Scânteia Tineretului, mai 1950 (Anul 5, nr. 327-329)

1950-05-01 / nr. 327

Sărbătoarea muncii, sărbătoarea păcii d­ in întreaga lume, până în cele mai în­depărtate colţuri ale globului­ pământesc, flutură astăzi steagu­rile roşii, proletare, ale măreţei zile de luptă­­ şi sărbătoare revolu­­■JtJ ţionară. 1 Mai, dletari din toate ţările, uni­­ţi-vă!“ Pretutindeni, chemarea de luptă a comuniştilor răsună în această zi cu o putere deose­bită. Aceasta e ziua tradiţională a frăţiei muncitorilor din toate ţările, ziua în care massele largi populare trec în revistă forţele lor de luptă, unite în marea bă­tălie pentru pace, pentru demo­craţie, pentru socialism. Sute şi sute de milioane de oameni ai­ muncii ies în această zi pe străzile şi pieţele oraşelor şi satelor din întreaga lume. Pa­sul lor dârz, hotărît şi puternic este auzit de-a­ lungul şi de-a­­latul pământului. Şi tu, tinere tovarăş din Repu­blica noastră, vei trece în ziua aceasta de primăvară pe străzile şi pieţele învestmântate de săr­bătoare ale Patriei iubite. Azi Patria e a ta, azi ţara ta e casa ta. Aminteşte-ţi că altădată, de sărbătoarea muncii, pământul de sub paşii tăi era udat de sângele fraţilor şi părinţilor noştri. Ace­sta e cel de al şaselea întâi de Mai pe care îl sărbătorim în li­bertate, fără ca gloanţele ucigă­toare ale burghezilor şi moşieri­lor să ameninţe manifestaţia noastră.­­ Mai al nostru de astăzi e o sărbătoare a bucuriei. Deasupra coloanelor vom ridica panouri care oglindesc roadele muncii noastre, împreună cu întreg po­porul muncitor, vom raporta Patriei, vom raporta Parti­dului despre contribuţia noa­stră tinerească, la lupta pentru pace şi socialism, pentru păstra­rea şi întărirea necontenită a cu­ceririlor noastre. Partidul ne-a înconjurat cu grijă părintească. El ne-a asigurat dreptul la mun­că şi la odihnă, el ne-a des­chis toate căile spre crea­ţie, spre cultură, spre ştiinţă. Îndrumată de Partid, organizaţia noastră unică revoluţionară, Uni­unea Tineretului Muncitor, creşte şi se întăreşte neîncetat. Faptul că in victoriile istorice ale cla­sei muncitoare de la noi din ţară, în succesele strălucite ale planu­lui nostru de stat, în viaţa nouă care înfloreşte în oraşele şi sa­tele noastre, în ridicarea conti­nuă a nivelului de trai al celor ce muncesc, se află şi munca noas­tră, ne umple inima de mândrie. In fruntea coloanelor noastre păşesc, tovarăşe, oameni cu în­suşiri noui, minunate, al că­ror număr creşte din an în an. Ei sunt cei care şi-au încordat mintea, voinţa şi energia pentru a termina cu cinste întrecerea închinată lui 1 Mai, pentru a în­cununa cu noui victorii sărbă­toarea de astăzi, tovarăşii noştri din schimbul de onoare. Păşeşti, tovarăşe, sub stindar­dul lui Marx, Engels, Lenin, Stalin, stindardul glorios sub care Patria noastră a ajuns în rân­dul celor mai înaintate ţări din lume, stindardul care ne călău­zeşte spre socialism. Sute şi sute de milioane de paşi răsună as­tăzi, sub acelaş stindard, pe ne­sfârşitele întinderi ale pământu­lui Ascultă din ţara socialismului victorios pasul constructorilor comunismului, pasul celor mai buni, celor mai dragi prieteni ai noştri. Acesta e pasul glorios al oamenilor care stau în fruntea întregii omeniri muncitoare, fău­ritorii faptelor mari şi eroice, necunoscute încă în istorie, ale construcţiei comunismului. Dato­rită muncii lor neobosite, Uniunea Sovietică, nădejdea oamenilor­­muncii din întreaga lune, bastio­nul păcii şi libertăţii popoarelor, a devenit şi mai puternică, mai frumoasă. In zilele din prea­ma lui 1 Mai, am aflat de­spre îndeplinirea cu succes prevederilor pe primul trimestru al anului acesta, ultimul an planului cincinal stalinist de după război. Măreţele succese ale giganticei economii sovietice a­­sigură o bază materială uriaşă frontului păcii şi socialismului. Păşeşti, tovarăşe tânăr din Re­publica noastră, laolaltă cu toţi oamenii muncii din ţările de de­mocraţie populară. In oraşele ş satele Cehoslovaciei, Poloniei Bulgariei, Ungariei, Albaniei Coreei de Nord, Mongoliei, lo­zincile tovarăşilor tăi vorbesc despre hotărîrea lor nestrămu­tată de a urma neclintiţi dru­mul spre ţinta măreaţă care ne uneşte, socialismul. Eşti în rând, tovarăşe, cu muncitorii şi ţăranii Republicei Populare Chineze, cea mai tâ­nără republică populară. In rân­durile lagărului păcii şi democra­ţiei, ea reprezintă forţa uriaşă a aproape 500 de milioane de oa­meni. Alerg umăr la umăr cu noi oa­menii muncii din Republica De­mocrată Germană care luptă ho­tărît pentru o Germanie unită, democrată, paşnică. Milioane şi milioane de oa­meni ai muncii din Italia şi Fran­ţa, din toate ţările capitaliste se aliniază astăzi, tovarăşe tânăr din Republica noastră, in coloa­nele care, ca un brâu roşu, în­conjoară întreg pământul. Ei au întâmpinat ziua solidarităţii inter­naţionale a celor ce muncesc, în condiţiile grele ale crizei care a­­pasă tot mai greu asupra nivelu­lui lor de trai, sărăcindu-i şi a­­mncânduri în ghiarele mizeriei şi şomajului. 45 milioane de şo­meri­­ (cât întreaga populaţie a Franţei) iată certificatul pieirii­­inevitabile a putredei orânduiri capitaliste. In marşul acesta de 1 Mai, tu păşeşti, tovarăşe, alături de do­cherii eroi care fac zid pe ţărmu­rile Europei apusene împotriva descărcării armamentelor ame­ricane, pasul tău se înfrăţeşte cu cel al muncitorilor care re­fuză să fabrice armament, cu cel al manifestanţilor care pe stră­zile Washingtonului şi Londrei, în chiar bârlogul aţâţătorilor la război poartă lozincile partiza­nilor păcii. Păşesc împreună cu tine, to­varăşe tânăr din Republica noas­tră, sub soarele acestui 1 Mai, armatele luptătorilor pentru li­bertate şi independenţă din ţările coloniale. Din rezerve de forţe ale capitalismului şi războiului, aceste ţări devin un imens re­zervor al frontului socialismului şi păcii. In pas cu coloanele noastre, tovarăşe, bat inimile tuturor de­mocraţilor cinstiţi din Iugoslavia lui Iuda-Tito, din Grecia mortar­ho-fascistă, din Spania călăului Franco, din Turcia şi Portugalia, din ţările Americii latine. Acolo, chemarea Partidului cuprinde o­raşele şi satele, ridică la luptă activă pentru doborîrea călăilor fascişti. In ciuda teroarei şi a gloanţelor, întâiul de Mai prole­tar îi avertizează pe călăi că sfâr­şitul lor m­ai departe. Degeaba mai încearcă astăzi să se strecoare în coloanele noa­stre îmbrăcaţi în piele de oaie, spionii şi asasinii odioşi de la Bel­grad, banda de trădători a lui Iu­da­ Tito, din solda aţâţătorilor la război. Planurile imperialiştilor şi ale agenturii lor titoiste au fost demascate, au suferit un e­­şec ruşinos. luieşti pasul , priveşti cu în­credere înainte, tovarăşe tânăr din Republica noastră. O treime din omenire s’a scuturat pentru totdeauna de jugul imperialist. Dela Elba şî până la Pacific, pe a patra parte a globului pământesc. (Continuare în pag. 5-a) Proletari din toate ţările, unitiva! ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI MUNCITOR Seria II Anul II Nr. 32­ 6 PAGINI 4 LEI Luni I Mai 1950 Trăiască 1 Mai, ziua solidarităţii internaţionale a clasei muncitoare, zi de trecere în revistă a forţelor de luptă ale oamenilor muncii din lumea întreagă! Pornim cu toţii, în coloană Cu-aripi de flamuri larg desfăşurate.. Uşor mi-i sufletul — o pană Şi-s cânturile’n vânturi, răsfirate. L­umin’acestei dimineţi A strâns în ea şi ani şi mâine Şi-i ca un cântec, ce pe feţi Întotdeauna va rămâne. Stai, inimă nu bate-aşa Te-ai fâstâcit de bucurie Om chiui azi şi-om cânta De toată Piaţa să ne ştie Ce vrea bătaia ta, să-mi spună? Astâmpără-te odată’n piept C’ajungem iată la tribună Şi nu ţii pasul... ţine-l drept ! Acuma vii, de întâi Mai Ca’n fiecare, Mai Întâi Raport Partidului să dai (Cred mai prejos că nu rămâi). Că’n hala de cazangerie L-ai plănuit întregul an Şi-ai bătut nituri bucuriei Cu patru sute, peste plan. Din focul forjei-ai zămislit Locomotive iuţi ca gândul Spre socialism, au şi pornit Hei inimă, ce nu ţii rândul?’ Aici în rânduri Şi’n coloane Trec meşterii, de fel şi fel Raportu şi dau, cu aceiaş joc­ De viaţă, spre acelaş ţel. li simţi alături, toţi ca unul Cu fruntea s­ub aceleaşi flamm" Ce-au spulberat, în vânturi scrumul Neagoitelor aleanuri Pe toţi, cu-acelaş nume-i chemi Şi-alături, când îi ştii un gând De stăvili nici că te mai temi Hei inimă, iar eŞi, din rând!­ir Ţine rândul, bate pasul Cam ajuns lângă tribună Mai ştii care ţi-este glasul Când i-un singur glas furtună■ Stalin! Stalin­ e în inimi O speranţă, ce n’apune Stalin! Stalin! preutindeni E al libertăţii nume Şi un glas, furtuni se strâng Se desferecă, şuvoi Stâncă pumnul nostru stâng Peste cei ce vor război Li-e teamă haitelor, li-e teamă Bat vânturile vestitoare Pornesc coloană de coloană Soldaţii clasei proletare Un pumn spre soare, se avântă Aici ori peste mii de leghe Avem o vrere ’neînfrântă Noi păcii ’nalţi­­ om sta de veghe ! Şi’n ale noastre dimineţi De coasa haita îşi ascute Să intre’n tânăr lan de vieţi Om creşte peste ea, cucute! Un pumn spre soare, se avântă Aici ori peste mi de leghe Avem o vrere neînfrântă : Noi păcii 'nalţi i-om sta de veghe ! Osca Partidul Muncitoresc Român Organizaţia de Bucureşti cheamă cetăţenii Capitalei la Demonstraţia in cinstea zilei de 1 MAI Ziua solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc Demonstraţia are loc în Piaţa Victoriei la ora 9 «Noi vrem pace, nu război» — Pionierii au sărbătorit un an dela înfiinţarea organizaţiei lor în cadrul unui minunat festival artistic — Aniversarea unui an dela înfiinţarea primelor detaşamente de pionier­­in R. P. R. a fost sărbătorită Sâmbătă după amiază printr’Un frumos festival al pionierilor, organizat de C. C. al U. T. M. In sala Teatrului C. G. M Au fost de faţă: tov. Gh. Florescu­, membru al C. C. al P. M. R., secretar al C. C. al U. T. M­, Paul Cornea, I. Fazekas şi P. Ciocan, secretari ai C. C. al U. T. M., precum şi numeroşi acti­­vişti ai U. T. M., pionieri şi elevi. Din partea C. C. al U. T. M. a luat cuvântul cu acest prilej Prunea Teo­­dor, care după ce a adus un cald sa­lut pionierilor, a trecut in revistă suc­cesele importante înregistrate de or­ganizaţiile de pionieri sub grija pă­rintească a Partidului si Îndrumarea U. T. M.-ului. Ropotele de aplauze nu mai conte­nesc. Cu obrajii îmbujoraţi, cu ochii aţintiţi către scenă, sute de pionieri adunaţi in sala C. G. M. aplaudă cân­tecele, dansurile şi recitările pe care le prezintă cele mai bune echipe ar­tistice pioniereşti la Festivalul dat in cinstea aniversării unui an de la în­­aintarea organizaţiilor de pionieri din R.­­P. R. Cât de minunat răsună „Marşul Pionierilor din R. P. R.“ şi „Cântecul Pionierilor Sovietici"­ cântate de corul pionierilor din Capitală! Parcă din ini­mă pornesc glasurile şi parcă toate inimile bat laolaltă! Ansamblul de acordeoane interpre­­tează acum „Cântec pentru Stalin"4 de Blanter. Şi toţi pionierii îl simt ală­turi de ei pe tovarăşul Stalin, al cărui portret uriaş străjueşte sala. Ei ştiu că tovarăşul­ Stalin, cel mai iubit prie­ten şi­ învăţător al copiilor, veghiază ca nici un canibal imperialist să nu poată deslănţui un nou război. Măi tovarăşi, ce vreţi voi? — Noi vrem pace, nu război !** scandează pionierii. Se recită poezia închinată păcii „imn“ de Marcel Breslaşu. Şi parcă într'un singur glas spun pionierii: „DA! O singură ură avem: împotriva „semănătorilor urii“! Aplaudă pionierii cu putere, deopo­trivă poezia „Copii, vine întâi Mail“ de Maria Banuş, dansurile interpretate de echipele şcolii elementare nr 7 şi ale şcolii de coreografie, sau exerci­ţiile de gimnastică ritmică ale grupu­lui de pionieri din comuna Militari. Prin fiecare număr al programului, prin aplauzele care au răsplătit pe in­terpreţi, pionierii au arătat dragostea lor fierbinte pentru organizaţia care împlineşte astăzi un an, dragostea lor pentru scumpa noastră Patrie, Repu­blica Populară Română ★­­ Echipa de jocuri a pionierilor de la Școala Elementară Nr. 7, interpre­tează un da­ns popular

Next