Scânteia Tineretului, septembrie 1952 (Anul 7, nr. 1047-1071)

1952-09-02 / nr. 1047

Seria ll­a Anul IV Nr. 1047 4 PAGINI - 20 BANI Proletari­al în toate ţările, uniţi­i Marţi 2 Septembrie 1952 Munca, o chestiune de glorie alab­ele pictor român Octav Băncilă c­are a zugrăvit cu măestrie viaţa ţă­rănimii muncitoare răsculate împo­triva regimului burghezo-moşieresc la­­­1907, înfăţişează — la numai 3 ani deja răscoală—prin pictura sa „Ţăran în bejenie“, trăsătura caracteristică a acestei vieţi: munca de rob, silită, fără perspective. Tabloul arată un ţăran, rob al moşierilor. Istovirea l-a oprit în mijlocul unui câmp sterp. La picioa­rele sale, pe coada sapei, o legătură în cam o ghiceşti un bot de mămăligă rece.­Parcă nu s’ar mai scula de pe piatra pe care şi-a odihnit puţin oasele, şi­­nu s’ar mai duce la boier la m­rtrică. Ţăranul muncitor zugrăvit de JBăneilă ştia că acolo, pe moşie, vă­­tafii călăreţi îl vor lovi din nou cu bi­ciul pe spinare, iar ca răsplată a muncii grele va primi numai atât cât­­să nu moară de foame, în timp ce hambarele moşierilor gemeau de roade. Astfel de muncă, silnică şi fără de răsplată, impuneau moşierii şi capita­liştii, stăpânii de eri ai bogăţiilor noa­stre, muncitorilor şi ţăranilor. Iar a­­tunci când sătui de mizerie şi şomaj, oamenii muncii se ridicau , împotriva orânduirii burghezo-moşiereşti, glasu­rile lor erau înăbuşite de fiecare dată de odiosul regim asupritor. Asemenea viaţă, asemenea muncă silită, nu­ mai găseşti de mult în ţara noastră. Ea a rămas doar o amintire grea. Şi­­numai munca şi viaţa munci­torilor c­in ţările subjugate astăzi do­­larului­ se pot compara cu munca şi viaţa­­oamenilor simpli din România brtrghezo-moşierească. IfStr’adevăr, în ţările capitaliste exită azi peste 50 milioane de şomeri. iMunca forţată întregeşte aspectul situaţiei oamenilor muncii din ţările­­­capitaliste. In Iugoslavia — de pildă — în mi­nele din Bosnia, Slovenia, Croaţia au fost luaţi prin constrângere la muncă 4­3.000 de oameni. O uriaşă distanţă deosebeşte situa­ţia oamenilor muncii din ţările capita­liste de cea a muncitorilor şi ţăranilor muncitori din ţara noastră. Consfinţind marile drepturi, libertă­ţile şi datoriile oamenilor muncii din ţara noastră, proiectul noii Constituţii arată că: „In Republica Populară Ro­mână munca este o datorie şi o ches­tiune de onoare pentru fiecare cetăţean capabil de muncă“. Deasemeni, în Republica Populară Română „cine nu munceşte nu mă­nâncă”. Expresia concretă a acestei transfor­mări a caracterului muncii, a faptului că oamenii muncii şi tineretul munci­tor simt munca drept o chestiune de onoare, este avântul minunat al între­cerilor socialiste, în cadrul formaţiunii socialiste, desvoltarea tot mai largă a mişcării stahanoviste în ţara noastră, creşterea continuă a numărului tineri­lor şi vârstnicilor inovatori, inventa­tori şi raţionalizatori. In întreaga ţară au fost create peste 6000 de brigăzi utemiste, dintre care peste 100 au fost declarate brigăzi ute­miste stahanoviste. Mai mult de 1000 posturi utemiste de control desfăşoară o bogată activitate, iar peste 60.000 tineri aplică cu succes metodele de muncă sovietice. Pentru meritele lor deosebite, numeroşi tineri stahano­­vişti, inovatori şi fruntaşi în producţie primesc importante stimulări mate­riale şi morale. Numele unor utemişti ca Nicolae Va­su şi Ion Furtună, au făcut ocolul ţării întregi: mii de tineri se avântă cu entuziasm să le urmeze exemplul. Conştiinţa că munca este o chestiu­ne de onoare îndeamnă tineretul să depună străduinţi nu numai în activi­tatea sa directă în producţie. Munci­torii tineri participă cu dragă inimă şi la acţiuni de muncă voluntară, fă­cute spre folosul întreprinderilor şi al ţării. Cu­ un deosebit avânt muncesc astfel tinerii brigadieri ai patriei noastre pentru îndeplinirea sarcinilor de pian la construcţia hidrocentralei „V. I. Lenin” — de la Bicaz. Un puternic isvor al conştiinţei că munca e o chestiune de onoare constă în faptul că în ţara noastră, astăzi, niciunui tânăr muncitor nu i-ar putea trece prin minte că într’o bună zi va fi concediat şi lăsat pe drumuri, muri­tor de foame. Tineretul nostru munci­tor îşi pune tot talentul, toată capa­citatea şi energia sa în slujba con­struirii socialismului. El vede în existenţa şi desvoltarea formaţiunii socialiste chezăşia viitorului său feri­cit. El vede cum „în Republica Popu­lară Română se înfăptueşte tot mai larg principiul socialismului: „De la fiecare după capacităţile sale, fiecă­ruia după munca sa“. Statul nostru poartă în permanenţă grijă pentru îmbunătăţirea condiţiilor de muncă prin introducerea unei noi tehnici. Numeroşi tineri pe şantie­rul de construcţii „V. I. Lenin“ de la Bicaz pătrund cu uşurinţă în inimile munţilor cu ajutorul puternicelor ma­şini sovietice şi al acelora fabricate în ţara noastră. Cu noile maşini ca uriaşa macara sau draglina păşitoare, înaintează rapid lucrările construcţii­lor pe Canalul Dunăre-Marea Nea­gră. Marile succese dobândite de oame­nii muncii din ţara noastră se dato­­resc exemplului oamenilor sovietici, care construesc azi comunismul. Zo­rile comunismului care s’au ridicat în U.R.S.S. luminează calea întregului nostru popor muncitor. Vestea intrării în funcţiune a Cana­lului Volga-Don „V. I. Lenin“ a fost primită cu nestăvilită bucurie de toţi oamenii muncii din patria noastră. Urmând exemplul şi având ajutorul oamenilor sovietici, poporul nostru muncitor înaintează cu paşi hotărîţi spre înfăptuirea marilor planuri ale construirii vieţii noi. In aceste zile, când oamenii muncii din ţara noastră desbat proiectul de Constituţie, amintindu-şi de vremurile când munceau ca robi la moşieri şi capitalişti ei consideră ca o dato­rie a lor să-şi sporească necontenit străduinţele în munca lor liberă şi plină de perspective, să dea continuu o producţie sporită, pentru a întări tot mai mult patria dragă.­­«Să- Din partea Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român şi a Consiliului de de Miniştri al Republicii Populare Române Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Român şi Consiliul de Miniştri al Republicii Populare Române anunţă cu profundă durere partidul şi pe oamenii muncii că în ziua de 1 Septembrie 1952 a încetat din viaţă, după o boală îndelungată, tovarăşul Iosif Rangheţ, membru supleant al Biroului Politic al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, deputat al Marii Adunări Naţional­e R.P.R., fiu devotat al partidului, luptător neobosit pentru cauza poporului muncitor și pentru întărirea statu­lui de democrație populară. Din partea Prezidiului Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Române Prezidiul Marii Adunări Naţionale a Re­publicii Populare Române, anunţă cu­ profundă mâhnire încetarea din viaţă, la 1 Septembrie 1952, a lui Iosif Rangheţ, eminent om de stat, neînfricat luptător pentru cauza poporului muncitor, membru supleant al Biroului Politic al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Ro­mân, deputat al Marii Adunări Naţionale. Fruntaşi pe raion la colectări CÂMPULUNG MOLDOVENESC.­­ (Prin telefon de la corespondenţa noastră, AURELIA CACINA). Apariţia proiectului noii Constituţii a Republicii noastre Populare, este un pu­ternic îndemn în muncă pentru ţăranii muncitori d­in comunele şi satele raionului Gura Humorului din regiunea Suceava. Ei î­şi sporesc eforturile ca, în cinstea proiec­tului de Constituţie, să termine treerişul la timp, şi, odată cu treerişul, să termine şi predarea cotelor către stat. Printre comunele fruntaşe pe raion la treeriş şi îndeplinirea obligaţiilor către stat este şi comuna Păltinoasa. Până acum, planul de colectări în întreaga comună a fost îndeplinit în proporţie de peste 80%. In satul Capul Codrului, care aparţine de această comună, organizându-se bine mun­ca politică în rândul ţăranilor muncitori pentru a trecra cât mai repede şi să-şi pre­dea cotele îndată după treeriş, treerişul a fost deja terminat şi, totodată, a fost în­deplinit şi planul de colectări în propor­ţie de 100 la sută. In această perioadă, treerişul şi îndepli­nirea planului de colectări au constituit problemele principale în activitatea orga­nizaţiei de bază U.T.M. din comună. Sub îndrumarea organizaţiei de partid, comi­tetul organizaţiei de bază U.T.M. şi-a întocmit un plan operativ, după care să se desfăşoare activitatea organizaţiei de bază U.T.M. în sprijinul grăbirii treerişu­­lui şi a predării cotelor către stat. Agita­torii şi alţi utemişti au fost antrenaţi sa în­tărească munca politică în rândul tinerilor ţărani muncitori pentru a-i convinge să treere la vreme şi să-şi predea îndată cota. In afară de munca politică desfăşurată, utemiştii, urmând pilda comuniştilor, au fost mereu printre fruntaşii în muncă. Ute­miştii Veniamin Catargiu şi Iulian Ferar, coşari la batoză, nu au­ lipsit nicio clipă de la muncă şi au muncit cu multă dra­goste. Deasemeni, utemistul Andrei Ungu­­reanu a fost primul din sat la seceriş şi la treeriş şi tot primul a fost şi la predarea cotelor. Exemplul lui a fost urmat apoi de utemiştii Constantin Paşcan, Liviu Or­hean, Veniamin Catargiu şi alţii In toată vremea, tovarăşul Mihai Alexandru, secretarul organizaţiei de bază U.T.M. a fost mereu în mijlocul utemişti­­lor, îndrumându-i şi, ajutându-i, însufleţin­­du-i în muncă prin exemplul său. Prin munca rodnică pe care au depus-o, utemiştii din Păltinoasa au dovedit că sunt buni luptători pentru asigurarea pâinii po­porului muncitor, pentru întărirea regimu-­ lui nostru de democraţie populară. In Editura Partidului Muncitoresc Român a apărut: Gh. Gheorghe - Dej Statul de democraţie populară instrumentul construirii vieţii noi 20 pagini 20 bani Proiectul de Constituţie în desbaterea oamenilor muncii Adunări ale oamenilor muncii din Capitală Muncitorii, tehnicienii, Inginerii şi funcţionarii de la uzinele „Vulcan” s-au adunat Luni după amiază în sala de festi­vităţi a întreprinderii, unde au făcut un bilanţ al realizărilor obţinute până acum, în cinstea proiectului de Constituţie. In cadrul acestei adunări a vorbit des­pre proiectul noii Constituţii tov. Constan­tin Ioniţă, membru în caraltetul orăşenesc de partid Bucureşti. Pentru oamenii muncii de la uzinele „Vulcan” desbaterea proiectului de Con­stituţie a constituit un puternic imbold în muncă pentru realizarea şi depăşirea sar­cinilor de plan. Sub steagul întrecerii socialiste, în cinstea proiectului de Constituţie, Ion Mihăilă, stahanovist de la secţia cazange­­rie, bunăoară, s-a angajat luna trecută să îndeplinească numai în 15 zile planul pe luna August şi să depăşească norma cu 100 la sută. El a reuşit să-şi îndeplinească acest angajament numai în 14 zile depă­şind norma cu 120 la sută. Luându-şi angajamentul să-şi îndepli­nească planul la 15 August, stahanovistul Victor Tot a îndeplinit planul în 11 zile, realizând o depăşire de 95 la sută. In cadrul discuţiilor numeroşi muncitori şi-au reînoit angajamentele. Astf­el Ion Mihăilă şi-a luat angajamentul de a fi lunar 8 cazane în loc de 7. In încheierea adunării colectivul uzine­lor „Vulcan” a trimis o telegramă tova­răşului Gh. Gheorghiu-Dej în care s-a angajat să cinstească proiectul de Consti­tuţie prin îndeplinirea planului în 10 luni şi 20 zile, conştienţi fiind că prin aceasta vor contribui la întărirea şi înflorirea pa­triei. A urmat apoi un frumos program artis­tic prezentat de echipa artistică a uzine­lor „Vulcan”. Hr La uzina „Mátyás Rákosi” din Capitală au fost în primele rânduri ale participan­ţilor la adunare stohanoviştii Nicolae Vasu, Alexandru Boţone, Ion Năstase, Ion Dinu şi fruntaşii în producţie Petre Stoi­­culescu, Radu Belu şi alţi muncitori care obţin zi de zi importante succese în pro­ducţie. Muncitorii, tehnicienii şi funcţionarii uzinei au cinstit proiectul de Constituţie ridicând productivitatea muncii *0013­6 la sută, cât s’au angajat, până la 12,41 la sută. In acelaş timp au redus preţul de cost cu 3,41 la sută. Cuceririle măreţe înscrise în proiectul de Constituţie au dat un şi mai mare avânt în muncă colectivu­lui uzinei. Pe luna August s’au antrenat in întrecerea socialistă aproape 80 la sută din muncitori. In cadrul acestei adunări a luat cuvân­tul tov. Chivu Vasile, prim secretar al raionului P.M.R. „Tudor Vladimirescu“, care a înfăţişat progresul realizat de ţara noastră de la 23 August 1944 până az­i datorită ajutorului frăţesc acordat de U­­n­iunea Sovietică şi luptei victorioase a oamenilor muncii care, îndrumaţi de partid dau cât mai multe produse de bună calitate. Vorbitorul a arătat apoi că însăşi uzina „Mátyás Rákosi” ilustrează acest progres având azi de 13 ori mai multe maşini­ de­cât în 1949. Rând pe rând au luat cuvântul stahano­­vişti şi fruntaşi în muncă. Cunoscutul stahanovist Nicolae Vasu a spus: „Suntem hotărîţi să întărim proiectul de Constituţie prin noi victorii în muncă. In cinstea proiectului de Constituţie,­­ bri­gada stahanovistă utemistă pe care o con­duc îşi ia angajamentul ca până la 7 Noem­­brie să dea produse în contul anului 1955, iar eu personal îmi iau angajamentul ca până la 31 Decembrie să produc în con­tul anului 1957”. Urale puternice au răsplătit angajamen­tele rostite de primul stahanovist al uzinei. Au mai luat cuvântul Ion Catană, tur­nător fruntaş, Maria Schwartz, sudor frun­taş, Tănase Tăbârcă, din brigada IV-a ute­­mistă, Gheorghe Cristea, forjat fruntaş, şi alţi muncitori care şi-au luat angajamen­tul să cinstească proiectul de Constituţie prin noi realizări în producţie. Apoi întreaga adunare a hotărît să tri­mită tovarăşului Gh. Gheorghiu-Dej o te­legramă în care întreg colectivul uzinei „Mátyás Rákosi” îşi ia angajamentul în faţa partidului şi guvernului ca în cinstea proiectului de Constituţie să cucerească noi victorii în producţie şi în ziua de 6 Noembrie să dea produse în contul zilei de 7 Decembrie. Rodnica activitate a organizaţiei de bază U. T. M. CANALUL DUNARE-MAREA NEA*­GRA (dela corespondentul nostru). Comitetul organizaţiei U.T.M. a secte* nilul 9 culme dela Canalul Dunăre-­ Marea Neagră, se preocupă cu grijă de popularizarea proiectului noii Constituţii.­­încă dela apariţia proiectului, comitetul U.T.M. a luat o serie de măsuri pentru a asigura cunoaşterea de către toţi utemiştii a articolelor proiectului. In şedinţa de co­­mitet, la care au participat şi birourile or­­ganizaţiilor de secţie, s-a alcătuit un plan special de muncă în legătură cu această problemă. Apoi au fost repartizate sarcini pentru fiecare membru al comitetului or­­ga­nizaţiei in parte. Astfel tovarăşul Stamate Ştefan a primit sarcina de a orga­niza discuţii cu tinerii la locul de muncă,­­asupra proiectului de Constituţie, iar Vasilescu Anton de a organiza asemenea discuţii în dormitoarele tineretului. Tovar­­ăşul Călin Constantin, secretarul organi­zaţiei, răspunde de organizarea discuţii-' lor asupra proiectului de Constituţie cui membrii birourilor organizaţiilor de secţie, cu propagandiştii şi tinerii fruntaşi în pro­ducţie. Comitetul U.T.M. s’a preocupat dease-’­meni şi de instruirea agitatorilor utemişti. 20 dintre cei mai buni agitatori printre care sunt şi utemiştii Ciobanu Dumitru,­­Soroiu Ion, Toi­dos Gheorghe, Istrate Cris­­todor şi alţii, popularizează proiectul de Constituţie cu însufleţire urmând exemplul agitatorilor comunişti. Toţi agitatorii utemişti îi ajută cu dra­goste pe tineri să-şi lămurească problemele neclare în legătură cu proiectul de Con­­stituţie. Astfel agitatorul Ţârlea Nicolae i-a lămurit utemistului C­ărăc Crăciun în ce constau drepturile de care se bucură mi­norităţile naţionale în ţara noastră. Şi utemiştii Goiţă Nicolae şi Luca Constantin au fost lămuriţi de către agitatorii utemişti,­ în legătură cu diferite probleme. Utemiştii Jecu Ion, Ochiroşi Nicolae şi Burlsuc Ilie discută cu muncitorii, care vin la punctul de agitaţie de pe şantier, des­pre realizările regimului nostru de demo­craţie populară. Acum câtva timp tovară­şul Călin Constantin, secretarul organiza­ţiei de bază U.T.M., a ţinut la punctul de agitaţie o conferinţă despre dreptul la muncă prevăzut în proiectul de Consti­tuţie.­in cadrul consfătuirilor de instruire a agitatorilor se discută şi se lămuresc prob­lemele proiectului de Constituţie cu care agitatorii trebuie să fie bine înarmaţi. La rândul lor agitatorii au discutat în fiecare zi în cele patru dormitoare ale tineretului articole din proiectul de Constituţie. Utemiştii au organizat deasemeni şi o bogată agitaţie vizuală cu ajutorul panou­rilor, a lozincilor şi a gazetelor de perete. Astfel au fost afişate diverse citate din proiectul de Constituţie, iar la gazetele de perete au fost publicate 21 articole scrise de către utemişti. In numeroasele discuţii în legătură cu­ proiectul de Constituţie, care au avut loc, utemiştii şi tinerii şi-­au luat frumoase an­gajamente în producţie. Asemenea angaja­mente de a-şi depăşi normele şi-au luat de exemplu şi utemiştii Panchici Mihai, Kelemen Alexandru, Jecu Ion şi alţii. Utemiştii care au obţinut rezultate fru­moase în muncă în cinstea proiectului de Constituţie au fost popularizaţi la gazeta de perete şi prin staţia de radio amplifi­care. La panoul de onoare au fost trecuţi utemiştii Duma Cristea, Tăbăcaru Ion, Horia Florea şi alţii, care au obţinut în­semnate depăşiri de normă. Au fost popu­larizaţi de asemenea şi utemiştii şi tinerii care au contribuit la depăşirea normat în ziua schimbului de onoare, când s-au escavat peste plan 3230 metri cubi de pă­mânt. Comitetul U.T.M. al sectorului 9 culme îşi îmbunătăţeşte munca pentru a contri­bui din ce în ce mai mult la o cât mai largă popularizare a proiectului de Consti­tuţie. ,. O bună agitatoare utemistă BACAU (de la corespondentul nostru) Pe utemistă Vera Olteanu de la Atelie­rul de confecţii din Bacău o găseşti în sala tineretului, aplecată deasupra maşinii de cusut*. Din când în când ea îşi aruncă pri­virea spre membrii brigăzii de producţie a cărei responsabilă este, şi un zâmbet îi luminează faţa: toţi lucrează ca şi ea, cu atenţie şi repeziciune. Dealtfel brigada Verel Olteanu este cunoscută în atelierul de confecţii. In cinstea proiectului de Con­stituţie ea dă zilnic până la 80 de costume în loc de 48 cât e norma. In schimbul de onoare organizat în cinstea proiectului de Constituţie, brigada a confecţionat 85 de costume. Cu două luni în urmă, Vera Olteanu a fost confirmată ca agitatoare de către adunarea generală a organizaţiei U. T. M. din atelier. De atunci ea a început să mun­cească cu şi mai mult avânt în producţie, să-şi îndeplinească mai bine sarcinile de organizaţie. De mare ajutor i-a fost Verel Olteanu, pentru buna desfăşurare a muncii de agi­taţie, schimbul de experienţă cu agitatorii de la uzina „Muncitorul liber" din Ba­cău". Atunci a înţeles ea mai limpede că Proiectul de Constituţie trebue popularizat prin exemple concrete, care să arate că drepturile consfinţite de el există în viaţă. Şi roadele acestui schimb de experienţă au prins să se arate curând după aceea. Intr’o zi, în pauza de la ora 10, Vera Olteanu i-a strâns pe membrii brigăzii şi le-a vorbit despre proiectul de Constituţie. Cei 28 de utemişti şi tineri care au parti­cipat la consfătuire au ascultat cu atenţie cele spuse de agitatoare. Mulţi dintre ei au luat apoi cuvântul arătându-şi bucuria faţă de apariţia proiectului şi angajându-se să-şi sporească eforturile în muncă. Bri­gada Verel Olteanu a luat parte activă şi la prelucrarea proiectului de Constituţie în grupele sindicale. Tovarăşa Olteanu duce o bogată activi­tate şi la punctul de agitaţie. Ea organi­zează discuţii, audiţii la radio, etc. De curând tovarăşa Olteanu a fost tri­misă de către organizaţia de­­bază U.T.M. în comuna Dămineşti, împreună cu propa­gandista utemistă Maria Bordeianu. Ele au vorbit ţăranilor muncitori din comună despre marile drepturi pe care le oglin­deşte proiectul de Constituţie, arătând că articolul 8 al proiectului glăsueşte: „Pă­mântul în Republica Populară Română a­­parţine celor ce-l muncesc". Deasemeni, ele le-au arătat ţăranilor muncitori impor­tanţa predării la timp şi în întregime a cotelor, datorie patriotică a oamenilor muncii de la sate. Fruntaşă în producţie şi în munca de organizaţie U.T.M., tovarăşa Vera Olteanu­­ este o adevărată fruntaşă şi în munca de popularizare a proiectului noii noastre Constituţii. Ea îndeplineşte astfel cu cin­ste sarcina pe care i-a încredinţat-o orga­nizaţia.:­­ • In preajma sesiunii Consiliului U. I. S. Aici se va ţine sesiunea. La marea clădire de pe malul lacului Herăstrău, unde se va ţine sesiunea Consi­liului U.I.S., se simte zilele acestea vâl­toarea ultimelor pregătiri. In împrejurimi se montează reflectoarele care vor lumina uriaşul portret al tovarăşului Stalin, se aranjează peluzele cu flori de toate culo­rile, fântâna arteziană în chip de floare cu tulpină şi petale uriaşe. La debarcader, vaporaşul aşteaptă de pe acum pe călători. Ii aşteaptă şi insuliţa de pe lac, unde par­ticipanţii la sesiune îşi vor petrece orele de masă şi odihnă de după terminarea şe­dinţelor. La intrare, oa­speţii vor fi întâmpinaţi de grupul sculptural care ilustrează a­­lianţa de luptă a muncitorilor şi ţăranilor muncitori din ţara noastră. Feţele pline de mândrie ale celor doi tineri — muncitorul şi ţăranca — exprimă bucuria de a trăi în­tr’o ţară liberă, care construeşte temelii de viaţă nouă. Privirile lor se îndreaptă cu încredere spre viitorul pe care-l ştiu fericit. Trupurile vântoase se desprind limpede pe fundalul zecilor de steaguri ale ţărilor lumii, uşor învolburate de vântul molcom de sfârşit de vară. In stânga, s’au înălţat parcă peste noapte, două clădiri. Pereţii din faţă ai primei clădiri formaţi în cea mai mare parte din sticlă, lasă să se întrevadă stan­durile unde vor fi expuse produse ale in­dustriei noastre de bunuri de larg consum. Pe frontispiciu, o lozincă în patru limbi îşi desfăşoară literele albe de la un capăt la celălalt: „Trăiască Uniunea Internaţio­nală a Studenţilor, luptătoare activă pentru pace, libertate şi o viaţă mai bună". In cealaltă clădire vor avea loc consfătuirile pe comisii în perioada sesiunii. De la fântâna arteziană amintită se des­prind mai multe cărări aşternute cu pie­triş care scârţâie sub paşi. Una dintre ele duce până în faţa marii clădiri unde se vor desfăşura lucrările sesiunii. Cu fiecare pas pe care-l faci în interio­rul clădirii, eşti tot mai profund impre­sionat de ceea ce vezi...­In prima încăpere, privirile ţi se opresc de la început la stema viu colorată a U.I.S. Apoi, făcând înconjurul încăperii, ele trec pe deasupra tablourilor de pe pereţi, dear­supra micilor statui reprezentând scene din viaţa sportivă şi poposesc la uriaşul covor de culoarea cerului senin, care înă­buşe cu totul zgomotul paşilor. Aici vor sta delegaţii şi observatorii la sesiune în răstimpurile dintre şedinţe admirând ope­rele pictorilor noştri printre care se re­marcă lucrările „Skiorii sovietici la Po­iana Stalin“ de O. Angheluţă, „Aeromo­­deliştii" de Radu Rhea Silvia, „Casa Scân­teii" de Dudu Alexandrescu, „Semnăm pentru apărarea vieţii copiilor noştri" de Thormane Kiss Margit, „Spre noi cons­trucţii” de Krausz Adalbert, „La o şe­dinţă U.T.M.“ de Eugen Profeta şi multe altele, încăperea a doua, cea mai mare din întreaga clădire, este străjuită de o uriaşă stemă U.I.S., de la care pornesc patru panglici formate din steagurile tuturor ţă­rilor, cusute împreună. Pe un fundal al­bastru se zăreşte o lozincă în şase limbi (rusă, engleză, franceză, chineză, spaniolă, română)­: „Studenţi uniţi-vă în lupta pen­tru pace, independenţă naţională şi un în­văţământ democratic“. De la mesele prezidiului, câteva trepte duc în sala luminată de razele soarelui care trec prin marile ferestre acoperite cu dra­perii. Aici vor sta delegaţii şi observatorii care vor participa la lucrările sesiunii. Pentru prima oară în ţara noastră, s’au instalat aparate perfecţionate care permit fiecărui delegat să asculte cuvântul vo­­bitorilor într’una din limbile rusă, engleză, franceză, spaniolă şi română. A treia şi ultima încăpere cuprinde stan­duri de librărie, serviciul telefonic şi poş­tal, etc. Câteva vitrine îţi atrag în mod deosebit atenţia. înăuntru sunt expuse mi­nunatele costume naţionale din ţara noas­tră. Iile înflorate se învecinează aici cu bandele de miel şi cu obiecte sculptate în lemn de ţărani muncitori talentaţi. Pe un alt perete se află şase panouri cu fotografii înfăţişând viaţa fericită a tine­rei generaţii din R.P.R. Iată tineri munci­tori la locul de muncă, la odihnă şi în timpul liber, tineri ţărani muncitori pe ogoare, tineri elevi şi studenţi în laborat toane şi în săli de cursuri. Nu lipsesc de aici nici cei mai tineri cetăţeni ai patriei noastre, copiii, pentru care statul de de­mocraţie populară a creat mii de cneşe şi cămine de zi, înconjurându-i cu o neţăr­murită grijă şi dragoste. Tot în această sală se află şi un grup statuar reprezentând semnarea Apelului pentru încheierea unui Pact al Păcii. Un mare panou colorat, pe care sunt pictaţi trei studenţi ţinându-se de braţ reaminteşte — ca dealtfel fiecare lucru de aici — în­frăţirea studenţilor cinstiţi ai lumii în lupta pentru o viaţă mai bună, pentru a­­părarea cuceririlor ştiinţei şi culturii de ameninţarea unui nou război. Când vine seara , aici se aprind becurile de neon, a căror lumină nu se deosebeşte de lumina zilei. Am terminat scurta noastră vizită şi pă­răsim clădirea pe o poartă laterală. Pe lac, bărcile cu pânze brăzdează neconte­nit luciul apei. Departe, pe insula din faţă, frunzişul de toamnă tremură uşor la adierile vântului. Şi steagurile ce învol­bură iarăşi, înfrăţite, aşa cum înfrăţite sunt popoarele tuturor ţărilor lumii aşa cum înfrăţiţi sunt tinerii dornici de pace de pretutindeni... Oaspeţii tineretului muncitor din ţara noastră vor fi întâmpinaţi cu dragoste, ca nişte prieteni adevăraţi. Ei se vor con­vinge că aşa zisa „cortină de fier“ despre care vorbeşte propaganda imperialistă este o calomnie menită să-i înşele pe oamenii cinstiţi. Ei vor putea să-şi de seama de grija pe care o poartă partidul şi guver­nul nostru tinerei generaţii, vieţii tot mai fericite a poporului muncitor. Şi ei vor putea să-şi dea seama mai ales că poporul nostru, înălţând sub conducerea partidului şi a guvernului construcţia socialismului, nu se gândeşte la război ci la pace, îm­preună cu delegaţii studenţilor democraţi ai lumii vom face din sesiunea Consiliu­lui U.I.S. o sărbătoare a prieteniei tine­retului studios din întreaga lume, o săr­bătoare a păcii. ION HOBANA Sosirea unor activişti ai secretariatului U. I. S. şi a unor reprezentanţi ai studenţilor din străinătate Duminică dimineaţa a sosit în Capitală un grup de activişti al secretariatului Uniunii Internaţionale a Studenţilor, în frunte cu B. Bereanu, preşedinte şi Paolo Pescetti, secretar general al U.I.S. împreu­nă cu grupul de activişti ai U.I.S., au so­sit reprezentanţi ai studenţilor din Franţa, Australia, Africa de Sud, R. D. Germană şi India. Oaspeţii au fost salutaţi la sosire pe ae­roportul Băneasa de tovarăşii Vasile Muşat, prim secretar al C.C. al U.T.M., Paul Cor­nea, Chiţu Florea, secretari ai C.C. al U.T.M., G. Smoleanu, prim secretar al Co­mitetului orăşenesc U.T.M. - Bucureşti, Covaci Loranţ, membri în Biroul C.C. al U.T.M., precum şi de alţi membri şi activi­şti ai C.C. al U.T.M. Erau deasemeni prezenţi pe aeroport nu­meroşi tineri, studenţi, muncitori şi elevi din Capitală. Salutând pe oaspeţi, în numele Comite­tului Central U.T.M., tov. Chiţu Florea a spus: „Tineretul nostru muncitor, studenţimea din ţara noastră preţuese mult activitatea rodnică a U.I.S., care uneşte milioane de studenţi din lumea întreagă în lupta pen­tru pace, pentru condiţiuni mai bune de viaţă şi de studiu. Suntem mândri că avem cinstea de a găzdui sesiunea Consiliului U.I.S. şi manifestările care vor avea loc în timpul sesiunii. Suntem convinşi că lucră­rile sesiunii vor fi dintre cele mai rodnice şi că vor duce la întărirea unităţii­ de luptă pentru pace a studenţilor din lumea în­treagă“. Răspunzând cuvintelor adresate, Paolo Pescetti, secretar general al U.I.S., a adus un salut frăţesc tineretului din Republica Populară Română. Mai mult de 200 delegaţi şi observa­tori vor discuta la această sesiune proble­mele lor, vor propune măsurile pentru îm­bunătăţirea condiţiilor de viaţă şi de stu­diu ale studenţilor de pretutindeni, a spus Paolo Pescetti. Consiliul va exprima do­rinţa de pace, dorinţa principală a studen­­ţimii din lumea întreagă. Sutele de tineri prezenţi pe aeroport au­ făcut oaspeţilor o călduroasă primire.

Next