Scânteia Tineretului, iunie 1953 (Anul 8, nr. 1278-1302)

1953-06-10 / nr. 1285

Acolo unde tinereţea nu înseamnă bucurie... Soarele de funie cu razele-i calde, lu­minează şi la noi şi în Franţa, şi în Un­garia şi în Statele Unite, şi în Italia şi în Bulgaria. Peste tot verdeaţa a luat locul iernii mohorîte. Dar toate acestea nu au adus, pretutin­deni, bucurie tinereţii. Mulţi sunt tinerii care, în ţările capita­liste, nu au mai apucat aceste zile. Mulţi s’au sinucis din cauza mizeriei. Tânărul francez Maurice Alexandre s’a sinucis când a aflat că este concediat. Mama lui fusese şi ea dată afară de la aceeaşi fabrică cu puţin timp înainte. Maurice a preferat moartea, foametei. Tot în Franţa tânărul Stephanel­ Najou din Andincourt a fost găsit într’o şură gata să moară chinuit de foame. Şi printre milioanele de copii care tru­desc în fabricile şi pe ogoarele capitaliş­tilor americani zilele minunate ale verii nu înseamnă decât înteţiirea muncii de rob. Chiar o colaboratoare a ziarului burghez american „New York Times“ — Lewsy Fireman — îşi intitulează o broşură des­pre copiii americani „Copii care n'au vă­zut niciodată fericirea“. Despre mizerie poate vorbi şi tânăra en­glezoaică Barbara Ross. Puţini sunt cei care ştiau că tânăra chelneriţă dintr-unul din restaurantele West-Endului londonez este una şi aceeaşi cu studenta de la şcoa­la de arte. Acum, Barbara Ross şi-a gă­sit un alt post şi desigur multă vreme ea va trebui să lucreze în altă meserie decât în cea pe care şi-a ales-o, numai şi nu­mai pentru a-şi putea câştiga o existenţă modestă. Dar Stephaneli sau Barbara nu sunt decât doi dintre milioanele şi milioanele de tineri şi tinere care în lumea capitalis­tă îndură jugul foamei şi al mizeriei, al şomajului şi al bolilor, al lipsei de pers­pective şi al ameninţării de a fi înrolat în armate de mercenari. Reducerea producţiei civile în ţările ca­pitaliste duce la îngroşarea armatei de „oameni de prisos“ , aşa cum sunt nu­miţi cu cinism şomerii de către capita­lişti. La vârsta când doreşti să munceşti, să creezi, nu ai posibilitate să o faci în ţă­rile capitaliste. In Italia sunt peste 600.000 de tineri şi tinere care bat drumurile în căutare de lucru. In Germania occidenta­lă sunt peste 800.000 de şomeri tineri. Pentru mulţi tineri din ţările capitalis­te problema însuşirii unei meserii a de­venit o problemă de nerezolvat. Astfel în Statele Unite 74 la sută din tinerii până la 21 de ani nu au nicio calificare, iar în Austria numărul ucenicilor a scăzut cu peste 30 la sută Dar oare situaţia tinerilor muncitori care au avut „fericirea“ să găsească de lucru este mai bună ? Nicidecum. Salarii­le de mizerie, mai mici ca ale vârstnicilor, sporirea infernală a ritmului de muncă, bolile şi lipsa de protecţie a muncii — iată ce îndură „fericitul“ care a găsit de lucru. Oare ce să facă mai întâi cu salariul său tânărul muncitor calificat iugoslav care primeşte pe oră 30 de dinari,, adică preţul unei sticle cu apă minerală ? Nu e de mirare că muncind în astfel de condiţiuni, mii şi mii de tineri mor în floarea vârstei. Cei peste 76 la sută dintre tinerii muncitori petrolişti din Venezuela, bolnavi de tuberculoză, constitue un act de acuzare împotriva capitalismului. O viaţă şi mai grea duc tinerii din co­lonii şi ţările dependente. Monopoliştii a­­mericani şi englezi intensifică la maximum exploatarea popoarelor coloniale, transfor­mând totodată aceste ţări în baze milita­re, iar pe tineri în mercenari ai armate­lor imperialiste. In India, de exemplu, ţară cu atâtea­­bogăţii naturale, 80 la sută din populaţie este analfabetă, iar 50 la sută din copii mor înainte de a ajunge la vârs­ta de 12 ani. Desigur că în faţa acestei situaţii, tine­rii din ţările capitaliste nu stau indife­renţi, ei caută cauza mizeriei groaznice în care se sbat. Ei înţeleg din zi în zi mai clar că regimul capitalist este­ vino­vat de mizeria groaznică în care se sbat. Şi în timp ce şomajul şi bolile, foame­tea­ şi ritmul infernal de muncă, fac viaţa de netrăit pentru milioane de tineri din ţările capitaliste, profiturile marilor mono­pol­işti sunt în creştere. Astfel,­ societatea americană „General Motors“ care exploa­tează munca a aproape 600.000 de mun­citori şi execută comenzi de război, şi-a ridicat profiturile în 5 ani la uriaşa sumă de 5954 milioane dolari, iar profiturile tru­stului lui Morgan „United States Steel“ s-au împătrit în aceeaşi perioadă. Tinerii şi toţi oamenii muncii americani sunt jefuiţi şi prin impozitele nenumărate pe care sunt obligaţi sa Ie plătească. Atunci când cum­pără o pâine — recunoaşte ziarul „Wall­street Journal“ — contribuabilul american plăteşte 150 de impozite, atunci când cum­pără un costum bărbătesc — 116 impozi­te, iar când cumpără un ou 100 de impo­zite. Cu aceşti bani se plătesc monopolişti­­lo­r tancuri şi avioane menite să omoare şi să distrugă. Capitaliştii obţin astăzi pro­fituri maximale tocmai prin exploatarea, ruinarea şi pauperizarea majorităţii popu­laţiei ţării respective, prin aservirea şi je­fuirea sistematică a popoarelor altor ţări, mai ales din ţările înapoiate, şi prin răz­boaie şi prin, militarizarea economiei na­ţionale, împotriva nemiloasei exploatări capita­liste, împotriva cursei înarmărilor se ridică azi la luptă pături mereu mai largi ale ti­neretului, aruncate în ghiar­ele mizenei de capitaliştii avizi de profituri maximale. Tinerii înţeleg că numai pacea, destinde­rea încordării internaţionale le-ar putea a­­duce o oarecare îmbunătăţire a situaţiei. Iniţiativele Uniunii Sovietice pentru destinderea încordării internaţionale au găsit un larg sprijin şi în rândul tineri­lor iubitori de pace din întreaga lume. Manifestări concrete ale luptei tineretu­lui pentru destinderea încordării interna­ţionale, pentru cucerirea drepturilor sale legitime, sunt pregătirile pentru Congre­sul Mondial şi pentru măreţul Festival Mondial al Tineretului şi Studenţilor, unde se vor întâlni tineri, şi din Apus şi din Răsărit, demonstrând împreună dragostea lor de pace, putinţa de înţelegere în no­bila luptă pentru pace şi viaţă. O deosebită amploare a luat lupta ti­neretului pentru drepturi şi o viaţă mai bună în întâmpinarea Congresului Mondial al Tineretului unde se vor discuta tocmai sarcinile tineretului în lupta pentru pace şi pentru drepturi. In diferite ţări se or­ganizează acum întruniri sau conferinţe ale, tineretului unde se discută chestiunile care vor forma obiectul lucrărilor Congre­sului Mondial. Organizaţii de tineret îşi ţin, sau îşi vor ţine, congresele lor, aşa cum este cazul în China, Italia, Franţa, Israel, Ceylon, etc. In cadrul luptei pen­tru pace şi drepturi, se consolidează uni­tatea tineretului care înţelege mereu mai clar faptul că nu poate fi despărţită lup­ta pentru pace de lupta pentru apărarea drepturilor. Festivalul şi Congresul Mondial de la Bucureşti dau astfel, un nou imbold lup­tei pentru apărarea drepturilor tineretu­lui din ţările capitaliste, pentru un viitor mai bun tinerei generaţii a lumii. Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI MUNCITOR Anul IX Seria II-a Nr. 1285 4 PAGINI — 20 BANI Miercuri 10 Iunie 1953 O nouă victorie a constructorilor Parcului de Cultură şi Sport „23 August“ Dând viaţă angajamentelor luate în che­marea lansată către muncitorii, brigadierii, tehnicienii şi inginerii de pe şantierele cons­trucţiilor culturale şi sportive ce se ridică în cinstea celui de al IV-lea Festival Mon­dial, constructorii Parcului de Cultură şi Sport „23 August* îşi sporesc neîncetat efor­turile. De curând constructorii au sărbătorit pri­ma lor mare victorie în terminarea lucrărilor de escavaţii de pământ din sectorul stadion. In acest sector principal se escavează acum ultimii metri cubi de nisip, urmând apoi ni­velarea viitorului teren de fotbal, peste care se va așterne un strat de pământ special pentru cultura gazonului. Montarea gradenelor la tribune continuă șî ea într’un ritm viu, ajungându-se la mon­tarea a 300 gradene pe zi. Până acum s’au montat gradene şi s’au finisat tribunele pen­tru 25.000 de spectatori. Volumul lucrărilor efectuate în acest sector (săpături, m­ontări de gradene, finisaj bănci), depăşeşte procen­tul de 55 la sută din totalul lucrărilor. Şi în celelalte sectoare principale se înre­gistrează noi succese. Din volumul total al lucrărilor, la tribuna principală s-a executat 59 la sută (planşee, tencuieli interioare şi exterioare, etc.) la pavilionul sportiv, 50 la sută. Aci a fost terminată zidăria şi în pre­zent se execută la parter tencuielile Interioare şi finisarea instalaţiilor electrice şi sanitare. Lucrările avansează rapid în toate sectoa­rele complexului cu rural sportiv. La sec­torul lac, de pildă, s’a realizat din întregul volum­ al lucrărilor — 93 la sută, la lucră­rile de canalizare — 82 la sută, la drumurile de acces — 60 la su­tă, în sectorul horticol — 47 la sută, la teatrul în aer liber — 41 la sută. Construcţia intrării teatrului a cărei arhitectură este inspirată din aceea a epocii lui Constantin Brâncoveanu, se află in ulti­mul stadiu. La scenă se toarnă planşeul de beton peste prefabricate. In acelaş timp la împrejmuiri s’au executat peste 33% din volumul lucrărilor; cea mai mare parte a gardului metalic a fost montat, iar în prezent se execută turnarea plăcilor de beton ale tro­­toarelor împrejmuitoare. I­ntr’o fază avansată se găsesc deasemeni lucrările la construcţiile în taluz (bufete, instalaţii sanitare, etc.), la casele de bilete unde au început tencuielile, la amenajările de terenuri sportive (volei, tenis, baschet) şi la arena sportivă din incinta complexului, unde s’au terminat taluzările viitoarei tribune care­­va cuprinde circa 10.000 spectatori. Ne exprimam convingerea fermă că cel­­de al IV-lea Festival va fi o mare contribuţie a tinerei generaţii la lupta popoarelor pentru pace, pentru independenţă naţională, pentru întărirea prieteniei şi înţelegerii reciproce între popoare în lumea întreagă, pentru desvoltarea acţiunii de apărare a drepturilor şi cucerirea unui viitor mai bun. Din Apelul Comitetului Internaţional de Pregătire a celui de al IV-lea Festival Mondial al Tineretului şi Studenţilor pentru Pace şi Prietenie. Congresul şi Festivalul sărbători ale păcii şi tinereţii Bucureştiul saluta în cântece oaspeţii păcii Alfred Mendelsohn Laureat al Premiului de Stat Toţi compozitorii din ţara noastră lucrează actualmente cu însufleţire la pregătirea­­ şi desăvârşirea acelor lucrări ce vor fi înfăţi­şate delegaţilor tineretului din întreaga lu­me la cel de al IV-lea Festival Mondial al Tineretului şi Studenţilor. încă de pe acum se poate vedea ce puter­nică a fost în creaţia lor prezenţa măreţei sarcini de a oglindi în muzică avântul luptei pentru pace şi prietenie între popoare, ener­gia de nestăvilit a milioanelor de tineri din lumea întreagă, înfrăţiţi în această luptă. Compozitorii noştri se manifestă, astăzi cu putere, în afirmarea pasionată a adevărului vieţii şi a perspectivelor­ ei luminoase. Noile compoziţii ale maeştrilor Sabin Drăgoi şi Ion Vasilescu, oameni cu părul cărunt, stau alături de creaţiile pline de optimism ale tinerilor compozitori, Teodor Bratu, Gheorghe Klein şi Radu Paladi. Compozitori în limba maghiară ca Tiberiu Farcaş, în limba germană Hübner, în limba sârbă Sumschi­ au creiat lucrări în care se reflectă prietenia strânsă dintre minorităţile naţionale şi poporul român. Compozitorii au primit şi primesc o mână frăţească de ajutor în procesul comun de creaţie de la poeţi ca: Eugen Frunză, Vero­nica Porumbacu, Victor Tulbure, Ştefan Iureş, Păuna Răzvan, Nicolae Labiş şi alţii. Dar acest avânt al creaţiei muzicale ar fi de neconceput dacă nu am vedea cu ochii noştri cum pe zi ce trece se înfrumuseţează şi se pregăteşte de marea sărbătoare scum­pa noastră Capitală. Bucureştiul salută în zeci de cântece pe oaspeţii săi. In aceste cântece va stărui şi dincolo de Festival a­­mintirea dragostei cu care poporul nostru îşi aşteaptă şi va primi pe tinerii de dincolo de hotare. Acesta este omagiul compozitori­lor noştri, participarea lor activă la statorni­­cirea în lume a păcii şi prieteniei între po-,. poare, condiţia însăşi a dezvoltării artei şi culturii fără de care nu se poate dezvolta creaţia muzicală. De aceea vom saluta cu toţii din toată inima pe participanţii la cel de al IV-lea Festival Mondial al Tineretului şi Studenţilor pentru Pace şi Prietenie şi indiferent de vârstă, sim­ţim din plin valul de tinereţe şi entuziasm care împrăştie întunericul şi deschide căile spre un viitor fericit. • Alături de toţi tinerii din oraşul Craiova elevii de la Şcoala Medie Tehnică de Con­­trucţii participă şi ei cu însufleţire la înfru­museţarea oraşului. Aşa, de pildă, un nu­măr de 35 elevi au prestat 140 ore muncă voluntară la amenajarea grădinii publice „Vasile Roaită". In această acţiune s’au e­­videnţiat îr­ mod deosebit tovarăşii Mihăescu Pavel, Minciună Nicolae, Totulescu Con­stantin, Bobocescu Marin, Capislru Constan­tin şi alţii. Corespondent C. DANCAU . In întâmpinarea Festivalului Mondial al Tineretului şi Studenţilor pentru Pace şi Prietenie, tinerii din­ raionul Tg. Jiu , mun­­cesc cu entuziasm. Intr’un timp scurt tinerii din oraşul Tg Jiu au săpat dealungul străzilor 1100 gropi din care s’au plantat puieţi. 20 de tineri din satul Vâlceaua, au prestat 320 ore muncă voluntară la repararea unui drum comunal şi la prăşitul a 10 ha. plan­taţii de puieţi de salcâmi. In comuna Budieni, un număr de 44 pio­­­nieri şi elevi de la şcoala elementară din co­mună în frunte cu instructorul de pionieri au desfundat 360 m. liniari şanţuri şi au amenajat terenul sportiv al şcolii. Corespondent IOAN SBARCIOG Concursul soliştilor populari amatori La concursul soliştilor populari amatori, organizat de Comitetul pentru Aşezămintele Culturale în cadrul pregătirilor pentru Fes­tival au fost antrenate numeroase elemente de valoare din rândul mass­elor muncitoare. In cadrul fazei raionale a concursului, care s-a desfăşurat în întreaga ţară, au par­ticipat solişti vocali, solişti instrumentişti şi solişti dansatori care activează în cadrul formaţiunilor artistice de massă. Astfel, în raionul Oradea au participat la concurs 100 solişti dintre care 65 de la sate şi 35 din oraş, în raionul Arad 50 de solişti, raionul Ineu 40. S’a evidenţiat în alegerea repertoriului tânăra ţărancă muncitoare Ele­na Iuga din comuna Vârfuri, regiunea Arad, care s’a prezentat cu cântecele : „Patru boi leagănă carul“ şi „Foaie verde ruptă’n cinci“. Toţi concurenţii care participă la con­cursul soliştilor populari amatori vor primi câte o diplomă de participare, iar in cadrul fazelor raionale şi regionale se vor acorda diplome de clasificare cu premiul I, premiul II şi premiul III. La faza finală a concursu­lui pe ţară care va avea loc la Bucureşti se vor acorda următoarele premii: soliştilor populari vocali 3 premii I a 1.000 lei, 4 pre­mii II a 600 lei şi 5 premii III a 300 lei. So­liştilor populari instrumentişti li se vor a­­corda 5 premii I a 800 lei, 8 premii II a 250 lei, 10 premii III a 200 lei, iar dansatorilor solişti 3 premii I a 800 lei, 5 premii II a 500 lei şi 8 premii III a 200 Iei. Deasemeni, se vor acorda menţiuni în valoare totală de 5.000 lei. Peste 1000 de vizite şi excursii Zilele pe care Ie vor petrece delegaţii ti­neretului din întreaga lume în patria noas­tră constitue un minunat prilej de cunoaş­tere a marilor realizări ale regimului nos­tru de democraţie populară, a condiţiilor de munca, de viaţă şi învăţătură creiate tinere­tului din R.P.R. Delegaţiile străine de tineret vor face vi­zite şi excursii în uzine şi fabrici, în institute de învăţământ superior şi institute de cer­cetări ştiinţifice, la expoziţii şi muzee, la gos­podării agricole de stat şi în şcoli, în blo­curi muncitoreşti, în palatele piom­erilor, etc. Pe întreaga perioadă a desfăşurării Festi­valului vor fi organizate în total peste 1000 de vizite şi excursii cu aproximativ 170.000 de participanţi.­ ­ „Să ne reprezinţi cu cinste, tovarăşa Maria..." In clişeu , tânăra funcţionară Maria Cârlogan de la fabrica „Pavel Tcacenco“, aleasă delegată la Festival este felicitată de tovarăşele ei de muncă Nistor Maria, Ilie Lina şi Ioana Stoica. — Să ne reprezinţi cu cinste tovarăşă Maria, î­ți spun fetele. In haine de sărbătoare Cu multă dragoste şi încredere tinerii de pe întreg cuprinsul patriei îşi aleg dele­gaţi care să-i reprezinte la Festivalul Mondial al Tineretului şi Studenţilor pentru Pace şi Prietenie. Se extinde inițiativa cuplării a două cultivatoare la un tractor Urmaţi exemplul mecanizatorilor de la G. A. S. - „Dumitru Marinescu“! La câteva zile după Congresu- fruntaş''!»’ din gospodăriile agricole colective, ziarul le aducea o veste deoseb­tă tinerilor meca­nizatori ai gospodăriei agricole de stat „Du­mitru Marinescu“, din raionul Roşiori de Vede, regiunea Bucureşti. Folosindu-se me­toda cuplării a câte două cultivatoare la un tractor, la gospodăria agricolă de stat din Afumaţi, regiunea Craiova s-au obţinut rezul­tate nemaiîntâlnite încă la noi în ţară. Lucrân­­du-se cu un singur cultivator se ajungea in cele mai bune cazuri la 16—18 ha.­ pe zi. Şi acum, iată că numai în 10 ore, la primele încercări s’a prăş’t de două ori cât se prăşea cu un singur cultivator in cele mai bune cazuri. In cuvântarea sa la primul Congres al fruntaşilor din gospodăriile colective, iubi­tul nostru conducător tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dej, arătase necesitatea folosirii întregii capacităţi de lucru a maşinilor, a formării de cuplaje de maşini agricole, pen­tru folosirea întregii capacităţi de lucru a tractoarelor. Cuvintele iubitului conducător au făcut ca în sufletele mecanizatorilor să se trezească dorinţa de a folosi întreaga ca­pacitate de lucru a tractoarelor, de a îm­plini această poruncă a partidului, pentru sporirea rodniciei pământului şi obţinerea unei recolte bogate. Simion Dumitru a fost printre primii dela gospodăria de stat „Dumitru Marinescu“ care a aflat din ziar despre cuplarea cultivatoare­lor. îndată el a dat de ştire şi celorlalţi me­canizator . Şi într’o pauză, la prânz, s’a în­cins o discuţie aprinsă în jurul acestei pro­bleme. — E cu neputinţă ! s’au împotrivit unii din cei care luau parte la discuţie. Aşa ceva nu se poate face. Printre cei care s’au împotrivit era şi ingi­nerul Fleancu. Dar Fleancu şi alţii n’au putut nicî mă­car strecura îndoiala în sufletele unor me­canizatori ca Simion Dumitru, Raicu Gheor­­ghe, ca şeful mecanic de maşini agricole, comunistul Ion Soreaţă. Aceştia au pornit cu încredere şi siguranţă de la început. — Se poate face! Acesta era răspunsul lor. Şi de­ partea lor au trecut şi alţii. Aşa a pornit iniţiativa folosirii cuplajelor şi la gospodăria agricolă de stat „Dumitru Marinescu“, în lunta împotriva celor lip­siţi, de punaj şi a celor care, ţinându-se strâns de principiile tehnicii învechite în­cearcă să împiedice biruinţa a ceea ce este nou. Utemistul Simion Dumitru şef al brigăzii utemiste de tractoare fruntaşă pe gospodărie, care a câştigat de trei ori la rând întrecerea în ultimele campanii şi utemistul Raicu Gheorghe, îndrumaţi de comunistul Soreaţă Ion, mecanic ■ şef de maşini agricole şi cu sprijinul­­ organizaţiei de partid s-au apu­cat de construirea cuplajului. Au unit cul­tivatoarele cu ajutorul unei bare de cuplaj şi au construit un sistem de bare metalice cu ajutorul căruia au remorcat cultivatoarele la tractor. Prima încercare la câmpul de expe­rienţă n’a reuşit. Agregatul a început să se legene într’o parte şi într’alta. Aşa nu se putea lucra cu el. Ar fi însemnat să taie rândurile, să strice semănăturile. Mecanizatorii nu şi-au încrucişat braţele pe piept şi nici nu au început să se văică­rească. Au început să cerceteze agregatul pentru a afla pricina defecţiunii. Legătura agregatului cu cârligul de tracţiune al trac­torului era făcută pe o distanţă prea mică la centrul barei de lemn care unea cultiva­toarele. Aceasta era pricina balansului. Lărgind deschizătura unghiulă de la cârli­gul de tracţiune şi mărind distanţa între punctele de legătură de pe ba­ra de lemn balansul a fost înlăturat. A doua încercare a dat rezultate mai bune. Se putea lucra mai uşor. In ziua următoare agregatul, condus de utemistul Simion Dumitru­, a intrat pe tar­laua de bumbac, in 6 ore de lucru au fost prăşite 22,20 hectare cu bumbac, adică 3,7 hectare pe oră. Rezultatele obţinute au stârnit mult entu­ziasm în rândurile mecanizatorilor. Ceea ce se făcuse era o realizare deosebit de impor­tantă. După calculele făcute de tovarăşul Mitică Ovidiu, tehnicianul şef al gospodă­riei, prin folosirea agregatului se obţin ur­mătoarele avantaje : Se lărgeşte cu mult mecanizarea lucrărilor de întreţinere a culturilor prin eliberarea unui tractor care poate fi folosit la un alt agregat. Cu un singur cultivator tractorul lucrează numai cu jumătate din capacitatea sa de tracţiune. Cuplând două cultivatoare la un tractor se foloseşte mai complet capaci­tatea de tracţiune a tractorului, făcându-se zilnic şi o economie de 80 litri motorină şi 6 litri ulei care pot fi consumaţi productiv de un alt tractor. Se fac lucrări superioare din punct de vedere agrotehnic, afânându-se pământul cu mult mai bine decât în cazul praşil­ei cu sapa, creindu-se astfel condiţiile culegerii unei recolte mari de bumbac sau de alte culturi. Se întocueşte zilnic de către fie­care agregat munca a peste 150 de oameni la praştia I-a şi a II-a şi a peste 280 de oameni la praştia a IlI-a, a IV-a şi a V-a. Cu asemenea re­alizări şi cu actele mai mari pe care şi le propun, mecanizatorii de la gospodăria agricolă de stat „Dumitri Marinescu“, vor să întâmpine Festvalul Mondial al Tineretului şi Studenţilor. .Si­mion Dumitru, şeful brigăzii fruntaşe a ★ --------------------------------—­gospodăriei, şi-a luat angajamentul să mai construiască încă un agregat, iar agregatele din brigada sa să obţină cele mai bune re­zultate. El îşi propune să obţină cu mult peste 40 de hectare zilnic. Acum, în gospodăria de stat „Dumitru Marinescu“ sunt construite 3 agregate. Se va construi şi al 4-lea. Şi când va sosi vre­mea celei de- a 2-a praşile, 4 agregate vor porni lupta pentru scurtarea cu mult a du­­r­atei prăşitului, pentru o recoltă bogată de bumbac. Iniţiativa mecanizatorilor de la gospodăria de stat „Dumitru Marinescu“ se bucură de un sprijin deosebit. Comitetul regional de partid, Comitetul Central al U.T.M. şi Comitetul regional U.T.M. Bucureşti au organizat un schimb de experienţă în această gospodărie, cu di­rectori ai gospodăriilor agricole de stat, me­canici şefi din S.M.T.-uri, preşedinţi de gos­podării colective, etc., în vederea extinderii acestei metode. Printre participanţii la schimbul de ex­perienţă se afla şi tractoristul Fiorea Mi­­tricună dela gospodar­a agricolă de stat Afumaţi din regiunea Craiova unde s’au construit primele agregate de acest fel. Fio­rea Mitricună a făcut unele propuneri pen­tru îmbunătăţirea agregatului, care au fost adoptate Inginerul Fleancu sa opus şi de data a­­ceasta. El susţinea că după principiul remorcării fixe la vericole, trebue făcută şi remorcarea cultivatoarelor. Mecanizatorul Simion Dumi­tru, şeful mecanic de maşini agricole Ion Soreaţă şi Fiorea Mitricună, au combătut a­­ceste păreri ale inginerului Fleancu. Şi rezul­tatele au arătat că adevărul este de partea ce­lor trei mecanizatori. Aşa se petrec lucrurile acum la noi. Oa­menii îndrăzneţi, cu iniţiativă creatoare, co­rectează vechile norme şi procedee, corec­tează pe acei ingineri şi tehnicieni care se cramponează de tehnica învechită. Dumin­că dimineaţa a avut loc o demon­straţie cu agregatul la praştia bumbacului. Participanţii la schimbul de experienţă au plecat hotărîţi să folosească şi în gospodă­riile lor cuplarea a două cultivatoare la un tractor, pentru lărgirea mecanizării munci­lor agricole, pentru economii, pentru recolte bogate. * Străduinţa tinerilor mecanizatori de la gospodăria agricolă de stat „Dumitru Ma­rinescu“ din regiunea Bucureşti precum şi ■a tinerilor mecanizatori de la gospodăria a­­gricolă de stat din Afumaţi, regiunea Cra­iova pentru cuplarea cu câte 2 cultivatoare la un tractor constitue o dovadă puternică a voinţei lor de a îndeplini sarcina trasată de conducătorul poporului nostru tovarăşul Gh .Gheorghiu-Dej, pentru folosirea întregii capacităţi de lucru a tractoarelor. Sute de mecanizatori vor aplica cu bucurie această metodă. Pentru extinderea acestei valoroase iniţia­tive comitetele regionale, raionale şi­ organi­zaţiile de bază U.T.M., cu sprijinul şi sub conducerea organizaţiilor de partid, trebue să ia măsuri de îndată în vederea popu­larizării şi aplicării pe larg a cuplajelor în gospodăriile agricole de stat şi colective la culturile de bumbac, porumb, sfeclă, etc., care au fost semănate în rânduri drepte. Activiştii comitetelor regionale şi raionale să-şi însuşească această metodă şi să spri­jine practic aplicarea ei. Folosirea largă a acestei metode va în­semna culegerea unor recolte bogate, econo­misirea de forţă de muncă, de sute de va­goane combustibil şi de cantităţi mari de piese pentru maşinile agricole. Aceasta va fi o mare contribuţie a mecanizatorilor la întărirea patriei, la asigurarea pâinii po­porului muncitor. ★ ------------------------­•­ Iată schiţa agrega­tului. Cultivatoarele se cuplează pe o bară de lemn, susţinută la ca­pete de două roţi. O­­siile roţilor trebue să fie mobile, în aşa fel ca roţile să poată fi apropiate sau depărta­te pentru a nu călca rândurile de cultură. La unul din cultiva­toare, brida de cuplare este mai lungă în sco­pul uşurării întoarce­rii la capetele tarla­lei. La rândul ei, ba­ra de lemn se cuplea­ză de remorca sau de bara de tracţiune a tractorului printr’un sistem triunghiular de bare metalice.

Next