Scânteia Tineretului, iulie 1952 (Anul 7, nr. 993-1019)

1952-07-01 / nr. 993

Tot sprijinul concursului artistic organizat de C. G. M.­ ­ Voioşia,, optimismul şi elanul crea­tor specifice tinerei noastre generaţii, îşi găsesc o fericită expresie în activi­tatea artistică a tinerilor, în partici­parea lor însufleţită la concursurile de cântece şi dansuri, de teatru şi recitări. Contribuind din plin la îmbogăţi­rea vieţii culturale a tineretului mun­citor, aceste concursuri crează tot­odată în rândurile sale o mai puter­nică dragoste de muncă productivă, în scopul îndeplinirii cu succes a planului de stat. Organizarea celui de al treilea con­curs pe ţară al echipelor artistice de amatori ale sindicatelor între 1 Mai 1952 şi 1 Mai 1953, concurs care depă­şeşte prin amploarea sa trecutele în­treceri artistice între echipele sindi­cale, oferă organizaţiilor de bază U. T. M. un nou prilej de intensi­ficare a activităţii artistice a tinere­tului. Pentru organizaţiile de bază U.T.M. însemnătatea deosebită a noului concurs artistic organizat de C.G.M. constă în aceea că el este un mijloc de seamă pentru ridicarea pe o treaptă superioară a activităţii tine­rilor artişti amatori, pe calea indicată de Hotărîrea Plenarei a Vl-a a C.C. al U.T.M. cu privire la munca cultu­rală de massă. Comitetul organizaţiei de bază U.T.M. de la Fabrica de postav din Buhuşi înţelegând just rolul con­cursului a repartizat utemişti de nădejde care să răspundă fiecare de munca tinerilor dintr’o anumită ramură a activităţii cultural-artistice. Aceasta îi permite să urmărească în­deaproape contribuţia pe care tinerii o dau bunului mers al concursului. Unele comitete U.T.M. neglijează însă îndatoririle lor în direcţia activi­tăţii artistice, subapreciind importanţa concursului. O asemenea stare de lucruri există la uzinale , Sovinmntractor“ din Oraşul Stalin. După cum ne­ scrie într’o cores­pondenţă tânărul muncitor Carol Szabó, de o bucată de vreme nimeni ■nu are în comitetul U.T.M. sarcina de responsabil cultural. Ca urmare a acestui fapt, majoritatea tinerilor sunt mobilizaţi numai pe hârtie la repe­tiţiile ansamblului artistic, iar cei câţiva tineri care activează totuşi în ansamblu, manifestă adeseori purtări nejuste, acte de indisciplină. Cel de al treilea concurs artistic pe ţară iniţiat de C.G.M. , menit să a­­ducă o contribuţie de preţ la educarea comunistă a oamenilor muncii tineri şi vârstnici, la desvoltarea mişcării de massă a artiştilor amatori din fabrici, uzine, şantiere, instituţii, S.M.T. şi gospodării agricole de stat — va scoate desigur la iveală noi şi valo­roase elemente tinere talentate. In descoperirea, stimularea şi creşterea acestora, organizaţiile U.T.M. au un cuvânt greu de spus. Dealungul con­cursului ele trebue să lupte necontenit pentru promovarea celor mai­ buni tineri amatori de artă în echipele ar­tistice, combătând orice tendinţe de vedetism sau de limitare a formaţiuni­lor artistice la grupuri restrânse de „talente deosebite”. Introducerea pe scară largă a cercurilor artistice de amatori ale tineretului ,tocmai cu scopul de a forma şi încuraja pe ti­nerii talentaţi care sunt dornici să ducă activitate artistică, de a ajuta la creşterea calităţii muncii artistice, va da posibilitatea organizaţiilor U.T.M. să-şi îndeplinească cu succes sarcina de a împrospăta cu cadre tinere, ta­lentate, rândurile artiştilor amatori, de a sprijini astfel concursul. Pentru asigurarea unei rodnice desfăşurări a concursului, este ne­cesar ca tinerii din instituţiile de artă, tinerii compozitori, dirijori şi instrumentişti, tinerii actori şi regizori, studenţii institutelor de artă, să dea un sprijin permanent artiştilor amatori. Să fie urmat exemplul colec­tivului Teatrului Tineretului, care a îndrumat îndeaproape activitatea e­­chipei teatrale a muncitorilor de la F. C. „Gheorghe Gheorghiu-Dej“, con­tribuind la succesele acestei echipe. Unul din principalele țeluri pe care le are concursul artistic al C.G.M. este lărgirea repertoriului de cântece, dansuri şi piese de teatru al echipelor artistice de amatori. A ajuta la realizarea acestui ţel, înseamnă pentru organizaţiile U.T.A. a depune toate eforturile, pentru ca echipele ar­tistice sindicale — formate în mare parte din tineri — să includă în reper­toriul lor şi anumite piese şi cântece specifice de tineret. Organizaţiile U.T.M. trebue să-şi facă un punct de onoare ca echipele sindicale de cor să interpreteze asemenea cântece dragi tinerilor cum sunt „Marşul comsomo­­liştilor“ de Novicov, „Cântecul tinere­tului sovietic” de Tuli­ov, „Cântec tineresc pentru pace“ de Anatol Vieru, „Codrule frunză galbină“ de Florin Comişel, etc. O condiţie de bază pentru ca parti­ciparea tineretului la concursul echi­pelor artistice de amatori ale sindica­telor să fie cât mai rodnică, este strânsa colaborare dintre comitetele organizaţiilor de bază U.T.M. şi orga­nele sindicale.­ Nu trebue să se mai întâmple asemenea cazuri ca cele petrecute în Capitală unde — datorită lip­sei de colaborare cu organele sin­dicale — reprezentanţii comitete­lor raionale U.T.M. „1 Mai“ şi „23 August“ nu au luat parte la consti­tuirea respectivelor comisii raionale de concurs. Comitetele regionale, raionale şi orăşeneşti U.T.M., ca şi comitetele organizaţiilor de bază au datoria să se preocupe cu toată dragostea de pro­blemele pe care le ridică participarea tineretului la concursul artistic orga­nizat de C.G.M. Ele trebue să antre­neze cât mai mulţi tineri muncitori în echipele artistice sindicale, să se în­grijească îndeaproape de educaţia po­litică, de disciplina şi comportarea tinerilor artişti amatori, de mobiliza­rea lor la repetiţii. Prin întreaga lor activitate pe a­­cest tărâm organizaţiile U.T.M. trebue să răspundă năzuinţei tineretului de a duce o variată activitate artistică. Acordând tot sprijinul concursului pe ţară al echipelor artistice sindicale, să luptăm pentru un nou avânt al ac­tivității tinerilor artiști amatori din patria noastră. In concediu In timpul concediului de vară, oamenii muncii plecaţi la odihnă în staţiuni bal­neare şi climaterice, pe malul însorit al mării sau pe culmile împădurite ale mun­ţilor, se bucură din plin de o odihnă plăcută, de soare, de frumuseţile naturii. Iată în fotografia noastră un grup de oameni al muncii aflați la odihnă la băile „Victoria“, regiunea Bihor. Proletari din toate ţările, uniţi-vă­ — — ^ ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI MUNCITOR Seria ll-a Anul IV Nr. 993 4 PAGINI — 20 BANI Marţi 1 Iulie 1952 In numărul de azi: LT. ION MARGINEANU: Co­mandantul (pag. Il-a). Conturile personale de economii (pag. Il-a). întrebări şi răspunsuri: De ce fulgeră, trăzneşte şi tună? (pag. Il-a). P. NIŢA: Alexandru Cazabană „Din vremea aceea“ (pag Il-a). LARISA COREŢCHI: Doi prie­teni (pag. Il-a). W. ZAGORODNAI: Grădinița de copii a unui colhoz ucrainian (pag. IlI-a). Salut sesiunii Consiliului Morit­dial al Păcii (pag. IV-a). Malthusiarrismul — ideologia hitlerilor americani (pag. IV-a). Libertate lui Jacques Duclos (pag. IV-a). Lucrările consfătuirii pe ţară a muncitorilor mineri din industria carboniferă Sâmbătă seara au continuat la Petroşani desbaterile consfătuirii pe ţară a muncitorilor mineri. In cursul consfătuirii au luat cuvântul mineri stahanovişti şi fruntaşi în producţie, ingineri şi tehnicieni. Redăm mai jos, în continuare, desbaterile consfătuirii. Cuvântul stahanovistului Grigore Şiller de la mina Petrila In numele minerilor dela Petrila, sta­­hanovistul Şiller Grigore exprimă dra­gostea minerilor pentru Partidul Munci­toresc Român şi Comitetul său Central. Tovarăşul Şiller Grigore arată că pen­tru ca mina Petrila să îndeplinească pla­nul, trebue să se dea o mare atenţie ridi­cării cadrelor calificate. Mulţi mineri au calificat noi tovarăşi de muncă, dar sunt mulţi alţii care, dim­potrivă, au arătat nepăsare faţă de o pro­blemă atât de însemnată, cum este ridi­carea de noi cadre calificate. In vederea pregătirii cât mai temeinice a noi cadre de mineri, e necesar să arătăm tinerilor pe care îi instruim cum să contro­leze locul de muncă, cum să-l urmeze pen­tru a nu se întâmpla accidente. ,,Eu, de pildă, — spune vorbitorul — lucrez în mină de 24 de ani şi în acest timp nu am fost accidentat niciodată. Tovarăşii tineri trebue învăţaţi cum să bată găurile pentru înaintare, pentru a scoate cât mai mult cărbune şi pentru a face economii de ex­plozibil. Este necesar ca minerii mai vârst­nici să fie totdeauna exemplu în ceea ce priveşte disciplina muncii. Trebue să spun că sprijinul pe care co­mitetul de partid, comitetul de întreprin­dere şi conducerea exploatării îl acordă calificării de noi cadre de mineri lasă de dorit. Tovarăşii calificaţi sunt prea des mutaţi, uneori, chiar a doua zi, de la un loc de muncă la altul. Unii maiștri nu lămu­resc pe tineri cum să folosească din plin cele 8 ore de lucru, de ce este necesar să respecte disciplina muncii, nu se intere­sează îndeaproape de materialul de care tinerii au nevoie. Conducerea minei Petrila are datoria să se intereseze mai îndeaproape de tinerii mineri, să se îngrijească cu mai multă atenţie de hrana lor, de căminele în care ei locuiesc. Stahanovistul Şiller a arătat că trebuesc depuse eforturi sporite pentru ridicarea producţiei, micşorarea preţului de cost, realizarea de economii, întărirea discipli­nei în muncă şi lichidarea rămânerii minelor sub plan. Noi, minerii mai vârstnici, împreună cu tineretul — sub conducerea partidului — putem realiza lucruri însemnate, putem răsturna şi munţii. In numele minerilor şi tehnicienilor mi­nei Petrila, tov. Şiller şi-a luat angajamen­tul că minerii şi tehnicienii minei vor de­păşi planul pe anul 1952, sunt aprovizionate suficient. Există unele lipsuri şi în ceea ce priveşte aproviziona­rea cu carne, zarzavaturi, etc. Propunând o serie de măsuri pentru ri­dicarea nivelului de trai, material şi cultu­ror, ing. Săvescu Constantin — Cod­lea — spune : Vin la această consfătuire de producţie cu două probleme : aceea a tehnicii secu­rităţii şi a birocratismului din Direcţiunea Carboniferă. La minele de cărbuni Codlea şi Căpeni, tehnica securităţii nu este aplicată aşa cum trebue şi este considerată de anumiţi teh­nicieni ca o greutate în calea producţiei. Această mentalitate se vede chiar şi la Direcţia Generală Carboniferă unde secţia Protecţia Muncii are o activitate de birou, transmiţând dispoziţii de a căror execu­tare răspund pe rând când inginerul şef, când directorul, dar controlul şi îndru­marea pe teren rămân aproape inexistente. Nici comitetul de întreprindere nu este mai activ în această privinţă. Deşi este ştiut că hârtiile în majoriatea rai al minerilor, tov. Ralea a exprimat apoi hotărîrea colectivului de muncitori şi teh­nicieni al minei Anina de a-şi îndeplini cu cinste sarcinile ce îi revin, cazurilor sunt rezolvate de către ingineri şi tehnicieni, totuşi ne vin din partea Di­recţiunii Generale un număr mare de adrese prin care ni se cer diverse situaţii cu date fixe de prezentare, adrese sosite de multe ori după termenul fixat pentru a se trimite situaţia respectivă. Lucrările prea mari de birou ocupă prea mult timp, şi astfel inginerii şi tehnicie­nii nu-şi pot rezolva problemele de teren.­ Oare ce se ascunde în spatele acestor hâr­ţoage cerute zilnic ? Propun ca Direcţiunea să studieze această problemă. Termin strigând : Trăiască Partidul Muncitoresc Român în frunte cu Comitetul Central (aplauze vii şi puternice). Trăiască marea Ţară a Socialismului, Uniunea Sovietică în frunte cu tovarăşul Stalin, conducătorul iubit al tuturor oame­nilor muncii din lumea întreagă (aplauze prelungite, urale şi aclamaţii). Cuvântul inginerului Constantin Săvescu de la Codlea Cuvântul tov. Anton Raica de la mina Anina Noi, minerii din regiunea Timişoara, simţim o mare bucurie şi este­ pentru noi o mare cinste că putem veni în faţa con­ducerii partidului şi guvernului, să arătăm o serie de probleme referitoare la înde­plinirea şi depăşirea planului nostru. Muncitorii mineri muncesc cu avânt, dornici să îndeplinească planul. Totuşi, planul nu s’a îndeplinit din mai multe cauze, . ir.tcc care. ..pszc ac vugoveie, de mineri calificaţi, lipsa unei strânse colabo­­rări între sindicat şi conducerea întreprin­derii şi slăbiciunile pe care le-a avut co­mitetul de întreprindere în organizarea în­trecerii socialiste. Ne-am mulţumit să organizăm întrece­rea socialistă între echipele de mineri nu­mai prin contracte scrise, însă nu am cău­tat să asigurăm minerilor în întrecere şi condiţii favorabile pentru ca aceştia să-şi poată duce la îndeplinire angajamentele. Cadrele tehnice nu s’au interesat totdea­una ca echipele, în întrecere, să primească şi materialele de care au avut nevoie (lemn, scânduri, scule, vagonete goale, etc.). Inginerii şi tehnicienii ne dau un mare sprijin, cei mai mulţi din ei muncesc cu dragoste pentru a scoate mai mult cărbune necesar ţării. La consfătuirile de producţie pe exploatare, pe care le organizează co­mitetul de întreprindere, sunt însă­­ unii ingineri şi tehnicieni care îşi dau angaja­mente, dar nu totdeauna caută să le aducă la îndcvdini­ c- - Iar in loc să stijrlp'-'e tutui să''îndeplinească planul, studiază cum să motiveze de ce nu l-au îndeplinit. Intorcându-ne la locul nostru de muncă, vom munci cu hotărîre pentru a or­ganiza întrecerea socialistă pe baze temeinice, pentru ca ea să ne poată ajuta la îndeplinirea şi depăşirea planului. Pe cei care nu vor să meargă alături de clasa muncitoare şi nu vor să sprijine lupta pentru pace şi socialism, îi vom demasca, sâ-i ştie toată lumea, ca duşmani ai mer­sului nostru înainte, spre o viaţă fericită. In continuare, tov. Raica, după ce a ară­tat că mărfurile pe puncte se dau toate, a semnalat că sucursalele din Doman, Se­cul, Lupac ale cooperativei „Munca“ nu Pentru o recoltă bogată î­­n sorprîs CALARASI. — (Dela TRAIAN BOBEŞ, corespondent). Membrii gospodăriei agricole colective „Gheorghie Dimitrov” din satul Ceacu, raionul Călăraşi, luptă pentru a obţine o producţie mare de cereale, aplicând cu succes minimele agrotehnice. Sub îndru­marea permanentă a organizaţiei de partid şi antrenaţi în întreceri socialiste, co­lectiviştii din Ceacu au reuşit ca până în seara zilei de 24 iunie ax. să secere 10 hectare cu secară şi 12 hectare cu orz de toamnă. Respectând minimele agroteh­nice, ei au făcut odată cu secerişul şi des­­miriştitul. Astfel au reuşit ca în câteva zile să termine complect şi cu desmiriş­­titul terenului de pe care s'a recoltat se­cara şi orzul de toamnă. Cu sprijinul tractoriştilor După alegerea noului comitet, munca organizaţiei de bază U.T.M. dela S.M.T. Bujoru din regiunea Galaţi, s’a îmbună­tăţit în mod simţitor. Tinerii din organi­zaţia de bază U.T.M. a acestei staţiuni s'a­u pregătit temeinic pentru a ajuta efec­tiv pe colectivişti şi ţăranii muncitori să-şi strângă recoltele la vreme, fără pierderi şi să-şi desmiriştească ogoarele la timp. In comuna Bujoru, tractoriştii au dat un preţios sprijin ţăranilor muncitori să-şi recolteze şi să-şi treere rapiţa în bune condiţiuni. Pe aria amenajată cu sprijinul trac­toriştilor, ţăranii muncitori din Bujoru au început apoi treerişul rapiţei recoltate. Şi în numai trei zile, ei au terminat de treerat rapiţa. Tractoristul Popa Mircea, conducătoarea de batoză Maranca Ghiţă şi Leon Leonte, mecanic agricol, s-au evi­denţiat prin munca pe care au depus-o la treeriş. Corespondent MĂRICEL PLĂCINTĂ Astfel poate fi sporită contribuţia utemiştilor IAŞI. (De la corespondentul nostru). In regiunea Iaşi, munca de îngrijire a culturilor, conform minimelor agroteh­nice, se desfăşoară în ritm crescând. Printre primii care au executat lucrările de îngrijire a culturilor, respectând mini­mele agrotehnice sunt utemiştii. In satul Jara din comuna Tg. Frumos, utemiştii Chelărescu Ştefan, Pricop Va­sile, Bivol Petru­ şi alţii sunt fruntaşi la îngrijirea culturilor. Ei au făcut primii plivitu, păioaselor şi câte două praşile la culturile prăşitoare. Participarea utemiştilor din ţara la muncă şi respectarea agrominimului se datoreşte organizaţiei de bază UTM care se strădueşte să fie un preţios sprijin al organizaţiei de partid din sat în lupta pentru o recoltă bogată. Membrii comi­tetului organizaţiei de bază UTM, agita­torii şi utemiştii fruntaşi în muncă s-au sfătuit cu ţăranii muncitori din sat, în­­demnându-i să aplice minimele agroteh­nice. Ascultându-le îndemnul, ţăranii muncitori Ştefan Nicolae, Ioan Cheleu şi alţii au făcut lucrările de îngrijire la timp.­­ De curând comitetul organizaţiei de bază UTM din Jara şi-a alcătuit un plan de muncă, stabilind chipul în care cei peste 60 de utemişti şi tineri din sat vor munci în campania de recoltare. Astfel pentru a uşura mobilizarea utemiştilor şi a tineretului la muncă, satul a fost îm­părţit în 4 sectoare. Pentru fiecare sector a fost repartizat câte un membru din co­mitet şi câte un agitator care şi-au alcă­tuit colective din utemişti şi tineri ţărani muncitori fruntaşi în celelalte campanii. Intr’unul din sectoare întâlnim pe tova­răşa Elena Iliescu, membră, în comitetul organizaţiei de bază UTM, agitatorul Şte­fan Anăstasoaie şi utemiştii fruntaşi Emil Penciuş şi Marin Zugravu. Comitetul organizaţiei de bază U.T.M. a îndrumat deasemeni pe agitatori şi pe utemişti, să ducă o luptă înverşunată îm­potriva chiaburilor care vor încerca să saboteze strângerea recoltei, şi să demaşte fără cruţare orice uneltire chiaburească. Sprijinită de organizaţia de partid, or­ganizaţia de bază UTM pregăteşte acum un festival artistic in legătură cu mun­cile agricole, care va fi prezentat în ca­drul căminului cultural. Chipul în care utemiştii din tara şi-au organizat munca pentru a sprijini cu toate forţele bătălia recoltei, pentru a îndeplini sarcinile trasate de hotărîrile partidului şi guvernului, trebue considerat ca un bun exemplu şi însuşit şi de alte organi­zaţii de bază. Cuvântul tov. Kis Crăciun dela minele din regiunea Bihor In numele muncitorilor, inginerilor, tehnicienilor şi funcţionarilor dela minele de lignit şi nisip asfaltos Derna-Tătăruş şi Sărmă­şag din regiunea Bihor, a vorbit tov. Kis Crăciun. El a arătat că cu toate că la aceste întreprinderi miniere lucrează" un număr destul de­ mare de semiproletari, totuşi întrecerea socialistă a cuprins ma­joritatea muncitorilor de aici, fapt care le-a dat putinţa să obţină succese însemnate în producţie. Astfel, la întreprinderea Sărmă­­şag, planul semestrial a fost depăşit cu 5%, iar la Derna-Tătăruş s-a reuşit, pentru prima oară în acest an, depăşirea cu 4% a planului pe lunile Mai şi Iunie. Cu toate aceste realizări, in munca di­recţiilor, a organizaţiilor de partid şi a comitetelor de întreprinderi mai există încă numeroase lipsuri: întrecerea socialistă are de multe ori un caracter­ fe­mn­ şi birocratic, neurmărin­­du-se în suficientă măsură evidenţa angaja­mentelor şi a realizărilor obţinute de mun­citori în întreceri. Noi nu folosim încă toate mijloacele de prop­agandă şi stimu­lare ce ne stau la îndemână, pentru popu­larizarea fruntaşilor şi stahanoviştilor şi a metodelor acestora. Aşa se explică de ce în întreprinderile noastre numărul stahanoviş­tilor şi cel al fruntaşilor în producţie este încă destul de mic faţă de posibilităţile noastre. Biroul organizaţiei de bază din care fac parte — a spus în continuare vorbitorul — în loc să ajute şi să asigure conducerea politică a comitetelor de întreprindere, a preluat munca acestora, s’a substituit lor. La noi sunt lipsuri multe în ce priveşte organizarea schimbului de experienţă, popularizarea fruntaşilor în producţie. O greutate serioasă în lupta pentru atragerea de noi forţe de muncă calificate, atât de necesare în desvoltarea minelor noastre, o constitue rtomi de locuinţe Deşi în planul de Investiiii al întreprinderilor s-a prevăzut construirea a circa 300 apartamente pen­tru muncitori şi tehnicieni, până în prezent nu s au realizat decât 65 apartamente în toată regiunea. O situaţie asemănătoare există şi în pri­vinţa planului de construcţii social-cultu­­rale. Prelucrarea Scrisorii C.C. către organi­zaţiile şi membrii de partid, din Martie a. c., a făcut să crească vigilenţa revolu­ţionară a muncitorilor din întreprinderile noastre. In ultimele luni au fost demas­cate o serie de elemente duşmănoase stre­curate în posturi de răspundere, datorită protecţiei rie care se bucurau din partea elementelor contrarevoluţionare ce se gru­paseră în jurul lui Vasile Luca. Astfel, la mina Derna-Tătăruş se strecurase în postul de şef al secţiei de aprovizionare un fost colonel deblocat, Vlădoiu, care sabota cu viclenie aprovizionarea întreprinderii şi a muncitorilor. Credem — a spus vorbitorul — că şi felul cum merge colaborarea cu C. F. R. lasă mult de dorit. Contractul încheiat cu C.F.R. nu întotdeauna este respectat. Va­goanele planificate nu sosesc la timp. (Continuare in pag. III-a) O nouă secţie de la „Sovromtractor“ urmează iniţiativa tineretului de la Bicaz Iniţiativa stahanovistului Pop Isidor de la hidrocentrala „V. I. Lenin“ — acţiu­nea complexă de luptă pentru economii — a avut un puternic ecou la uzinele „Sov­­romtractor" din Oraşul Stalin. Ea a fost primită aci de tineri cu un deosebit entu­ziasm. Intre alte adunări ţinute, zilele acestea a avut loc şi o adunare generală deschisă de U.T.M. în secţia „U.V.M.”, unde au participat peste 120 tineri. Tovarăşul Iugu Constantin, secretarul organizaţiei de secţie U.T.M. a vorbit ti­­nerilor despre iniţiativa patriotică pornită d­­e la hidrocentrala „V. I. Lenin''-Bicaz, făcând tot­odată şi o scurtă analiză a lup­tei tineretului din secţie pentru realiza­rea de economii. Luând apoi cuvântul, tovarăşul Ştefă­­nescu Constantin, maistru şef al sectoru­lui, a indicat tinerilor felul cum se pot obţine economii însemnate şi cum trebuesc întocmite conturile de economii. Întreg tineretul secţiei s-a angajat să pună imediat în aplicare această iniţiativă, pornind în cinstea zilei de 23 August la întrecere pentru cel mai bogat cont per­sonal şi colectiv şi cel mai bogat caiet de economii din secţie. Luând cuvântul, utemistul Bucşe Chi­­riţă, responsabilul brigăzii utemiste nr. 25 care lucrează după metoda graficului orar a comsomolistei Valentina Hrisanova, şi-a luat angajamentul ca în cinstea zilei de 23 August să înscrie în contul de e­­conomii colectiv al brigăzii sale suma de 400 lei. Deasemeni utemistul Roşea Ioan şi-a luat angajamentul ca împreună cu în­treaga brigadă să facă economii în valoa­re de 450 Iei. Asemenea angajamente şi-a luat şi utemistul Bogdan Ion. Corespondent VASILE ŞTEFANESCU Plecarea delegaţiei R. P. R. la sesiunea Consiliului Mondial al Păcii Luni dimineaţa, a părăsit Capitala, pentru a participa la sesiunea Consiliului Mondial al Păcii, care are loc la Berlin între 1-5 iulie, delegaţia R.P.R. la se­siunea Consiliului Mondial al Păcii , acad. Mihail Sadoveanu, preşedintele Comitetu­lui Permanent pentru Apărarea Păcii din R.P.R., Sorin Tom­a, redactor şef al zia­rului „Scânteia" şi Florica Mezincescu, vice-preşedinte al Comitetului Permanent pentru Apărarea Păcii din R.P.R. Deasemeni au plecat, ca invitaţi la acea- I­stă sesiune, prof. univ. Barbu Zaharescu, rectorul Institutului „Maxim Gorki“ şi I. Fântânaru­, ziarist. Se aflau pe aeroportul Băneasa la ple­carea delegaţiei noastre, tovarăşii: acad. I Murgulescu, acad. dr. N. G. Lupu, acad. Br­rbu Lăzăreanu, acad. Mihail Roller, Silviu Brucan, dr. I. Bogdan, Ro­zalia Moldovan, Gh. C. Stere, dr. C. Dimitriu, Mihai Beniuc, Traian Şelmaru, M. Novicov, Irina Răchiţeanu, artistă emerită a R.P.R., preot Al. Ionescu, C. Onescu, Gh. Marussi, Pavel Dan, Petre Iosif, Maria Banuş, Alexandru Jar, membri ai Comitetului Permanent pentru Apărarea Păcii din R.P.R., oameni ai artei şi cul­turii, reprezentanţi ai organizaţiilor de massă, etc. Deasemeni a venit să salute pe delegaţii noştri la sesiunea Consiliului Mondial al Păcii, un mare număr de oameni ai muncii din Capitală. Ei purtau cu mândrie şi dra­goste portrete ale marelui stegar al luptei pentru pace tovarăşul Stalin. Din rândurile celor prezenţi muncitorul fruntaş N. Lupulescu, preşedintele Comi­tetului de luptă pentru pace de la „Griviţa Roşie“­, adresându-se membrilor delegaţiei noastre, i-a rugat să fie purtătorii salutu­lui cald al oamenilor muncii din partea noastră către Consiliul Mondial al Păcii. Răspunzând, maestrul Mihail Sadoveanu a mulţumit oamenilor muncii din Capitală pentru cuvintele pline de căldură cu care au salutat delegaţia noastră în momentul plecării la sesiunea Consiliului Mondial al Păcii. Noi suntem, a spus acad. Mihail Sadoveanu, purtătorii de cuvânt ai dvs., ai poporului muncitor din ţara noastră. Cuvintele rostite de vorbitori au prile­juit aplauze călduroase din partea celor prezenţi. Oamenii muncii care au salutat delegaţia R.P.R. la sesiunea Consiliului Mondial al Păcii, la plecarea de pe aero­port au manifestat îndelung pentru pace, înfierând pe aţâţătorii la război ameri­­cano-englezi. "Ei au scandat cu entuziasm numele celui mai mare apărător al cauzei păcii în întreaga lume, tovarăşul Stalin." (Agerpres).

Next