Scânteia Tineretului, aprilie 1953 (Anul 8, nr. 1227-1252)

1953-04-01 / nr. 1227

Proletari din toate ţările, uniţi- vă !_ Anul IX Seria II-a Nr. 1227 4 PAGINI — 20 BANI Miercuri 1 Aprilie 1953 învăţătura — puterea activului utemist „...Să studieze leninismul cu răbdare şi perseverenţă — iată calea pe care tre­­bue s’o parcurgă activul comsomolist dacă vrea cu adevărat să educe massele­­de milioane ale tineretului în spiritul re­voluţiei proletare’­ — a arătat tovarăşul­­Stalin. Comsomolul a tradus în practică­­această indicaţie a tovarăşului Stalin şi a obţinut minunate succese. Activiştii utemişti se străduiesc să urmeze înalta pildă a activiştilor Comsomolului, să-şi însuşească leninismul pentru a putea participa la educarea comunistă a tinerei generaţii. Activistul utemist trebue să fie un pro­pagandist înflăcărat al ideilor marxism- leninismului, al liniei politice a partidu­lui nostru. Sarcinile încredinţate de par­tid Uniunii Tineretului Muncitor pun în faţa cadrelor U.T.M. cerinţe tot mai mari în legătură cu pregătirea lor marxist-le­­n­inistă. Numai însuşindu-şi genialele idei ale lui Marx, Engels, Lenin şi Stalin, numai cunoscând profund linia politică a par­tidului, activistul utemist capătă un ori­zont larg în rezolvarea practică a pro­blemelor, poate dovedi iniţiativă şi spirit de răspundere în muncă ; numai în acest fel activistul utemist poate fi un adevă­rat conducător şi organizator, poate fi la înălţimea sarcinilor sale. Perseverenţa, modestia, principialitatea — aceste cali­tăţi ale activistului de tip leninist­­stalinist se formează cu ajutorul studiu­lui continuu al învăţăturii marxist-leni­­niste. Numai temeinica însuşire a mar­­xism-leninismului, a liniei partidului dă activistului utemist posibilitatea de a de­masca acţiunile criminale ale duşmanu­lui de clasă, îi ridică nivelul combativi­tăţii de clasă şi al vigilenţei revoluţio­nare, priceperea de a lupta împotriva ati­tudinii de gură-cască şi a flecărelii. Fie­cărui activist utemist trebue să-i fie clar că fără îmbinarea muncii practice cu pregătirea teoretică nu este posibilă niciun fel de muncă comunistă. „Munca pe dibuite, munca în întuneric — aceasta e soarta activiştilor practi­cieni dacă nu studiază leninismul, dacă nu se străduesc să-şi însuşească leninis­mul, dacă nu doresc să îmbine munca lor practică cu pregătirea teoretică nece­sară“ — ne învaţă tovarăşul Stalin. Principala metodă de însuşire a mar­­xism-leninismului este studiul individual. In ultimul timp s’a mărit simţitor numă­rul activiştilor utemişti care studiază in­dividual. Un interes puternic a stârnit în rândurile activiştilor utemişti geniala lucrare a tovarăşului Stalin „Problemele economice al socialismului în U.R.S.S.“. Numeroşi activişti utemişti frecventează universităţile şi cursurile serale de par­tid, învaţă în cercuri şi cursuri politice. Seminariile semestriale ţinute recent in cadrul acestor cursuri au demonstrat preocuparea crescândă pe care o au ac­tiviştii utemişti pentru ridicarea nivelu­lui lor politic şi ideologic. Activiştii co­mitetului regional U.T.M.-Hunedoara, se preocupă îndeaproape de studiul lor in­dividual. Datorită acestui fapt şi cercul politic pentru studierea Istoriei P.C.U.S., îşi desfăşoară activitatea cu regularitate. In înarmarea activiştilor utemişti cu ideile marxism-leninismului, în desfăşu­rarea muncii de ridicare a nivelului lor politic şi ideologic mai există însă nume­roase lipsuri serioase. Mai sunt numeroşi activişti utemişti care nu dau atenţia cu­venită studiului individual, care nu în­vaţă sau învaţă „pe apucate“. Activitatea unor cercuri politice ale activiştilor ute­mişti se desfăşoară sporadic şi la un ni­vel necorespunzător. Faptul că, de pildă, la cercul politic de studiere a Istoriei P.C.U.S. care îşi desfăşoară activitatea în cadrul comitetului regional U.T.M.­­Cluj nu s-au ţinut decât două lecţii, faptul că din cei 11 cursanţi au parti­cipat doar 4, demonstrează nepăsarea condamnabilă cu care privesc activiştii acestui comitet regional sarcina însuşirii învăţăturii marxist-leniniste. Unii activişti încearcă chiar să „de­monstreze“ că este imposibil să se îmbine munca practică cu o serioasă muncă de învăţătură de fiecare zi. Astfel, unii acti­vişti a­i comitetului orăşenesc U.T.M.-Ga­laţi nu învaţă invocând motivul că „nu au timp“. La fel procedează şi tov. Libuş Mihai activist al comitetului raional U.T.M.-Deta din regiunea Timişoara, care „motivează” lipsa lui de preocupare pen­tru ridicarea nivelului ideologic, politic şi cultural prin aceea că „n’are timp“ pen­tru studiu. Aşa cum arată corespondenţele primite la redacţia ziarului nostru pe marginea scrisorii „N’am timp să învăţ“, unor a­­semenea tovarăşi nu le lipseşte timpul pentru învăţătură, ci voinţa de a-şi în­suşi noi şi noi cunoştinţe teoretice. Prin­tre scrisorile care au pus cu o deosebită putere această problemă, se numără cele ale tovarăşilor: Grindeanu Gheorghe, şe­ful secţiei de propagandă şi agitaţie a co­mitetului orăşenesc U.T.M.-Galaţi, Vasile Spirea strungar stahanovist la uzinele Sovrompetrol „1 Mai“-Ploeşti, Ştefănescu Nicolae elev la Şcoala Profesională de Energie Electrică din Sibiu, precum şi alţii. Ei dovedesc concret, argumentând cu fapte de viaţă din experienţa lor, că dacă vrei cu adevărat, atunci îţi găseşti şi ai timp suficient pentru studiu. Tovarăşul Stalin ne învaţă că oricât de supraaglo­merat cu treburi ar fi un activist, totuşi este perfect posibilă îmbinarea teoriei cu practica, din moment ce fără această con­diţie nu se poate crea un activ cu ade­vărat leninist. Unii activişti care au absolvit un curs politic socotesc că ei sunt „atotştiutori“ şi că nu mai este necesar să studieze, neînţelegând că studiul nu este o ches­tiune de campanie, că ei au datoria de a munci fără răgaz pentru a-şi însuşi noi şi noi cunoştinţe. Atitudinea de nepăsare faţă de studiu, care se manifestă la unii activişti, se da­­toreşte într-o anumită măsură şi lipsei de preocupare şi control a organelor de conducere. Controlul slab şi formalist al comitetului regional U.T.M.-Stalin de pil­dă, a permis subaprecierea importanţei studiului de către numeroşi activişti ute­mişti din regiune. Activistul care nu învaţă mereu, care nu-şi îmbogăţeşte zi de zi cunoştinţele şi se mulţumeşte cu cele însuşite anterior valorează puţin, el rămâne inevitabil în urma vieţii. Viaţa confirmă că cu cât este mai ridicat nivelul politic şi conştiinţa marxist-leninistă a activiştilor, cu atât mai ridicată şi mai rodnică este munca. De a­­ceea o preocupare principală a tuturor activiştilor utemişti trebue să fie studiul sistematic şi neobosit al teoriei marxist­­leniniste, ridicarea nivelului cultural şi ştiinţific. Pildă pentru fiecare activist utemist tre­bue să fie munca perseverentă a activişti­lor de partid, care reuşesc să îmbine mun­ca practică cu învăţătura. Comitetele regionale, raionale şi oră­şeneşti U.T.M. au datoria de a controla sistematic studiul politic al fiecărui acti­vist, de a crea activiştilor toate condi­ţiile necesare pentru studiu. învăţătura este puterea activului ute­mist. In rezolvarea multiplelor sarcini care stau în faţa activiştilor utemişti, ei trebue să se călăuzească după cuvintele tovarăşului Gheorghi Maximilianovici Malencov: „Acela care rămâne în urmă din punct de vedere politico-ideologic, care trăieşte cu formule învăţate pe de rost şi nu simte noul, acela nu este capa­bil să se orienteze just în situaţia internă şi externă, nu poate şi nu este demn să stea în fruntea mişcării, şi mai devreme sau mai târziu viaţa îl va debarca. Numai un conducător care munceşte ne­încetat pentru a-şi ridica nivelul, care îşi însuşeşte în mod creator marxism-leninis­­mul, care îşi formează şi perfecţionează însuşiri de activist de tip leninist-stali­­nist, poate fi la înălţimea sarcinilor par­tidului nostru“. Un factor important în ridicarea conştiinţei înaintate a ostaşilor patriei noastre, îl joacă însuşirea neîncetată a ştiinţei marxist-leniniste. ___ In fotografie, în biblioteca de pe bordul unui vas, marinarii folosesc orele de repaus studiind cărţi ideologice, citind cărţi­­de literatură,­ ljSât- ^ In numărul de azi: N. COTIGA: Ordine — curăţe­nie — organizare. "(pag. 2-a)" Pe marginea scrisorii „N’am timp să învăţ". Este timp pentru studiu! CHIRIŢA ION: Dacă-ţi planifici timpul, poţi împleti munca practică cu învăţătura. — TEODORESCU STELIAN : Izvorul succeselor brigă­zii noastre. — GABRIEL IONESCU „Eu sunt cineva“. (pag. 2-a); ILEANA RACOVIŢA: „Poştaşul". (pag. 2-a) C. DEVETIAROVI Intr’o veche Uzină de pe Volga. (pag. 3-a) împlinim poruncile marelui Stalin de a face din colectivişti oameni înstăriţi. — VATAŞELU ELENA: In viaţa fericită a colhoznicilor am văzut viitorul nostru. — TUDORA PREDUS : Tineretul nostru este fe­ricit. — PETRE TURCU : Aplicarea agrotehnicii, problemă de mare în­­­emnătate. (pag. 3-a)' Tineretul iugoslav luptă împotriva pregătirilor de război ale clicii ,ti­­toiste. (pag. 3-a); E. OBERST: Mișcarea sionistă — instrument otrăvit al Wall­ Streetului. (pag. 4-a)1 O sărbătoare a sportului, a păcii şi prieteniei. (pag. 4-a)1 De la Consiliul de Miniştri al U.R.S.S. şi Comitetul Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice Noua reducere a preţurilor de stat cu amănuntul la mărfurile alimentare şi industriale MOSCOVA 31. (Agerpres). — TASS transmite: Consiliul de Miniştri al U.R.S.S. şi Comitetul Central al Par­tidului Comunist al Uniunii Sovietice au hotărît: 1. Să se reducă, de la 1 Aprilie 1953, preţurile de stat cu amă­nuntul la mărfurile alimentare şi industriale, după cum urmează: PÂINE, FAINA ŞI MACAROANE Pâine de secară, pâine de grâu, chifle, covrigi şi alte produse de brutărie, cu 10%; făină de secară, făină de grâu, mălai şi alte feluri de făină cu 10%; macaroane, fidea, tăiţei şi alte paste făi­noase cu 10%. CRUPE, OREZ, PASTAIOASE ŞI CONCENTRATE ALIMENTARE Mei, crupe de hrişcă, orez, mazăre şi alte crupe şi păstăioase cu 10% ; concentrate alimentare cu 10% ; chiseluri şi jeleuri uscate, cu 15 %. CEREALE ŞI FURAJE Secară, grâu, ovăz, orz şi alte cereale, tărâţe, turte oleaginoase, şroturi, nutreţuri mixte, fân şi paie cu 10%. CARNE ŞI PRODUSE DE CARNE Carne de vacă, de berbec, de porc, păsări, salamuri, cremvurşti, cârnaţi, cotlete, conserve de carne, conserve de carne cu legume şi conserve de păstăioase în untură şi alte produse de carne, cu 15%. PEŞTE ŞI PRODUSE DE PEŞTE Peşte refrigerat, congelat, sărat, afumat, scrumbii şi conserve de peşte, în medie cu 10%. GRĂSIMI, OUA ŞI ÎNGHEŢATA Unt, untură, margarină şi uleiuri vegetale, cu 10­0/n ; maioneză şi alte sosuri, cu 10%; ouă, cu 10­0% ; îngheţată cu 10%. CARTOFI, LEGUME ŞI FRUCTE Cartofi cu 50%; sfeclă, cu 50%; morcovi, cu 50% ; varză proaspătă şi alte legume, cu 50%; varză murată, cu 50%; mere, cu 50%; pere, cu 50%; struguri, cu 50% ; mandarine cu 50%; portocale, cu 50%; lămâi, cu 50%; conserve de fructe, cu 25%; legume uscate, cu 25%; fructe uscate şi nuci, cu 20%. ZAHAR, PRODUSE DE COFETĂRIE ŞI COLONIALE Zahăr tos şi rafinat, cu 10% ; caramele, bomboane, şocolată, fursecuri, napolitane, cake-uri, torţe, prăjituri, turtă dulce, pesmeţi şi alte produse de cofetărie, cu 10% ; dulceaţă, jam şi marmeladă, cu 10% ; ceai natural, în medie cu 20% ; cafea naturală şi cacao, cu 20% ; vitamine, cu 10% ; sare drob, cu 30% ; sare măcinată vărsată, cu 20% ; sare ambalată, cu 10%. VODCA, LICHIORURI, VINURI ŞI BERE Vodcă, cu 11% ; lichioruri, lichioruri de fructe, esenţe naturale, vinuri din fructe, coniacuri şi şampanie sovietică, cu 15%; bere, cu 15% ; vinuri, cu 5%. ŢESĂTURI Stambă, satin, pânză şi alte ţesături de bumbac, cu 15% ; ţesă­turi de mătase naturală, cu 15% ; ţesături de lână pieptănată, stofe fine şi alte ţesături de lână pură şi cu 50% lână cu 5 %­; ţesă­turi de in, cu 8%. CONFECŢII, TRICOTAJE ŞI PĂLĂRII Rochii, bluze, lenjerie şi alte confecţii din ţesături de bumbac, în medie cu 14% ; rochii, bluze, lenjerie şi alte confecţii din ţesă­turi de in, în medie cu 7% ; rochii, bluze şi alte confecţii din ţesă­turi de mătase naturală, cu 12% ; tricotaje, în medie cu 5% ; cio­rapi şi şosete, în medie cu 20% ; pălării din ţesături de bumbac, din ţesături de mătase, din ţesături cu 50% lână şi stofe de ca­­litate inferioară, cu 10% ; pălării, berete şi calote de fetru de lână, cu 15% ; pălării de paie, cu 10% ; confecţii de blană şi pielicele, cu 7% ; confecţii de blană de vulpe şi vulpe polară, cu 15%. ÎNCĂLŢĂMINTE încălţăminte de piele, cu­­8% ; încălţăminte de piele cu talpă de cauciuc, cu 10% ; încălţăminte de materiale ce înlocuesc pielea, încălţăminte de pânză şi combinată, cu talpă de piele, cu 12% ; încălţăminte din materiale ce înlocuesc pielea din pânză şi com­binată, cu talpă de cauciuc, cu 20% ; şoşoni şi cisme de cauciuc, cu 10% ; galoşi şi altă încălţăminte de cauciuc, cu 15% ; pâslari, cu 5%. . . ARTICOLE DE GALANTERIE Articole de galanterie din textile, metal, piele şi materiale ce înlocuesc pielea, în medie cu 10% ; dantelărie şi perdele de turie, cu 10% ; ace de cusut, ace de maşină; andrele şi altele, cu 20% ; aţă şi articole de mercerie, cu 10% ; articole de materii plastice, cu 10% ; perii de dinţi, perii de haine şi alte perii din păr de porc, în medie cu 15%. SĂPUN, ARTICOLE DE PARFUMERIE ŞI DE COSMETICA ŞI ARTICOLE DE TUTUNGERIE Săpun de rufe, cu 15%; săpun de toaletă, cu 20%și parfum, apă de colonie şi alte articole de parfumerie şi cosmetică, cu 10% ; ţigări de calitate superioară, cu 10% ; ţigări de alte cali­tăţi, cu şi fără carton, tutun, cu 5%­; mahorcă, cu 10%. ARTICOLE DESTINATE ACTIVITĂŢII CULTURALE ŞI JUCĂRII Instrumente muzicale, în medie cu 10­­%­­ hârtie de scris, caiete şi alte articole de hârtie şi carton, cu 1­% ; creioane, peniţe, tocuri şi alte articole de scris şi desen, cu 15% ; stilouri şi creioane auto­mate, în medie cu 20% ; jucării din cauciuc, din celuloid, din metal şi altele şi jucării pentru Pomul de iarnă, cu 10%. ARTICOLE DE PORŢELAN, FAIANŢA ŞI STICLA Articole de porţelan şi faianţă, în medie cu 15% ; articole de sticlă pentru lămpi şi veselă presată de calitate,­cu 20% ; veselă de sticlă suflată, de calitate, veselă de menaj şi oglinzi, cu 10%. ARTICOLE DE UZ CASNIC Lămpi electrice, cu 25% ; aparate electrice de uz casnic, armă­tură electrică şi alte articole electro­tehnice, cu 15% ; aspira­toare de praf, cu 25% ; frigidere „ZIS-Moscova“ şi maşini de spălat rufe, cu 20% ; topoare, fierăstraie, burghiuri, unelte de fie­rărie, lăcătuşerie, tâmplărie şi alte unelte cu 20% ; furci, coase, seceri şi alt inventar agricol mărunt, cu 20% ; căruţe, roţi şi alte articole de rotărie, cu 10% ; piese turnate pentru sobe, cu 10% ; veselă de aluminiu din aliaje primare, din fier emailat, din fier zincat, din fontă emailată, din alamă, din oţel inoxidabil şi cron­at, cu 10% ; veselă de fier cositorită, cu 30% ;­­articole de cuţitărie, cu 10%; articole­ de marchitărie, maşini de tocat carne, lămpi de gătit cu petrol, lămpi felinare şi alte articole de uz casnic din metal, cu 10%; maşini de cusut, cu 10%; mobilă cu 5%; covoare şi articole de tapiţerie, cu 5% ; articole de puf şi fulgi, cu 10% ; muşamale, pânză lăcuită, pânză tare, cu 10% ; vată şi vatelină, cu 6% ; coloranţi pentru vopsirea ţesăturilor în casă, cu 20%. MATERIALE DE CONSTRUCŢIE Ardezie şi carton gudronat, cu 20% ; sticlă de geam, cu 10% ; fier profilat şi tablă pentru acoperişuri, cu 10% ; cuie de construcţie, cu 25% ; caiele, cuie de rismărie şi altele, cu 20% ; buloane, nituri, şuruburi de tâmplărie, plăci de ceramică, plase de sârmă, sârmă şi ţevi metalice, cu 20% ; ciment, cu 25% ; lacuri, vopsele şi articole chimice de uz casnic, cu 10% ; utilaj tehnico-sanitar, cu 10% ; lino­leum, cu 15% ; tapete, cu 20%. MEDICAMENTE ŞI ARTICOLE SANITARE ŞI DE HIGIENA Articole sanitare şi de higienă din cauciuc, cu 20% ; medica­mente şi alte articole sanitare şi de higienă, în medie cu 15%. CHIBRITURI, PETROL ŞI BENZINA Chibrituri, cu 17% ; petrol lampant, cu 25% ; benzină şi lubre­­fianţi, cu 25%. BICICLETE, CEASORNICE ŞI ALTE MĂRFURI INDUSTRIALE Biciclete şi piese de schimb pentru biciclete, cu 10% ; anve­lope şi camere pentru autoturisme şi motociclete, cu 10% ; anvelope şi camere pentru biciclete şi mingi de sport, cu 20% ; patine, cu 10% ; schiuri, cu 15% ; arme de vânătoare, accesorii şi muniţii, cu 15% ; articole de vânătoare şi pescuit, cu 10% ; ceasornice de strână, cu 5%; ceasornice de buzunar, pendule şi alte ceasornice, cu 10%. 2. Să se reducă în mod corespunzător preţurile la restaurante, cantine şi alte întreprinderi de alimentație publică. Ne pregătim pentru Festival Zile însorite de început de primăvară. Razele soarelui se revarsă ca o mantie aurie peste zările luminoase. Pe cele 6 milioane metri patraţi, cât cu­prinde şantierul completului cultural-sportiv „23 August“ munca a început încă din zorii dimineţii. Este una din zilele obişnuite ale şantie­rului. Brigadierii utemişti şi tineri alături de maiştrii şi tehnicieni muncesc fără odih­nă, cu însufleţire şi dragoste pentru îndepli­nirea angajamentului luat în faţa partidu­lui nostru drag, de a termina măreaţa con­strucţie îin cinstea Festivalului Mondial al Tineretului pentru Pace şi Prietenie. S-au întâlnit pe acest şantier brigadierul Ion Zălaru venit din Hunedoara cu Orban Andrei venit de pe şantierul hidrocentralei „V. I. Lenin“ de la Bicaz ; escavatoristul Gh. Fenesei de pe şantierul Canalului Dunăre- Marea Neagră cu Gh. Pascal venit de prin părţile Mediaşului. Au venit pe şantierul complexului cultural-sportiv „23 August“, tineri şi tinere de la oraşe şi sate, din Nordul Moldovei, din Banat, de prin regiunea Cra­­iovei, toţi mânaţi de dorinţa arzătoare de a munci pentru înfrumuseţarea Capitalei pa­triei noastre. S’au scurs doar câteva săptămâni de când brigadierul Aurel Dobrin alături de alte câteva sute de brigadieri a înfipt târnăcopul în pământul încă îngheţat pe traseul indi­cat pentru canalizare. De-atunci, lucrările de construcţie a ma­relui complex au înaintat rapid. Munca plină de entuziasm a brigadierilor face ca în aceste zile ale începutului de primăvară să se în­scrie în filele istoriei șantierului noi și frumoase izbânzi în lupta pentru terminarea la timp al marelui stadion sportiv. Cupele escavatoarelor pătrund adânc în carnea pământului smulgând mii de metri cubi pământ pe zi. Prima tură de 3 metri jumătate adâncime s-a escavat de-acum. Ră­mân puţine zile escavatoriştilor Gh. Fenesei, Gh. Pascal şi alţii ca să sărbătorească pri­mul lor succes: terminarea escavaţiei sta­dionului care va avea o capacitate de 70—80 mii de locuri. Dar această sărbătoare este pregătită atât de escavatorişti cât şi de cei câteva sute de brigadieri care lucrează la săparea a peste 200 mii. metri cubi pământ. In fruntea brigadierilor sunt şi cei din bri­gada 29 condusă de utemistul Nicolae Oţe­­laru. De curând, ei au terminat lucrările de instalare a căii ferate de pe şantier. Prin muncă intensă ei vor ca brigada lor să fie fruntaşă şi la lucrările de escavaţie. Cu câtă mândrie sunt rostite numele vred­nicilor brigadieri ca Nicolae Marian, Ion Olteanu, Florea Aurel, Valerica Lascu, Con­stantin Vizitiu, Ion Blidaru şi al multor al­tora. Pe şantierul complexului cultural sportiv „23 August“ este cunoscută şi munca brigă­zii de fete condusă de utemista Uliana Si­­mionov. Lucrând la defrişarea terenului, bri­gada de fete a realizat într’un timp scurt sarcinile de plan care i-au revenit. Curând, pe locul unde au lucrat tinerele brigadiere, se vor planta pomi, flori, etc. Despre briga­da de fete a lui Uliana Simionov se mai spune ceva : cel mai bun lucru este că ele sunt cele mai disciplinate. Intr’adevăr, dis­ciplina pe şantier este una dintre condiţiile esenţiale pentru buna desfăşurare a muncii. Datorită acestei discipline brigada din care fac parte şi Ana Mitrică şi Gh. Marcu a descărcat 8 vagoane de materiale de con­strucţie în 2 ore, iar brigada 23 din unitatea 2 în acelaş timp a transportat 133 de mii kg. pietre necesare pietruirii noilor drumuri care se fac pe şantier. In întâmpinarea Festivalului Mondial, bri­gadierii de pe şantierul complexului cultu­ral-sportiv „23 August“, luptă şi mai dârz, cu mai multă însufleţire, înzecindu-şi efor­turile pentru a termina construcţia stadio­nului, a parcului şi a teatrului înainte de termen. Brigadierii de pe şantierul comple­xului cultural-sportiv „23 August“ alături de întreg tineretul din patria noastră, în­tâmpină Festivalul Mondial al Tineretului, această măreaţă sărbătoare a tinereţii şi a vieţii cu noi victorii în muncă. Sosirea în Capitală a numeroşi delegaţi la Sesiunea Comitetului Internaţional pentru pregătirea Festivalului Mondial In Capitala ţării noastre continuă să so­sească numeroşi delegaţi la sesiunea Comite­tului Internaţional pentru pregătirea Festiva­lului Mondial al Tineretului şi Studenţilor pentru Pace şi Prietenie. Luni la amiază au sosit Jacques Denis, secretar general al F.M.T.D., Bernard Be­­reanu, preşedintele U.I.S., Paolo Pescetti, locţiitorul secretarului general al U.I.S., Mu­­kul Ghoshal (India) reprezentantul vicepre­şedintelui U.I.S., Lionel Solo (Cuba), mem­bru în Comitetul Executiv al U.I.S., Ko­gun Shein (Birmania) şi Tadeusz Stszalkowski, secretar al Uniunii Tineretului Polon. Pe aeroportul Băneasa, oaspeţii străini au fost întâmpinaţi de tov. Paul Cornea, secre­tar al C.C. al U.T.M. şi alţi membri ai C.C. al U.T.M. Erau deasemeni de faţă O. Fischer, P. Hier şi R. Rousseau, din partea F.M.T.D. Tot în cursul zilei de ieri au sosit în Capi­tală reprezentanţi ai tineretului din R.P. Bul­garia şi R. D. Germană. In cursul serii au mai sosit delegaţi ai tineretului din Cuba, Franţa, Grecia, India, Indonezia şi Spania. ★ Joi 2 Aprilie a.c. se deschide la Bucureşti, Sesiunea Comitetului Internaţional de pregă­tire a celui de al IV-lea Festival Mondial al Tineretului şi Studenţilor pentru Pace şi Prietenie. La Sesiune participă conducători ai F.M.T.D., ai U.I.S., fruntaşi ai organizaţiilor de tineret şi personalităţi culturale, artistice şi sportive din numeroase ţări. .(Agerpres)". Pentru îmbunătăţirea muncii şi ridicarea nivelului de trai al ceferiştilor ★ ★ Vom îndeplini sarcinile ce revin utemistilor Cu multă bucurie am citit Hotărîrea Consi­liului de Miniştri al R.P.R. şi a Comitetu­­lui­ Central al P.M.R. cu privire la îmbună­­tăţirea muncii şi ridicarea Căilor Ferate la nivelul desvoltării rapide a economiei naţio­nale a R.P.R. şi cu privire la ridicarea nive­­lului de trai al ceferiştilor. Printre prevederile Hotărîrii, care tratează toate aspectele vieţii şi muncii la C.F.R., în­­tr’unul din capitole se vorbeşte şi despre ate-­­lierele principale, despre calitatea reparaţii­­lor locomotivelor şi vagoanelor, despre redu­­cerea imobilizării acestora în reparaţie. Aflând măsurile ce se vor lua pentru con­­tinua îmbunătăţire a muncii la reparaţii am văzut încă odată grija Partidului şi Guver­­nului pentru îmbunătăţirea activităţii în fie­­care loc de muncă, pentru ca fiecare om al muncii să muncească şi să trăiască mai uşor. Am văzut chiar că însăşi munca mea este analizată, şi că deci de aici de la cazangerie, am datoria să contribui şi eu la reali­zarea sarcinilor trasate prin Hotărîre. Pentru îndeplinirea sarcinilor sporite ce ne stau în faţă în lupta pentru creşterea capa­cităţii de transport pe Căile Ferate, repara­ţiile efectuate la timp şi de bună calitate a materialului rulant au un rol deosebit de important. Iată pentru ce în capitolul care tratează despre atelierele principale. Hotă­rîrea pune accentul pe ridicarea calităţii re­­­­paraţiilor şi reducerea imobilizării materia­lului rulant, pe aprovizionarea la timp cu ma­teriale, piese de schimb, scule, etc. Condiţiile noi de lucru create în întreprin­derea noastră au făcut necesară revizuirea normelor. Odată cu aceasta măsurile prevă­zute de Hotărîre vor asigura o calitate ridi­cată a reparaţiilor şi o reducere simţitoare a imobilizării în reparaţie a locomotivelor, deci redarea materialului rulant într’un timp mai scurt necesităţilor de transport. Ca în toate împrejurările, partidul nostru, manifestându-şi şi acum încrederea în forţele tineretului muncitor, trasează U.T.M.-ului sarcini de seamă. Capitolul care se referă la sarcinile Direc­ţiei Politice şi ale organizaţiilor de partid, sindicale şi de U.T.M. de la C.F.R. este un vast program de activitate pe viitor şi pen­tru organizaţiile de U.T.M. de la C.F.R. Organizaţiile de bază U.T.M. din C.F.R. vor trebui să mobilizeze pe tinerii ceferişti în primele rânduri ale luptei pentru ridicarea trasporturilor la nivelul sarcinilor pe care le pune în faţa lor desvoltarea rapidă a eco­nomiei naţionale. Eu, în calitate de secretar de organizaţie de secţie U.T.M., voi lupta zi de zi pentru traducerea în viaţă a acestor sarcini, pentru a educa pe tinerii ceferişti în spiritul dragos­tei nemărginite faţă de partidul nostru şi faţă de tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dej, care se în­grijesc cu nespusă dragoste de munca şi viaţa noastră, a ceferiştilor. CONSTANTIN NICHITA cazangiu stahanovist la atelierele C.F.R. „Griviţa Roşie” Spre o viaţă mereu mai fericită Mi-au rămas adânc întipărite în minte cu­­vintele rostite de tovarăşul Gheorghe Gheor­­ghiu-Dej la Consfătuirea pe ţară a ceferişti­lor. Deseori, mă gândesc cu câtă justeţe şi cu câtă putere de pătrundere au fost oglin­dite în expunerea rostită la Consfătuire suc­cesele obţinute de ceferişti precum şi lipsu­rile care au contribuit la rămânerea în urmă a ritmului de creştere a transporturilor pe calea ferată. Şi iată că numai după o lună şi jumătate de la Consfătuire, Hotărîrea Guvernului şi Partidului subliniază măsurile ce trebuiesc luate pentru ridicarea Căilor Ferate la nive­lul cerinţelor desvoltării rapide a economiei naţionale. Am studiat cu cea mai mare aten­ţie acest document preţios, care va intra în istoria desvoltării Căilor Ferate din ţara noastră. In mod deosebit m’am oprit asupra părţii din Hotărîre care se referă la ocrotirea să­nătăţii muncitorilor ceferişti, la asigurarea protecţiei muncii, la construirea de noi lo­cuinţe muncitoreşti — în general, la ridi­carea nivelului de trai al ceferiştilor. In regimurile de tristă amintire ale trecu­tului, pe umerii ceferiştilor exploataţi la sânge apăsa mizeria, viaţa lor devenea mai grea de la o zi la alta. Dar vremurile acelea au apus pentru tot­deauna. In zilele noastre, zilele puterii popu­lare, munca a devenit o chestiune de onoare şi glorie. Ceferiştii sunt preţuiţi, ca un de­taşament harnic şi de nădejde al clasei mun­citoare. Ei se bucură acum de grija neţărmu­rită a partidului şi guvernului. Hotărîrea a­­părută recent confirmă pe deplin acest lucru. Sunt şi eu ceferistă şi ca oricărui muncitor de la căile ferate, preţuirea care ne este ară­tată îmi dă forţe noi de muncă şi luptă. Faptul că s’a hotărît introducerea pentru personalul din exploatarea căilor ferate a salarizării pe funcţiuni, diferenţiate pe locu­rile de muncă, înlătură o mare lipsă a ve­chiului sistem de salarizare. Contribue mult la ridicarea nivelului de trai, ca şi la îmbunătăţirea muncii faptul că Hotărîrea prevede acordarea sporului lunar de vechime, după cum este foarte important faptul că s'a stabilit acordarea de premii şi recompense pentru munca ireproşabilă. „Pentru anul 1954, — se ara­tă în H­otărîre — Comitetul de Stat al Planificării şi Minis­terul Căilor Ferate vor avea în vedere cons­truirea unui număr de 1500 apartamente“. Toate aceste măsuri sunt menite să asigure un trai tot mai bun ceferiştilor şi ne dau imbold spre noi succese în muncă. ELENA MIHAILEANU telegraf­istă la serviciul central de telegraf C.F.R.

Next