Scânteia Tineretului, iunie 1953 (Anul 8, nr. 1278-1302)

1953-06-02 / nr. 1278

Lucrările Congresului femeilor democrate din R. P. R. Discursultov. ChivuStoica Dragi tovarășe, In numele Comitetului Central al Partidu­lui Muncitoresc Român $i al Guvernului Re­publicii Populare Române, aduc un călduros salut Congresului Femeilor Democrate din Republica Populară Română. Acest Congres este o puternică manifes­tare a voinţei de pace a milioanelor de femei din ţar­a noastră. El este totodată o mărturie a vieţii noi, libere şi luminoase, de care se bucură femeile în regimul de democraţie populară. Femeile din ţara noastră n’au uitat înjosi­rea şi umilinţa la care erau supuse la fiecare pas pe vremea regimului burghezo-moşieresc ca muncitoare, ca cetăţene şi chiar în viaţa de familie. Sub regimul burghezo-moşieresc, femeia era angajată în câmpul muncii cea din urmă şi concediată cea dintâi. Pe atunci, femeia cu greu se putea califica. La muncă egală cu bărbatul, femeia primea un salariu cu 40—50 la sută mai mic. Constituţia Republicii Populare Române consfinţeşte cu putere de lege că în ţara noas­tră femeia are drepturi egale cu ale bărba­tului în toate domeniile vieţii de stat, econo­mice, culturale şi social-politice. Un număr tot mai mare de femei au in­trat în producţie în cele mai diferite munci. Din rândurile lor s-au ridicat numeroase sta­­hanoviste şi fruntaşe în muncă, cunoscute şi iubite în întreaga ţară, mândria poporului nostru muncitor. Numeroase femei joacă un rol de seamă in viaţa culturală a Republicii Populare Române, muncind cu devotament pe tărâmul Învăţă­mântului, ştiinţei, artei şi literaturii. Masse tot mai largi de femei participă activ la viaţa social politică a ţării, zeci de mii de femei sunt deputate în sfaturile populare re­gionale, raionale, orăşeneşti şi comunale. Nu­meroase femei fac parte din Marea Adunare Naţională, din guvern sau deţin posturi de răspundere în organizaţiile obşteşti şi în a­­paratul de stat, în instituţiile de învăţământ şi cele de cercetări ştiinţifice. Multe femei lu­crează în posturi de directoare de întreprin­deri, preşedinte de gospodării colective, con­ducătoare de instituţii, şi trebue spus că cea mai mare parte dintre ele îndeplinesc bine aceste munci, îndreptăţind încrederea ce le-a fost acordată. Urmând exemplul luminos al femeilor din Uniunea Sovietică, alături de toate femeile din ţările cu democraţie popu­lară, femeile din Republica Populară Română participă activ la construirea vieţii noi. Regimul nostru democrat popular acordă o atenţie permanentă ocrotirii mamei şi co­pilului, asigurând concedii, plătite femeilor gravide, organizând numeroase maternităţi, creşe şi cămine de copii. Peste 11.000 die femei poartă titlul de cinste de „Mamă Eroină”, sunt distinse cu ordinul „Gloria Ma­ternă“ sau cu „Medalia Maternităţii“. Consiliul de Miniştri examinează în prezent luarea unor noi măsuri în vederea lărgirii avantagiilor pentru femeile gravide şi femeile mame aflate în câmpul muncii, pentru dez­voltarea reţelei instituţiilor de ocrotire a ma­mei şi copilului, pentru sporirea numărului de creşe şi cămine de zi. Femeile, care reprezintă jumătate din popu­laţia ţării, au un rol uriaş în opera de cons­truire a sociatismului. Orice manifestare de subapreciere­­a rolului femeii în economie, în aparatul de stat, trebue combătută şi lichidată cu hotărîre. Comitetul Central al Partidului Alunc­toresc Român consideră că milioanele de femei dela oraşe şi sate pot şi trebue să fie atrase într’o măsură mai mare în diferite ramuri de producţie, în activitatea social- politică şi culturală. Ele trebuesc promovate cu mai multă îndrăzneală şi hotărîre în rfinnd­ de răspundere. Un rol însemnat revine femei­lor în acţiunile locale de interes obştesc, în controlul asupra activităţii organelor comer­ţului de stat şi cooperatiste, peste tot unde spiritul gospodăresc a! femeii poate fi de mare folos, contribuind la îmbunătăţirea muncii şi la lichidarea lipsurilor. În acest scop este necesară o şi mai mare dezvoltare a mişcării de massă a femeilor. Sfaturile populare constitue tocmai acea orga­nizaţie care poate şi trebue să atragă marea massă a femeilor în rezolvarea problemelor de interes obştesc, prin participarea lor ac­tivă în cadrul comisiilor permanente, în co­mitetele de cetăţeni, în comitetele de părinţi de pe lângă şcoli, în comitetele de sprijin de­pe lângă spitale, în munca de alfabetizare şi de culturalizare a masselor. Comitetul Central al Partidului a pus ca sarcină organizaţiilor de partid să acorde o cât mai mare atenţie muncii politice educa­tive în rândul femeilor, atragerii femeilor în producţie şi promovării femeilor în munci de răspundere pe tărâmul activităţii de stat, economice şi obşteşti. Comitetul Central a recomandat organizaţiilor de femei din Re­publica Populară Română ca, intensificând mişcarea de massă a femeilor, să asigure în­cadrarea acestei mişcări în activitatea multi­laterală a sfaturilor populare. Comitetul Central al Partidului Muncito­resc Român îşi exprimă convingerea că a­­cest Congres al Femeilor Democrate din Re­publica Populară Română va constitui un puternic imbold pentru o şi mai mare dez­voltare a mişcării de massă a femeilor din oraşele şi satele patriei noastre, că acest Congres va contribui la o şi mai largă atra­­gere a femeilor în activitatea de dezvoltare economică şi culturală , a ţării. Masse tot mai largi de femei din toate colţurile lumii se pătrund de conştiinţa fap­tului că principala condiţie a sucesului luptei lor pentru o viaţă mai bună şi pentru vii­torul fericit al copiilor este o pace trainică şi îndelungată. De aceea, întâmpinând cel de al treilea Congres Mondial al Femeilor, fe­meile din toate ţările lumii cer cu hotărîre să se pună capăt războaielor barbare îm­potriva popoarelor din Coreea, Vietnam, Ma­­laia; ele acţi­vează pentru reducerea înar­mărilor şi încheierea unui pact al păcii în­tre cele cinci mari puteri, pentru rezolvarea problemelor internaţionale litigioase sau ne­rezolvate, pe baza înţelegerii reciproce între ţările cointeresate. Toţi oamenii iubitori de pace sunt preo­cupaţi astăzi de a asigura rezolvarea pe cale paşnică a tuturor problemelor internaţionale, de a asigura o pace trainică, bazată pe colaborarea între popoarele iubitoare de pace. Suntem siguri că acest Congres va fi o nouă şi puternică afirmare a hotărîrii mi­lioanelor de fermei din ţara noastră de a-şi închina toate forţele lor pentr­u apărarea pă­cii, pentru făurirea unei vieţi noi, fericite, pentru viitorul însorit al copiilor noştri, pentru înflorirea patriei noastre scumpe — Republica Populară Română. Urez Congresului Femeilor Democrate din Republica Populară Română spor la muncă ! Peste câteva zile va avea loc la Copenhaga Congresul Mondial al Femeilor. Acest Coti­gi­es va fi Congresul tuturor femeilor, va fi cea mai largă reuniune internaţional a fe­meilor din cele ce s’au ţinut până acum. La Stahanovista Maria Spineanu, de la uzinele „Victoria“-Calani, regiunea Hunedoara, a vor­bit despre viaţa şi munca sa. Regimu­l­ de democraţie populară—a arătat vorbitoarea — mi-a dat posibilitatea ca prin muncă să-mi făuresc o viaţă mai bună. In trecut, am lucrat ani dea rândul pe pământul­ moşierilor şi chiaburilor. Astăzi, muncesc ca turnătoare la uzinele „Victoria“. Vorbind despre înflorirea vieţii moţilor, în anii Puterii Populare, ţăranca muncitoare Silvia Costea d­in comuna Bunteşti, regiunea Orad­ea, a arătat că în raionul Beiuş s’au construit şi se construesc mereu noi şcoli, cămine culturale, biblioteci şi instituţii sani­tare. Irina Răchiţeanu-Şirianu, artistă emerită a R. P.R. a arătat că femeile artiste din ţara noastră, au misiunea de a mobiliza prin arta lor marea massă a femeilor muncitoare la luptă hotărîtă pentru construirea socialismu­lui­ şi apărarea păcii. Stahanovista Maria Purdel, a vorbit despre succesele femeilor care muncesc în industrie. „Ca muncitoare la fabrica de maşini electrice „Dinamo“ mă străduiesc să dau cât mai multe maşini electrice pentru înfăptuirea mă­reţului plan­­de electrificare. Din anul 1950, când am terminat şcoala profesională, lucrez într-o brigadă de tineret. Astăzi, mulţumită metodelor de muncă sovietice, dăm produse în contul anului 1957. Brigada noastră este brigadă stahanovista. Colectivista Maria Buciuceanu, preşedinta gospodăriei agricole colective „16 Februarie“, din satul Corbul de Sus, regiunea Constanţa, a vorbit despre munca rodnică dusă de co­lectiviste, despre aportul lor la întărirea eco­nomică, organizatorică şi dezvoltarea gospo­dăriei. „In gospodăria noastră — a spus vor­bitoarea — femeile muncesc cu mult elan aducând contribuţia lor la dezvoltarea avutu­lui obştesc. In numele femeilor din raionul Caransebeş a vorbit delegata Elena Viorel, director la S. M.T. Zăgujeni. Eu — a spus printre altele vorbitoarea — preţuesc mult această muncă pe care mi-a în­credinţat-o partidul şi de aceea muncesc cu drag. Pentru campania de vară îmi iau anga­jamentul, în numele colectivului nostru, să depăşim planul de recoltare şi treeriş cu 50 la sută. Delegata Maria Crişan, mecanic de loco­motivă la Depoul C.F.R. Cluj, a vorbit des­pre posibilităţile largi pe care i­­e-a deschis regimul nostru democrat popular în califi­carea ei profesională. Prof. univ Elena Jeanrenaud, decanul Fa­cultăţii de Ştiinţe Naturale din Iaşi a vorbit despre munca femeilor din institutele de în­văţământ superior, muncă îndreptată spre traducerea în viaţă a planului de reconstruc­ţie a regiunii. Delegata Antonia Bohoret, a adus salutul femeilor care lucrează în gospodăria agri­colă de stat din Valea Călugărească. Ea­ a arătat că aceste femei aduc un aport tot mai mare în muncile gospodăriei şi participă cu drag la acţiunile obşteşti. Aducând Congresului salutul din partea conpului­ didactic din regiunea Timişoara, Maria Munteanu, profesoară emerită a vor­bit despre munca de educare în spiritul în­văţăturii leninist-staliniste a tinerei genera ii, căreia astăzi în regimul nostru de democra­ţie populară îi sunt deschise toate căile pen­tru cucerirea ştiinţei. Delegata Reghina Danciu, soţie de miner din Vlalea Jiulu!, a exprimat hotărîrea femei­lor de a munci pentru îndeplinirea planuri­lor locale ale sfaturilor populare, pentru a fi o trecere în revistă a forţei uriaşe a milioa­nelor de femei, de mame, din întreaga lume, hotărîte să apere alături de soţii şi fraţii lor, pacea şi viaţa copiilor lor. Delegatele pe care Congresul nostru le va Discuţii la raport contribui la înfrumuseţarea oraşelor şi cen­trelor miniere. Delegata Silvia Dan, directoarea coloniei de copii coreeni din Siret, regiunea Sucea­va, a arătat în cuvântul său dragostea cu care poporul român şi îndeosebi femeile, în­conjoară pe copiii coreeni ai căror părinţi au căzut în luptă împotriva cotropitorilor care au însângerat pământul Coreei. Ecaterina Vizureanu, membră în comisia de femei de pe lângă sfatul popular al ora­şului Bârlad, a subliniat că aplicarea în viaţă a noii forme organizatorice a făcut ca în oraş masse largi de femei să fie mobilizate în ac­ţiunile sfatului popular Luând cuvântul, Maria Ionescu, directoarea şcoalei pedagogice de fete din Caracal, a vor­bit despre condiţiile mereu mai bune în care trăiesc şi muncesc cadrele didactice din ţara noastră şi a subliniat rolul pe care îl au în­văţătoarele în educarea copiilor oamenilor muncii în spiritul dragostei de patrie şi al prieteniei între popoare şi în atragerea femei­lor la activitatea pe tărâm obştesc. Delegata Eva Kremer din comuna Horea, regiunea Arad, a arătat că noua formă de organizare a mișcării de femei a fost primită cu multă bucurie de către femei. In raportul prezentat la acest Congres — a spus Sanda Gherghel, secretara comitetului regional de luptă pentru pace Galati — s’a arătat că în patria noastră liberă, femeile au dovedit prin fapte dorinţa lor fierbinte de pace. In regiunea noastră, nenumărate sunt exemplele de femei care încadrate activ în a­­ceastă luptă nu precupeţesc eforturile lor pentru dobândirea de rezultate rodnice. Gospodina Pachiţa Huţu, preşedinta unei a­­duna­ri de delegate din Iaşi, a arătat că mun­ca femeilor a luat un mare avânt de când au fost alese adunările de delegate,­in cinstea Congresului, femeile din oraşul­ Iaşi, dintre care numeroase femei casnice, s-au antrenat î­n acţiuni ce au ca scop să îmbunătăţească şi să înfrumuseţeze viaţa oamenilor muncii. Stahano­vi­sta Elena Chişiu de la Industria Bumbacului A a vorbit printre altele des­pre succesele ei în producţie, arătând că prin folosirea metodelor de muncă ale stahanoviş­­tilor sovietici reuşeşte să depăşească ‘zilnic planul de producţie cu 10 la sută, dând fire numai de calitatea I-a Delegata Tudora Pârlog a arătat că în munca sa de preşedintă a gospodăriei agri­cole colective „Drumul lui" Lenin" din comuna Ianca, regiunea Galaţi, a căutat să promove­ze cu încredere femeile în diferite munci de răspundere ale gospodăriei. Poeta Nina Cassian, a arătat în cuvântul său că regimul de democraţie populară a făcut posibilă dezvoltarea capacităţii crea­toare a femeilor în toate domeniile de acti­vitate. Vorbitoarea s-a referit apoi la proble­mele literaturii­ pentru copii, de care scriitoa­rele trebue să fie preocupate mai îndeaproape. Femeia scriitor — a spus ea — trebue să fie nu numai mama copiilor proprii, ci mama învăţătoare a tuturor copiilor ţării. Delegata Ioana Popa, preşedinta sfatului popular raional Craiova, a arătat că femeiie participă cu mult elan prin muncă volun­tară la înfrumuseţarea oraşului şi satelor. Delegata Gabriela Baloşin a vorbit des­pre "soţiile de militari arătând dragostea lor de a munci pentru construirea socialismului în patria noastră, prin încadrarea în pro­ducţie, prin participarea la acţiunile de cul­turalizare şi la îndeplinirea planurilor locale ale sfaturilor populare. Colectivista Smaranda Băbălan, din co­muna Frătăuţii Vechi, regiunea Suceava, a subliniat hărnicia cu care femeile din a­alege, ca să ne reprezinte la acest măreţ Congres, vor exprima hotărîrea noastră de a participa alături de sutele de milioane de femei din lumea întreagă la lupta activă pentru pace şi prietenie între popoare. ceastă gospodărie, eliberate de exploatarea moşierilor şi chiaburilor, lucrează pentru mă­rirea avutului obştesc al gospodăriei, pre­cum şi lupta colectiviştilor împotriva acţiu­nilor chiabureşti. Munca noastră a fost însufleţită şi mai mult de cuvintele rostite de tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dej, la Con­gresul fruntaşilor din gospodăriile agricole colective Noi cu toţii ne dăm seama că această cuvântare constitue programul mun­cii noastre paşnice Delegata Emilia Bucoi, preşedinta coopera­tivei din comuna Seleuşu, regiunea Stalin, după ce a vorbit despre succesele cooperati­vei pe care o conduce, a scos în relief fe­lul în care au fost antrenate femeile în coo­perativă, valorificând tot mai multe produse prin mijlocirea acesteia. Vicepreşedinta Uniunii Cooperativelor de Consum din raionul R. Vâlcea, regiunea Pi­teşti, Elena Băgăluţ, a vorbit despre mun­ca susţinută de mobilizare a masselor de cooperatori, cât şi a ţărănimii muncitoare în valorificarea surplusului lor de produse agricole prin cooperativele săteşti. Delegata Maria Vincler, secretar ail comi­tetului executiv al sfatului popular al ora­şului Tg Mureş, a vorbit despre munca în­frăţită a femeilor de naţionalitate maghiară şi română, desfăşurată în toate domeniile de activitate ale vieţii economice, sociale şi culturale. După ce a subliniat că în regiunea Bucu­reşti, ca şi pe întreg cuprinsul ţării, aplica­rea noii forme organizatorice a constituit un eveniment important în viaţa femeilor, vi­cepreşedinta sfatului popular al regiunii Bucureşti, Anica Lefter, a dat ca exemplu faptul că în ultimul timp, numai în 14 ra­ioane ale regiunii, 168 de femei au fost promovate în munca de director de cămin cultural. Delegata Paula Eftimescu, inginer chi­mist , regiunea Ploeşti, a vorbit pe larg despre activitatea pe care o desfăşoară te­melie ce lucrează în laboratoarele de cerce­tări ştiinţifice ale industriei de petrol, pen­tru mărirea producţiei de ţiţei, pentru obţi­nerea de derivate de calitate şi înlăturarea cauzelor de detectări tehnice ale utilajului petrolifer. Delegata Stela Achimov din București a arătat că prin aplicarea noii forme organi­zatorice, în raionul Nicolae Bălcescu au fost mobilizate în jurul celor 3.080 delegate a­­lese 33.000 femei, fa­pt care ilustrează lărgi­rea mişcării de femei. Stahanovista Szöcs Tereza din Regiunea Autonomă Maghiară, a vorbit despre munca liberă pe care o duce în condiţiile regimu­lui de democraţie populară, precum şi des­pre succesele cu care a întâmpinat Congre­sul femeilor democrate din R.P.R. Delegata Aspazia Vrabie, prim secretar al comitetului raional Botoşani al P.M.R., a arătat printre altele aportul femeilor la dezvoltarea economică şi culturală a oraşu­lui Botoşani. In cinstea Congresului Mondial al Femei­lor, femeile din Botoşani se angajează să muncească mai mult pentru dezvoltarea ra­ionului lor, contribuind la terminarea celor 20 de şcoli şi cămine culturale, la repararea teatrului din oraş, la amenajarea ştrandului şi locurilor virane pe care le vor transforma în grădini, cu flori. Delegata Florica Szabó, soţie de miner din Baia Sprie, regiunea Baia Mare, a arătat că noua formă de organizare a mişcării fe­meilor s-a dovedit mobilizatoare şi pentru soţiile de mineri din Baia Mare. ,,Femeile din R. P. R. în luptă pentru pace şi prietenie între popoare“ Năzuinţa cea mai scumpă a poporului ro­mân ca şi a tuturor popoarelor lumii — a arătat vorbitoarea — este pacea. Pacea în­seamnă pentru oamenii muncii, pentru mi­lioanele de femei din ţara noastră construirea unei vieţi noi şi luminoase, liniştea cămine­lor, viitorul fericit al copiilor Cu conştiinţa răspunderii pe care o poartă pentru viaţa şi viitorul copiilor lor, femeile din RPR, îşi exprimă voinţa fermă de a apăra pacea, fie a-şi închina toate eforturile, talentul şi iniţia­tiva creătoare, cauzei măreţe a socialismului, înfloririi patriei noastre libere şi indepen­dente. Poporul român este vital interesat în men­ţinerea şi consolidarea păcii în lumea întrea­gă. El socoteşte drept datoria sa sfântă să contribue la apărarea cauzei păcii, prin uni­rea eforturilor sale cu eforturile tuturor po­poarelor iubitoare de pace şi libertate. Popoarele urăsc şi blestemă războiul. Po­porul nostru, toate femeile, toate mamele din ţara noastră salută cu căldură şi nădejde fe­­care acţiune care poate contribui la apărarea păcii şi condamnă cu asprime acele cercuri reacţionare care împiedică pe faţă sau pe as­cuns rezolvarea paşnică a problemelor inter­naţionale şi contin­uă politica de pregătire a unui nou război. Exprimând interesele poporului şi adâncul său ataşament pentru cauza păcii, Guvernul R.P.R. sprijină cu putere propunerile Congre­sului Popoarelor pentru Apărarea Păcii de a se rezolva toate chestiunile litigioase pe ca e paşnică şi pe calea unor acorduri între tarile interesate. Fiecare om cinstit din ţara noastră doreşte fierbinte să fie oprită vărsarea de sânge dim Coreea, îngrijoraţi de primejdia reînvierii militarismului german, care a pricinuit atâ­tea suferinţe poporului nostru în decursul ce­lor două războaie trecute, tot­ oamenii mun­cii din R.P.R. sunt direct interesaţi ca dorin­ţa poporului german de a făuri o Germanie unită, paşnică şi democratică să fie realizată. Poporul nostru este convins că rezolvarea problemelor de care depinde pacea lumii nu este posibilă fără participarea la tratative a unei asemenea forţe uriaşe a păcii cum este R. P. Chineză. Aceasta este convingerea şi dorinţa tuturor popoarelor. Un rol uriaş în fruntea luptei pentru rea­lizarea acestor năzuinţe arzătoare ale po­poarelor îl joacă politica de pace consecventă a Uniunii Sovietice Politica de pace şi prietenie între popoare, măsurile concrete care sunt întreprinse de U.R.S.S., China şi ţările de democraţie popu­lară, pentru reglementarea paşnică­ a tuturor problemelor litigioase sunt susţinute cu în­sufleţire de către întreaga omenire iubitoare de pace şi libertate In rândurile luptătorilor pentru pace din întreaga lume, un loc de cinste îl ocupă fe­meile. Federaţia Democrată internaţională a Femeilor numără peste 135 milioane de femei din 55 de ţări. Zi de zi ele duc o luntă neo­bosită pentru pace şi colaborare între po­poare In avantgarda mişcării internaţionale de­mocratice a femeilor păşesc femeile din Uniu­nea Sovietică, Republica Populară Chineză şi ţările de democraţie populară. Grija caldă pentru om in aceste ţări, înflorirea economică pe calea creşterii şi perfecţionării necontenite a producţiei socialiste politica de pace şi prietenie între ponoare, asigură necontenita ridicare a nivelului de trai şi cultural al masselor. Devotate cu trup şi suflet patriei noastre libere şi independente, milioanele de femei din ţara noastră, luptă cu avânt, sub con­ducerea Partidului Muncitoresc Român, pen­tru acelaş ţel : întărirea patriei, construirea socialismului, apărarea păcii, împotriva pri­mejdiei unui nou război. Ele se mândresc că la toate succesele minunate ale poporului nostru pot aduce şi contribuţia lor rodnică. Rezultatele însemnate obţinute în dezvol­tarea economiei noastre naţionale asigură în măsură din ce în ce mai mare ocrotirea de către stat a familiei, mamei şi copilului, con­­diţie necesară pentru participarea femeilor în­ toate domeniile vieţii politice, economice şi culturale, înconjurate de grija partidului şi guvernu­lui, femeile muncitoare din RPR muncesc cu abnegaţie şi devotament în întreprinderile socialiste, în agricultură, învăţământ, insi­­tuţiile sanitare, în organizaţiile de comerţ şi sprijină activitatea gospodărească a sfaturi­lor populare. Partidul Muncitoresc Român ne arată că atragerea femeilor în procesul de producţie, calificarea şi promovarea lor în munci de răspundere este o problemă de mare impor-Raport prezentat de tov. Ileana Răceanu la Congresul femeilor democrate din R.P.R. tanţă pentru statul nostru de democraţie populară. Cu toate acestea, unele organe de stat şi organizaţii de massă — sindicatele, U.F.D.R., U.T.M., — nu introduc în viaţă ,cu toată consecvenţa această sarcină trasată de partid şi guvern. Regimul de democraţie populară a ridicat ţăranca muncitoare la o viaţă nouă. Ţărăn­cile muncito­are au astăzi un rol de seamă în viaţa satului. Ele dau dovadă de devota­ment crescând şi pricepere în muncă şi de vigilenţă faţă de duşman. Massele largi de ţăranci muncitoare, răs­punzând chemării partidului şi guvernului, luptă cu însumeţire pentru asigurarea unor recolte bogate, pentru îndeplinirea la timp şi în bune condiţiuni a muncilor agricole, culti­vă cu pricepere terenuri cu legume şi zarza­vaturi, se îngrijesc de creşterea vitelor, a pă­sărilor, a porcilor, etc. Tot mai numeroase ţărănci muncitoare fac contractări cu coope­rativele, pentru valorificarea surplusului de produse, aducând astfel contribuţia lor la întărirea schimbului între oraş şi sat­­ele îşi achită la timp ob­igaţiile către stat, con­ştiente din ce în ce mai mult că prin aceasta sprijină înflorirea satelor şi îşi îmbogăţesc propria lor viaţă. Mii de sătence urmează cursurile agrotehnice şi zootehnice pentu însuşirea metodelor înaintate sovietice de muncă. Urmând chemarea partidului şi guvernului, înţelegând că drumul gospodăriei agricole colective este singurul drum spre belşug şi fericire, un număr tot mai mare de ţărănci muncitoare intră in gospodăriile agricole co­lective Femeile colectiviste trebue să fie m­ai muţi atrase în lupta pentru întărirea gospo­dăriilor colective, pentru obţinerea unor re­colte bogate, pentru îndeplinirea sarcinilor puse în planul de stat, pentru realizarea programu­ui măreţ de dezvoltare a agricultu­rii noastre, expus de tovarăşul Cili. Gheor­­ghiu-Dej la Congresul fruntaşilor din gos­podăriile colective. In anii regimului de democraţie populară, un număr mare de femei gospodine au do­bândit o nouă conştiinţă cetăţenească. Zeci de mii de femei gospodine sprijină cu avânt munca sfaturilor populare, acţiu­nile lor edilitare, culturale, socun­e, munca pentru descoperirea şi folosirea resurselor lo­cale, pentru dezvoltarea industriei locale. In cinstea Congresului Mondial al Femei­lor, a Festivalului Mondial al Tineretului şi Studenţilor pentru Pace şi Prietenie, urmând exemplul muncitoarelor din fabrici, femeile gospodine au amenajat spaţii verzi, au par­ticipat în acţiuni de înfrumuseţare a cartie­relor şi străzilor, în acţiuni sociale pe lângă instituţiile sanitare şi de copii, sprijină ac­ţiunile pentru mai buna aprovizionare a oa­menilor muncii cu produse de larg consum Femeile gospodine, soţii de muncitori, teh­­­n­cieni şi funcţionari, au deasemenea un rol deosebit de important în sprijinirea muncii pe care o duc soţii lor pentru îndeplinirea planului in întreprinderi şi pe şantierele so­cialismului. Gospodinele trebue să intensifice activita­­tea lor în domeniul îngrijirii avutului ob­ştesc, în primul rând a locuinţeor, în dome­niul controlului obştesc, asupra activităţii comerciale, să participe activ la diferite ac­ţiuni edilitare, culturale, sociale ale sfaturi­lor populare. In continuare, raportul s'a ocupat de sarci­nile femeilor în domeniul educării Copiilor, în spiritul dragostei de patrie, în spiritul re­cunoştinţei nemărginite faţă de Uniunea So­vietică, a­ dragostei şi prieteniei între po­poare in copiii noştri trebue să sădim dra­gostea de muncă, abnegaţia pentru cauza poporului muncitor. In statul nostru, educaţia din familie se compleetează reciproc cu cea din şcoală şi societate. Femeile trebue să-şi intensifice ac­tivitatea în comitetele de părinţi de pe lângă şcoli După ce a subliniat ridicarea nivelului cultural pe care au cunoscut-o în anii pu­terii populare — femeile române şi cele a­­parţinând minorităţilor naţionale — vorbi­toarea a relevat participarea lor la viaţa po­litică şi culturală a ţării, ca îndrumătoare, directoare de cămine culturale, bibliotec­e. Munca plină de avânt a femeilor din R.P.R. pentru întărirea şi înflorirea patriei, parti­ciparea lor la toate acţiunile de solidaritate internaţională iniţiate de Congresul Po­poarelor, de Consiliul Mondial al Păcii şi de F. D. I. F., sunt un aport preţios în lupta pentru pace a milioanelor de femei din fe­mea întreagă. In comitetele de luptă pentru pace din R.P.R., femeile reprezintă jumătate din nu­­mărul membrilor. Ele au strâns milioane de semnături pe Apelul pentru încheierea unui Pact al Păcii între cete cinci mari puteri. In acţiunea ce s’a desfăşurat in ţara noas­tră pentru ajutorarea poporului coreean, mii de femei au participat în echipele de colec­tare, la trierea şi ambalarea hainelor şi ali­mentelor, aducând astfel sprijinul lor frăţesc luptei eroice a poporului coreean. Cu drago­ste caldă de mame, ele îngrijesc pe cei 1.500 copii coreeni găzduiţi în ţara noastră. Ţinerea celei de a 13-a sesiuni a F.D.I.F. la noi în ţară şi vizitele delegatelor străine la noi au fost un prilej pentru întărirea so­lidarităţii femeilor din ţara noastră cu lupta popoarelor pentru libertate, pace şi demo­craţie, îndrumată de Partidul Muncitoresc Român, mişcarea femeilor din ţara noastră a consti­tui o şcoală politică şi practică pentru fe­mei. Prin experienţa câştigată în muncă, sute şi mii de femei s-au ridicat din simple gospodine şi ţărance muncitoare în munci de răspundere în aparatul de partid, de stat, economic şi administrativ. Au fost alese a­­proape 27.00­1 femei ca deputate în sfaturile populare şi 66 femei ca deputate în Marea Adunare Naţională, participând astfel activ la conducerea treburilor obşteşti. Sfaturile populare — organe locale ale puterii de stat şi în acelaş timp cele m­ai largi organizaţii de massă ale oamenilor muncii de la oraşe şi sate — au­ creat posi­bilitatea participării masselor de oameni ai muncii, inclusiv ai masselor de milioane de femei, la conducerea şi rezolvarea treburilor de şt­it şi obşteşti. Plenara C.C. al U.F.D.R., din 10—11 Apri­lie 1953, şi-a însuşit recomandarea partidu­lui şi a trecut la organizarea mişcării de massă a femeilor în jurul sfaturilor populare, îndreptând spre această muncă întregul ac­tiv al U.F.D.R.-ului. Pentru cuprinderea şi îndrumarea acestei mişcări de massă a femeilor de către sfatu­rile populare, Consiliul de Miniştri al R.P R. a hotărît înfiinţarea Comisiilor de fe­mei pe lângă sfaturile populare. Au fost alese în adunări de către massele de femei, delegate ale femeilor, care au con­stituit apoi adunări ale delegatelor. Această formă de organizare s’a dovedit dela început că este cea mai corespunzătoare în condi­ţiile actuale, pentru mobilizarea milioanelor de femei muncitoare, intelectuale, ţărănci muncitoare, gospodine, la opera de înfl­oire a oraşelor şi satelor, de construire a socialis­mului, de apărare a păcii. Intr’un timp scurt, de o lună de zile, în blocuri, străzi, cartiere şi sate, pretutindeni unde locuiesc femei, s’au desfăşurat cu entu­ziasm consfătuirile femeilor pentru alegerea delegatelor, adunările generate pentru alege­rea preşedintelor şi a Comisiilor de femei­­e pe lângă sfaturile populare. Congresul Uniunii Femeilor Democrate din România din anul 1950, au ales Comitetul Central al U.F.D.R, care și-a dus până în prezent activitatea sa. Propunem Congresu­lui nostru să dea deslegare şi să considere încheiată activitatea depusă de Comitetul Central al U.F.D.R., alegând în fruntea miş­­cării de femei din R.P.R un organ reprezen­tativ — „Comitetul Femeilor Democrate din R.P R.“ în care să fie alese femei din toate domeniile de activitate de la oraşe şi şase, constructoare active ale socialismului şi neo­bosite luptătoare pentru pace. Comitetul Femeilor Democrate din R.P.R. va avea ca sarcină de bază mobilizarea ras­­sel­or de femei de la oraşe şi sate la lupta ac­tivă pentru apărarea păcii; cultivarea în rân­durile femeilor a dragostei faţă de patria noastră scumpă, Republica Populară Româ­nă, a dragostei şi recunoştinţei faţă de ma­rea Uniune Sovietică, eliberatoarea şi spri­jinitoarea ţării noastre; cultivarea în rându­rile femeilor a spiritului solidarităţii inter­naţionale şi prieteniei între popoare. Comite­tul Femeilor Democrate din R.P.R va repre­zenta mişcarea de femei din ţara noastră în Federaţia Democrată Internaţională a Femei­lor în scopul strângerii legăturilor de priete­nie cu femeile iubitoare de pace din toată lumea. Rezoluţia congresului femeilor democrate din R.P.R. Congresul Femeilor Democrate din R.P.R.­­ ţinut în zilele de 30 şi 31 Mai 1953, îşi însu­­c­şeşte raportul despre „Femeile din R.P.R în lupta pentru pace şi prietenie între popoare” şi cheamă femei­e muncitoare, ţărănci mun-­­ citoare, intelectuale şi gospodinele de pe­­ întreg cuprinsul ţării să lărgească şi să întă- c­rească mişcarea de massă organizată a feme­ilor, în lupta pentru înflorirea oraşelor şi sa-­­ tel­or ţării, pentru construirea vieţii noi libere­­ şi îmbelşugate, pentru apărarea păcii şi prie- t­eniei între popoare, pentru viitorul fericit al copii­or. Congresul cheamă pe delegatele alese de emei pe case, străzi, cartiere şi sate, să în­­tărească permanent legăturile cu massele de femei ce le-au ales şi să le antreneze activ în muncă concretă, în activitate gospodăreas­­că, cul­tu­r­a­lă, sanitară a sfaturilor populare — cea mai largă organizaţie de massă a oa­menilor muncii de la oraşe şi sate. Congresul încredinţează Comitetului Femeilor Democrate din R.P.R., pe care l-a ales, sar­cina de a reprezenta milioanele de femei din ţara noastră în Federaţia Democrată Interna­ţională a Femeilor, de a asigura strângerea legaturilor cu femeile din urnea întreagă, in lupta pentru pace şi prietenie între popoare. Femeile din R.P.R., prin delegatele întrun­te în congresul Femeilor Democrate, salută Congresul Mondial al Femeilor ce va avea loc peste câteva z­le la Copenhaga şi încre­dinţează­ delegaţiei române la acest Congres mandatul de a transmite femeilor din lumea întreagă hotărîrea nestrămutată a femeilor din ţara noastră de a participa cu toate for­ţele la lupta pentru nobila cauză a păcii. Şedinţa de Duminică Duminică au continuat lucrante Congresu­lui Femeilor Democrate din R.P.R. In şedinţa de dimineaţă, prezidată de tov. Tinea Anton, preşedintele gospodăriei agri­cole colective din comuna I.C. Frimu, regiu­nea Bucureşti, au continuat discuţiile asu­pra problemelor puse de raportul „Femeile din R.P.R. în lupta pentru pace şi prietenie între popoare”. Au luat cuvântul: Ecaterina Vizureanu, membră a comisiei de femei de pe lângă sfatul popular al oraşului Bârlad, Maria Io­nescu, directoarea şcolii pedagogice de fete din oraşul Caracal, Eva Kremer, colectivistă din comuna Horea, regiunea Arad, Sanda Gherghel, secretara comitetului de luptă pentru pace al regiunii Galaţi, Pachita Huţu, preşedinta Adunării delegatelor din sectorul Păcurari, oraşul Iaşi, Elena Chişiu, stahano­vista la Industria Bumbacului­­ din Bucu­reşti, Tudora Pârlog, preşedinta gospodăriei agricole colective din comuna Ianca, regiu­nea Galaţi, Maria Ioaniţiu, învăţătoare din comuna Ocoliş, raionul Turda, regiunea Cluj, Nervi Cass­an, poetă, laureată a Premiului de Stat, Ioana Popa, preşedinta sfatului popular al raionului Craiova, Gabriela Baloşin, soţie de militar, Smaranda Băbălan, membră a gospodăriei agricole colective, din Frătăuţii Vechi, regiunea Suceava, Emilia Bucoi, preşedinta cooperativei din comuna Seleuşu, regiunea Stalin, Aurelia Trandafir, strungar, regiunea Bacău, Elena Băgăluţ, vicepreşe­dintă a Uniunii Cooperativelor de Consum din raionul­­ Vâlcea, Maria Vincler, secre­tară a sfatului popular al oraşului Tg. Mureş, care a vorbit în limba maghiară, Anica Lefter, vicepreşedintă a Sfatului Popular al regiunii Bucureşti. Acad. Mihail Sadoveanu, a adus un căl­­ros salut Congresului din partea Comitetului Permanent pentru Apărarea Păcii din R.P.R. Vorbitorul a spus printre altele:­in 9 ani, ţara noastră a făcut progrese deosebit de însemnate în toate sectoarele vieţii sociale şi economice in toate aceste sectoare, femeia a dobândit un rol tot mai însemnat şi hăr­nicia de muncă a femeilor din Republica Populară Română urmează o creştere în măsura în care poporul nostru muncitor se ridică din punct de vedere material şi cul­tural. in lupta pentru pace, care se desfăşoară la noi, 48 la sută din membrii comitetelor de luptă pentru apărarea păcii sunt femei. Parte din activitatea comitetelor, în această operă de primă importanţă pentru pacificarea lumii şi pentru aducerea bunei înţelegeri în omenire, nu ar putea fi îndeplinită mai bine şi mai cu succes decât de femei. Pentru sprijinirea luptei poporului coreeani, mii şi mii de femei dela noi s’au străduit, adunând bani, îmbrăcăminte, alimente. Salutului ce-i exprim aici, din toată inima, i se adaugă dragostea şi admiraţia pentru mamele, soţiile, surorile, fiice ale poporului nostru muncitor, pătrunse de o înaltă con­ştiinţă faţă de patrie şi faţă de Umanitate — a încheiat acad. M. Sadoveanu. După pauză, şedinţa a fost prezidată de tov. Elisabeta Andok, secretara comitetului U.F.D.R. din Regiunea Autonomă Maghiară. In numele Comitetului Executiv al Sfatului Popular al Capitalei, Congresul a fost salu­tat de tov. Crăciun Blidaru, preşedintele Co­­mitetului Executiv al Sfatului Popular al Capitalei. Oamenii muncii din Capitală urmăresc cu viu interes lucrările acestui Congres, fiindcă preţuesc dragostea şi elanul cu care femeile s’au încadrat in marea bătălie pentru pace, pentru apărarea vieţii şi fericirii căminelor şi copiilor lor — a spus vorbitorul. In numele Comitetului Central a! U.T.M., tov. Ni­na Olteanu, membră a C.C. al U.T.M., a adus un tovărăşesc salut Congresului Fe­meilor Dermitate din R.P.R Vorbitoarea a arătat că ti­merele fete, mobilizate de Uniu­nea Tineretului Muncitor, participă cu însu­fleţire la acţiunile ce se desfăşoară sub con­ducerea partidului în marea operă de con­struire a socialismului. Uniunea Tineretului Muncitor consideră drept sarcină de primă însemnătate munca de educare a tinerelor fete, de sădire în rândul tineretului a unei atitudini juste principiale faţă de tovarăşele noastre — a spus tov. Nina Olteanu Dr. Natalia Scurtu, directorul Direcţiei Ocrotirii Mamei şi Copilului din Ministerul Sănătăţii, a vorbit despre atenţia şi grija stă­ruitoare pe care o acordă regimul democrat popular problemei ocrotirii mamei şi copilu­lui. O delegaţie de pionieri din Capitală a adus un călduros salut participantelor la Congre­sul femeilor democrate d­e R.P.R. La sfârşitul şedinţei de dimineaţă, Congre­sul a adoptat în unanimitate raportul Comi­siei de validare, şr Discuţiile asupra raportului au continuat în şedinţa de după amiază. Au mai luat cu­vântul : Paula Eftimescu, inginer chimist din regiunea Ploeşti, Frida Mitulschi, gospodină din oraşul­ Stalin, Florica Oprea, secretar al sfatului popular al oraşului Cluj, Stela Achi­mov, membră in comisia de femei de pe lângă sfatul popular al raionului N. Bălcescu din Capitală, Szocs Tereza, stahanov­stă la fabrica texti­l „Gh. Doja“ din Sf Gheorghe, Regiunea Autonomă Maghiară, Aspazia Vra­bie, prim secretar al comitetului raional Bo­toşani al P.M.R., Florica Szabó, soţie de miner din Baia Sprie, regiunea Baia Mare. Aducând Congresului salutul Consiliului Central al Sind­catelor din R.P R., tov Ma­ria Moraru, membru în Prezidiul Consiliului Central al Sindicatelor, a arătat că sindica­­tele trebue să sprijine antrenarea unui nu­măr cât mai mare de femei în procesul de producţie, în organizaţiile de stat, economice, etc. După încheierea discuţiilor, Congresul a aprobat în unanimitate raportul. Comitetul Central al U.F.D.R., fiind considerat descăr­cat de sarcinile sale După pauză, în șednţa prezidată de tov. Ileana Răcoșanu, s-a trecut la punctul 2 al ordinei de zi. Congresul a ales în unanimitate Comitetul Femeilor Democrate din RPR., din care fac parte 151 membre. Au fost alese apoi delegatele care vor re­prezenta femeile din patra noastră la Con­gresul Mondial al Femeilor. Delegatele la Congres au adoptat în una­nimitate rezoluţia Congresului Femeilor De­mocrate din R.P . Cu deosebită emoţie participantele la Con­gres au primi salutul unei delegaţii a co­­piilor coreeni găzdu'ţi de poporul nostru. Intr’o atmosferă de entuziasm, Congresul a hotărît tr'm'terea unui mesaj către Con­gresul Mund'al al Femei'or şi a line' te'e­­prame adresată Consiliului de Miniştri al RPR Cuvântul de încheiere a Convesnte­ a fost rost't de tov Stela Enescu, ministrul Preve­­derile­ Sperate Congresul s’a încheiat printr’o puternică manifestare a ataşamentului femeilor din pa­tria noastră Faţă de guvernul Republicii Populare R­oun­âne pentru pace şi prietenie între ponoare, pentru viaţa şi viitorul fer­rit­­al copiilor. (Agerpres). „Scânteia tinereți” 2 Iunie 1953 Pag- 3-a

Next