Scânteia Tineretului, aprilie 1950 (Anul 5, nr. 303-327)

1950-04-01 / nr. 303

Proletari din toate ţările, uniţi'va! Seria Ki Anul II Nr. 303 4 PAGINI 4 LEI g^mbă^ă 1 Aprilie 19S6 Sarcini ale Uniunii Tineretului Muncitor în domeniul muncii organizatorice Plenara Comitetu­lui Central al Uni­unii Tineretului Mun­citor din 2­3 Mar­tie 1950, a luat in discuţie sarcinile U.T.M.-ului în do­meniul muncii orga­nizatorice şi a hotă­­rlt o serie de mă­suri pentru îmbunătăţirea forme­lor organizatorice şi metodelor de muncă ale organizaţiei noastre. Lucrările Plenarei s-au desfă­şurat în împrejurările politice ale înteţirii luptei mondiale din­tre forţele păcii şi socialismului, conduse de Uniunea Sovietică şi tabăra agresorilor şi exploatato­rilor imperialişti, în frunte cu cercurile conducătoare din Sta­tele Unite. înfricoşaţi de criza economică ce se coace în ţările capitaliste, imperialiştii anglo-americani în­cearcă din răsputeri să deslănţuie un nou război mondial, utilizând pentru aceasta, cele mai mâr­şave mijloace. Pe măsură însă ce sporesc atacurile furi­bunde ale imperialiştilor aţâţă­tori la război , se înmulţeşte şi se oţeleşte oastea uriaşă a parti­zanilor păcii din întreaga lume, care, desfăşurându-şi activitatea sub conducerea Ţării Socialismu­lui şi a marelui Stalin, constitue o forţă capabilă să­ zădărnicească planurile urzite de imperialiştii anglo-americani. In Patria noastră, Republica Populară Română, poporul mun­citor, sub conducerea înţeleaptă a Partidului Muncitoresc Român, şi cu ajutorul hotărîtor al Uni­unii Sovietice, munceşte şi luptă cu avânt pentru nimicirea pozi­ţiilor capitaliste şi clădirea orân­duirii socialiste. Pline de ură îm­potriva regimului nostru de de­mocraţie populară, clasele răstur­nate de la putere, uneltesc prin cele mai variate mijloace pentru a redobândi „raiul pierdut”. Re­­acţiunea de la oraşe şi sate, care primeşte astăzi lovituri peste lo­vituri, nu se dă înlături de la ni­mic pentru a sabota mersul vic­torios al operei de construire a socialismului. Recenta Plenară a C.C. al P.M.R a subliniat că în aceste împrejurări sarcina centrală a oamenilor muncii din ţara noa­stră constă în intensificarea neîn­cetată a luptei pentru apărarea păcii. In aceste condiţiuni, Uniunii Tineretului Muncitor îi revine sarcina de mare răspundere de a mobiliza, sub conducerea Parti­­dului massele largi ale tineretu­lui, la luptă pentru apărarea păcii şi clădirea societăţii socia­liste în Patria noastră. E limpede că pentru a se achita cu succes de sarcinile tot mai importante şi complexe pe care i le pune Par­tidul, Uniunea Tineretului Munci­tor trebue să-şi perfecţioneze ne­încetat formele organizatorice şi metodele de muncă, să-şi conso­lideze rândurile şi să dobândeas­că o putere mobilizatorică tot mai mare. Călăuzindu-se după învăţăturile preţioase scoase din hotărîrile Plenarei a V-a a C.C. al P.M.R., din bogata experienţă organiza­­torică a gloriosului Comsom­ol şi din propria experienţă a Uniunii Tineretului Muncitor, Plenara a analizat munca organizatorică a U.T.M., hotărînd o serie de mă­suri menite să îmbunătăţească munca organizatorică a organiza­ţiei noastre. Aceste măsuri vor fi introduse treptat şi potrivit in­strucţiunilor Comitetului Central. Analizând rezultatele obţinute în urma acţiunii de reînscriere generală a membrilor în U.T.M., Plenara a constatat că efectua­rea reînscrierii a dus la îmbu­nătăţirea compoziţiei de clasă a organizaţiei noastre, prin exclu­derea a numeroase elemente duş­mănoase, la creşterea combati­vităţii şi vigilenţei revoluţionare a utemiştilor, la întărirea uni­tăţii ideologice, politice şi de ac­ţiune a Uniunii Tineretului Mun­citor şi la realizarea unei clare evidenţe statistice a membrilor UT­M. In urma reînscrierii, forţa şi prestigiul organizaţiei noastre au crescut simţitor. Ar fi însă o greşală de neiertat să ne închi­puim că n’au mai rămas ele­mente vrăjmaşe strecurate în U.T.M. Aceşti duşmani, care în­cearcă prin tot felul de mijloace să spioneze şi să saboteze mun­ca organizaţiei, trebuesc desco­periţi şi izgoniţi neîntârziat din rândurile noastre. Plenara atrage în mod deose­bit atenţia asupra importanţei primirii candidaţilor în U.T.M. şi a muncii cu candidaţii. Duşmanul de clasă care nu se dă bătut, încearcă şi va încerca din răsputeri să înşele vigilenţa ute­miştilor, să se strecoare în rân­durile candidaţilor şi apoi în rân­durile membrilor­ organizaţiei. Toate aceste încercări banditeşti trebuesc zdrobite în faşă. Trebue vegheat cu grije ca primirea de candidaţi să se facă individual, iar nu în bloc. Deasemeni, la primirea de candidaţi trebue ve­gheat cu grije pentru asigurarea unei juste compoziţii de clasă a organizaţiei. Organizaţiilor U.T.M. Ie re­vine ca o sarcină de seamă, îm­bunătăţirea neîncetată a muncii cu candidaţii, pentru ca aceştia să-şi însuşească temeinic Statu­tul U.T.M., să cunoască politica Partidului nostru şi să poată de­veni utemişti de nădejde, devo­taţi Patriei şi cauzei construirii socialismului. Analizând formele şi metodele organizatorice actuale, Plenara a subliniat că dela Congresul de Unificare încoace, munca orga­nizatorică s’a îmbunătăţit, fapt care a contribuit la îndeplinirea cu succes a sarcinilor încredin­ţate de Partid organizaţiei noa­stre. In acelaş timp, Plenara a scos la lumină o serie de lipsuri şi slăbiciuni în munca organizator­­ică, ce trebuesc înlăturate pen­tru ca U.T.M. să poată răspunde cu cinste noilor sarcini ce-i stau în faţă. Plenara C.C. al U.T.M. a luat măsuri pentru perfecţionarea for­melor organizatorice într’o sea­mă de verigi principale ale mun­cii de organizaţie. Plenara a constatat că uneori secţiile Comitetului Central s’au transformat în organe de direc­tivă, încălcând astfel prevederile Statutului care arată clar că sec­ţiile au sarcina de a ajuta Comi­tetul Central la îndeplinirea sar­cinilor sale. Plenara a subliniat că sec­ţiile au sarcina de a con­trola şi ajuta la îndeplinirea ho­­tărîrilor Comitetului Central. Ele formează aparatul C.C. Ţinând seamă de sarcinile tot mai importante ce revin Uniunii Tineretului Muncitor, Plenara a hotărît crearea unui număr de noi secţii, care să ducă la lărgirea aparatului C.C. şi la cuprinderea de către acesta, a tuturor pro­blemelor organizaţiei. Plenara a constatat că datorită formei de organizare a secţiilor, procesul unitar al selecţionării, creşterii şi repartizării cadrelor a fost rupt în două, de selecţio­nare şi creştere ocupându-se sec­ţia organizatorică, iar de reparti­zarea lor secţia de cadre. Acest proces al selecţionării, creşterii şi repartizării cadre­lor fiind un proces unitar — care după cum ne învaţă întemeietorii Partidului de tip nou Lenin şi Stalin — nu se poate rupe în două. Plenara a hotărît contopi­rea acestuia într’un singur tot. Munca cu cadrele trebue să fie serios îmbunătăţită. E nece­sar să se pună capăt cu fermitate fluctuaţiei de cadre. Cadrele ute­­miste trebuesc selecţionate cu deosebită grije, în urma unui te­meinic control politico-ideologic. Cadrele noastre trebuesc promo­vate curajos, repartizate potrivit aptitudinilor fiecăruia, ajutate să crească în muncă. Trebue inten­sificată fără încetare munca de ridicare a nivelului marxist-leni­­nist al cadrelor utemiste şi al tuturor membrilor organizaţiei. Aceasta trebue să constitue o sarcină de bază a tuturor organi­zaţiilor U.T.M. Plenara a subliniat necesitatea întăririi controlului în muncă. Li­chidând cu lipsa de control, cu controlul superficial, veghiind la aplicarea întocmai a tuturor di­rectivelor Comitetului Central, organele de conducere ale U.T.M., vor contribui la bunul mers al muncii în organizaţiile noastre. Luând în discuţie activitatea Comitetelor Judeţene, Plenara a constatat că, în multe locuri bi­rourile s’au substituit Comitete­lor judeţene, luând deseori hotă­­rîri de mare însemnătate care erau de competenţa Comitetelor. Pe de altă parte, birourile sunt alcătuite din totalitatea responsa­bililor secţiilor, confundându-se astfel cu propriul lor aparat. Plenara a subliniat cu deose­bire necesitatea respectării cu sticleţe a centralismului demo­cratic, a democraţiei interne de organizaţie. Aşa cum precizează Statutul U.T.M. Uniunea Tinere­tului Muncitor este organizată pe baza principiului centralismu­lui democratic. Critica şi autocritica, metoda fundamentală pentru îmbunătăţi­rea muncii noastre, trebue des­­voltată cu fermitate şi curaj în toate organizaţiile U.T.M. Este necesară întărirea necon­tenită a disciplinei utemiste Partidul ne învaţă că lipsa de disciplină provoacă o crăpătură prin care duşmanul de clasă se poate strecura şi îşi poate face jocul în rândurile noastre. Ma­nifestările de indisciplină — efecte ale spiritului anarhic mic­­burghez — trebuesc combătute şi sancţionate. Pentru ca principiile centralis­mului democratic, ale democra­­ţei interne, să pătrundă cu tărie în toate organizaţiile noastre, este necesar să se aplice întoc­mai prevederile înscrise în Sta­tutul U.T.M. Statutul U.T.M., legea de că­petenie a organizaţiei noastre, trebue studiat şi însuşit cât se poate de temeinic de către, fie­care utemist şi candidat. Plenara a hotărît unele per­fecţionări ale formelor organiza­torice ale Uniunii Tineretului Muncitor. Plenara a hotărît să se ia mă­suri pentru aplicarea întocmai a prevederilor statutare asupra constituirii organelor de condu­cere locale, pe principiul terito­rial. Astfel, organizaţia de Bucu­reşti va fi împărţită în raioane teritoriale, care vor ţine legătura direct cu organizaţiile de bază. Comitetele judeţene vor fi a­­lese în conferinţe judeţene şi vor avea un număr de secţii conform necesităţilor. Comitetele de plasă (raion să­tesc) vor fi alese în conferinţe de plasă (raion sătesc). Pentru o mai bună desfăşurare a muncii în oraşele reşedinţă de judeţ sau plasă, vor putea lua fiinţă Comitete orăşeneşti, care vor fi conduse de Comitetul ju­deţean, iar oraşele mari vor fi împărţite pe raioane teritoriale. Deasemeni, în centrele urbane nereşedinţă de plasă (cum ar fi oraşul Sinaia de pildă) vor fi cre­­iate Comitete locale, care vor activa sub conducerea directă a Comitetelor de plasă (raion să­tesc). Plenara a subliniat necesitatea de a se acorda mai multă atenţie şi mai mult sprijin organizaţiilor de bază, verigile principale care leagă organizaţia noastră revo­luţionară de massele largi ale tineretului. Conform Statutului, organiza­ţia de bază se crează în între­prinderi, instituţii, şcoli, S.M.T., Gospodării Agricole de Stat, Gos­podării Agricole Colective, etc, pe principiul locului de muncă. In cartiere şi comune rurale se crează organizaţii de bază teri­toriale. In întreprinderile care cuprind peste 200 utemişti şi candidaţi se pot înfiinţa organizaţii de atelier, care însă, nu vor putea primi sau exclude membri, dreptul acesta revenind numai organizaţiei de bază. Acolo unde numărul utemişti­lor şi candidaţilor trece de 300, se vor constitui comitete de or­ganizaţie U.T.M., care nu vor a­­vea Birouri, şi vor conduce efec­tiv întreaga muncă. Ţinând seama de faptul că în unele locuri împărţirea pe grupe s’a făcut mecanic, Plenara a pre­cizat că se vor constitui grupe numai în acele organizaţii de bază unde există condiţiunile ne­cesare. (subunităţi importante de producţie, clase în şcoli, grupe de studenţi în facultăți) Pentru a asigura conducerea (Continuare în pag. IV-a) Să folosim cât mai bine timpu­! nostru liber! * Cât de folositoare sunt orele, libere petrecute in sălile spaţioase ale biblio­tecilor, cercetând comorile nepreţuite ale cărţilor ! Aci, studiind cu atenţie învăţătura marxist-leninistă, cercetând planurile construcţiilor, urmărind hărţile atlasu­­rilor, cunoscând eroii cărţilor minuna­­te, noi ne făurim visurile noastre în­drăzneţe, ne pregătim pentru a fi con­structori pricepuţi, înarmaţi cu ştiinţa şi cultura cea mai înaintată, capabili de a înălţa viitorul strălucit al socialismu­lui îrn ţara noastră. Şedinţa Biroului Executiv al Comitetului Permanent pentru Apărarea Păcii din R.P.R. Biroul Executiv al Comitetului Permanent pentru Apărarea Păcii din R. P. R., a ţinut o şedinţă în ziua de joi 30 Martie. Biroul Executiv a ascultat dările de seamă prezentate de maestrul MI­­HAIL SADOVEANU, FLORICA ME­­ZINCESCU şi CONSTANTIN LEPA­­DATU, membri ai delegaţiei Comi­tetului Permanent pentru Apărarea Păcii din R. P. R. la Sesiunea dela Stockholm a Comitetului Permanent al Congresului Mondial al Partizani­lor Păcii. Maestrul MIHAIL SADOVEANU a arătat modul cum s’a desfășurat Se­siunea dela Stockholm a Comitetului Congresului Mondial al Partizanilor Păcii, vorbind apoi despre rezultatele luptei partizanilor păcii din întreaga lume, expuse în cuvântul de deschi­dere al lui Jolliot Curie. Maestrul Mihai­ Sadoveanu a vor­­bit în continuare despre Apelurile a­­doptate la sfârșitul desbaterilor. Pri­mul Apel cere ca arma atomică să se Interzisă, iar acel guvern care ar utiliza primul arma atomică să fie considerat criminal de război. Al doilea Apel propune convocarea celui de al doilea Congres Mondial al Partizanilor Păcii, care urmează să aibă loc în Italia in al IV-lea tri­mestru al anului 1950. In încheiere, maestrul Mihail Sa­doveanu a arătat că Sesiunea de la Stockholm a demonstrat creșterea pu­ternică a mișcării partizanilor păcii în întreaga lume, Tov. FLORICA MEZINCESCU a făcut o expunere asupra raportului de activitate a Comitetului Permanent al Congresului Mondial al Par­ti­zani­lor Păcii, prezentat la Sesiunea de la Stockholm de către secretarul general al Comitetului Jean Lafitte. Tov. Florica Mezincescu a arătat apoi că delegaţia R. P. R. a partici­pat la desbateri prin cuvântul mae­strului Mihail Sadoveanu, care a sub­liniat că poporul nostru luptă hotărît pentru apărarea păcii, construind so­cialismul şi întărind astfel Patria noastră, factor activ in frontul luptei pentru pace. Tov. C. LEPĂDATU s’a ocupat de raportul ţinut de Louis Saillant, vice­preşedinte al Comitetului Congresului Mondial al Partizanilor Păcii şi se­cretar general al F. S. M. Din acest raport a reieşit rolul de­osebit de important al clasei munci­toare în lupta pentru pace şi faptul că lupta partizanilor păcii a luat. In­­tr’o serie întreagă de ţări, forma u­­nor acţiuni concrete şi combative, că in general forţa lagărului păcii. In frunte cu Uniunea Sovietică, a cres­cut considerabil. Din dările de seamă prezentate a reieşit că cele 17.024 Comitete de luptă pentru pace din R. P. R., care cuprind în total 237.705 membri, vor avea de dus o muncă permanentă pen­tru a mobiliza toţi oamenii cinstiţi din ţara noastră la lupta hotărîtă pentru apărarea păcii. Pentru Duminică 2 Aprilie, a fost convocată o şedinţă plenară a Comi­tetului Permanent pentru Apărarea Păcii din R.P.R. (Agerpres). La Helsinki va avea loc Sesiunea Comitetul­ Executiv F.D.I.F. Intre ■ 17 şi 20 Aprilie va avea­ loc la Helsinki (Finlanda) sesiunea Comitetu­lui Executiv F.D.I.F., cu următoarea ordine de zi: 1. — Darea de seamă asupra activi­tăţii organizaţiilor, naţionale ale FDIF în vederea lărgirii acţiunilor noastre în favoarea păcii. 2. — Bilanţul Conferinţei Femeilor din Asia şi realizarea hotărîrilor sale. Acest raport va fi prezentat de că­tre Federaţia Democratică a Femeilor din China. 3. — Bilanţul zilei de 8 Martie Şi participarea femeilor la pregătirea zi­lei de 1 Mai, ziua internaţională a oa­menilor muncii. 4. — Pregătirea Zilei internaţionale a Copilului şi a Conferinţei Internaţio­nale pentru ocrotirea copilului. (Agerpres) Cu ajutorul Uniunii Sovietice Vom construi noi tipuri de tractoare BRAȘOV. — (Prin telefon de la corespondentul nostru C. Vasiliu). La uzinele Sovromtractor-Brașov, a fost de curând montat primul tractor de tip „I.A.R. 24 K“, care va face în curând prima probă pe ogoare. Acest nou tractor este al­cătuit din şasiul tractorului I.A.R. 23 şi motorul sovietic de tractor K. D. 35. Fabricaţia în serie a trac­torului I.A.R. 24 K. va începe încă în cursul acestui an, noul model luând locul tractorului LA.R.­23, care se fabrică în prezent. In acelaş timp, în uzină sunt în curs lucrările necesare introduce­rii fabricaţiei în serie a unui nou tip de tractor, puternic, cu şenile, care se va executa complect după modelul tractoarelor sovietice K.D. 35. In momentul de faţă tehnicie­nii uzinei, cu ajutorul de preţ al specialiştilor sovietici, încep să studieze cele 10 tractoare sovietice pe care uzina le-a primit în acest scop. S-au mai primit din Uniunea Sovietică, deasemeni, desenele pie­selor acestui tractor, iar pe baza lor tehnicienii desenatori lucrează schiţele necesare. In secţia mode­­lărie, în curând vor începe să fie produse modelele pentru motorul K.D. 35. Pentru a răspunde nouilor sar­cini pe care le va avea odată cu intrarea în fabricaţie a tractoare­lor I.A.R. 24 K. şi K.D. 35, uzina „Sovromtractor“ îşi măreşte capa­citatea de producţie. In momentul de faţă se construesc o oţelărie, o forjă şi o stațiune de compresoare şi se pregătește mărirea turnăto­riei de fontă pentru a se trece la sistemul de turnare pe bandă. Se fabrică în ţară fontă sintetică După o muncă de circa 4 luni, un colectiv de tehnicieni şi muncitori de la uzinele „Ilie Pintilie“ din Plopeni- Prahova, au reuşit ca la data de 21 m­­artie să toarne prima şarjă de 6000 kg. fontă sintetică, în întregime în cabilou. Noua fontă sintetică are calităţi su­perioare tuturor fontelor normale cu­noscute în prezent, deoarece prezintă caracteristici tehnice similare cu ale fontelor speciale (fabricate cu crom şi nichel) Rezistenţa la tracţiune a nouii fon­te este de circa 35 kg. pe milimetru pătrat, este foarte omogenă şi are o granulaţie fină. Deasemeni se poate turna în cochilă, obţinându-se o fontă uşor prelucrabilă, chiar în secţiuni foarte subţiri. Fonta sintetică prezin­tă calităţi comune cu ale oţelului, de­oarece se căleşte in secţiune cres­cându-şi totodată mult duritatea Ca structură micrografică este o fon­tă foarte aptă pentru o uşoară malea­­bilizare. Deoarece această fontă se prepară exclusiv din fier vechi, preţul de cost faţă de fontele obişnuite este redus cu 60—65%, un kilogram revenind la preţul de 6,50 Iei cu regia topirii. Fonta sintetică preparată în cubi­lou poate fi întrebuinţată cu succes la confecţionarea pieselor mecanice de mare ca: roţi dinţate, corpuri poansoane matri­ţe, etc., şi în foarte multe cazuri tonate până­ în prezent^^^HPzi. Del^^^Krtie şi până la 27 Rîartie, s’au din această fontă piese mec^^HFic diverse dimensiuni și gro^^Vitalizănd un număr de 20.000 kg^^M le au dat dovadă de ca­­ncprezentând măcar 9 de porozitate inerente ion-Brmale. 9H^Brr/A­ng. colectivul turnătoriei ^Puă cu succes fabricarea pieselor H^Bontă sintetică. (Agerpres). TELEGRAMA TRIMISĂ PROF. FREDERIC JOLIOT CURIE DE CĂTRE ACADEMIA R. P. R. Prof. FREDERIC JOLIOT CURIE Oamenii de ştiinţă din Republica Populară Română încadraţi in ma­­rele front organizat al păcii condus de Uniunea Sovietică, vă trimit prin Prezidiul Academiei Republicii Populare Române, iubite coleg, călduroase felicitări, cu prilejul celei de a 50-a aniversări. Suntem mândri că Dvs. mare savant şi luptător pentru pace vă nu­măraţi printre mem­brii Academiei noastre şi vă urăm ani mulţi de muncă şi activitate bogată in slujba marilor idealuri ale omenirii, pacea şi pro­gresul . Preşedintele Academiei Republicii Populare Române A cad e m­ i­c­ia­n profesor TRAI­AN SAVULESCU Paris „Ca patrioţi, ca prieteni ai păcii, ca admiratori ai Uniunii Sovietice, dispreţuim decoraţiile iudei Tito duşmanul poporului­­ nostru şi al idealurilor noastre de progres“ Scriso­area adresată Ministrului Afacerilor Externe al R.P.R. din partea unor deţinători de ordine şi descreţii iugoslave Ministerul Afacerilor Externe a primit din partea unor deţinători de ordine şi decoraţii iugoslave, urmă­toarea scrisoare: , TOVARĂŞĂ MINISTRU. Subsemnaţii, deţinători ai unor ordine iugoslave, din perioada când Iuda­ Tito îşi mai ascundea încă faţa adevărată de călău al poporului şi de slugă a imperialiştilor americani şi englezi, ne adresăm dumneavoastră, cu rugămintea de a înapoia guvernului naţionalist şi trădător din Belgrad aceste ordine. Servind interesele imperialiştilor americani şi englezi, Tito şi clica lui nu se mulţumesc să restaureze capi­talismul în Iugoslavia şi să asasineze pe cei mai buni fii ai clasei munci­toare şi ai popoarelor iugoslave. Ei se dedau zilnic la acte de provocare internaţională şi la trimiterea de agenţi provocatori, sabotori şi diversionişt­i pe teritoriul ţărilor de democraţie populară. In zelul lor slugarnic faţă de imperialişti ei nu se dau în lături de la cele mai murdare calomnii an­tisovietice. Nici o crimă nu li se pare prea josnică dacă ea foloseşte stăpânilor lor, incendiatorii imperialişti ai războiului. Marşalizarea Iugoslaviei, teroarea deslănţuită împotriva luptătorilor cre­dincioşi internaţionalismului proletar, ajutorul dat regimului monarho-fas­­cist din Grecia şi provocările împo­triva Uniunii Sovietice şi a ţărilor de democraţie populară, au scos la iveală faţa hâdă a acestor naţionalişti turbaţi, elevi ai lui Hitler şi Musso­lini, tocmiţi de magnaţii imperialişti pentru ruşinoasa misiune de a submina pacea şi de a organiza un cap de pod al politicii lor de război în Bal­cani. Oamenii muncii din ţara noastră, ca şi muncitorii şi Intelectualitatea progresistă de pretutindeni văd cu claritate firele care leagă crimele fas­ciste ale bandei lui Tito de interesele războinice antisovietice şi retro­grade ale imperialiştilor. Acţiunile de spionaj şi provocare al căror centru este Belgradul şi care au fost dema­scate, ne-au dovedit cu prisosinţă dorinţa pe cât de turbată pe atât de zadarnică a titoiştilor de a se opune prin toate mijloacele construirii so­cialismului în ţara noastră ca şi în toate ţările de democraţie populară, de a se opune creşterii continue a forţelor păcii şi socialismului conduse de Uniunea Sovietică Ştim că şi în Iugoslavia, cu toată teroarea, oamenii muncii se ridică tot mai dârz împotriva călăilor fascişti, care au acaparat puterea şi târăsc ţara spre ruină şi întuneric. Păstrăm convingerea nestrămutată că şi popoa­rele iugoslave vor reuşi să scuture jugul imperialiştilor întărind şi mai mult lagărul păcii, ale cărui forţe cresc năvalnic în întreaga lume. Ca patrioţi, ca prieteni ai păci­i, ca admiratori ai Uniunii Sovietice, ţara măreaţă unde se construeşte comunismul, ca luptători pentru con­struirea socialismului în Patria noastră dragă, Republica Populară Ro­mână, dispreţuim decoraţiile Iudei­ Tito, duşmanul poporului nostru şi al idealurilor noastre de progres. Inapoind aceste decoraţii guvernului din Belgrad, vă rugăm, tovarăşă Ministru, să primiţi încredinţarea neclintitului nostru devotament şi asigu­rarea că vom pune toate puterile noastre în slujba socialismului şi a păcii. TRAIAN SAVULESCU MATEI SOCOR ANTON ALEXANDRESCU GHEORGHE APOSTOL D. POMPEIU PROF. DR. ST. NICOLAU SORIN TOMA PROF. DR. N. GH LUPU D. PETRESCU G-RAL MIHAIL FLORESCU COL. ADORIAN GHEORGHE COL.­MINEA STAN CRISTINA LUCA N. MORARU M. CRUCEANU I. PECHER BORISLAV POPOVICH GIORICE MORINCO LATICI SVETOZAR GUHCIH IVON LASAR NIKOLIN BOJA STANOEVICI. ALEGERI titp. - Ei băeţi cum merge votarea? ,JBÂETS8’!'s Strună, încă un minut şi veţi­­ putea arăta lumii întregi ce popular sunteţi! Desen de BUGE TARU

Next