Scânteia Tineretului, octombrie 1952 (Anul 7, nr. 1072-1098)

1952-10-01 / nr. 1072

Trei ani de victorii pe drumul construirii Chinei noi Ziua de 1 Octombrie este cea mai mare s­ărbătoare a poporului chinez, ziua pro­clamării Republicii Populare Chineze. 1 Octombrie este o sărbătoare pentru toate popoarele lumii care urmăresc cu legiti­mă mândrie fiecare succes obţinut de po­porul chinez pe drumul construirii Chinei noi, populare. Victoria de importanţă istorică pe care la repurtat-o poporul celor 475 milioane de oameni la 1 Octombrie 1949 este una din­tre cele mai grele înfrângeri pe care le-a suferit imperialismul după victoria Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie. Victoria poporului chinez are o deose­bită însemnătate pentru toate popoarele lumii. Ea a adus o contribuţie dintre cele mai mari la schimbarea raportului de for­ţe pe arena internaţională în favoarea la­gărului antiimperialist, a lagărului păcii, democraţiei şi socialismului în frunte cu măreaţa şi invincibila Uniune Sovietică. Popoarele din ţările coloniale şi depen­dente văd în victoria marelui popor chi­nez, în succesele pe care le înregistrează zi de zi puterea populară din­ China, pro­priul lor drum. Exemplul Chinei însufle­ţeşte lupta popoarelor din Vietnam, din Malaia sau din Filipine. Lupta plină de eroism a poporului chi­nez condus de încercatul său partid co­munist în funte cu Mao Tze-dun a zădăr­nicit planurile nebuneşti ale imperia­liştilor americani care urmăreau să-şi menţină dominaţia în China. Victoria glorioaselor Armate Sovietice în cel de al doilea război mondial împo­triva hitleriştilor germani şi a militariş­­tilor japonezi a fost una din principalele cauze care au făcut posibilă victoria ma­relui popor chinez. Poporul Chinei noi nutreşte sentimente­­de profundă prietenie fată de oamenii so­vietici, fata de conducătorul Uniunii So­vietice şi marele prieten al poporului chi­nez, tovarăşul Stalin. Tratatul de prietenie, alianţă şi asisten­­ţă mutuală încheiat între Uniunea Sovie­tică şi Republica Populară Chineză consfin­ţeşte prietenia dintre cele două mari po­poare. „Marea prietenie dintre Uniunea Sovie­tica şi Republica Populară Chineză este o garanţie de nădejde­­împotriva primejdiei unei noi agresiuni, un puternic reazim al păcii în Extremul Orient şi în întreaga lume“, scria tovarăşul Stalin în telegrama adresată tovarăşului Mao Tze-dun cu pri­lejul celei de a 7-a aniversări a victoriei asupra imperialiştilor japonezi. Tratativele care au avut loc de curând la Moscova între Guvernul Sovietic şi dele­gaţia guvernamentală a Republicii Popu­lare Chineze sunt o dovadă vie a prieteniei trainice dintre cele două mari popoare. Prietenia ce leagă popoarele sovietice şi chineze este izvorul tuturor victoriilor obţinute de Republica Populară Chineză în timp de trei ani, victorii care n’au putut fi obţinute în zeci şi zeci de ani de stăpâ­nire a imperialiştilor străini hrăpăreţi. „Noi vă mulţumim pentru că, timp de doi ani, Guvernul Sovietic şi poporul sovietic au acordat Guvernului chinez şi poporului chinez un sprijin călduros şi desinteresat,­in spiritul Tratatului de prietenie, alian­ţă şi asistenţă mutuală dintre R.P. Chi­neză şi U.R.S.S. şi al Acordurilor legate de acest Tratat, fapt care a contribuit mul­tilateral la refacerea şi desvoltarea econo­miei naţionale şi la întărirea statului Chi­nei noi", scria tovarăşul Mao Tze-dun în telegrama adresată tovarăşului Stalin cu prilejul celei­­ de a 2-a aniversări a Tra­tatului de prietenie, alianţă şi asistenţă mutuală dintre Uniune­a Sovietică şi Repu­blica Populară Chineză*. L ■ Condus şi îndrumat iţle eroicul Partid Comunist Chinez sprt frunte cu tovarăşul Mao Tze-dun, poporul elithez merge din victorie în victorie.­Astfel­­nivelul pro­ducţiei industriale şi agricole a de­păşit nivelul producţiei dinainte de război. Cu mai mult de două ori a crescut valoarea globală a producţiei in­dustriale anuale, iar cea a producţiei agricole a crescut de 1,5 ori faţă de pe­rioada dinainte de război. Producţia a­­nuală a fierului, a oţelului şi a industriei de maşini s’a mărit cu peste 8 ori, iar extracţia cărbunelui şi producţia energiei electrice s’a dublat. Perspective largi se deschid în acest an desvoltării industriei şi în special indus­triei grele a cărei volum, în afară de ex­tracţia cărbunelui, va depăşi cel mai înalt nivel din istoria Chinei. Mari succese au fost obţinute în privinţa reformei agrare care a şi fost înfăptuită pe un teritoriu locuit de un număr de 428 milioane de oameni. Recolta globală de cereale a cres­cut cu peste 35 la sută în decursul celor trei ani de la eliberare, Republica Populară Chineză producând acum cereale nu numai pentru acoperirea nevoilor populaţiei dar şi pentru export. Transformări importante s-au petrecut în Republica Populară Chineză în privinţa învăţământului, îndrumat de Noua Uniune Democrată a Tineretului din întreaga Chină, tineretul din fabrici şi uzine, din mine, de pe ogoare şi din şcoli contribue cu tot elanul său la lupta pentru transformarea Chinei popu­lare. Şn focul întrecerilor in producţie s’au ivit zeci şi zeci de eroi ai muncii, frun­taşi în producţie, raţionaliza­tori şi inova­tori. Mulţi dintre tinerii chinezi participă cu entuziasm la îndiguirea fluviilor. Poporul chinez doreşte pacea şi este conştient că succesele obţinute în transfor­marea Chinei, sunt o contribuţie impor­tantă la întărirea păcii în Extremul Orient şi în întreaga lume. Oamenii muncii din Republica Populară Chineză au desfăşurat o largă întrecere în cinstea celei de a 3-a aniversări a Repu­blicii şi a Congresului partizanilor păcii din ţările Asiei şi zona Pacificului. Poporul chinez este însufleţit de un pu­ternic spirit internaţionalist. Mii şi mii de voluntari chinezi luptă cu mult eroism îm­potriva hoardelor americane care au cotro­pit Coreea. Cu prilejul celei de a treia aniversări a proclamării R. P Chineze, tineretul muncitor din patria noastră trimite mi­lioanelor de tineri din patria lui Mao Tze­­dun un salut fierbinte de luptă, urându-le noi și importante victorii pe drumul con­struirii Chinei populare în lupta pentru apărarea păcii. "* "■""" 1 ■ ■■" . Decorarea unor constructori ai fabricii „Argeşul“ Pentru munca excepţională şi succesele obţinute la construirea fabricii „Argeşul“ din Piteşti, Prezidiul Marii Adunări Na­ţionale a Republicii Populare Române a emis un decret prin care se conferă „Or­dinul Muncii" şi „Medalia Muncii" unor muncitori, tehnicieni şi ingineri. „Ordinul Muncii" cl. IlI-a a fost confe­rit tovarăşilor: Fraiia Victor, zidar „Sov­­romconstrucţie" Trustul nr. 3 Piteşti şi Niţulescu Aurel tehnician, Direcţiunea Generală a Chimiei. „Medalia Muncii" a fost conferită to­varăşilor: Alexandru Ion, cazangiu montor, Nicolaide Anghel, inginer constructor, Ol­­teanu Dumitru, betonist, Manea Dumitru, betonist, toţi de la „Sovromconstrucţia" Trustul nr. 3 Piteşti, Davidescu­ Constan­tin, mecanic ajustor, Ion I. Constantin, muncitor, Gheorghe I. Constantin, munci­tor, Lucan Vasile, zidar, Popa Constantin, muncitor, Mănescu Ion, mecanic, toţi de la fabrica „Argeşul". (Agerpres). Muncile agricole de toamnă se desfăşoară din plin. Respectând întocmai re­gulile agrotehnice, muncitorii din gospodăriile agricole de stat, colectiviştii şi ţăranii muncitori grăbesc arăturile şi însămânţările de toamnă. In cinstea Congresului al XIX-lea al P.C. (b) al U.R.S.S., ei se străduesc să folosească fiece clipă din timpul prielnic lucrărilor agricole de toamnă şi să obţină noi succese în lupta pentru asigurarea unei recolte bogate în anul viitor. In fotografie , un tractor cu o semănătoare, de la gospodăria agricolă de stat „Pavel Tcacenco“ din regiunea Galaţi, însămânţează grâul pe ogoarele gos­podăriei. Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI MUNCITOR Seria ii-a Anul IV Nr. 1072 4 PAGINI — 20 BANI Miercuri 1 Octombrie 1952 D­ecret al Prezidiului Marii Adunări Naţionale­­ a Republicii Populare Române cu privire la formarea Comisiei Electorale Centrale In baza articolului 28 din Legea pentru alegerea deputaţilor în Marea Adunare Naţională se aprobă formarea Comisiei Electorale Centrale pentru alegerea deputaţilor în Marea Adunare Naţională a R.P.R. din următorii reprezentanţi ai organizaţiilor oamenilor muncii: Preşedintele Comisiei Electorale Centrale — Mujic Akhai, din partea­­ Confederaţiei Generale a Muncii; Vice-preşedintele Comisiei Electorale Centrale — Muşat Vasile, din partea Comitetului Central U.T.M.; Secretarul Comisiei Electorale Centrale — Bunaciu Avram, din partea Uniunii Sindicatelor Administraţiei de Stat şi a Sfaturilor Populare; Membrii Comisiei Electorale Centrale: Coliu Dumitru, din partea Comitetului Regional de partid Ploeşti; Csupor Ludovic, din partea Comitetului Regional de partid al Regiunii Autonome Maghiare; Dascălu Coman, din partea Uniunii Sindicatelor Salariaţilor din Transporturi şi Comunicaţii; Floca Arhip, din partea unei unităţi militare din oraşul Bucureşti; Kopetin Geza, din partea muncitorilor şi inginerilor din mina „Lonea“; Kovács Gheorghe, din partea Filialei Uniunii Scriitorilor din Regiunea Autonomă Maghiară; Matei Parasch­iva, din partea muncitorilor, inginerilor şi funcţionarilor din întreprinderea „Industria Bumbacului B"; Mazilu Emil, din partea Sfatului Popular al Regiunii Iaşi; Mihan Rudolf, din partea muncitorilor, inginerilor şi funcţionarilor din uzinele „Reşiţa“; Murgulescu Ilie, din partea Universităţii „C. I. Parhon“; Pârdău Ieremia, din partea organizaţiei Frontului Plugarilor din regiu­nea Suceava; Pârlog Tudora, din partea Gospodăriei Agricole Colective din comuna Ianca, regiunea Galaţi; Răceanu Ileana, din partea Comitetului Central U.F.D.R.; Sadoveanu Miihail, din partea Uniunii Scriitorilor din R.P.R.; Săvulescu Traian, din partea Academiei R.P.R.; Stoica Gheorghe, din partea Comitetului de Pa­rtid al Oraşului Bucureşti. Preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naționale a R.P.R. Dr. PETRU GROZA Secretarul Prezidiului Marii Adunări­­ N Nationale a R.F.R. MARIN FLOREA IONESCU In numărul de azi: Desemnarea candidaţilor în componenţa Comisiei Electorale Centrale pentru alegerea deputa­ţilor în Marea Adunare Naţio­nală (pag. 2-a). NICOLAE ŢIC: Tanchistul Enyedi Rudolf (pag. 2-a). PAGINA SPECIALA : învăţăm cu dragoste din genia­la operă/stalinistă „Istoria Par­tidului Comunist (bolşevic) al Uniunii Sovietice“,­­pag 3­a­ 1 — P.T. LUCACI : Cartea de căpătâi a proletariatului mondial — MARICA DUMITRU Farul luminos al construirii socialismu­lui în ţara noastră. — CONSTANTIN GIOGLO­­VAN : Să cultivăm în rândurile tineretului minunatele trăsături bolşevice. — VIDIU GHEORGHE: Isvor, de încredere nestrămutată în vic­toria comunismului. Salut frăţesc constructorilor, Chinei populare! (pag. 4-a). „Gh. Gheorghiu-Dej” din­ păltiniş-Ciuc fruntaş pe ţară Tov. D. Mărgăritescu, directorul cen­trului şcolar profesional „Gh. Gheorghiu- Dej” -Păltiniş, a făcut un scurt istoric al şcolii şi a prezentat apoi rezultatele obţi­nute în întrecerea socialistă din anul şco­lar 1951 1962 pentru obţinerea titlului de şcoală fruntaşă pe ţară. Tov. Adrian Mârza, director general adjunct al Direcţiei Generale a Rezerve­lor de Muncă, a dat apoi citire deciziei pentru înmânarea Steagului Roşu al Re­zervelor de Muncă şi pentru decernarea titlului de şcoală fruntaşă pe ţară, centru­lui şcolar profesional „Gh. Gheorghiu- Dej" din Păltiniş. Aplauze puternice au răsunat în sală în momentul când tov. I. Motronea a în­mânat Steagul Roşu şi drapelul de şcoală fruntaşă pe ţară, directorului centrului şcolar profesional Păltiniş. Cu un mare avânt şi cu­ deosebită emo­ţie a fost primită telegrama adresată de tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dej centrului şcolar profesional Păltiniş, citită în adu­nare. In ziua de 23 Septembrie într’un cadru sărbătoresc a avut loc conferirea titlului de şcoală fruntaşă pe ţară şi decernarea Steagului Roşu al Rezervelor de Munca, centrului şcolar profesional metalurgic „Gheorghe Gheorghiu-Dej” din Păltiniş- Ciuc. Alături de cei peste 1.000 elevi ai centrului şcolar Păltiniş au luat parte nu­meroase delegaţii de elevi, profesori şi maiştri de la diferite şcoli profesionale din Bucureşti, Iaşi, Ploeşti, Bacău şi alte cen­tre şcolare regionale din întreaga ţară. In cuvântul de deschidere, Iov I. Mo­­tronea, director general al Rezervelor de Muncă, a făcut o expunere asupra des­voltării învăţământului profesional al Re­zervelor de Muncă din ţara noastră. Vor­bitorul a arătat realizările dobândite an de an de centrul şcolar profesional „Gh. Gheorghiu-Dej"-Păltiniş, menţionând în mod special succesele obţinute în anul şcolar 1951-1952, fapt pentru care acest centru şcolar a fost distins cu titlul de şcoală fruntaşă pe ţară, precum şi cu Steagul Roşu al Rezervelor de Muncă. Iată textul telegramei : Colectivului de profesori, maiştri şi elevi ai Centrului şcolar profes­onal de metalurgie „Gh. Gheorghiu-Dej"-Păltiniş Vă felicit cu prilejul acordării titlului de şcoală fruntaşă şi a Steagului Roşu al Rezervelor de Muncă. Succesele obţinute de întregul colectiv al şcolii dovedesc largile posibilităţi pe care le au şcolile Rezervelor de Mun­că pentru a îndeplini cu cinste sarcina ce le-a fost încredinţată de partid şi guvern — pregătirea viitoarelor cadre de munci­tori calificaţi, necesari industriei noastre socialiste. Vă doresc noi succese în muncă, pentru a da patriei muncitori temeinic pre­gătiţi din punct de vedere politic şi profesional, patrioţi înflăcăraţi, capabili de fapte măreţe pe marile şantiere ale construcţiei noastre socialiste, luptători hotărîţi pentru triumful măreţei cauze a apărării păcii. Preşedintele Consiliului de Miniştri Citirea telegramei a prilejuit o caldă şi puternică manifestaţie de dragoste pen­tru tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dej. In cu­vintele preşedintelui Consiliului de Miniş­tri, tinerii elevi văd un nou imbold de a se pregăti temeinic pentru a deveni con­structori destoinici în opera de construire a socialismului în patria noastră. A luat apel cuvântul Iov. Marin Roşea, care în numele C.C. al U.T.M. a felicitat colectivul de profesori, maiştri şi elevi ai Gh. Gheorghiu-Dej centrului profesional „Gh. Gheorghiu-Dej’’ — Păltiniş. Numeroşi profesori şi elevi din delega­ţiile celorlalte şcoli din ţară, au felicitat deasemeni pe tovarăşii lor de muncă, adu­­cându-ie în dar, cu acest prilej, obiecte lucrate în atelierele lor. Intr’o atmosferă de entuzia­sm s’a adop­tat textul unei telegrame către tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej. (Agerpres). al R­P­R In cinstea Congresului al XIX-lea al P.C (b) al U.R.S.S. ★ ★ ★ . ★ învăţăminte nepreţuite pentru munca de zi cu zi Schimbul de onoare dela fabrica „7 Noembrie" ...După ce s’a terminat schimbul, mai­strul principal Ştefan Mânăstireanu, dela „Electromagnetica" a plecat din hala de strungărie împreună cu tinerii din bri­gada sa. Când au ajuns în parcul fabricii, i-au găsit de acum pe cei din brigada I­a utemistă stahanovistă, aşezaţi pe bănci . Aceştia citeau Directivele Congresului al XIX-lea al P.C. (b) cu privire la cel de al 5-lea plan cincinal de desvoltare a Uniu­nii Sovietice pe anii 1951-1955. Tinerii din brigada l-a şi a 11-a stahano­vistă utemistă se cunosc de mult; de luni de-a rândul se întrec în muncă, în învăţă­tură. Acum, cu aceeaşi râvnă citesc, iau notiţe. Mulţi au studiat documentele le­gate de apropiatul congres al P.C. (b) al U.R.S.S. Pe fiecare dintre ei i-a interesat foarte îndeaproape documentele Congre­sului al XIX-lea al P.C. (b) al U.R.S.S. Pentru fiecare, stud­iul acestor documente constitue un izvor de bogate şi preţioase învăţăminte. Acum, îşi treceau in caiet problemele mai esenţiale, subliniau pasa­­gii­e în legătură cu ritmul uriaş pe care-l capătă electrificarea în U.R.S.S. — Vă daţi seama ce perspective uriaşe deschide planul ? Victor Teodorescu nu se putu stăpâni să nu citească cu glas tare tovarăşilor săi, cifrele grandioase care vorbesc despre viitorul industriei electro­tehnice din U.R.S.S.: „In decurs de cinci ani capacitatea totală a centralelor elec­trice să fie sporită de aproximativ două ori, iar a hidrocentralelor de 3 ori, asi­­gurându-se, în ce priveşte termocentra­lele, în primul rând lărgirea întreprinde­rilor în funcţiune. Să se pună in funcţiune mari hidrocentrale, printre care hidrocen­trala dela Cuibîşev cu o capacitate de 2.100.000 kw., precum şi hidrocentrala de pe Kama, hidrocentralele dela Gorki, Mingheceaur, Ust-Kamenogorsk şi altele, cu o capacitate totală de 1.916.000 kw. Să se construiască şi să se pună în func­ţiune linia de transport de energie elec­trică Kuibîşev-Moscova". ...Aşa s-a pornit discuţia. Despre multe au vorbit atunci tinerii , despre ajutorul pe care l-a primit întreprinderea lor din partea oamenilor sovietici, despre progre­sele industriei noastre de aparate elec­trice, etc. — Vă mai aduceţi aminte, tovarăşi, de consfătuirea de la Oraşul Stalin cu Pavel Bâcov ? întrebă tânărul comunii Ştefan Mânăstireanu... Lui Ştefan Mânăstireanu i-a rămas pu­ternic întipărită imaginea omului sovietic, a omului educat de partidul lui Lenin şi Stalin care ne-a dăruit cu atâta dragoste din experienţa sa preţioasă. Cei din jur îl ascultau atenţi. Vorbiră apoi despre oa­menii sovietici a căror experienţă o folo­sesc zi de zi în munca lor, despre stahano­­vişti şi Inovatori. Utemiştii stahanovişti au început a doua zi să-şi îndeplinească angajamentele. In scurt timp ei au reuşit să extindă în toată fabrica metoda Voroşin. Deasemeni ei au studiat cu dragoste materialele publicate in presă în legătură cu apropiatul Con­gres al P.C. (b) al U.R.S.S. Şi la sfârşitul zilei schimbului de o­­noare, în toată fabrica s’a aflat despre realizările utemiştilor stahanovişti; în loc de trei norme ei ,au dat 4, 5 şi 6 norme. Iar Constantin Marinescu responsabilul brigăzii I utemiste stahanoviste a realizat 7 norme şi jumătate. Brigada I-a utemistă stahanovistă a câştigat titlul de brigadă fruntaşe pe fabrică, şi toate acestea in cin­stea celui de al XIX-lea Congres al P.C. (b) al U.R.S.S. Schimbul de onoare organizat ori în cinstea celui de al XIX-lea Congres al PC. (b) al U.R.S.S. a fost un nou şi mi­nunat prilej pentru muncitoarele fabricii „7 Noembrie" de a-şi manifesta dragos­tea lor fierbinte pentru slăvitul partid al lui Lenin şi Stalin, cârmuitorul poporului sovietic în cucerirea grandioaselor victorii pe drumul comunismului. întreaga fabrică a trăit eri o adevărată sărbătoare. Locurile de muncă şi maşinile erau frumos pavoazate cu drapele şi lo­zinci mobilizatoare, care chemau munci­toarele să lupte cu avânt sporit pentru a da în această zi cât mai multe produse de bună calitate. Hotărîte să cinstească istoricul eveni­ment care va avea loc la 5 octombrie, muncitoarele şi-au pregătit din timp locu­rile de muncă, le-au curăţat cu mai multă atenţie şi şi-au pregătit materiale de re­zervă. Comunista Angelescu Elena Iran-ORAŞUL STALIN (De la trimisul nos­tru special, LATEŞ GHEORGHE). In întrecerile socialiste ce se desfăşoară In cinstea celui de-al XIX-lea Congres al Partidului Comunist (b) al U.R.S.S., mun­citorii, tehnicienii şi inginerii de la uzinele „Sovromtractor" din Oraşul Stalin, extind aplicarea minunatelor metode ale stahano­­viştilor sovietici, ceea ce îi ajută să dea mai multe tractoare ţărănimii muncitoare care sub conducerea partidului păşeşte pe drumul colectivizării agriculturii, pe dru­mul fericirii şi belşugului. Astfel, metoda stahanovistei sovietice Antonina Jandarova, este aplica­tă azi de 585 de muncitori; metodele de tăiere ra­pidă a metalelor Bâcov-Bortohevici, sunt aplicate de peste 260 strungari, 742 de rasă în producţie, a dat în ziua schimbu­lui de onoare peste planul său 16 m. ţesă­turi. Succese frumoase a obţinut şi ute­­mista Bratu Maria, care a ţesut peste nor­ma zilnică 13 m. pânză, şi fruntaşa în producţie Focşeneanu Fiţa, care a dat pes­te plan 12 metri dos de saltea. Întregul sector al ţesătoriei a dat peste plan 426 metri ţesături. Cu mult spor au lucrat şi filatoarele de la această fabrică. In ziua schimbului de onoare ele au dat peste plan 110 kg. fire bumbac, din care se pot confecţiona 340 cămăşi bărbăteşti. Cele mai mari de­păşiri au fost obţinute de brigada staha­novistă condusă de utemistă Badea Du­mitra. Textilistele de la fabrica „7 Noembrie" închină victoriile obţinute în muncă Con­gresului al XIX-lea al marelui Panid al lui Lenin şi Stalin, iniţiatorul succeselor în construirea comunismului in Uniunea Sovietică. (Agerpres), muncitori dintre care majoritatea sunt ti­neri au deschis conturi personale de eco­nomii. Datorită aplicării metodelor sovietice, utemistul stahanovist Ion Constantin­escu, de la secţia strungărie dă zilnic câte 5 şi 6 norme. Fruntaşe sunt sectoarele forje şi uzina a­­motoare, iar întreaga uzină din ziua de 27 Septembrie dă tractoare în contul zilei de 25 Octombrie. Pentru a cinsti marele eve­niment, care se apropie, Congresul al XIX- lea al Partidului Comunist (b) al Uniunii Sovietice, muncitorii, tehnicienii şi ingine­rii uzinelor „Sovromtractor" Oraşul Stalin, sunt hotărîţi să-şi sporească eforturile în producţie, pentru a da mai multe trac­toare şi de mai bună calitate. Uzinele „Sovromtractor“ produc în contul ultimelor zile ale lunii octombrie Adunare în cinstea Zilei Armatei noastre Populare Miile de muncitori, intrau grăbiţi pe poarta uzinelor „23 August". Curând, strungurile, frezele, aparatele, de sudură, erau preluate de noul schimb, care îşi în­cepea munca obişnuită ca în fiecare zi. Pe o tablă mare, aşezată în hala strun­­găriei, cineva a scris: „Astăzi la ora 4 d. a. va avea loc o adunare generală pe u­­zină în hala strungărie­ II, unde se va conferenţia despre ziua de 2 Octombrie, Ziua Armatei noastre Populare". Cei veniţi în schimb au citit cu bucurie anunţul. Vestea se răspândi iute ca ful­gerul. Tinerii muncitori erau însufleţiţi, mai ales tinerii care vor întări în curând rândurile Armatei noastre Populare. Deo­potrivă s’au bucurat şi comunistul staha­novist Antonache Cristache dela forje şi utemistul fruntaş Preda Grigore, tot dela forje şi tânăra sudoriţă Moţârcan Elena, decorată cu „Medalia Muncii", precum şi toţi muncitorii uzinei. ...Hala mare, frumos pavoazată cu lo­zinci închinate zilei de 2 Octombrie, Ziua Armatei noastre Populare. Sute şi sute de muncitori erau prezenţi. Adunarea a fost deschisă de tov. Constan­tin Stoica, preşedintele Comitetului de În­treprindere, care a dat cuvântul tovarăşu­lui lt. col. Virgil Trofin, membru în Bi­roul C.C. al U.T.M. După ce a vorbit despre istoricul for­mării Armatei noastre Populare, tovarăşul lt. col. Trofin a spus : „Formarea diviziei „Tudor Vlad­imirescu" pe teritoriul Uniu­nii Sovietice constitue un ajutor puternic pe care popoarele sovietice ni l-au dat în făurirea Armatei noastre Populare"... Aplauzele care au izbucnit au fost pre­lungite de ovaţii de recunoştinţă pentru poporul sovietic şi conducătorul său Tova­răşul Stalin, care ne-au eliberat de sub jugul fascist. Apoi, tovarăşul lt. col. Virgil Trofin, vorbind despre educaţia comunistă care se face în armata noastră a spus: „La baza muncii de educaţie politică şi ostăşească a militarilor armatei noastre, stă învăţătura marxist-feninistă, care ajută pe soldaţi şi ofiţeri să se orienteze în problemele con­struirii socialismului în patria noastră şi să înţeleagă desfăşurarea evenimentelor politicii internaţionale...“. însufleţită adunare a muncitorilor de la uzinele „23 August" s’a încheiat printr’o călduroasă manifestare pentru Armata noastră Populară, scut al cuceririlor po­porului nostru muncitor. In Editura Partidului Muncitoresc Român au apărut: Constituţia Republicii Populare Române 48 pag. 25 bani ★ MIHAIL SADOVEANU însemnări pe marginea articolului 80 32 pag. 50 bani

Next