Scânteia Tineretului, martie 1952 (Anul 7, nr. 893-916)

1952-03-04 / nr. 893

Mărirea productivităţii muncii — sarcina de frunte a tineretului Politica Partidului Muncitoresc Ro­mân şi a statului nostru de democra­ţie populară, în ceea ce priveşte creş­terea productivităţii muncii se inspiră din învăţătura lui Lenin şi Stalin care au arătat clasei muncitoare că pro­ductivitatea muncii este factorul ho­­tărîtor în victoria socialismului, că socialismul învinge inevitabil capita­lismul deoarece numai el este în stare să asigure o productivitate superioară pe care capitalismul n’o poate rea­liza. înzestrând pe o nouă bază tehnică industria, statul nostru s’a îngrijit în acelaş timp de creşterea cadrelor ne­cesare pentru mânuirea utilajului mo­dern pe care-1 posedăm. Ceeace nu a existat niciodată în România burghe­­zo-moşierească a fost creat, după e­­xemplul Uniunii Sovietice, în Repu­blica noastră populară acum. In în­treprinderile ţării noastre au luat fiinţă prin subvenţiile statului, nume­roase şcoli de calificare în care sute de mii de oameni ai muncii îşi însu­şesc în mod gratuit cunoştinţele teh­nice necesare în producţie. Un deosebit factor hotărîtor al creş­terii productivităţii muncii este între­cerea socialistă, metoda comunistă de construire a socialismului. In întrecerea socialistă au apărut şi s’au răspândit în ţara noastră me­todele sovietice de muncă. Folosirea lor pe scară largă şi aplicarea lor creatoare în producţie de către munci­tori, a contribuit în chip hotărîtor la tei mişcări stahanoviste,­ care”revolu­ţionând tehnica crează condiţiile pen­tru un adevărat salt al productivită­ţii muncii. Astfel­, la uzina „Dinamo“ producti­vitatea muncii pe cap de muncitor a crescut în 1951 cu 120 la sută faţă de 1950. La aceasta o mare contribuţie a adus-o tineretul, care prin fruntaşii şi stahanoviştii săi, Roşea Constantin, Neagu Constantin şi alţii, s-a situat în primele rânduri ale luptei pentru îndeplinirea planului. Desvoltarea economiei noastre şi ri­dicarea neîncetată a nivelului de trai al celor ce muncesc cer însă o tot mai puternică sporire a productivităţii muncii. Noi nu putem fi mulţumiţi cu realizările obţinute. Sunt întreprinderi în care faţă de posibilităţile proprii ni­velul productivităţii muncii este încă prea scăzut. Intr’o serie de fabrici şi mine, tinerii se cam lasă pe tânjeală nu contribue cu toate puterile la ridi­carea productivităţii. Astfel, la fabrica „Electroaparataj“ din Bucureşti, în secţia strungărie unii tineri opresc maşinile înaintea terminării schimbu­lui, iar alţii pur şi simplu dorm în o­­rele schimbului de noapte. La mina Lupeni, chiar brigăzi utemiste, cum este cea a tovarăşului Dodenciu Ilie, pierd vreme îndelungată în timpul sa­tului. Hotărîrea guvernului şi partidului cu privire la reforma bănească şi la reducerile de preţuri atrage atenţia oamenilor muncii asupra faptului că m­ărirea productivităţii muncii trebue să stea în centrul preocupărilor noa­stre, aceasta fiind o condiţie de bază pentru consolidarea leului cel nou, pentru efectuarea într-un viitor apro­piat a desfiinţării cartelelor şi a unor noi reduceri de preţuri. Organizaţiile U.T.M. au obligaţia firească de a mobiliza tineretul în pri­mele rânduri ale celor ce răspund cu cinste chemării partidului şi guver­nului nostru. întreaga lor activitate de producţie trebue să fie acum con­centrată pe frontul măririi producti­vităţii muncii. Pentru a asigura folosirea deplină a utilajului din uzinele şi fabricile noastre, organizaţiile U.T.M. au obli­gaţia să ducă o luptă hotărîtă pentru sporirea timpului de funcţionare a ma­şinilor, îngrijirea atentă a fiecărei maşini şi preluarea ei prin contract socialist după metoda Ninei Nazarova, evitarea întreruperilor în producţie a utilajului şi predarea schimbului din mers după exemplul Antoninei Janda­rova, duc la o sporită utilizare exten­sivă a maşinilor. Răspândirea meto­delor de prelucrare rapidă a meta­lelor, de elaborare rapidă a şarjelor, de tăiere rapidă a cărbunelui, asigură o mai rodnică utilizare intensivă a maşinilor, în timpul orelor de muncă. Sprijinirea cursurilor de calificare prin atragerea în massă a tineretului la cursuri are o deosebită importanţă pentru asigurarea numărului imens de cadre calificate de care are nevoie industria noastră. Comite­tele organizaţiilor de U.T.M. au da­toria să se preocupe de încheierea con­tractelor de calificare după metoda Cotlear şi să sprijine iniţiativa mais­trului stahanovist Crem­an de a în­fiinţa şcoli de calificare la locul de pinipofesîiale femeinîct a­ii noi­lor muncitori. întărirea disciplinei în muncă cons­­titue una dintre obligaţiile cele mai însemnate ale tineretului în momentul de faţă, iar comitetele U.T.M. trebue să-şi facă o chestiune de onoare din această sarcină. Folosirea din plin a timpului de lucru, desfiinţarea absen­ţelor şi întârzierilor, prin traducerea în fapt a lozincii „Nici un minut întâr­ziere la lucru, nici un minut pierdut în timpul lucrului !“ va avea ca rezul­tat sporirea însemnată a productivi­tăţii muncii tineretului, îmbunătăţirea organizării brigăzilor utemiste, asigu­rarea desfăşurării activităţii lor pe baza unui program concret de lucru, sporirea numărului brigăzilor ute­miste a secţiilor şi sectoarelor de tine­ret temeinic organizate trebue să fie preocuparea în primul rând a fiecărui comitet U.T.M. şi a fiecărui utemist. Sprijinirea sindicatelor în organiza­rea întrecerii socialiste organizarea schimburilor de experienţă între bri­găzile şi tinerii fruntaşi, ţinerea regu­lată a consfătuirilor de producţie ale tineretului în regiuni şi raioane — a­­cesta este drumul sigur pe care tinere­tul fiind mobilizat de organizaţiile U.T.M. va putea contribui la lupta pentru creşterea tot mai înaltă a pro­ductivităţii muncii. Partidul şi guvernul nostru au în­credinţat oamenilor muncii sarcina grea dar deosebit de frumoasă de a lupta consecvent pentru mărirea productivităţii muncii de a de­păşi în 1952 nivelul productivităţii muncii industriale atins în 1951. Sporirea productivităţii, a rodniciei muncii noastre — iată şi sarcina prin­cipală a fiecărui utemist a fiecărui tânăr. I Şedinţa solemnă a Academiei R. P. R. închinată comemorării centenarului morţii lui N. V. Gogol Academia Republicii Populare Române a ţinut Luni după amiază o şedinţă solemnă închinată comemorării a 100 ani de la moartea marelui scriitor rus N. V. Gogol. Au participat academicieni, membri cores­pondenţi ai Academiei R.P.R., scriitori, artişti, etc. Şedinţa a fost prezidată de acad. prof. P. Constantinescu-Iaşi, vicepreşedinte al Academiei R.P.R. A luat cuvântul acad. Mihail Sa­dovea­nu, care a vorbit despre „Locul lui Gogol în literatura clasică rusă“. Vorbitorul a arătat că în opera lui Gogol răsbate o dragoste a­dăn­că pentru pământul patriei, pentru durerile poporului de rând obijduit de alcă­tuiri sociale nedrepte. Amintind frumuseţea nepieritoare a gra­iului şi stilului folosite de Gogol, ambele isvorîte din adâncurile folclorului, vorbi­torul a spus apoi : „Cine din noi citeşte şi preţueşte pe Ion Creangă, în proza căruia curg nestematele graiului popular, meta­fore, zicători şi proverbe, bogăţii acumu­late de veacuri, acela va înţelege mai bine cea dintâi operă din tinereţe a lui Nicolai Gogol „Serile, in sat la Dikankoi", în care graiul înflorit al poporului ucrainian se Împleteşte cu fantezia mitică şi un tones, . “r‘ vtfc.t« » Scriitorul firav, bolnăvicios, a murit la 43 ani, visând putere, spaţii, isprăvi mari. El a exteriorizat visul lui într’o operă fără margini. Iar acest vis s’a înfiripat şi a înflorit în realităţile prezentului, în înfăp­tuirile măreţe pe care le săvârşeşte norodul patriei sale în zilele noastre, în epoca lui Stalin. Din partea Uniunii Scriitorilor, tov. V. Em. Galan a vorbit apoi despre „Realis­mul critic al operei lui Gogol“. Vorbitorul a analizat apoi o parte din lucrările lui Gogol. Genialii dascăli al clasei muncitoare V. I. Lenin şi I. V. Stalin au folosit deseori exemple luate din scrierile lui Gogol pen­tru a demasca pe duşmanii poporului rus şi ai tuturor popoarelor. Sărbătorirea lui Gogol este o manife­stare prin care popoarele lumii îşi demon­strează participarea activă la lupta pentru pace, cultură, libertate şi independenţă. Ele văd în Gogol expresia geniului poporu­lui rus, a uriaşei sale puteri creatoare, a rolului istoric al poporului rus în lupta pentru afirmarea în lume a ideilor progre­sului. iAgerpres) 1 Proletari din toate ţările, uniţi-vă! Seria­­l-a Anul IV Nr. 893 4 PAGINI — 20 BANI Marţi 4 Martie 1952 Pentru întărirea schimbului între oraş şi sat Comune fruntaşe în achiziţionarea produselor BUZĂU (de la corespondentul nostru CRISTEA BOCIOACA). — Achiziţionarea produselor agricole se desfăşoară cu Inten­sitate în satele regiunii Buzău. Astfel, ţăranii muncitori din comuna Fulga, raionul Mizil, au valorificat prin cooperativă, dela reforma bănească şi până de curând, 16.179 kg. grâu, 692 kg. porumb, 300 kg. untură şi peste 2000 de ouă. O muncă intensă cu bune rezultate a fost dusă şi în comunele Săhăteni şl Călu­­găreni. In comuna Săhăteni de pildă, s’au valorificat­­până în ultima vreme 5.500 kg. grâu, 500 kg. porumb, 66 kg. untură, peste 460 ouă şi altele. La obţinerea acestor rezultate, au con­tribuit organizaţiile de bază U.T.M., în­drumate de organizaţiile de partid. Ele au dus o susţinută muncă de lămurire în rân­durile tinerilor ţărani muncitori pentru a-şi valorifica produsele prin cooperativă. Printre utemiştii care s-au evidenţiat se numără şi Petre Ion, gestionar, colecto­rul Oancea Ilie şi Vişan Ion, casierul coo­perativei din Săhăteni, care au muncit cu râvnă pentru achiziţionarea a cât mai multe produse agricole. Cu banii luaţi îşi vor plăti impozitele BACĂU (de la corespondentul nostru NICOLAE PLUGARU). — Zi de zi pe piaţa oraşului Piatra-Neamţ curată şi fru­mos amenajată, vin ţăranii muncitori din împrejurimi, pentru a-şi valorifica surplu­surile de produse. Intr’una din zilele trecute, a venit la piaţă pentru a-şi vinde din prisosul său de produse şi utemistul Vasile Popa, din co­muna Războieni. El a adus 40 kg. orz şi 10 kg. făină de grâu pe care le-a vândut P* etlî ra"’ °' marine rlo.pâf ln 1­al Ca şi utemistul Vasile Popa, a venit la piaţă şi ţăranca muncitoare Saveta Iftimie din comuna Dumbrava-Roşie. Ea a adus un miel, pe care l-a vândut unul muncior. Primind banii, ţăranca Saveta Iftimie s’a bucurat mult. Cu ei îşi va plăti impozitul pe două trimestre şi îi va mai rămâne un rest de bani cu care îşi va cumpăra unele lucruri trebuincioase. Hotărîrea de a sprijini reforma băneas­că şi reducerile de preţuri, şi-au arătat-o şi ţăranii muncitori Cojocaru Vasile şi Trifescu Gheorghe, din comuna Bodeşti. Cu banii luaţi pe produsele valorificate la piaţă ei au hotărît să-şi plătească întâi im­pozitul către stat mnpotriva folosirii armei bacteriologice Zilele trecute la Institutul de Seruri şi Vaccinuri „Dr. I. Cantacuzino“, din Bucu­reşti, a avut loc un meeting de protest al oamenilor de ştiinţă, microbiologi, chi­­mişti, naturalişti, muncitori şi tehnicieni din institut, împotriva barbarei metode im­perialiste americane de a folosi din nou în Coreea, arma bacteriologică. Prezidiul a fost format din acad. C. Ionescu-Mihăeşti, acad. prof. Mihai Ciucă, prof. dr. Combiescu Dumitru, prof. dr. Batienschi Gheorghe de la I.M.F.-Timi­şoara, conf. Vl­ad Bâlbâie, tovarăşa Slobo­da Eva, secretara comitetului de partid al institutului şi tovarăşul Ioniţă Popescu, secretar al comitetului de luptă pentru pace al Institutului. Cuvântul de deschidere a fost rostit de tovarăşul Ioniţă Popescu, care a vorbit despre încălcarea elementarului principiu de morală umană, de către aşa zişii „oa­meni ai ştiinţei“ puşi în slujba dolarului Vorbitorul a arătat că în timp ce la noi se duce lupta pentru îmbunătăţirea vieţii oa­menilor muncii, în America „oamenii de ştiinţă­­ injectează insecte cu microbi de holeră şi ciumă, în scopul folosirii lor ca armă de distrugere. In discuţiile care au urmat, acad. profesor C. Ionescu-Mihăeşti, a arătat, printre altele, că folosirea armei bacterio­logice în război constitue un act criminal nepermis. „Congresul bacteriologilor, ţi­­nut la Copenhaga, a condamnat această armă și orice om trebue să se opună folo­sirii acestei arme în scopul distrugerii“ a spus acad. prof. C. Ionescu-Mihăești. Meetingul s-a încheiat cu semnarea notei de protest împotriva folosirii armei bac­teriologice. TELEGRAMĂ Către Comitetul Central al Partidului Muncii din Vietnam Comitetul Central al Partidului Muncito­resc Român felicită călduros Comitetul Central al Partidului Muncii din Vietnam, în frunte cu tovarăşul Ho Ci Minh, cu ocazia aniversării unui an de la crearea partidului şi-i urează să conducă poporul vietnamez spre noi victorii în lupta îm­potriva imperialiştilor cotropitori, pentru independenţa naţională, pentru unitatea poporului vietnamez, pentru întărirea fron­tului păcii. Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Român Hotărîrea Partidului Comunist (bolşevic) al Uniunii Sovietici© cu privire la Ziua internaţională a femeii MOSCOVA, 3. (Agerpres). — TASS transmite Hotărîrea Comitetului Central al Partidului Comunist (bol­şevic) al Uniunii Sovietica cu privire la Ziua Internaţională a femeii — 8 Martie. Anul acesta, oamenii muncii din Uniunea Sovietică întâm­pină Ziua Internaţională a femeii — 8 Martie, în condiţiile unui nou şi puternic avânt al economiei şi culturii socialiste a patriei noastre. Traducând în viaţă programul stalinist de construire a co­munismului, poporul sovietic, sub conducerea partidului comu­nist, a îndeplinit cu succes primul plan cincinal de după război şi în 1951 a repurtat noi victorii remarcabile în toate domeniile economiei şi culturii. Industria se desvoltă la ritm­ rapid, în agricultura socialistă au fost obţinute noi succese, în toate ramurile economiei naţionale se introduce pe scară largă tehnica înaintată, productivitatea muncii creşte. Oamenii mun­cii din Uniunea Sovietică construesc cu un uriaş elan creator grandioase staţiuni hidroelectrice, canale şi sisteme de iriga­ţie, a căror realizare va constitui o nouă contribuţie la cauza creării bazei tehnico-materiale a comunismului. Succesele desvoltării economiei naţionale asigură creşterea necontenită a nivelului material şi cultural al poporului sovie­tic. In ţara noastră, creşte continuu venitul naţional, scad pre­ţurile mărfurilor de larg consum, creşte salariul real al munci­torilor şi funcţionarilor, precum şi veniturile ţărănimii, iar construcţia de locuinţe se desfăşoară pe scară largă. In ţara socialismului nu există şomaj, această calamitate pentru oa­menii muncii din ţările capitaliste. Creşte şi se întăreşte pu­terea statului socialist sovietic, care luptă consecvent pentru o pace trainică şi îndelungată în întreaga lume, pentru întă­rirea prieteniei între popoare. Succesele statului sovietic, poli­tica sa externă de pace, sporesc şi mai mult prestigiul şi In­fluenţa Internaţională a Uniunii Republicilor Sovietice Socia­liste. Popoarele din toate ţările se conving din ce în ce mai mult de superioritatea orânduirii sovietice socialiste asupra capitalismului. Femeile sovietice aduc o mare contribuţie la cauza Întăririi puterii statului socialist. Eliberate de lanţurile asupririi poli­tice şi economice a capitalismului, femeile sovietice şi-au des­­voltat capacităţile creatoare, au devenit o forţă activă, cons­tructivă, a societăţii socialiste, însufleţite de măreţele idei ale partidului lui Lenin-Stalin, femeile sovietice participă activ la întrecerea socialistă a întregului popor pentru desvoltarea ne­contenită a economiei ţării noastre, luptă pentru noi succese ale culturii socialiste, îşi consacră forţele şi cunoştinţele cauzei construirii comunismului. In toate ramurile economiei naţionale lucrează cu succes numeroase cadre femenina educate de partidul comunist din statul sovietic. Numărul femeilor specialiste, cu studii superioare terminate a crescut în ţara noastră de peste trei ori, faţă de anul ante­belic 1940, fiind astăzi de peste 830.000. Peste un milion de femei învaţă din Instituţii de învăţământ superior şi la şcoli medii speciale. In Industrie, în transporturi şi în construcţii, milioane de femei muncitoare. Ingineri, tehnicieni şi maiştri sunt model de atitudine socialistă în lupta pentru o înaltă productivitate a muncii, îşi ridică nivelul cunoştinţelor tehnice şi calificarea în producţie, îşi însuşesc tehnica şi cultura înaintată a producţiei. Muncitoarele de pe ogoarele colhozurilor şi sovhozurilor luptă ,pentru recolte bogate, pentru sporirea numărului capete­lor de vite, pentru mărirea productivităţii creşterii vitelor — proprietate obştească, participă activ la realizarea planului sta­linist de transformare a naturii, îşi însuşesc cunoştinţele agro­nomice şi tehnica agricolă. Peste 40 la sută din numărul total al agronomilor din Uniunea Sovietică sunt femei, zeci de mii de femei conduc tractoare şi combine, sute de mii de femei au devenit fruntaşe în agricultura socialistă şi în zootehnie. Femeile din U.R.S.S. participă activ la desvoltarea ştiinţei şi culturii sovietice. In Instituţiile ştiinţifice, de învăţământ şi de culturalizare a maselor din Uniunea Sovietică, lucrează peste 2.500.000 femei. Zeci de mii de femei lucrează în universităţi, institute şi instituţii de cercetări ştiinţifice, îmbogăţind ştiinţa sovietică prin noi cercetări şi descoperiri. Numeroase femei ,vin­: *V­i­s în literatură şi arta, crează opere de înalt nivel ideologic, care însufleţesc pe oamenii sovietici la acte de eroism pentru patria lor. Femeile sovietice desfăşoară o vastă şi rodnică activitate în domeniul învăţământului şi al ocrotirii sănătăţii publice. In U.R.S.S. se practică învăţământul general de şapte ani. Există o largă reţea de şcoli de 10 ani, de şcoli medii speciale şi de şcoli superioare, a fost creat un sistem de stat de învăţământ profesional tehnic. Peste un milion de femei­­■ învăţătoare educă tânăra generaţie în spiritul conştiinţei comuniste şi al patriotismului sovietic. Peste un milion de femei lucrează din domeniul ocrotirii sănătăţii publice. Numărul femeilor-medici din ţara noastră a crescut de peste două ori faţă de 1940 şi se ridică în prezent la 207 000. Patria socialistă acordă o înaltă preţuire muncii pline de ab­negaţie a patrioatelor sovietice. 70 femei au primit titlul de Erou al Uniunii Sovietice; 2.170 femei au primit titlul de Erou al Muncii Socialiste. Peste 730.000 femei­ muncitoare, colhoz­nice, ingineri, agronomi, membre ale corpului didactic, salariate din instituţiile sanitare şi activiste pe tărâmul cultural, au fost decorate cu ordine şi medalii ale U.R.S.S. Pentru lucrări re­marcabile în domeniul ştiinţei, Invenţiilor, literaturii şi artei, 579 femei au primit titlul de Laureat al Premiului Stalin. Partidul comunist şi Guvernul Sovietic manifestă o grijă neobosită pentru femeea-mamă şi pentru copil. In ţara noastră femeea-mamă este înconjurată de stima întregului popor. Peste 35.000 femei deţin titlul de „Mamă-Eroină", 3.500.000 femei au primit ordinul „Gloria Maternităţii“ şi „Medalia Maternităţii“. Numai în 1951 statul a plătit mamelor cu mulţi copii, mamelor singure precum şi ca ajutoare de naştere 6 miliarde ruble. In fie­care an se a­locă sute de miliarde de ruble pentru taberele de pio­­nieri şi pentru sanatorii pentru copil. Ca urmare a creşterii bu­nei stări a poporului, a grijii permanente a statului pentru îm­bunătăţirea ocrotirii sănătăţii publice şi ocrotirii mamei şi co­pilului, în Uniunea Sovietică a scăzut considerabil mortalitatea Infantilă. In ultimii ani, sporul anual al populaţiei este de peste trei milioane oameni. In ţara noastră creşte o generaţie de tineri constructori ai comunismului sănătoasă şi puternică din punct de vedere fizic şi moral, căreia îi sunt deschise toate căile spre o viaţă fericită şi creatoare. Femeile din Uniunea Sovietică participă pe scară largă la conducerea statului şi La construcţia sovietică, 280 femei sunt deputate în Sovietul Suprem al U.R.S.S., 2.209 femei sunt de­putate în sovietele supreme ale republicilor unionale şi auto­nome, peste 500.000 de femei sunt deputate în sovietele locale. Peste 40 la sută dintre judecători populari şi asesori populaţie sunt femei. Exemplul măreţ al Uniunii Sovietice însufleţeşte pe femeile din ţările de democraţie populară în lupta lor pentru construi­rea unei vieţi noi. Femeile din China participă activ la refar a­cerea şi desvoltarea Industriei şi agriculturii ţării şi la înfăptuit­rea transformărilor democratice, împreună cu toţi oamenii muncii din ţările lor, femeile din Polonia, Cehoslovacia, Unga­ria, România, Bulgaria, Albania şi Republica Populară Mon­g­olă, construesc cu succes socialismul. Femeile din Republica d­­emocrată Germană luptă pentru o Germanie unită, indepen­dentă şi democratică. In ţările capitaliste, coloniale şi dependente, femeile totâ­nd pină ziua de 8 Martie în condiţiile continuării ofensivei ca­pi­talului împotriva nivelului de trai şi a drepturilor democratice ale oamenilor muncii. Imperialiştii americano-englezi profită de pregătirile în­ vederea unui nou război pentru a jefui şi mai­­mult popoarele şi pentru a obţine supraprofituri. In ţările capitalista se umflă bugetele militare, se majorează impozitele percepute de la populaţie, sporesc preţurile produselor industriale şi ali­mentare, se reduce producţia de pace, iar sute de mii de oameni ai muncii îngroaşe rândurile armatei de şomeri. Se înrăutăţeşte din ce în ce mai mult situaţia femeilor muncitoare şi a copiilor; milioane dintre ei pier din cauza muncii istovitoare, a înfome­tării şi a bolilor. In faţa primejdiei unui nou război mondial, lagărul păcii şi democraţiei îşi strânge tot mai mult rândurile , creşte şi se întăreşte frontul internaţional al luptătorilor pentru pace, la frunte cu Uniunea Sovietică. Aproximativ 600.000.000 oamenii şi-au pus semnăturile­­pe Apelul pentru încheierea unui Pact al Păcii între cele cinci mari puteri. Femeile muncitoare din întreaga lume întâmpină Ziua Internaţională a femeii sub lozinca intensificării luptei pentru pace, împotriva primejdiei noului războiu pregătit de imperia­liştii americanenenglez­i. Noi şi noi milioane de femei se înca­drează în rândurile luptătorilor pentru pace şi democraţie. Fede­raţia Democrată Internaţională a Femeilor, care întruneşte 135.000.000 femei, din 64 ţări ale lumii, duce o luptă consec­ventă pentru pace, pentru drepturile economice şi politice ale femeilor muncitoare, pentru viaţa şi viitorul copiilor. La această­­­luptă participă din ce în ce mai activ femeile din ţările col­o-e­tilale şi dependente. Milioane de femei din ţările capitalului luptă pentru ma­jorarea salariilor, pentru introducerea unui sistem de stat de protecţie a muncii şi de asigurări sociale, pentru sporirea alo­caţiilor pentru învăţământul public şi pentru ocrotirea sănătăţii copiilor. Femeile muncitoare din toate ţările cer interzicerea armei atomice, reducerea armamentelor, încheierea unui Pact al Păcii, se ridică împotriva agresiunii sângeroase a imperialismului american în Coreea. In avangarda mişcării democratice interna­ţionale a femeilor păşesc femeile din Uniunea Sovietică şi din ţările de democraţie­ populară. Datoria femeilor sovietice este de a lărgi şi de a întări şi mai mult relaţiile internaţionale cu femeile din toate ţările şi de a lupta împreună cu ele activ pentru pace în întreaga lume, pentru prietenia între popoare, împotriva aţâţătorilor la un nou război mondial. Comitetul Central al Partidului Comunist (bolşevic) al Uni­unii Sovietice propune­­tuturor organizaţiilor de partid să sărbă­torească Ziua internaţională a femeii — 8 Martie sub semnul mobilizării tuturor forţelor femeilor sovietice în lupta pentru un nou şi puternic avânt al economiei şi culturii socialiste, pentru antrenarea femeilor în întrecerea socialistă a întregului popor, pentru îndeplinirea înainte de termen a planului pe 1952 în toate ramurile economiei naţionale Comitetul Central al Partidului Comunist (bolşevic) al Uni­unii Sovietice chiamă femeile­ muncitoare, ingineri şi tehnicieni să lupte cu şi mai multă perseverenţă şi energie pentru a ridica productivitatea muncii, să manife­st­e şi mai­­multă iniţiativă în lupta pentru o producţie de calitate­­superioară şi pentru redu­cerea preţului de cost al producţiei, pentru economisirea de materii prime, materiale şi energie electrică, să-şi însuşească cu şi­­mai­­mult curaj tehnica nouă şi­­metodele înaintate de muncă. Comitetul Central al Partidului Comunist Ibolşevic) al Uni­unii Sovietice ch­iar­ă fem­eile­ calhozni­ce,­­muncitoare de l­a S.M.T.-uri şi sovhozuri, specialiste în agricultură, să lupte neobo­sit pentru a ridica producţia la hectar a tuturor culturilor agri­cole, pentru a desvoltă la maximum creşterea vitelor proprietate obştească ,şi pentru a ridica productivitatea ei, pentru a intro­duce pe scară largă­­realizările ştiinţei agronomice şi a experi­enţei înaintate în producţia colhozurilor şi sovhozurilor, pentru a întări necontenit şi a desvoltă toate ramurile economiei obşteşti a colhozurilor. Femeile care lucrează în domeniul ştiinţei şi al culturii trebue să desvolte cu perseverenţă ştiinţa şi tehnica sovietică, să-şi îndrepte forţele şi aptitudinile creatoare spre­­un nou avânt al culturii, literaturii şi artei socialiste, al învăţământului şi ocrotirii sănătăţii­­publice. Interesele construirii societăţii comuniste în ţara noastră impun organizaţiilor de partid să antreneze necontenit femeile la munca socială -productivă, în Industrie, transporturi şi agri­cultură, să intensifice activitatea femeilor în toate ramurile vieţii social-politi­ce, de stat, economice şi culturale. Organizaţiile d­e partid trebue să intensifice munca de educare politică a femei­lor, să fie permanent­­preocupate de ridicarea nivelului lor cultu­­ral şi tehnic,­­de intensificarea activităţii l­or politice şi în­­pro­ducţie. Comitetul Central al Partidului Comunist (bolşevic) al Uniunii Sovietice­­propune organizaţiilor de partid, sovietice, sindicale şi comsomoli­ste, să folosească şi mai bine posibili­tăţile sporite de promovare a cadrelor de femei, să promoveze cu mai mult curaj pe femeile fruntaşe î­n mun­ci de conducere în organele­­de partid, sovietice, economice, sindicale şi com­s­o­­moliste şi în toate domeniile economiei naţionale şi culturii.­­Organizaţiile de partid sindicale, com­som­o­liste, organele sovietice şi economice au­­datoria să se îngrijească din zi în zi mai mult de îmbunătăţirea condiţiilor de muncă şi de trai ale femeilor muncitoare, să acorde un ajutor permanent femeii­­ma­me în munca de educare a copiilor, să asigure lărgirea con­­ti­nuă a reţelei şi îmbunătăţirea funcţionării Instituţiilor pentru copii şi sanitare, cantinelor, atelierelor de croitorie, spălătoriilor şi a celorlalte întreprinderi de utilitate­­publică menite să uşu­reze­­activitatea casnică a femeii.­­Comitetul Central al Partidului Comunist (bolşevic) al Uniunii Sovietice sa­lută pe toate femeile­­muncitoare din Uni­unea Sovietică cu prileju­l Zilei femeii — 8 Martie şi­­îşi exprimă convingerea fermă că­­femeile sovietice îşi vor intensifica şi mai mult activitatea creatoare în toate sectoarele construcţiei comuniste şi că vor lupta şi de acu­m înainte cu abnegație­­pentru întărirea puterii marii noastre patrii sovietice socialiste. ­ Din viaţa tinerilor noştri tractorişti In transformarea sa către o agricultură socialistă, agricul­tura noastră are nevoie de ca­dre bine pregătite, cadre care să mânuiască cu dibăcie trac­toarele, combainele şi alte maşini şi să folosească cu pri­cepere înaintatele metode ale agrotehnicei sovietice pentru a obţine o recoltă cât mai bo­gată de pe ogoarele patriei noastre. Asemenea cadre se pregătesc astăzi în şcoli spe­ciale. O asemenea şcoală care pre­găteşte noi cadre de tracto­rişti pentru staţiunile de ma­şini şi tractoare funcţionează şi în comuna Răcăciuni din raionul Bacău. Iată-i (în fo­tografia de sus) pe elevi la o oră de curs. Utemistul Gheorghe Deneş, elev frun­taş în învăţătură, răspunde la o întrebare cu privire la rolul pinionului de atac. In urma apariţiei Hotărî­­rii Plenarei a Vl-a a C.C. al U.T.IVl. cu privire la munca culturală de massă a U.T.M. în rândurile tinere­tului, comitetele organizaţii­lor de bază U.T.M. din S.M.T.-uri şi-au întărit mun­­ca culturală, pornind la or­ganizarea timpului liber al tinerilor tractorişti. La col­ţurile roşii, bine amenajate, tinerii tractorişti îşi petrec cu folos timpul liber pentru ridicarea nivelului politic cultural şi profesional. Iată-i (în fotografia de Jos) pe tinerii tractorişti şi muncitori de la S.M.T. Ro­man din regiunea Bacău, petrecându-şi timpul liber la colţul roşu al staţiunii. ★

Next