Scânteia Tineretului, iulie 1952 (Anul 7, nr. 993-1019)
1952-07-22 / nr. 1011
Să sprijinim buna organizare a ariilor Hotărîrea Consiliului de Miniştri al R.P.R. şi a Comitetului Central al P.M.R. privitoare la întreţinerea culturilor, pregătirea şi executarea la timp a strângerii recoltei şi executarea planului de colectări pe anul 1952 subliniază puternic că strângerea recoltei la timp şi fără pierderi, precum şi îndeplinirea necondiţionată a planurilor de colectare a produselor agricole în termenele stabilite de lege, au în anul acesta o importanţă naţională, deosebită. Aceasta înseamnă că pentru asigurarea pâinii poporului muncitor, fiecare sarcină trasată de Hotărîrea trebue îndeplinită întocmai. Una din sarcinile pe care Hotărîrea Ie pune în fața oamenilor muncii delansate în bătălia recoltei este organizarea temeinică a ariilor. Organizarea ariilor este o problemăcare nu admite niciun fel de amânare, tocmai prin importanţa ei în asigurarea bunei desfăşurări a treerişului. înţelegând aceasta, multe organizaţii de bază U.T.M. de la sate, îndrumate de organizaţiile de partid şi sprijinite de către comitetele raionale U.T.M. audat un sprijin puternic comitetelor executive ale sfaturilor populare comunale în organizarea şi amenajarea lunilor, asigurând mobilizarea utemiştilor şi a tinerilor ţărani muncitori în această direcţie. Este pilduitoare şi vrednică de urmat munca dusă de utemiştii şi tinerii muncitori din gospodăria agricolă de stat din Ţinteşti, raionul Buzău, care mobilizaţi de organizaţia de bază U.T.M., au amenajat trei arii. Pentru a înlesni treerişul şinoaptea, două din aceste arii au fost electrificate. O deosebită mândrie şi bucurie a utemiştilor şi tinerilor muncitori din gospodărie o constitue „aria tineretului“ o arie de activitatea căreia răspund ei. Deasemeni, sub îndrumarea organizaţiei de partid, organizaţia de bază U.T.M. din comuna Pstroveni, regiunea Craiova, a antrenat pe utemişti şi tineri să organizeze o arie a tineretului. S-au format, deasemeni, trei echipe pentru paza ariei. Nu peste tot însă tineretul a fost imobilizat să participe efectiv la organizarea şi amenajarea ariilor. Aceasta s’a întâmplat în raioanele Slobozia, Pogoanele şi încă alte câteva. In raioanele şi regiunile unde tineretul nu este mobilizat să-şi aducă contribuţia la amenajarea ariilor, trebuesc luate de îndată măsuri de îndreptare. Organizaţiile de bază U.T.M., sub conducerea organizaţiilor de partid şi sprijinite îndeaproape de comitetele raionale U.T.M., au datoria să mobilizeze pe utemişti şi pe tinerii ţărani muncitori la alegerea celor mai potrivite locuri pentru arii, la curăţirea terenului, săparea şanţurilor care izolează ariile, la săpatul gropilor pentru fumat, la amenajarea pichetului de incendiu, a bibliotecii ariei, a gazetei de arie, a postului sanitar, etc. In organizarea ariilor, cerând sprijinul organizaţiilor de partid, comitetelor executive ale sfaturilor populare,a conducerilor gospodăriilor agricole de stat sau a gospodăriilor colective, organizaţiile de bază U.T.M. de la sate să folosească toate posibilităţile locale pentru a electrifica un număr cât mai mare de arii. Electrificarea ariilor nu-i însă totul. Pentru obţinerea unei mari productivităţi la arii, organizaţiile U.T.M. au sarcina să îndrume pe utemişti să lupte pentru organizarea muncii de treeriş după metode înaintate, cum este, de pildă, metoda graficului orar a stahanovistului sovietic Nicolai Brediuc. In perioada treerişului, parte din viaţa satului se mută la arci. Aceasta înseamnă că în timpul treerişului şi activitatea organizaţiilor de bază trebue să fie îndreptată către arci. Organizaţiile U.T.M. trebue să organizeze desfăşurarea unei munci politice intense la arii. In această privinţă, colaborând cu căminele culturale, organizaţiile de bază U.T.M. trebue să asigure o bogată activitate culturală la arii, grupuri de citit ziarul în colectiv, etc. In biblioteca amenajată la aici trebue să existe cărţi şi broşuri legate de munca ţăranilor muncitori sau care să popularizeze experienţa colhoznicilor sovietici sau a colectiviştilor noştri. Deasemeni organizaţiile de bază se vor îngriji ca echipele artistice de tineri să-şi desfăşoare întreaga activitate artistică la aici. întreaga muncă de agitaţie şi culturală desfăşurată la aici trebueşte astfel orientată, încât să mobilizeze pe ţăranii muncitori, vârstnici sau tineri, să treere la timp şi fără pierderi şi să-şi predea cotele către stat îndată după treeriş. Popularizând pe larg rezultatele frumoase obţinute de intovărăşirile agricole şi de gospodăriile colective în acest an, organizaţiile de bază trebue ca, la aici, să ducă o intensă muncă în rândul ţăranilor muncitori pentru a-i atrage pe calea gospodăriilor colective. In centrul muncii de agitaţie politică şi împletindu-se cu sarcinile amintite mai sus, trebue să stea popularizarea proiectului noii Constituţii a Republicii Populare Române, care oglindeşte măreţele drepturi şi libertăţi ale poporului nostru muncitor. Răspunzând grijii deosebite pe care regimul de democraţie populară o poartă ţărănimii muncitoare, oamenii muncii de pe ogoare trebue să-şi sporească eforturile pentru a strânge recolta la timp şi până la ultimul bob, asigurând astfel belşug de pâine pentru poporul muncitor, contribuind din plin la întărirea regimului nostru de democraţie populară, la întărirea patriei noastre iubite. Pentru ca roadele muncii utemiştilor în această privinţă să fie cât mai bogate, organizaţiile de bază U.T.M. sunt datoare să propună organizaţiilor de partid şi sfaturilor populare pentru munca de responsabil de arie, delegaţi la batoze sau însoţitori de convoaie ce transportă spre bazele de recepţie cotele predate către stat, pe cei mai buni utemişti şi tineri, pe cei mai vigilenţi şi mai combativi. Lupta ţărănimii muncitoare pentru strângerea pâinii poporului muncitor va aţâţa şi mai mult ura duşmanului de clasă , chiaburii şi cozile lor de topor. De aceea, o sarcină de seamă ce stă în faţa organizaţiilor U.T.M., şi a utemiştilor de la sate, este organizarea pazei ariilor. In amenajarea ariilor şi organizarea muncii la aici organizaţiile U.T.M au de îndeplinit sarcini de seamă. Şi ele trebuesc îndeplinite întocmai, pentru a asigura pâinea poporului muncitor. Comitetele raionale şi regionale sunt datoare să sprijine puternic munca comitetelor organizaţiilor de bază în această direcţie, ajutându-le să asigure participarea efectivă a tineretului în bătălia strângerii recoltei, să sporească necontenit contribuţia tineretului la asigurarea pâinii poporului muncitor, la întărirea patriei noastre dragi. In Editura Partidului Muncitoresc Român a apărut: Proiectul de Constituţie a Republicii Populare Române im .1 I„1..«I. r-TTTT fiii 111.1 Iu .......................................................... Proletari din toate ţările, uniţi-vă! Seria ll-a Anul IV Nr. 1011 4 PAGINI — 20 BANI Marţi 22 Iulie 1952 Politica statului de democraţie populară este îndreptată spre lichidarea exploatării omului de către om şi construirea socialismului. Din proiectul de Constituţie a Republicii Populare Române Oamenii muncii discută cu însufleţire proiectul noii Constituţii De vorbă cu stahanovişti dela „Griviţa Roşie“ Corespondentul nostru s-a întâlnit zilele acestea cu membri ai brigăzii stahanoviste utemiste a lui Petcu Dumitru dela secţia sudură vagoane a atelierelor Griviţa C.F.R. cu care a discutat despre proiectul noii Constituţii a R.P.R. Redăm mai jos câteva declaraţii făcute cu acest prilej. Tovarăşul Peicu Dumitru, de pildă, a spus : — Ce mai turbează de furie duşmanii când citesc acest proiect. Ei nu pot să uite vremurile când ne Împilau la sânge. Uite, eu, zise Petcu, câte zile amare am mai slugărit pe la chiaburi. Apoi am venit în Bucureşti cu gândul să caut un trai mai bun. Am intrat ca ucenic la un atelier de sudură. Luam bătaie cu nemiluita de la patron, hrana şi leafa nu-mi ajungeau nici ca să-mi ţin zilele. Am început să schimb stăpânii, insă toţi erau pe acelaş calapod, exploatatori înrăiţi. Asta e tot ce am avut eu dela Constituţia burghezo-moşierească. Cum s’a mai schimbat traiul meu după eliberarea ţării de către eroica Armată Sovietică ! Sub conducerea partidului, oamenii muncii au pornit lupta pentru a-şi clădi un fel nou de viaţă fericit şi îmbelşugat. Lucrez la Griviţa Roşie şi traiul meu devine tot mai bun. Am putut să-mi cumpăr mobilă, mi-am instalat lumină electrică, am radio. Munca mi-e răsplătită. Viitorul Marioarei mele, fiica mea, care are un an şi jumătate este asigurat. Şi despre aceasta vorbeşte proiectul de Constituţie. Tovarăşul Marin Gheorghe a arătat apoi angajamentele pe care şi le iau membrii brigăzii pentru a cinsti apariţia proiectului noii Constituţii. „Ne vom îndeplini cât mai repede angajamentul ce ni l-am luat în cinstea lui 23 August. In fiecare lună vom obţine câte o depăşire de peste 25 la sută, iar în luna aceasta vom face ca economiile brigăzii să depăşească 1000 lei". ★ Corespondentul nostru a stat de vorbă şi cu stahanovistul Petrovici Niculae de la secţia II mecanică. — Eu povestesc adesea, tinerilor, zice el, că au existat Constituţii şi pe vremea burgheziei. Dar ce erau ele ? Doar o hârtie fără valoare pentru oamenii muncii. In 1933, în Februarie, burghezii ne-au arătat câte parale făcea ea. In numele acelei Constituţii jandarmii împuşcau cu gloanţe în grevişti. In numele acelei Constituţii am fost şi eu împuşcat în picior atunci. Nu am cuvinte să-mi exprim bucuria ce o simt. In proiectul noii Constituţii scrie că : „Politica statului de democraţie populară este îndreptată spre lichidarea exploatării omului de către om şi construirea socialismului". Pentru realizarea acestui lucru trebuie să luptăm fără încetare. Apariţia proiectului noii Constituţii a dat un imbold puternic muncii mele. Ocupându-mă cu grijă de ridicarea cunoştinţelor profesionale , tot mai mulţi tineri eu îmi îndeplinesc datoria de a contribui la întărirea regimului nostru de democraţie populară. Citind proiectul de Constituţie a R. P. R. După exemplul măreţei Constituţii Staliniste scriitor In drumul pe care poporul nostru muncitor urcă spre un trai fericit, clădind răsplătită după canditatea şi calitatea es noua Constituţie va deveni o chezăşie temeliile socialiste ale patriei noastre şi în pentru deplina stârpire a exploatării omului tărind ţara ca pe -o fortăreaţă tot mai pus de către om la noi în ţară şi va grăbi, ternică în frontul păcii, noul proiect de desăvârşindu-l, procesul construirii socio- Constituţie a Republicii Populare Române rismului, prin tot mai strânsa alianţă a înseamnă o nouă treaptă luminoasă, ce des- clasei muncitoare cu ţărănimea muncitoare chide perspective largi către viitor, şi prin tot mai intensa folosire a experien-Irn fiecare idee a proiectului noii Cons- tel şi ajutorului sovietic. Noua Constituţie tituţii se poate recunoaşte minunata ex- va asigura dreptul la muncă al cetăţenilor, perienţă a Constituţiei Staliniste, iar lu- în timp ce în ţările capitaliste se înmulmunos în lupta pentru pace şi democraţie ţeste numărul celor fără de lucru şi creşte a popoarelor, tot mai mult exploatarea oamenilor muncii. Izvorît din cuceririle de până acum ale Mai există o foarte importantă trăsătură poporului muncitor, condus de partidul a proiectului noii Constituţii. Aceasta e clasei muncitoare, în frunte cu tovarăşul consfinţirea luptei pentru pace ca o lege Gheorghe Gheorghiu-Dej, proiectul dat de viaţă a poporului nostru, spre discutare cetăţenilor, are menirea de Prin construcţiile paşnice socialiste, a aduce ţării o Constituţie, care nu nu prin cultivarea relaţiilor de prietenie cu mal că va consacra toate marile realizări toate popoarele iubitoare de pace şi prin de la eliberarea noastră de către Armatele consecventa sprijinire a luptei pentru pace, Sovietice de sub jugul fascist, dar foto- poporul nostru, prin noua sa lege a legilor, dată garantează desvoltarea mai departe îşi intensifică eforturile pentru a deveni o a poporului nostru înspre clădirea socio- fortăreaţă puternică în tabăra păcii, a călismului şi în lupta pentru pace. Iei pavăză este măreaţa Uniune Sovietică. Punând la loc de frunte principiul — Proiectul noii Constituţii ne dă un puter„Cine nu munceşte nu mănâncă" —, ridl- nie elan de a grăbi ritmul muncii noastre, când munca la rangul de onoare şi acor pe drumul fericirii, pe drumul construirii dând fiecărui cetăţean dreptul la muncă. Socialismului. Apărarea patriei este o datorie sfântă! La sosirea curierului, s’a strâns în curte aproape întreg, efectivul subunităţii de grăniceri. — Priviţi tovarăşi, proiectul noii Constituţii a Republicii Populare Române. Cât ai bate din palme se formară câtevai grupuri de grăniceri în mijlocul cărora câte un ostaş citea rar textul proiectului scris pe înţelesul fiecăruia. — După câte văd, rosti sergentul Ardeleanu, proiectul noii Constituţii vorbeşte în mod special într’un articol despre gospodăriile colective. Mă gândesc ce sa vor fi bucurat cei de acasă la citirea acestui articol. Iată, drumul pe care l-au urmat ei, felul cum îşi orânduesc traiul în colectivă este recunoscut de proiectul noii Constituţii, consfinţit şi apărat prin prima lege a ţării. Mulţi ţărani muncitori or să se lumineze când vor citi acest lucrul şi vor vedea că numai intrând în colectivă pot să scape de jaful chiaburesc şi să-şi făurească o viaţă mai bună. Fiecăruia i se pare că şi despre el vorbeşte proiectul noii Constituţii, căci lui îi sunt adresate slovele ei înflăcărate. — Tatăl meu, tovarăşi, a lucrat înainte o vreme la o mare fabrică, spuse soldatul Bandei Herman. Până la urmă s-a ales cu un braţ tăiat de o maşină. Când a cerut pa- tronului să fie ajutorat, acesta l-a alungat din fabrică. Cu multă greutate ne duceam viaţa de pe o zi pe alta, şase suflete acasă. Patronul putea să se poarte astfel cu mun citorii pentru că legile strâmbe ale Consti-* tuţiilor burghezo-moşiereşti erau de partea lui. Apoi a vorbit caporalul Nichita Dobrei — Iţi aminteşti ce-ai văzut tu Pascale, din colo, în Iugoslavia titoistă? Ştii atunci când ai venit într’o zi dela observator. Ştiau toţi despre ce e vorba. Pascul Inapoindu-se într’o seară dela observator a povestit tovarăşilor săi cum în comuna de peste graniţă, au năvălit cu ciomegele bandiţii lui Tito, scoţând pe ţăranii săraci, la muncă la chiaburii din zadrugă. Păi ăsta-i semnul constituţiei titoiste, bâta şi ştreangul, zise caporalul Nichita. Când mă uit dincolo parcă văd viaţa noastră grea din trecut, când moşierii ca Pană stăpâneau zeci de sate cu oameni cu tot. Imperialiştii americani şi slugile lor tit toiste ar voi să readucă mizeria şi viaţa grea din trecut. Spionii care-i trimit pesta hotare caută să lovească în viaţa noastră, dar nu vor putea niciodată să-şi ajungă ţelurile lor mârşave, răsună glasul comunistului Pascu Ilie. La hotarul patriei, noi stăm străji neclintite. Nici un duşman nu va reuşi să treacă peste graniţă să loveaască în fericirea poporului nostru. De la posturile noastre, ca semn al bucuriei şi dragostei mari faţă de proiectul noii Constituţii, noi asigurăm poporul munci-* tor, pe fiecare cetăţean al Republicii Populare Române, că vom apăra şi mai aprig patria şi dacă va fi nevoie vom şti să ne dăm viaţa pentru independenţa e. Sarcina noastră e clară, aşa cum scria în proiect: „Apărarea Patriei este datoria sfântă a fiecărui cetăţean al Republicii Populare Române“. CHIRU ION Soldat fruntaş Era ora prânzului, când a sosit la S.M.T. Lehliu ziarul care conţinea proiectul noii Constituții a R.P.R. Tinerii combatnieri şi tractorişti au venit cu toţii să-l asculte pe secretarul organizaţiei de bază U.T.M., tovarăşul Bledea Vasile, care a început să le citească textul proiectului. Cu fiecare capitol nou citit, bucuria creştea tot mai mult în sufletele lor. Ţara noastră va înflori tot mai mult sub soarele democraţiei populare, sub soarele noii Constituţii a poporului muncitor ! Mihai Beniuc Adunarea festivă din Capitală cu prilejul celei de a 8-a aniversări a eliberării Poloniei Sărbătorirea aniversării a 8 ani dela eliberarea Poloniei de către glorioasa Armată Sovietică, s’a făcut în Capitală Luni după amiază, într’un cadru solemn. La adu-u narea festivă care a avut loc cu acest prilej, au participat tovarăşii : dr. Petru Groza, Al. Moghioroş, Chivu Stoica, Ion Niculi, Simion Bughici, Gh Stoica, generalii. L. Sălăjan, Ghizela Vass, Gr. Preoteasa, Anton Tatu Jianu, M. Macavei, Maria Barbu, N. Melinescu, Dionisie Ionescu, şi alţii. Au luat parte : N. P. Sulițki, consilier al Ambasadei Uniunii Sovietice, Wojciech Wrzosek, ambasadorul R. Polone, Ko Bon Ghi, ambasadorul R. P. D. Coreene, László Pataki ministrul R. P. Ungare, Liu Tzin Iui, însărcinat cu afaceri ad-interim al R. P. Chineze, R. Grigorov, însărcinat cu afaceri ad-interim al R. P. Bulgaria, S. Kumbaro, însărcinat cu afaceri ad-interim al R. P. Albania, K. Streich, însărcinat cu afaceri ad-interim al R. D. Germane, J. Vochomurka, însărcinat cu afaceri adinterim al R. Cehoslovace, şi alţi membri ai corpului diplomatic, precum şi D. E. Belov, reprezentantul permanent al V.O.R.S.-ului în R.P.R. Au fost invitaţi deasemeni oameni ai artei şi culturii, stahanovişti şi muncitori fruntaşi, reprezentanţi ai organizaţiilor de massă, ai instituţiilor de stat, etc. După ce au fost intonate imnurile R.P.R., R. Polone şi Uniunii Sovietice, adunarea festivă a fost deschisă de tov. M. Macavei, preşedintele Institutului Român pentru Relaţiile Culturale cu Străinătatea. A luat cuvântul, vorbind despre cea de a 8-a aniversare a eliberării şi renaşterii Poloniei, tov. general-Kt. L. Sălăjan, membru al C.C. al P.M.R., ministru adjunct la Ministerul Forţelor Armate ale R.P.R. In numele şi din însărcinarea C.C. al P.M.R. şi a Consiliului de Miniştri, tot general-lt. L. Sălăjan a adus un salut frăţesc clasei muncitoare, poporului muncitor polonez şi Partidului Muncitoresc Unit Polonez, forţa conducătoare în R. Polonă. Subliniind strălucitele izbânzi obţinute de poporul muncitor polonez, în cei 8 ani de la eliberarea sa, vorbitorul a arătat că cheia tuturor acestor victorii, chezăşia consolidării cuceririlor poporului polonez şi a desvoltării sale necontenite, o constituie, ca şi pentru ţara noastră şi pentru toate ţările de democraţie populară, prietenia şi alianţa cu marea Uniune Sovietică, ajutorul frăţesc primit din partea gloliosului popor sovietic, a tovarăşului Stalin personal. Vorbitorul a relevat succesele obţinute de poporul polonez în îndeplinirea înainte de termen a planului trienal de refacere a ţării, iar începând din 1950, în înfăptuirea măreţului plan de 6 ani, menit să construiască temeliile economice ale socialismului şi să transforme Polonia într’una din cele mai industriale ţări ale Europei. Desvoltarea industriei socialiste crează condiţiile favorabile transformării socialiste a agriculturii. Poporul muncitor al Poloniei democratpopulare este condus în lupta sa pentru construirea socialismului de încercatul Partid al clasei muncitoare poloneze, în frunte cu tovarăşul Boleslaw Bierut. Conducând lise după învăţăturile geniale ale lui Lenin şi Stalin, călăuzit de experienţa glorioasă a Partidului Bolşevic, Partidul Muncitoresc Unit Polonez luptă necontenit pentru întărirea şi călirea rândurilor sale. El a demascat şi sdrobit cu fermitate grupul capitulanţilor şi oportuniştilor din jurul lui Gomulka şi-şi ascute necontenit vigilenţa revoluţionară luptând în mod necruţător împotriva manifestărilor oportuniste de orice fel. Poporul muncitor polonez luptă activ în lagărul păcii, democraţiei şi socialismului, ei îşi ascute vigilenţa împotriva duşmanilor de moarte ai omenirii, imperialiştii americani şi englezi. Poporul român salută cu bucurie adoptarea de către Seim a Constituţiei Republicii Populare Polone, într’un moment când şi în Republica noastră Populară proiectul de Constituţie a R.P.R. a fost supus dezbaterii masselor populare. Intre poporul polonez şi poporul român există tradiţia unei prietenii vechi care însă abia după eliberareacelor două ţări a căpătat un conţinut nou, bogat. Popoarele noastre luptă strâns unite, umăr la umăr, pentru triumful ideilor păcii şi socialismului, sub steagul a fot biruitor al marxism-leninismului, sub steagul marelui Stalin. Clasa muncitoare, poporul muncitor din R.P.R., sub conducerea partidului, obţine mari succese în construirea socialismului. Multe din greutăţile pe care le întâmpinăm în drumul nostru, vor fi înlăturate datorită înfrângerii devierii de dreapta din partidul nostru, al cărei purtător, au fost Vasile Luca, Ana Pauker şi Teohari Georgescu. Conducerea partidului nostru, în frunte cu tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dej, a demascat şi zdrobit acţiunea deviatorilor. Partidul Muncitoresc Unit Polonez, în frunte cu tovarăşul Boleslaw Bierut şi Partidul Muncitoresc Român, în frunte cu tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dej, educă popoarele noastre în spiritul întăririi continue a prieteniei şi colaborării lor, al dragostei şi recunoştinţei faţă de marea Uniune Sovietică şi faţă de prietenul cel mai bun al popoarelor noastre, tovarăşul Stalin. De ziua marii sărbători a R. Polone, oamenii muncii din ţara noastră, urează poporului polonez să dobândească succese tot mai mari pe calea luminoasă a păcii şi socialismului. A vorbit apoi ambasadorul R. Polone în R.P.R., Wojciech Wrzosek. Ambasadorul Republicii Polone Wojciech Wrzosek a spus între altele : Anul acesta data de 22 iulie, sărbătoarea naţională a Poloniei ziua în care în anul 1944 Armata Sovietică, alături de care luptau unităţile armatei polone renăscute a început eliberarea ţinuturilor poloneze de sub ocupaţia barbară a cotropitorilor hitlerişti, are o însemnătate deosebit de mare pentru, poporul polonez» Azi, Seimul Poloniei votează proiectul noii Constituţii, în baza căreia statul nos tru devine: Republica Populară Polonă» Această Constituţie oglindeşte luptele şi cuceririle de până acum al© poporului muncitor. Pentru prima dată în istoria mile- nară a statului polon — legea supremă al Poloniei începe cu următoarele cuvinte : „Republica Populară Polonă este un stat de democraţie populară. In Republica Populară Polonă puterea aparţine oameni-* lor muncii dela oraşe şi sate". In toate întreprinderile, în toate satele, în şcoli, discutarea proiectului Constituţiei a trezit un viu interes şi o activitate in-tensă în rândurile populaţiei Poloniei. După ce a arătat în continuare că prevederile noii Constituţii garantează poporului polonez o viaţă liberă şi fericită, vorbitorul a spus: „Principiile noii Constituţii nu sunt simple declaraţii, ci se sprijină pe fundamentul solid al noii economii. Constituţia pe care astăzi o votează Seimul polonez este parcă întruchiparea năzuinţelor pe care le-a exprimat încă din anul 1830 unul din conducătorii răscoalei din Noembrie, marele patriot şi democrat Lelewel, care a spus : „Polonia nobililor, Polonia sclaviei şi a privilegiilor, Polonia reprezentată numai printr’o singură clasă de locuitori — a murit. Iar aceea care se va ridica — va fi Polonia Populară". Creind prin strădanii şi muncă Încordată viaţa nouă a poporului polonez — sub conducerea Partidului Muncitoresc Unit Polon şi în cadrul Constituţiei noi — suntem conştienţi că întărim prietenia noastră neclintită cu marea Uniune Sovietică, cu Republica Populară Română şi cu toate ţările de democraţie populară. La sfârşitul adunării, aclamaţiile puternice ale asistenţii au salutat propunerea de a se trimite o telegramă de omagiu marelui stegar al păcii şi libertăţii popoarelor, tovarăşul Stalin. Festivitatea s-a încheiat cu un bogat program artistic.. (Agerpres). --