra­rea păcii, învăţând mai mult, mai bine, antrenând in munca îndârjită de învăţătură cât mai mulţi studenţi. Meetingul s’a încheiat printr’o ma­nifestare de dragoste sinceră, fier­binte pentru Uniunea Sovietică, şi genialul conducător al lagărului păcii, tovarăşul Stalin. La şcoala Profesională Minieră din Iacobeni, în cadrul unei şedinţe festi­ve, elevii, profesorii şi personalul ad­ministrativ al şcolii, au ales Comite­tul de luptă pentru pace. Cu multă atenţie au ascultat elevii expunerea făcută de tov. Cocină Au­rel, din partea organizaţiei de Partid care a arătat importanţa luptei pen­tru apărarea păcii şi rolul Comitetu­lui de luptă pentru pace. Au fost a­­leşi în Comitetul de luptă p­entru pace, profesori şi elevi fruntaşi in învăţătură. Corespondenţi: Constantin Olah, Ioan Horia­tulul Judeţean de luptă pentru pace. Din acest Comitet fac part© repre­zentanţi ai Comitetului Judeţean PMR, ai Comitetului Provizoriu Ju­deţean, muncitori fruntaşi in produc­ţie, ţărani săraci şi mijlocaşi, inte­lectuali, invalizi şi văduve de răz­boi. In numele Comitetului a luat cu­vântul tov. Tudorică Ion, vicepreşedin­te al Comitetului Provizoriu Jude­ţean, care şi-a luat angajamentul de a nu precupeţi nici un efort pentru ducerea cu succes la îndeplinire a sarcinilor ce revin Comitetului in ca­drul luptei pentru apărarea păcii. In cadrul discuţiilor care au avut loc au vorbit numeroşi muncitori, ţă­rani muncitori şi funcţionari, care şi­­au luat angajamente concrete pentru sprijinirea acţiunii Comitetului de lup­tă pentru pace. La sfârşit s’a votat o moțiune a­­dresată Comitetului Permanent pentru Apărarea Păcii din RPR. (Agerpres).­* ALEGEREA COMITETULUI DE LUPTA PENTRU PACE AL JUDEȚULUI ILFOV Au început primele examene semestriale in facultăţile muncitoreşti Cu acelaşi râvnă cu care au lucrat in producţie, studenţii facultăţilor muncito­reşti şi-au pregătit primele lor exame­ne semestriale. Dorinţa de a deveni ca­dre bine pregătite pentru construirea socialismului în ţara noastră, pentru a­­părarea păcii le-a fost neîncetat, pu­ternic imbold in munca. In clişeu studenta Dorobanţu Ilie şi Diaconescu Marin răspund la exame­nul oral de chimie. ţ-i|iiiiiBi:ci;iiiiiiBiiiiiEiiiiiiiiiiiiiiniii)iiliiiiiiliiiiiiiiii!,iiiD'l<ihEnra I Mărţişorul | | păcii | 1 «Primăvară, primăvară, | I Hai să ies cu plugu’ afară!­» | I Nimeni nu ştie cine a spus prime. | t} oară aceste vorbe, de unde au por- | I nit ele, le-a spus poate un munci- I = tor al pământului, privind din bă­­i I lătura casei cum se topeşte zăpada | I pe acoperişuri, auzind pocnetul | I gheţii de pe pârâu, trăgând cu ure- | I chea dacă pârâul prinde a Curge... | I Ziua aceasta — când prinde a î I curge pârâul desgheţat, când pă- jţ I mântui începe să răsufle aburind | I zarea, când tresar plesnind mugu-­g I roşii, — ziua aceasta de 1 Martin = I e dragă poporului vostru, din moşi | I strămoşi. Aşa cum un fluviu strân- | = ge in albia sa întreaga frământare | I a afluenţilor săi, poporul nostru a g I strâns an de an, in prag de primă­ = = vară, speranţele sate, încrederea sa | I in viitor, frământarea sa in obiectul î­n acesta mic cât picurul ploii de pri- | I măvară, — mărţişorul. I Câte primăveri au trecut peste | g părinţii noştri! Grele, urgisite, lip-1 S site de bucurii, dar toate cu spe- g­­­ranţe, cu mărţişoare. Tatăl venea | I dela fabrică, se oprea in colţul­­ î' străzii să cumpere un mărţişor, ve- | I nea acasă şi îl da mamei: «Să fie | I cum vrem noih — işi spuneau. | I străngându-şi mâinile. Erai mic — | g vreo 12 ani aveai — când ai auzit g = pe tatăl tău spunându-i mameir | I «Să fie cum vrem noih, fără să-l | I mai dea insă vre-un mărţişor. Când iţ I plecă iar la lucru, ai fugit la ma- | I ma şi ai întrebat: «N'a avut bani g = tata să-ţi cumpere un mărţişor a­ = I ,nul acesta?­» A surâs ca primăvara, | I mama: «mi-a adus cel mai frumos = I mărţişor»... te-ai strâns mai tare | I lângă ea: «...vestea că la Stalingrad § I hitleriştii au fost zdrobiţi...» De a- | I tund cu fiecare început de primă- g I vară, cu fiecare mărţişor, ştiai că = I acel «Să fie cum vrem noi», va fi! | I Au trecut de atunci, opt primăveri: = noul ca brădeţul ce suie tot mai = 1 sus pe munte. Ţii minte, la 1 la­§ = m­arte anul acesta, ţi-ai croit noi | I visuri: te-ai gândit să iscodeşti o I I inovaţie minunată, să intri In noul | I an încă din vară, să scrii noul poe- | | zii, care să ridice mai puternic var g = Iul urii împotriva imperialiştilor. = (Continuare tn pag. Il-a) | %iiiiiiiiiiiiiiiiiiiifliirii«i­nii»zii^«iiirriBii Tirad­iiimi SALUTUL ADRESAT DE COMITETUL CENTRAL AL PARTIDULUI MUNCITORESC ROMÂN, CONGRESULUI PARTIDULUI COMUNIST IN OLANDA Q&tre Par ti (ltd Qomuttiat din Olanda Rotterdam Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Ron­ân tri­mite Congresului Partidului C­mmunist din Olanda, salutul său cald de solidaritate proletară internaţională şi-i urează succes în munca sa. Oamenii muncii din ţara noastră urmăresc cu interes şi simpatie lupta clasei muncitoare din Olanda In frunte cu Par­tidul Comunist, pentru pace trainică, împotriva imperialiştilor anglo-americani, aţâţători la un nou război. Urăm Partidului Comunist din Olanda succes în luptă, pentru întărirea organizatorică a rândurilor sale, pentru uni­tatea clasei muncitoare, in lupta pentru pace, democraţie şi socialism. In nanţele Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, Gh. Gheorghiu-Dej Spor la muncă ţăranilor muncitori din Gospodăria Agricolă Colectivă Găvăneşti-Buzău! Multe se mai întâmplase Duminică, în Găvan­eşti, când soarele săltase până’n culmea cerului, luminând şi înfierbântând satul în sărbătoare, a­­burind apa Buzăului de­ alături şi ri­­dicând colb ca’n miezul verii. ★ In sala Căminului Cultural era adu­nare. Aci bătea acum inima satu­lui, şi toate gândurile plecau încoace, fă’rani din cei săraci sau din cei mij­locaşi, cu nevestele şi cu copii mici se strânseseră la sfat. Erau aci şi re­prezentanţi ai Comitetului Judeţean al P.M.R., ai Comitetului Provizoriu, ai UTM şi UFDR. Către urarea prinsă de utemişti încă de cu zori, ochii tu­­turor se îndreptau: „Spor la muncă şi succes ţăranilor muncitori, bărbaţi şi femei, uniţi în Gospodăriile Agri­cole Colective". 49 de familii înce­peau o viaţă nouă, înainte, se citise statutul model al Gospodăriilor Agricole Colective. Şi acum, unul câte unul, capii familiilor semnau adeziunea. Când veni rândul lui taică-său, tâ­­nărul Simion Nica, agitator utemist în organizaţia din sat, ridică ochii şi zâmbi cu gura toată: — Ei, tată, n’am ajuns noi uşor aci! încă din plinul iernii — povesteşte el în şoaptă —, a început în sat să umble gândul de colectiv. Tovarăşii de la Partid lămureau mereu oamenii. Bineînţeles că şi noi, la UTM, am început să ne îngrijim de asta. Să înfiinţăm un colectiv în satul nostru — asta o să-i lovească pe chiaburi şi pe imperialişti, asta o să întă­rească puterea noastră şi pacea. Mă duc şi eu, cum socotisem, la taica: — Tată, haidem la colectiv... El, să-mi scape una, nu alta. Ii zic atunci: dă-mi pământul meu, că mă duc singur. „Nici gând ! — Ce, să-mi dau ogorul ?“ — spune el. Dar nici eu nu mă lăsai. Asculta­sem la organizaţie, şi afară de asta am tot felul de cărţi despre agricul­­tura socialistă, că le citesc şi noaptea. Vine la noi lumina, şi noi tot în ne­gură să rămânem ! Se poate? — Uite taică, nu-ţi dai nici un ogor. Cu toţi laolaltă, şi noi, şi Alexandru Popa, şi Sanda Anghel şi ceilalţi, o să strângem ogoarele şi-o să facem f­unul mare, al tuturor. N'o să mai a­răm­ cu colţii plugului, ci cu tracto­­rul, o să avem grâu frumos ca în col­hozurile sovietice. O să punem vitele la un loc şi să vezi ce prăsilă bună lm scoate. O să fie pace,, şi după munca noastră, om avea trai aşa îm­­belşugat ca niciodată, frumuseţe şi belşug cum au ţăranii din URSS. Şi nu vezi cum stăm? Suntem 5 fraţi la 9 pogoane. Ce să mai împăr­­ţim? Mă însor, fac copii, ce le dau? petec între patru haturi? Nu asculta veninul chiaburilor. Corbii vor ei să ne fure ogorul, să ne ţină datori, să vină război şi să ne sugă. Du-te tai­că, şi înscrie-te! Şi aşa, odată, de două, de zece ori. Până la sfârşit, uite­, tot s’a dus! ★ In vremea asta, în curtea Gospodă­­riei Colective, încropită colo sus pe uliţă, unde înainte a fost casa lui Ni­­colae Popescu chiaburul, era lucru in toiu. Uneltele, boii şi căruţele, încă de Sâmbătă’s aici. ...Eri, când s’a mai răcorit ziua, mijlocaşul Vasile Iordache a ieşit in curte. A înjugat boii, a umplut plos­ca cu vin, a suit plugul în car şi cu brad mult l-a împodobit. După el, şir lung de care a eşit în uliţă. In faţă, flăcăii şi fetele au învârtit horă, şi tot în cântece a durat, tot drumul, pâ­nă la Gospodărie. ...Acum, din autocamionul greu, cu care ei, echipa muncitorilor de la schela petroliferă Berea...Muntenia”, au venit azi, utemistul Lazăr Glonţ a coborît o forjă. De lângă grajd s’au apropiat încet, cu bucurie şi curiozitate Costin Petre şi Popa Octavian, care au intrat îm­­preună cu­ părinţii lor în Gospodăria Colectivă. De azi încolo, vor avea pri­lejul să se vadă adesea. Muncitorii dela schela Berea şi-au luat angaja­mentul că vor veni mereu acî, că schela lor va avea cu deosebire gri­jă, timp îndelungat, de Gospodăria Colectivă dela Găvănești. Dar de împrietenit, tinerii s’au îm­prietenit de pe acum. ★ In sala Căminului Cultural era adu­­nare în toiu. Vasile Nica, — tatăl lui Simion — bucuros, se’ntorsese în (Continuare in pag. 3-aV MĂRŢIŞORUL• IMPERIALISTUL! — Mi l-am făcut ca Să-mi meargă bine, și când colo ...Mi .­ Desen de Bug, Tarii

Next