Scânteia Tineretului, iunie 1953 (Anul 8, nr. 1278-1302)
1953-06-02 / nr. 1278
Lucrările Congresului femeilor democrate din R. P. R. Discursultov. ChivuStoica Dragi tovarășe, In numele Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român $i al Guvernului Republicii Populare Române, aduc un călduros salut Congresului Femeilor Democrate din Republica Populară Română. Acest Congres este o puternică manifestare a voinţei de pace a milioanelor de femei din ţara noastră. El este totodată o mărturie a vieţii noi, libere şi luminoase, de care se bucură femeile în regimul de democraţie populară. Femeile din ţara noastră n’au uitat înjosirea şi umilinţa la care erau supuse la fiecare pas pe vremea regimului burghezo-moşieresc ca muncitoare, ca cetăţene şi chiar în viaţa de familie. Sub regimul burghezo-moşieresc, femeia era angajată în câmpul muncii cea din urmă şi concediată cea dintâi. Pe atunci, femeia cu greu se putea califica. La muncă egală cu bărbatul, femeia primea un salariu cu 40—50 la sută mai mic. Constituţia Republicii Populare Române consfinţeşte cu putere de lege că în ţara noastră femeia are drepturi egale cu ale bărbatului în toate domeniile vieţii de stat, economice, culturale şi social-politice. Un număr tot mai mare de femei au intrat în producţie în cele mai diferite munci. Din rândurile lor s-au ridicat numeroase stahanoviste şi fruntaşe în muncă, cunoscute şi iubite în întreaga ţară, mândria poporului nostru muncitor. Numeroase femei joacă un rol de seamă in viaţa culturală a Republicii Populare Române, muncind cu devotament pe tărâmul Învăţământului, ştiinţei, artei şi literaturii. Masse tot mai largi de femei participă activ la viaţa social politică a ţării, zeci de mii de femei sunt deputate în sfaturile populare regionale, raionale, orăşeneşti şi comunale. Numeroase femei fac parte din Marea Adunare Naţională, din guvern sau deţin posturi de răspundere în organizaţiile obşteşti şi în aparatul de stat, în instituţiile de învăţământ şi cele de cercetări ştiinţifice. Multe femei lucrează în posturi de directoare de întreprinderi, preşedinte de gospodării colective, conducătoare de instituţii, şi trebue spus că cea mai mare parte dintre ele îndeplinesc bine aceste munci, îndreptăţind încrederea ce le-a fost acordată. Urmând exemplul luminos al femeilor din Uniunea Sovietică, alături de toate femeile din ţările cu democraţie populară, femeile din Republica Populară Română participă activ la construirea vieţii noi. Regimul nostru democrat popular acordă o atenţie permanentă ocrotirii mamei şi copilului, asigurând concedii, plătite femeilor gravide, organizând numeroase maternităţi, creşe şi cămine de copii. Peste 11.000 die femei poartă titlul de cinste de „Mamă Eroină”, sunt distinse cu ordinul „Gloria Maternă“ sau cu „Medalia Maternităţii“. Consiliul de Miniştri examinează în prezent luarea unor noi măsuri în vederea lărgirii avantagiilor pentru femeile gravide şi femeile mame aflate în câmpul muncii, pentru dezvoltarea reţelei instituţiilor de ocrotire a mamei şi copilului, pentru sporirea numărului de creşe şi cămine de zi. Femeile, care reprezintă jumătate din populaţia ţării, au un rol uriaş în opera de construire a sociatismului. Orice manifestare de subaprecierea rolului femeii în economie, în aparatul de stat, trebue combătută şi lichidată cu hotărîre. Comitetul Central al Partidului Alunctoresc Român consideră că milioanele de femei dela oraşe şi sate pot şi trebue să fie atrase într’o măsură mai mare în diferite ramuri de producţie, în activitatea social- politică şi culturală. Ele trebuesc promovate cu mai multă îndrăzneală şi hotărîre în rfinnd de răspundere. Un rol însemnat revine femeilor în acţiunile locale de interes obştesc, în controlul asupra activităţii organelor comerţului de stat şi cooperatiste, peste tot unde spiritul gospodăresc a! femeii poate fi de mare folos, contribuind la îmbunătăţirea muncii şi la lichidarea lipsurilor. În acest scop este necesară o şi mai mare dezvoltare a mişcării de massă a femeilor. Sfaturile populare constitue tocmai acea organizaţie care poate şi trebue să atragă marea massă a femeilor în rezolvarea problemelor de interes obştesc, prin participarea lor activă în cadrul comisiilor permanente, în comitetele de cetăţeni, în comitetele de părinţi de pe lângă şcoli, în comitetele de sprijin depe lângă spitale, în munca de alfabetizare şi de culturalizare a masselor. Comitetul Central al Partidului a pus ca sarcină organizaţiilor de partid să acorde o cât mai mare atenţie muncii politice educative în rândul femeilor, atragerii femeilor în producţie şi promovării femeilor în munci de răspundere pe tărâmul activităţii de stat, economice şi obşteşti. Comitetul Central a recomandat organizaţiilor de femei din Republica Populară Română ca, intensificând mişcarea de massă a femeilor, să asigure încadrarea acestei mişcări în activitatea multilaterală a sfaturilor populare. Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Român îşi exprimă convingerea că acest Congres al Femeilor Democrate din Republica Populară Română va constitui un puternic imbold pentru o şi mai mare dezvoltare a mişcării de massă a femeilor din oraşele şi satele patriei noastre, că acest Congres va contribui la o şi mai largă atragere a femeilor în activitatea de dezvoltare economică şi culturală , a ţării. Masse tot mai largi de femei din toate colţurile lumii se pătrund de conştiinţa faptului că principala condiţie a sucesului luptei lor pentru o viaţă mai bună şi pentru viitorul fericit al copiilor este o pace trainică şi îndelungată. De aceea, întâmpinând cel de al treilea Congres Mondial al Femeilor, femeile din toate ţările lumii cer cu hotărîre să se pună capăt războaielor barbare împotriva popoarelor din Coreea, Vietnam, Malaia; ele acţivează pentru reducerea înarmărilor şi încheierea unui pact al păcii între cele cinci mari puteri, pentru rezolvarea problemelor internaţionale litigioase sau nerezolvate, pe baza înţelegerii reciproce între ţările cointeresate. Toţi oamenii iubitori de pace sunt preocupaţi astăzi de a asigura rezolvarea pe cale paşnică a tuturor problemelor internaţionale, de a asigura o pace trainică, bazată pe colaborarea între popoarele iubitoare de pace. Suntem siguri că acest Congres va fi o nouă şi puternică afirmare a hotărîrii milioanelor de fermei din ţara noastră de a-şi închina toate forţele lor pentru apărarea păcii, pentru făurirea unei vieţi noi, fericite, pentru viitorul însorit al copiilor noştri, pentru înflorirea patriei noastre scumpe — Republica Populară Română. Urez Congresului Femeilor Democrate din Republica Populară Română spor la muncă ! Peste câteva zile va avea loc la Copenhaga Congresul Mondial al Femeilor. Acest Cotigies va fi Congresul tuturor femeilor, va fi cea mai largă reuniune internaţional a femeilor din cele ce s’au ţinut până acum. La Stahanovista Maria Spineanu, de la uzinele „Victoria“-Calani, regiunea Hunedoara, a vorbit despre viaţa şi munca sa. Regimul de democraţie populară—a arătat vorbitoarea — mi-a dat posibilitatea ca prin muncă să-mi făuresc o viaţă mai bună. In trecut, am lucrat ani dea rândul pe pământul moşierilor şi chiaburilor. Astăzi, muncesc ca turnătoare la uzinele „Victoria“. Vorbind despre înflorirea vieţii moţilor, în anii Puterii Populare, ţăranca muncitoare Silvia Costea din comuna Bunteşti, regiunea Oradea, a arătat că în raionul Beiuş s’au construit şi se construesc mereu noi şcoli, cămine culturale, biblioteci şi instituţii sanitare. Irina Răchiţeanu-Şirianu, artistă emerită a R. P.R. a arătat că femeile artiste din ţara noastră, au misiunea de a mobiliza prin arta lor marea massă a femeilor muncitoare la luptă hotărîtă pentru construirea socialismului şi apărarea păcii. Stahanovista Maria Purdel, a vorbit despre succesele femeilor care muncesc în industrie. „Ca muncitoare la fabrica de maşini electrice „Dinamo“ mă străduiesc să dau cât mai multe maşini electrice pentru înfăptuirea măreţului plande electrificare. Din anul 1950, când am terminat şcoala profesională, lucrez într-o brigadă de tineret. Astăzi, mulţumită metodelor de muncă sovietice, dăm produse în contul anului 1957. Brigada noastră este brigadă stahanovista. Colectivista Maria Buciuceanu, preşedinta gospodăriei agricole colective „16 Februarie“, din satul Corbul de Sus, regiunea Constanţa, a vorbit despre munca rodnică dusă de colectiviste, despre aportul lor la întărirea economică, organizatorică şi dezvoltarea gospodăriei. „In gospodăria noastră — a spus vorbitoarea — femeile muncesc cu mult elan aducând contribuţia lor la dezvoltarea avutului obştesc. In numele femeilor din raionul Caransebeş a vorbit delegata Elena Viorel, director la S. M.T. Zăgujeni. Eu — a spus printre altele vorbitoarea — preţuesc mult această muncă pe care mi-a încredinţat-o partidul şi de aceea muncesc cu drag. Pentru campania de vară îmi iau angajamentul, în numele colectivului nostru, să depăşim planul de recoltare şi treeriş cu 50 la sută. Delegata Maria Crişan, mecanic de locomotivă la Depoul C.F.R. Cluj, a vorbit despre posibilităţile largi pe care ie-a deschis regimul nostru democrat popular în calificarea ei profesională. Prof. univ Elena Jeanrenaud, decanul Facultăţii de Ştiinţe Naturale din Iaşi a vorbit despre munca femeilor din institutele de învăţământ superior, muncă îndreptată spre traducerea în viaţă a planului de reconstrucţie a regiunii. Delegata Antonia Bohoret, a adus salutul femeilor care lucrează în gospodăria agricolă de stat din Valea Călugărească. Ea a arătat că aceste femei aduc un aport tot mai mare în muncile gospodăriei şi participă cu drag la acţiunile obşteşti. Aducând Congresului salutul din partea conpului didactic din regiunea Timişoara, Maria Munteanu, profesoară emerită a vorbit despre munca de educare în spiritul învăţăturii leninist-staliniste a tinerei genera ii, căreia astăzi în regimul nostru de democraţie populară îi sunt deschise toate căile pentru cucerirea ştiinţei. Delegata Reghina Danciu, soţie de miner din Vlalea Jiulu!, a exprimat hotărîrea femeilor de a munci pentru îndeplinirea planurilor locale ale sfaturilor populare, pentru a fi o trecere în revistă a forţei uriaşe a milioanelor de femei, de mame, din întreaga lume, hotărîte să apere alături de soţii şi fraţii lor, pacea şi viaţa copiilor lor. Delegatele pe care Congresul nostru le va Discuţii la raport contribui la înfrumuseţarea oraşelor şi centrelor miniere. Delegata Silvia Dan, directoarea coloniei de copii coreeni din Siret, regiunea Suceava, a arătat în cuvântul său dragostea cu care poporul român şi îndeosebi femeile, înconjoară pe copiii coreeni ai căror părinţi au căzut în luptă împotriva cotropitorilor care au însângerat pământul Coreei. Ecaterina Vizureanu, membră în comisia de femei de pe lângă sfatul popular al oraşului Bârlad, a subliniat că aplicarea în viaţă a noii forme organizatorice a făcut ca în oraş masse largi de femei să fie mobilizate în acţiunile sfatului popular Luând cuvântul, Maria Ionescu, directoarea şcoalei pedagogice de fete din Caracal, a vorbit despre condiţiile mereu mai bune în care trăiesc şi muncesc cadrele didactice din ţara noastră şi a subliniat rolul pe care îl au învăţătoarele în educarea copiilor oamenilor muncii în spiritul dragostei de patrie şi al prieteniei între popoare şi în atragerea femeilor la activitatea pe tărâm obştesc. Delegata Eva Kremer din comuna Horea, regiunea Arad, a arătat că noua formă de organizare a mișcării de femei a fost primită cu multă bucurie de către femei. In raportul prezentat la acest Congres — a spus Sanda Gherghel, secretara comitetului regional de luptă pentru pace Galati — s’a arătat că în patria noastră liberă, femeile au dovedit prin fapte dorinţa lor fierbinte de pace. In regiunea noastră, nenumărate sunt exemplele de femei care încadrate activ în această luptă nu precupeţesc eforturile lor pentru dobândirea de rezultate rodnice. Gospodina Pachiţa Huţu, preşedinta unei adunari de delegate din Iaşi, a arătat că munca femeilor a luat un mare avânt de când au fost alese adunările de delegate,in cinstea Congresului, femeile din oraşul Iaşi, dintre care numeroase femei casnice, s-au antrenat în acţiuni ce au ca scop să îmbunătăţească şi să înfrumuseţeze viaţa oamenilor muncii. Stahanovista Elena Chişiu de la Industria Bumbacului A a vorbit printre altele despre succesele ei în producţie, arătând că prin folosirea metodelor de muncă ale stahanoviştilor sovietici reuşeşte să depăşească ‘zilnic planul de producţie cu 10 la sută, dând fire numai de calitatea I-a Delegata Tudora Pârlog a arătat că în munca sa de preşedintă a gospodăriei agricole colective „Drumul lui" Lenin" din comuna Ianca, regiunea Galaţi, a căutat să promoveze cu încredere femeile în diferite munci de răspundere ale gospodăriei. Poeta Nina Cassian, a arătat în cuvântul său că regimul de democraţie populară a făcut posibilă dezvoltarea capacităţii creatoare a femeilor în toate domeniile de activitate. Vorbitoarea s-a referit apoi la problemele literaturii pentru copii, de care scriitoarele trebue să fie preocupate mai îndeaproape. Femeia scriitor — a spus ea — trebue să fie nu numai mama copiilor proprii, ci mama învăţătoare a tuturor copiilor ţării. Delegata Ioana Popa, preşedinta sfatului popular raional Craiova, a arătat că femeiie participă cu mult elan prin muncă voluntară la înfrumuseţarea oraşului şi satelor. Delegata Gabriela Baloşin a vorbit despre "soţiile de militari arătând dragostea lor de a munci pentru construirea socialismului în patria noastră, prin încadrarea în producţie, prin participarea la acţiunile de culturalizare şi la îndeplinirea planurilor locale ale sfaturilor populare. Colectivista Smaranda Băbălan, din comuna Frătăuţii Vechi, regiunea Suceava, a subliniat hărnicia cu care femeile din aalege, ca să ne reprezinte la acest măreţ Congres, vor exprima hotărîrea noastră de a participa alături de sutele de milioane de femei din lumea întreagă la lupta activă pentru pace şi prietenie între popoare. ceastă gospodărie, eliberate de exploatarea moşierilor şi chiaburilor, lucrează pentru mărirea avutului obştesc al gospodăriei, precum şi lupta colectiviştilor împotriva acţiunilor chiabureşti. Munca noastră a fost însufleţită şi mai mult de cuvintele rostite de tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dej, la Congresul fruntaşilor din gospodăriile agricole colective Noi cu toţii ne dăm seama că această cuvântare constitue programul muncii noastre paşnice Delegata Emilia Bucoi, preşedinta cooperativei din comuna Seleuşu, regiunea Stalin, după ce a vorbit despre succesele cooperativei pe care o conduce, a scos în relief felul în care au fost antrenate femeile în cooperativă, valorificând tot mai multe produse prin mijlocirea acesteia. Vicepreşedinta Uniunii Cooperativelor de Consum din raionul R. Vâlcea, regiunea Piteşti, Elena Băgăluţ, a vorbit despre munca susţinută de mobilizare a masselor de cooperatori, cât şi a ţărănimii muncitoare în valorificarea surplusului lor de produse agricole prin cooperativele săteşti. Delegata Maria Vincler, secretar ail comitetului executiv al sfatului popular al oraşului Tg Mureş, a vorbit despre munca înfrăţită a femeilor de naţionalitate maghiară şi română, desfăşurată în toate domeniile de activitate ale vieţii economice, sociale şi culturale. După ce a subliniat că în regiunea Bucureşti, ca şi pe întreg cuprinsul ţării, aplicarea noii forme organizatorice a constituit un eveniment important în viaţa femeilor, vicepreşedinta sfatului popular al regiunii Bucureşti, Anica Lefter, a dat ca exemplu faptul că în ultimul timp, numai în 14 raioane ale regiunii, 168 de femei au fost promovate în munca de director de cămin cultural. Delegata Paula Eftimescu, inginer chimist , regiunea Ploeşti, a vorbit pe larg despre activitatea pe care o desfăşoară temelie ce lucrează în laboratoarele de cercetări ştiinţifice ale industriei de petrol, pentru mărirea producţiei de ţiţei, pentru obţinerea de derivate de calitate şi înlăturarea cauzelor de detectări tehnice ale utilajului petrolifer. Delegata Stela Achimov din București a arătat că prin aplicarea noii forme organizatorice, în raionul Nicolae Bălcescu au fost mobilizate în jurul celor 3.080 delegate alese 33.000 femei, fapt care ilustrează lărgirea mişcării de femei. Stahanovista Szöcs Tereza din Regiunea Autonomă Maghiară, a vorbit despre munca liberă pe care o duce în condiţiile regimului de democraţie populară, precum şi despre succesele cu care a întâmpinat Congresul femeilor democrate din R.P.R. Delegata Aspazia Vrabie, prim secretar al comitetului raional Botoşani al P.M.R., a arătat printre altele aportul femeilor la dezvoltarea economică şi culturală a oraşului Botoşani. In cinstea Congresului Mondial al Femeilor, femeile din Botoşani se angajează să muncească mai mult pentru dezvoltarea raionului lor, contribuind la terminarea celor 20 de şcoli şi cămine culturale, la repararea teatrului din oraş, la amenajarea ştrandului şi locurilor virane pe care le vor transforma în grădini, cu flori. Delegata Florica Szabó, soţie de miner din Baia Sprie, regiunea Baia Mare, a arătat că noua formă de organizare a mişcării femeilor s-a dovedit mobilizatoare şi pentru soţiile de mineri din Baia Mare. ,,Femeile din R. P. R. în luptă pentru pace şi prietenie între popoare“ Năzuinţa cea mai scumpă a poporului român ca şi a tuturor popoarelor lumii — a arătat vorbitoarea — este pacea. Pacea înseamnă pentru oamenii muncii, pentru milioanele de femei din ţara noastră construirea unei vieţi noi şi luminoase, liniştea căminelor, viitorul fericit al copiilor Cu conştiinţa răspunderii pe care o poartă pentru viaţa şi viitorul copiilor lor, femeile din RPR, îşi exprimă voinţa fermă de a apăra pacea, fie a-şi închina toate eforturile, talentul şi iniţiativa creătoare, cauzei măreţe a socialismului, înfloririi patriei noastre libere şi independente. Poporul român este vital interesat în menţinerea şi consolidarea păcii în lumea întreagă. El socoteşte drept datoria sa sfântă să contribue la apărarea cauzei păcii, prin unirea eforturilor sale cu eforturile tuturor popoarelor iubitoare de pace şi libertate. Popoarele urăsc şi blestemă războiul. Poporul nostru, toate femeile, toate mamele din ţara noastră salută cu căldură şi nădejde fecare acţiune care poate contribui la apărarea păcii şi condamnă cu asprime acele cercuri reacţionare care împiedică pe faţă sau pe ascuns rezolvarea paşnică a problemelor internaţionale şi continuă politica de pregătire a unui nou război. Exprimând interesele poporului şi adâncul său ataşament pentru cauza păcii, Guvernul R.P.R. sprijină cu putere propunerile Congresului Popoarelor pentru Apărarea Păcii de a se rezolva toate chestiunile litigioase pe ca e paşnică şi pe calea unor acorduri între tarile interesate. Fiecare om cinstit din ţara noastră doreşte fierbinte să fie oprită vărsarea de sânge dim Coreea, îngrijoraţi de primejdia reînvierii militarismului german, care a pricinuit atâtea suferinţe poporului nostru în decursul celor două războaie trecute, tot oamenii muncii din R.P.R. sunt direct interesaţi ca dorinţa poporului german de a făuri o Germanie unită, paşnică şi democratică să fie realizată. Poporul nostru este convins că rezolvarea problemelor de care depinde pacea lumii nu este posibilă fără participarea la tratative a unei asemenea forţe uriaşe a păcii cum este R. P. Chineză. Aceasta este convingerea şi dorinţa tuturor popoarelor. Un rol uriaş în fruntea luptei pentru realizarea acestor năzuinţe arzătoare ale popoarelor îl joacă politica de pace consecventă a Uniunii Sovietice Politica de pace şi prietenie între popoare, măsurile concrete care sunt întreprinse de U.R.S.S., China şi ţările de democraţie populară, pentru reglementarea paşnică a tuturor problemelor litigioase sunt susţinute cu însufleţire de către întreaga omenire iubitoare de pace şi libertate In rândurile luptătorilor pentru pace din întreaga lume, un loc de cinste îl ocupă femeile. Federaţia Democrată internaţională a Femeilor numără peste 135 milioane de femei din 55 de ţări. Zi de zi ele duc o luntă neobosită pentru pace şi colaborare între popoare In avantgarda mişcării internaţionale democratice a femeilor păşesc femeile din Uniunea Sovietică, Republica Populară Chineză şi ţările de democraţie populară. Grija caldă pentru om in aceste ţări, înflorirea economică pe calea creşterii şi perfecţionării necontenite a producţiei socialiste politica de pace şi prietenie între ponoare, asigură necontenita ridicare a nivelului de trai şi cultural al masselor. Devotate cu trup şi suflet patriei noastre libere şi independente, milioanele de femei din ţara noastră, luptă cu avânt, sub conducerea Partidului Muncitoresc Român, pentru acelaş ţel : întărirea patriei, construirea socialismului, apărarea păcii, împotriva primejdiei unui nou război. Ele se mândresc că la toate succesele minunate ale poporului nostru pot aduce şi contribuţia lor rodnică. Rezultatele însemnate obţinute în dezvoltarea economiei noastre naţionale asigură în măsură din ce în ce mai mare ocrotirea de către stat a familiei, mamei şi copilului, condiţie necesară pentru participarea femeilor în toate domeniile vieţii politice, economice şi culturale, înconjurate de grija partidului şi guvernului, femeile muncitoare din RPR muncesc cu abnegaţie şi devotament în întreprinderile socialiste, în agricultură, învăţământ, insituţiile sanitare, în organizaţiile de comerţ şi sprijină activitatea gospodărească a sfaturilor populare. Partidul Muncitoresc Român ne arată că atragerea femeilor în procesul de producţie, calificarea şi promovarea lor în munci de răspundere este o problemă de mare impor-Raport prezentat de tov. Ileana Răceanu la Congresul femeilor democrate din R.P.R. tanţă pentru statul nostru de democraţie populară. Cu toate acestea, unele organe de stat şi organizaţii de massă — sindicatele, U.F.D.R., U.T.M., — nu introduc în viaţă ,cu toată consecvenţa această sarcină trasată de partid şi guvern. Regimul de democraţie populară a ridicat ţăranca muncitoare la o viaţă nouă. Ţărăncile muncitoare au astăzi un rol de seamă în viaţa satului. Ele dau dovadă de devotament crescând şi pricepere în muncă şi de vigilenţă faţă de duşman. Massele largi de ţăranci muncitoare, răspunzând chemării partidului şi guvernului, luptă cu însumeţire pentru asigurarea unor recolte bogate, pentru îndeplinirea la timp şi în bune condiţiuni a muncilor agricole, cultivă cu pricepere terenuri cu legume şi zarzavaturi, se îngrijesc de creşterea vitelor, a păsărilor, a porcilor, etc. Tot mai numeroase ţărănci muncitoare fac contractări cu cooperativele, pentru valorificarea surplusului de produse, aducând astfel contribuţia lor la întărirea schimbului între oraş şi satele îşi achită la timp obigaţiile către stat, conştiente din ce în ce mai mult că prin aceasta sprijină înflorirea satelor şi îşi îmbogăţesc propria lor viaţă. Mii de sătence urmează cursurile agrotehnice şi zootehnice pentu însuşirea metodelor înaintate sovietice de muncă. Urmând chemarea partidului şi guvernului, înţelegând că drumul gospodăriei agricole colective este singurul drum spre belşug şi fericire, un număr tot mai mare de ţărănci muncitoare intră in gospodăriile agricole colective Femeile colectiviste trebue să fie mai muţi atrase în lupta pentru întărirea gospodăriilor colective, pentru obţinerea unor recolte bogate, pentru îndeplinirea sarcinilor puse în planul de stat, pentru realizarea programuui măreţ de dezvoltare a agriculturii noastre, expus de tovarăşul Cili. Gheorghiu-Dej la Congresul fruntaşilor din gospodăriile colective. In anii regimului de democraţie populară, un număr mare de femei gospodine au dobândit o nouă conştiinţă cetăţenească. Zeci de mii de femei gospodine sprijină cu avânt munca sfaturilor populare, acţiunile lor edilitare, culturale, socune, munca pentru descoperirea şi folosirea resurselor locale, pentru dezvoltarea industriei locale. In cinstea Congresului Mondial al Femeilor, a Festivalului Mondial al Tineretului şi Studenţilor pentru Pace şi Prietenie, urmând exemplul muncitoarelor din fabrici, femeile gospodine au amenajat spaţii verzi, au participat în acţiuni de înfrumuseţare a cartierelor şi străzilor, în acţiuni sociale pe lângă instituţiile sanitare şi de copii, sprijină acţiunile pentru mai buna aprovizionare a oamenilor muncii cu produse de larg consum Femeile gospodine, soţii de muncitori, tehncieni şi funcţionari, au deasemenea un rol deosebit de important în sprijinirea muncii pe care o duc soţii lor pentru îndeplinirea planului in întreprinderi şi pe şantierele socialismului. Gospodinele trebue să intensifice activitatea lor în domeniul îngrijirii avutului obştesc, în primul rând a locuinţeor, în domeniul controlului obştesc, asupra activităţii comerciale, să participe activ la diferite acţiuni edilitare, culturale, sociale ale sfaturilor populare. In continuare, raportul s'a ocupat de sarcinile femeilor în domeniul educării Copiilor, în spiritul dragostei de patrie, în spiritul recunoştinţei nemărginite faţă de Uniunea Sovietică, a dragostei şi prieteniei între popoare in copiii noştri trebue să sădim dragostea de muncă, abnegaţia pentru cauza poporului muncitor. In statul nostru, educaţia din familie se compleetează reciproc cu cea din şcoală şi societate. Femeile trebue să-şi intensifice activitatea în comitetele de părinţi de pe lângă şcoli După ce a subliniat ridicarea nivelului cultural pe care au cunoscut-o în anii puterii populare — femeile române şi cele aparţinând minorităţilor naţionale — vorbitoarea a relevat participarea lor la viaţa politică şi culturală a ţării, ca îndrumătoare, directoare de cămine culturale, bibliotece. Munca plină de avânt a femeilor din R.P.R. pentru întărirea şi înflorirea patriei, participarea lor la toate acţiunile de solidaritate internaţională iniţiate de Congresul Popoarelor, de Consiliul Mondial al Păcii şi de F. D. I. F., sunt un aport preţios în lupta pentru pace a milioanelor de femei din femea întreagă. In comitetele de luptă pentru pace din R.P.R., femeile reprezintă jumătate din numărul membrilor. Ele au strâns milioane de semnături pe Apelul pentru încheierea unui Pact al Păcii între cete cinci mari puteri. In acţiunea ce s’a desfăşurat in ţara noastră pentru ajutorarea poporului coreean, mii de femei au participat în echipele de colectare, la trierea şi ambalarea hainelor şi alimentelor, aducând astfel sprijinul lor frăţesc luptei eroice a poporului coreean. Cu dragoste caldă de mame, ele îngrijesc pe cei 1.500 copii coreeni găzduiţi în ţara noastră. Ţinerea celei de a 13-a sesiuni a F.D.I.F. la noi în ţară şi vizitele delegatelor străine la noi au fost un prilej pentru întărirea solidarităţii femeilor din ţara noastră cu lupta popoarelor pentru libertate, pace şi democraţie, îndrumată de Partidul Muncitoresc Român, mişcarea femeilor din ţara noastră a constitui o şcoală politică şi practică pentru femei. Prin experienţa câştigată în muncă, sute şi mii de femei s-au ridicat din simple gospodine şi ţărance muncitoare în munci de răspundere în aparatul de partid, de stat, economic şi administrativ. Au fost alese aproape 27.001 femei ca deputate în sfaturile populare şi 66 femei ca deputate în Marea Adunare Naţională, participând astfel activ la conducerea treburilor obşteşti. Sfaturile populare — organe locale ale puterii de stat şi în acelaş timp cele mai largi organizaţii de massă ale oamenilor muncii de la oraşe şi sate — au creat posibilitatea participării masselor de oameni ai muncii, inclusiv ai masselor de milioane de femei, la conducerea şi rezolvarea treburilor de ştit şi obşteşti. Plenara C.C. al U.F.D.R., din 10—11 Aprilie 1953, şi-a însuşit recomandarea partidului şi a trecut la organizarea mişcării de massă a femeilor în jurul sfaturilor populare, îndreptând spre această muncă întregul activ al U.F.D.R.-ului. Pentru cuprinderea şi îndrumarea acestei mişcări de massă a femeilor de către sfaturile populare, Consiliul de Miniştri al R.P R. a hotărît înfiinţarea Comisiilor de femei pe lângă sfaturile populare. Au fost alese în adunări de către massele de femei, delegate ale femeilor, care au constituit apoi adunări ale delegatelor. Această formă de organizare s’a dovedit dela început că este cea mai corespunzătoare în condiţiile actuale, pentru mobilizarea milioanelor de femei muncitoare, intelectuale, ţărănci muncitoare, gospodine, la opera de înfloire a oraşelor şi satelor, de construire a socialismului, de apărare a păcii. Intr’un timp scurt, de o lună de zile, în blocuri, străzi, cartiere şi sate, pretutindeni unde locuiesc femei, s’au desfăşurat cu entuziasm consfătuirile femeilor pentru alegerea delegatelor, adunările generate pentru alegerea preşedintelor şi a Comisiilor de femeie pe lângă sfaturile populare. Congresul Uniunii Femeilor Democrate din România din anul 1950, au ales Comitetul Central al U.F.D.R, care și-a dus până în prezent activitatea sa. Propunem Congresului nostru să dea deslegare şi să considere încheiată activitatea depusă de Comitetul Central al U.F.D.R., alegând în fruntea mişcării de femei din R.P.R un organ reprezentativ — „Comitetul Femeilor Democrate din R.P R.“ în care să fie alese femei din toate domeniile de activitate de la oraşe şi şase, constructoare active ale socialismului şi neobosite luptătoare pentru pace. Comitetul Femeilor Democrate din R.P.R. va avea ca sarcină de bază mobilizarea rasselor de femei de la oraşe şi sate la lupta activă pentru apărarea păcii; cultivarea în rândurile femeilor a dragostei faţă de patria noastră scumpă, Republica Populară Română, a dragostei şi recunoştinţei faţă de marea Uniune Sovietică, eliberatoarea şi sprijinitoarea ţării noastre; cultivarea în rândurile femeilor a spiritului solidarităţii internaţionale şi prieteniei între popoare. Comitetul Femeilor Democrate din R.P.R va reprezenta mişcarea de femei din ţara noastră în Federaţia Democrată Internaţională a Femeilor în scopul strângerii legăturilor de prietenie cu femeile iubitoare de pace din toată lumea. Rezoluţia congresului femeilor democrate din R.P.R. Congresul Femeilor Democrate din R.P.R. ţinut în zilele de 30 şi 31 Mai 1953, îşi însucşeşte raportul despre „Femeile din R.P.R în lupta pentru pace şi prietenie între popoare” şi cheamă femeie muncitoare, ţărănci mun- citoare, intelectuale şi gospodinele de pe întreg cuprinsul ţării să lărgească şi să întă- crească mişcarea de massă organizată a femeilor, în lupta pentru înflorirea oraşelor şi sa- telor ţării, pentru construirea vieţii noi libere şi îmbelşugate, pentru apărarea păcii şi prie- teniei între popoare, pentru viitorul fericit al copiior. Congresul cheamă pe delegatele alese de emei pe case, străzi, cartiere şi sate, să întărească permanent legăturile cu massele de femei ce le-au ales şi să le antreneze activ în muncă concretă, în activitate gospodărească, culturală, sanitară a sfaturilor populare — cea mai largă organizaţie de massă a oamenilor muncii de la oraşe şi sate. Congresul încredinţează Comitetului Femeilor Democrate din R.P.R., pe care l-a ales, sarcina de a reprezenta milioanele de femei din ţara noastră în Federaţia Democrată Internaţională a Femeilor, de a asigura strângerea legaturilor cu femeile din urnea întreagă, in lupta pentru pace şi prietenie între popoare. Femeile din R.P.R., prin delegatele întrunte în congresul Femeilor Democrate, salută Congresul Mondial al Femeilor ce va avea loc peste câteva zle la Copenhaga şi încredinţează delegaţiei române la acest Congres mandatul de a transmite femeilor din lumea întreagă hotărîrea nestrămutată a femeilor din ţara noastră de a participa cu toate forţele la lupta pentru nobila cauză a păcii. Şedinţa de Duminică Duminică au continuat lucrante Congresului Femeilor Democrate din R.P.R. In şedinţa de dimineaţă, prezidată de tov. Tinea Anton, preşedintele gospodăriei agricole colective din comuna I.C. Frimu, regiunea Bucureşti, au continuat discuţiile asupra problemelor puse de raportul „Femeile din R.P.R. în lupta pentru pace şi prietenie între popoare”. Au luat cuvântul: Ecaterina Vizureanu, membră a comisiei de femei de pe lângă sfatul popular al oraşului Bârlad, Maria Ionescu, directoarea şcolii pedagogice de fete din oraşul Caracal, Eva Kremer, colectivistă din comuna Horea, regiunea Arad, Sanda Gherghel, secretara comitetului de luptă pentru pace al regiunii Galaţi, Pachita Huţu, preşedinta Adunării delegatelor din sectorul Păcurari, oraşul Iaşi, Elena Chişiu, stahanovista la Industria Bumbacului din Bucureşti, Tudora Pârlog, preşedinta gospodăriei agricole colective din comuna Ianca, regiunea Galaţi, Maria Ioaniţiu, învăţătoare din comuna Ocoliş, raionul Turda, regiunea Cluj, Nervi Cassan, poetă, laureată a Premiului de Stat, Ioana Popa, preşedinta sfatului popular al raionului Craiova, Gabriela Baloşin, soţie de militar, Smaranda Băbălan, membră a gospodăriei agricole colective, din Frătăuţii Vechi, regiunea Suceava, Emilia Bucoi, preşedinta cooperativei din comuna Seleuşu, regiunea Stalin, Aurelia Trandafir, strungar, regiunea Bacău, Elena Băgăluţ, vicepreşedintă a Uniunii Cooperativelor de Consum din raionul Vâlcea, Maria Vincler, secretară a sfatului popular al oraşului Tg. Mureş, care a vorbit în limba maghiară, Anica Lefter, vicepreşedintă a Sfatului Popular al regiunii Bucureşti. Acad. Mihail Sadoveanu, a adus un călros salut Congresului din partea Comitetului Permanent pentru Apărarea Păcii din R.P.R. Vorbitorul a spus printre altele:in 9 ani, ţara noastră a făcut progrese deosebit de însemnate în toate sectoarele vieţii sociale şi economice in toate aceste sectoare, femeia a dobândit un rol tot mai însemnat şi hărnicia de muncă a femeilor din Republica Populară Română urmează o creştere în măsura în care poporul nostru muncitor se ridică din punct de vedere material şi cultural. in lupta pentru pace, care se desfăşoară la noi, 48 la sută din membrii comitetelor de luptă pentru apărarea păcii sunt femei. Parte din activitatea comitetelor, în această operă de primă importanţă pentru pacificarea lumii şi pentru aducerea bunei înţelegeri în omenire, nu ar putea fi îndeplinită mai bine şi mai cu succes decât de femei. Pentru sprijinirea luptei poporului coreeani, mii şi mii de femei dela noi s’au străduit, adunând bani, îmbrăcăminte, alimente. Salutului ce-i exprim aici, din toată inima, i se adaugă dragostea şi admiraţia pentru mamele, soţiile, surorile, fiice ale poporului nostru muncitor, pătrunse de o înaltă conştiinţă faţă de patrie şi faţă de Umanitate — a încheiat acad. M. Sadoveanu. După pauză, şedinţa a fost prezidată de tov. Elisabeta Andok, secretara comitetului U.F.D.R. din Regiunea Autonomă Maghiară. In numele Comitetului Executiv al Sfatului Popular al Capitalei, Congresul a fost salutat de tov. Crăciun Blidaru, preşedintele Comitetului Executiv al Sfatului Popular al Capitalei. Oamenii muncii din Capitală urmăresc cu viu interes lucrările acestui Congres, fiindcă preţuesc dragostea şi elanul cu care femeile s’au încadrat in marea bătălie pentru pace, pentru apărarea vieţii şi fericirii căminelor şi copiilor lor — a spus vorbitorul. In numele Comitetului Central a! U.T.M., tov. Nina Olteanu, membră a C.C. al U.T.M., a adus un tovărăşesc salut Congresului Femeilor Dermitate din R.P.R Vorbitoarea a arătat că timerele fete, mobilizate de Uniunea Tineretului Muncitor, participă cu însufleţire la acţiunile ce se desfăşoară sub conducerea partidului în marea operă de construire a socialismului. Uniunea Tineretului Muncitor consideră drept sarcină de primă însemnătate munca de educare a tinerelor fete, de sădire în rândul tineretului a unei atitudini juste principiale faţă de tovarăşele noastre — a spus tov. Nina Olteanu Dr. Natalia Scurtu, directorul Direcţiei Ocrotirii Mamei şi Copilului din Ministerul Sănătăţii, a vorbit despre atenţia şi grija stăruitoare pe care o acordă regimul democrat popular problemei ocrotirii mamei şi copilului. O delegaţie de pionieri din Capitală a adus un călduros salut participantelor la Congresul femeilor democrate de R.P.R. La sfârşitul şedinţei de dimineaţă, Congresul a adoptat în unanimitate raportul Comisiei de validare, şr Discuţiile asupra raportului au continuat în şedinţa de după amiază. Au mai luat cuvântul : Paula Eftimescu, inginer chimist din regiunea Ploeşti, Frida Mitulschi, gospodină din oraşul Stalin, Florica Oprea, secretar al sfatului popular al oraşului Cluj, Stela Achimov, membră in comisia de femei de pe lângă sfatul popular al raionului N. Bălcescu din Capitală, Szocs Tereza, stahanovstă la fabrica textil „Gh. Doja“ din Sf Gheorghe, Regiunea Autonomă Maghiară, Aspazia Vrabie, prim secretar al comitetului raional Botoşani al P.M.R., Florica Szabó, soţie de miner din Baia Sprie, regiunea Baia Mare. Aducând Congresului salutul Consiliului Central al Sindcatelor din R.P R., tov Maria Moraru, membru în Prezidiul Consiliului Central al Sindicatelor, a arătat că sindicatele trebue să sprijine antrenarea unui număr cât mai mare de femei în procesul de producţie, în organizaţiile de stat, economice, etc. După încheierea discuţiilor, Congresul a aprobat în unanimitate raportul. Comitetul Central al U.F.D.R., fiind considerat descărcat de sarcinile sale După pauză, în șednţa prezidată de tov. Ileana Răcoșanu, s-a trecut la punctul 2 al ordinei de zi. Congresul a ales în unanimitate Comitetul Femeilor Democrate din RPR., din care fac parte 151 membre. Au fost alese apoi delegatele care vor reprezenta femeile din patra noastră la Congresul Mondial al Femeilor. Delegatele la Congres au adoptat în unanimitate rezoluţia Congresului Femeilor Democrate din R.P . Cu deosebită emoţie participantele la Congres au primi salutul unei delegaţii a copiilor coreeni găzdu'ţi de poporul nostru. Intr’o atmosferă de entuziasm, Congresul a hotărît tr'm'terea unui mesaj către Congresul Mund'al al Femei'or şi a line' te'eprame adresată Consiliului de Miniştri al RPR Cuvântul de încheiere a Convesnte a fost rost't de tov Stela Enescu, ministrul Prevederile Sperate Congresul s’a încheiat printr’o puternică manifestare a ataşamentului femeilor din patria noastră Faţă de guvernul Republicii Populare Rounâne pentru pace şi prietenie între ponoare, pentru viaţa şi viitorul ferrital copiilor. (Agerpres). „Scânteia tinereți” 2 Iunie 1953 Pag- 3-a