Scânteia Tineretului, iulie 1953 (Anul 8, nr. 1303-1329)
1953-07-01 / nr. 1303
laurenţiu Profeta compozitor Prietenie. Acest cuvânt l-am auzit pronunţat în zeci de mici la cel de al III-lea Festival Mondial al Tineretului de la Berlin. Dar în orice limbă ar fi fost rostit el, exprimă acelaş minunat sentiment ce leasă tineretul lumii întregi. Această puternică manifesare a tineretului pentru pace și prietenie ti'a impresionat adânc. Deaceea m'am hotărît să închin tocmai prieteniei ii cântecul pe are l-am compus în cinstea celui fide al IV-lea Festival Mondial al Tineretului fgi Studenţilor;' jl Versurile cântecului, melodia, vorbesc despre marea prietenie care leagă tineretul din întreaga Tuna. In numele tău Iubit Pricinii 2 Palmierii înfloresc Şi'miji brazii cresc Prietenie. Şi'n foşnetul lor e un cânt Ce lingă întregul pământ Sulflamura păcii unifi Prieteni venitL Aurel Mihal, scriitor Ne mai despart puţine zile până la descinderea celui de al IV-lea Festival Mondial al Tineretului şi Studenţilor—mult aşteptata sărbătoare a tinereţii, păcii şi prieteniei. Pe străzile Bucureştilui se vor auzi în zeci şi zeci de limbi cuvântul „Pace şi Prietenie“ şi vor flutura drapelele a nenumărate ţări de pe toate meridianele pământului. Tineretul din patria noastră liberă, poporul«ost.nuo»minunat constructor al vieţii noi, Şi-au închinat toate forţele pregătirii cu succes a Festivalului, întâmpinării lui cu noi victorii în munca şi lupta pentru pace şi o viaţă fericită. In cinstea Festivalului am început să lucrezi la o nouă carte închinată tinereţii, dragostei şi prieteniei, elanului creator al tineretui din ţara noastră, succeselor lui deosebit pe drumul construcţiei paşnice. Este vorba de viaţa şi lupta tineretului studios şi a tinerilor intelectuali , care iubindu-şi cu patină patria, luptă cu însufleţire pentru reazarea năzuinţelor poporului nostru, pentru construirea socialismului în ţara noastră. Inaceastă carte vreau să arăt că regimul deisiocrat-popular, partidul, a creat tineretului nostru minunate condiţii de muncă şi dezvoltare, datorită cărora şi cele mai îndrăzneţe visuri ale sale pot fi îndeplinite. Vreau să arăt că tineretului studios şi oamenilor de ştiinţă, statul nostru le-a creat condiţi deosebite, necunoscute în trecut, pentru asigurarea desvoltării lor avântate, neîntrerupte, pentru participarea lor concretă, la minca şi lupta neobosită a poporului nostru pentru socialism şi pace. , Romanul acesta se va numi „Cale liberă“. " Mă voi strădui ca el să fie o imagine cât şi fidelă a vieţii şi luptei tineretului nostru, a năzuinţelor sale măreţe, a înflăcăratei sale dragoste de patrie, a elanului cu care el se avântă în lupta pentru o viaţă nouă şi fericită. Radu Paladi compozitor întregul tineret din zana noastră este mândru de a putea găzdui, cel de al IV-lea Festival Mondial al Tineretului şi Studenţilor. Şi noi tinerii compozitori aşteptăm cu nerăbdare întâlnirea cu oaspeţii dragi şi am dori ca la această dată să putem număra cât mai multe şi mai bune realizări, care să vorbească limpede despre frumuseţile patriei noastre şi de oamenii noştri noi. însufleţit de, astfel de sentimente am compus cântecul adresat tineretului nostru muncitor şi „Cântecul tinerilor constructori“ având dorinţa vie ca rele să constituie în cât de mică măsură, un nou imbold în munca eroică şi neprecupeţită a tinerilor ziditori vieţii noi în patria noastră. Dan Deştiu Laureat al Premiului de Stat Acum doi ani am luat parte la cel de al III-lea Festival Mondial al Tineretului pentru Pace de la Berlin. Câte imagini de neuitat nu s’au întipărit atunci în inima fiecărui participant ! E destul săînchizi ochii câteva clipe şi îţi răsar în amintire nesfârşitele coloane ale delegaţilor din peste o sută de ţări, intrând în sunetele fanfarei pe stadionul Walter Ulbricht, strălucirea multicoloră a costumelor, zâmbetul încrezător care stăpânea zeci de mii de chipuri... Trăiesc din nou momentele, de atunci, iată, în marea sală a Operei, ansamblul artistic al tineretului sovietic cu bogăţia sa de cântece şi dansuri întrupând parcă bucuria de a construi comunismul... Vântul aducerii aminte îmi povesteşte acum despre oamenii cu pielea întunecată şi ochi strălucitori şi o melodie nostalgică înfioară auzul, în muzica Africei arde dorul nestins după o viaţă mai bună. Figuri de oameni, peisagii, uriaşe demonstraţii şi mici întâmplări emoţionante se ridică din trecut şi se cer împărtăşite cititorilor. M’ara hotărît să scriu un ciclu de poezii, cuprinzând unele amintiri de la Berlin, pentru a contribui astfel la marea acţiune care se duce în patria noastră, de popularizare a cetiri de al IV-lea Festival. Ciclul mai înfăţişează câteva aspecte din viaţa de muncă şi realizări a tineretului nostru, vorbind despre bucuria de a trai într’o ţară liberă, mereu mai frumoasă, mai îmbelşugată. Lucrarea se «,« mi..» ~--: j_ ~ii - __ ___ __ mantie vu un pa.ui cane imun pi ICICII UC pCSlC IK/ldlC Cd 1C VCM fi în curând oaspeţii dragi ai Bucureştiului, oaspeţii, poporului nostru. In munca mea sunt însufleţit de convingerea că minunata sărbătoare a tinereţii de anul acesta va constitui o importantă, manifestare a dorinţei de pace şi prietenie a popoarelor, dorinţă pe care o vor exprima în chip puternic şi convingător, zeci şi zeci de mii de glasuri ale viitorului. Hilda Jerea Laureată a Premiului de Stat Puţină vreme ne mai desparte de marea sărbătoare a păcii. Nu-i tânăr sau vârstnic, să nu-şi simtă sufletul cuprins de mândrie patriotică la gândul marii întâlniri a tinerilor lumii care va avea loc în ţara noastră. Prin muncă Însufleţită cinsteşte poporul nostru măreţul eveniment. Noi, compozitorii şi poeţii ne-am prins cu elan în hora cântecelor şi versurilor, pentru a face să înflorească din adâncurile inimilor noastre, cele mai calde, cele mai frumoase cântece, adresate prietenilor din toate colţurile lumii. In cinstea Festivalului Mondial al Tineretului şi Studenţilor am compus şi eu câteva cântece. Printre cântecele pe care le-am Închinat Festivalului, se numără: „Patria“, „Romanţa Bucureştiului“, „Tinereţe“ şi „Marşul Sportivilor”. Dorinţa noastră cea mai arzătoare este ca aceste melodii să fluture pe buzele tinerilor, să-i înflăcăreze mai mult, să ajute pe tinerii luptători pentru pace să-şi croiască mai departe drumul luminos al fericirii şi libertăţii. Prin aceste cântece să le transmitem dragostea poporului nostru pentru solii tinereţii şi pentru scumpa cauză a popoarelor: pace şi prietenie.__________________________ Sabin Drăgoi Maestru Emerit al Artei din R.P.R. Laureat al Premiului de Stat In dorinţa de a contribui la marea sărbătoare a tineretului şi a-i imbogăţi repertoriul muzical, am scris 5 cântece pentru Festival între care Frumoasă e viaţa pe versuri de Maria Banuş şi Bun ,sosit pe versuri de Păuna Rázvan, ambele pentru cor a capela ca să fie cât mai accesibile formaţiilor de amatori. M’am străduit ca aceste cântece bogate pe intonaţii populare româneşti să exprime toată căldura, dragostea şi sinceritatea de care e însufleţit poporul nostru când tinerii din toate colțurile lumii întind hora mare pe plaiurile noastre pentru pace și prietenie. Kovács György Laureat al Premiului de Stat Cu ce lucrare din domeniul literaturii ar putea sărbători scriitorii mai bine Festivalul, marea sărbătoare internaţională a tineretului lumii? Tineretul lumii priveşte cu ocazia Festivalului spre marea Uniune Sovietică cu dragoste fierbinte. Priveşte cu speranţă viaţa fericită, luminoasă a tineretului sovietic, exemplul tineretului sovietic. La aceasta m-am gândit şi eu, când am început să scriu despre tineretul Uniunii Sovietice în cinstea Festivalului Mondial al Tineretului care se va desfăşura în Capitala patriei noastre. Apropierea Festivalului m-a îndemnat în mare măsură, să scriu despre minunaţii tineri şi frumoasele locuri pe care le-am văzut toamna trecută călătorind prin Uniunea Sovietică. Ca să fac cunoscut masselor largi de cititori viaţa tineretului sovietic, grija nemărginită cu care Partidul Comunist al Uniunii Sovietice şi statul sovietic educă, cresc, îndrumă tineretul sovietic, speranţa viitorului, am scris această lucrare. In jurnalul meu de călătorie, care va apare în 5 limbi, am dorit din suflet să arăt viaţa luminoasă a tineretului sovietic, cel mai fericit tineret din lume.____________________ Aurel Baranga Laureat al Premiului de Stat Urmăresc zilnic cu o negrăită emoţie manşeta „Scânteii tineretului".. ....Mai sunt patruzeci de zile...“ Mai sunt 35 de zile până la Festival...“. Parcurg febril coloanele ziarului în căutarea veştilor. Primul grup de tineri australieni s’a îmbarcat acum câteva zile cu destinaţia : oraşul gazdă al Festivalului. Ii văd pe vapor, spintecând vădirile oceanelor, tineri de rase diferite, pronunţând în graiuri deosebite acelaş nume: Bucureşti. Şi un sentiment de o negrăită emoţie, un simţământ de o nespusă mândrie îmi încălzeşte inima. Am vizitat şantierul 23 August, şi am văzut duminică după amiază, Teatrul Muzical. Pretutindeni, fiecare mistrie, fiecare cui bătut în mână parcă refrenul unui cântec închinat tinereţii înfrăţite sub semnul vieţii şi al păcii. Ne despart de Festival 32 de zile. Mă silesc în aceste clipe, cu sentimentul unei înfrigurate întreceri să termin lucrările pe care le-am făgăduit in cinstea acestei sărbători. Revăd textul unei lucrări dramatice al cărei erou principal este un tânăr a! patriei mele ce se silește să pună toată puterea lui de muncă în slujba vieţii şi a păcii. Va fi gata peste câteva zile o piesă într’un act pe care am intitulat-o „Statuia Libertăţii” şi în care m’am străduit să veştejesc pe aceia ce-şi pătează mâinile cu sângele oamenilor ce cred în idealurile de nesdruncinat ale păcii şi progresului. Şi voi da la sfârşitul acestei săptămâni textul cântecului „Tineri din toate colţurile lumii, apăraţi pacea!“, poem pe care scriindu-l am simţit cum întineresc alături de milioanele şi milioanele de fraţi din întreaga lume, ce se vor bucura împreună cu noi şi-şi vor afirma încă odată hotărirea lor nesdruncinată de a apăra cel mai sfânt bun al omenirii, pacea. Gh. Şavu Laureat al Premiului de Stat August 1951 La Berlin, tineretul din lumea întreagă înfrăţit şi-a spus cu hotărîre cuvântul. Şi acest cuvânt ,spus în zeci de limbi a adus speranţe mari omenirii. Lumea întreagă s’a convins că tineretul doreşte pacea şi prietenia dintre popoare. Am avut marea fericire să trăiesc aceste clipe măreţe la Berlin in August 1951. Iată de ce, vestea că cel de al IV-lea Festival Mondial al Tineretului şi Studenţilor pentru Pace şi Prietenie se va ţine la Bucureşti, m-a umplut de o bucurie imensă. Tabloul la care lucrez în momentul de faţă este inspirat din momentele cele mai impresionante din „Berlinul tineretului“. Depun tot efortul pentru a termina această lucrare în cinstea Festivalului Tot în acelaş scop lucrează şi alţi artişti plastici din R.P.R. Aşa bunăoară pâuza pictorului Popa Eugen, înfăţişează pe tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dej, în mijlocul unei brigăzi de tineret. Pictorii Ion Cosma, Octaviani Angheluţă, Krausz Tiberiu şi alţii pictează tablouri de proporţii mari care înfăţişează prietenia dintre tineretul lumii şi aspecte din construirea socialismului la noi în ţară. In întreaga ţară pictorii şi sculptorii se pregătesc pentru măreaţa sărbătoare a prieteniei şi păcii Festivalul Mondial al Tineretului şi Studenţilor.________________________________________ O vastă activitate creatoare Măreţ eveniment internaţional, întâlnirea în Capitala patriei noastre în zilele lui August a zeci de mii de tineri din toată lumea...care îşi vor manifesta înţep- odată fierbintea lor dorinţă de pace şi de frăţească prietenie între popoare, consfitue un minunat prilej de inspiraţie pentru creatorii din toate domeniile artei..... Cuprinşi de avântul general cu care poporul nostru, ponor gazdă întâmpină cel de al IV-lea Festival al Tineretului şi Stixteraţilor, artiştii celor mai felurite genuri de creaţie se străduesc să redea în noile lor opere, închinate Festivalului, patosul muncii noastre libere, sentimentele nobile de apropiere între popoare care însufleţesc pe oamenii muncii cin ţara noastră, în lupta lor pentru construirea unei vieţi noi. Faptul că în toate ţările, multe milioane de tineri îşi unesc forţele şi acţionează în comun pentru apărarea păcii, pentru apărarea vieţii şi a viitorului lor, pe care îl vor însorii, ferit de ameninţarea neagră a războiului, dă creaţiei artiştilor noştri un nou avânt. In cinstea Festivalului au fost create numeroase cântece de massă, poezii, nuvele şi schiţe, piese scurte, etc. Deosebit de îmbucurător este faptul că la concursurile de massă organizate cu acest prilej au participat un mare număr de concurenţi, oameni cu ocupaţiile cele mai diferite, dintre care unii pentru prima dată supun creaţia lor judecăţii publice. Cu acest prilej, noi talente promiţătoare au ieşit la iveală. Ajutate de cenacluri, îndrumate cu grijă, noile talente vor lărgi în viitor numărul creatorilor de valori culturale din ţara noastră. Chiar dacă, în ceea ce priveşte meşteşugul artistic lucrările lor mai au, cum e şi firesc, unele stângăcii, ele cuprind însă clocotul vieţii, au marea calitate de a ilustra participarea directă a creatorilor la evenimentul acesta de seamă, care este Festivalul. In genuri variate, creatorii cei mai feluriţi, din toate colţurile ţării, unii în limba minorităţilor naţionale, au ţinut să cinstească marea sărbătoare prin participarea lor entuziastă la concursurile literare. Poeţi de frunte şi scriitori cunoscuţi, participă cu avant la crearea de poezii şi texte pentru cântece, în care se oglindeşte viaţa şi lupta tineretului pentru pace, pentru prietenie între popoare. Astfel, M. Beniuc, Eugen Frunză, Maria Banuş, Dan Deştiu, Veronica Porumbacu , şi mulţi alţi poeţi au creat sau au pe şantier lucrări care vor deveni în cu- rând cunoscute poporului. Alături de poeţii consacraţi şi-au adus o preţioasă contribuţie în crearea de noi texte pentru cântece, poeţi tineri ca : Şt. Iureş, N. Labiş, Păuna Razvan şi alţii. însăşi titlurile cântecelor , create fie '' poeţii şi compozitorii noştri arată bogăţia de conţinut şi ideile nobile care stau la baza acestor cântece. Un mare număr din ele sunt cântece de salut, de întâmpinare,care arată bucuria cu care vor fi primiţi solii tineretului lumii care vor fi găzduiţi în ţara noastră (,,Salut oaspeţilor", „Bun split“, „Cântec de salut“). Altele sunt închinate, păcii, tinereţii, şi prieteniei („Ştafeta păcii“, „Cântec de prietenie“, „Noi te cântăm tinereţe“) sau muncii şi activităţii sportive a tineretului („Cântecul tinerilor constructori“, Cântecul muncii“, „Marş sportiv“, etc.) Nobilele sentimente ale frăţiei cu celelalte popoare, au inspirat compozitorilor şi porţilor cântece închinate tineretului din alte ţări. Astfel de cântece cum sunt „Cântec pentru tineretul din Coreea“ şi „Cântec pentru tineretul din colonii“ (Alfred, Amendersohn), „Cântec închinat prieteniei cu tineretul chinez“ (Vasile Popovîci) şi altele, mărturisesc dragostea poporului nostru faţă de cei ce luptă pentru pace, pentru independenţă naţională. La concursul de creaţie muzicală organizat de Comitetul Naţional de Pregătire a Festivalului au fost prezentate peste 400 de cântece de masse şi câteva zeci de lucrări vocal-simfonice, de cameră, etc. Dintre acestea, juriul concursului a selecţionat până în prezent zeci de lucrări valoroase care arată un real progres în creaţia de cântece de massă a compozitorilor noştri. Printre creatorii acestor cântece se află şi tineri compozitori ca Radu Paladi, George Klein, T. Bratu, Laurenţiu Profeta, Radu Şerban şi alţii. Compozitori de frunte ca Matei Socor, I. Chirescu, Mihail Andricu, Sabin Drăgoi, Marţian Negrea, Leon Klepper, I. Vasilescu, Ovidiu Varga şi alţii, au îmbrăţişat cu căldură genul cântecului de massă, creind numeroase cântece de un înalt nivel artistic. Unele din aceste cântece, melodie şi cuvinte, vor fi învăţate şi de participanţii din alte ţări, care vor duce cu ei pe depărtatele pământuri ale celor 5 continente amintirea de neuitat a Festivalului. In toată lumea se vor împrăştia aceste cântece de pace şi prietenie. In toată lumea vor răsuna inspiratele versuri ale Măriei Banuş : „Frumoasă-i viaţa prieteni, Şi numele ei îl slăvim; Palmieru-i aproape de cetini, Noi unul spre altul venim !” Reprezentanţii tinerei generaţii vor duce cu ei, odată cu cântecele învăţate aici, mesajul de încredere in cauza păcii, în victoria politicii de înţelegere şi prietenie între popoare. La baza succesului creaţiei de cântece stă, printre altele faptul că de data aceasta compozitorii şi poeţii au colaborat mai strâns decât în trecut. De un real folos pentru mulţi creatori a fost sprijinul dat de Comitetul pentru Artă şi Uniunile Scriitorilor şi Compozitorilor, prin casele de creaţie, unde compozitorii şi poeţii au putut crea în linişte, într’o atmosferă de critică tovărăşească , şi ajutor reciproc. Alături de ceilalţi creatori, artiştii plastici închină şi ei numeroase lucrări Festivalului. Sculptori, pictori şi graficieni, artişti consacraţi sau tineri studenţi din ultimii ani ai institutelor de arte plastice, fiecare a socotit de datoria sa să aducă în dar Festivalului un tablou, o sculptură sau un afiş, inspirat din viaţa bogată în fapte a poporului nostru, din lupta tineretului lumii pentru pace. Aceste creaţii cuprind o tematică bogată, de la lupta eroică, în ilegalitate, a U.T.C.-ului până la viaţa însorită pe care o trăesc astăzi tinerii patriei noastre, de la lupta pentru pace a femeilor din ţara noastră până la creşterea de tinere cadre în uzinele ţării noastre. Sunt deasemenea prezente în lucrările artiştilor noştri plastici aspecte de pe grandioasele noastre construcţii ale socialismului precum şi momente dela cel de al III-lea Festival Mondial al Tineretului de la Berlin şi dela Sesiunea Consiliului U.I.S. Tânărul pictor Gh. Şaru, laureat al Premiului de Stat, zugrăveşte într’o pânză de mari proporţii un aspect dela Festivalul Mondial al Tineretului şi Studenţilor de la Berlin, la care a participat pictorul însuşi, ca delegat al ţării noastre. Entuziasmat de imaginea de neuitat a întâlnirii tineretului din diferite ţări, pictorul redă în centrul tabloului său emoţionanta întâlnire între un grup de tineri francezi şi tineri din Vietnam. Din căldura cu care se îmbrăţişează aceşti tineri, din dragostea şi solidaritatea cu care îşi strâng mâinile, se desprinde ideia clară a frăţiei între cele două popoare, a dezaprobării murdarului război inspirat de cercurile colonialiste împotriva poporului din Vietnam. De jur împrejurul lor, în diferite atitudini, plini de voioşie, sunt tineri din diferite ţări, participanţi la Festival, fiecare în costume naţionale. Tratarea compoziţională reuşită, ca şi coloritul bogat, viu şi luminoşi fac din acest tablou una din lucrările de seamă care vor fi prezentate la Festival Alt tânăr pictor, Cosma Ion, închină Festivalului Mondial al Tineretului, lucrarea sa „Aspect din timpul Consiliului Uniunii Internaţionale a Studenţilor", care a avut loc în anul trecut în ţara noastră într’o atmosferă de sărbătoresc entuziasm, pictorul a reuşit să redea ideea solidarităţii şi frăţiei tineretului din întreaga iume. Ca subiect, artiferul ilustrează primirea călduroasă făcută delegaţilor străini la teatrul din Parcul de Cultură şi Odihnă „I. V. Stalin“. Alimi Şaraga lucrează pentru Festival o compoziţie intitulată „Participanţi la concursurile pe ţară ale căminelor culturale la Ateneul R.P.R.“. Artista şi-a propus să redea înaltul patriotism al oamenilor muncii din ţara noastră. Intr’un cadru festiv este înfăţişată înfrăţirea dintre artiştii amatori români şi ai minorităţilor naţionale participanţi la acest concurs.. Bogăţia culorilor şi pitorescul costumelor subliniază atmosfera de optimism, de puternică încredere în viitor. Doi tineri pictori Mihai Danu şi Alma Redlinger, în lucrarea emoţionantă „Inmânarea carnetului de U.T.M.“ redau cu puteredeja înaltei conştiinţe cetăţeneşti în care sunt educate astăzi tinerele vlăstare ale patriei noastre. În lucrarea „Tineri la muncă voluntară“, Tiberiu Krauss a redat entuziasmul cu care tineretul nostru participă la lucrările marilor construcţii ale soralismului. Adâncul sentiment de dragoste pentru drumul fericit ce se deschide tineretului din patria noastră, reiese cu putere din compoziţia artistului. Gh. Freiberg, tânăr student al Institutului de Arte Plastice „ Gigorescu” a redat în lucrarea sa, într’o valoroasă rezolvare compoziţională, o „Echipă fruntaşe la Uzinele 23 August“, care înainte de a începe lucrul îşi organizează munca spre a putea menţine steagul de echipă fruntaşă Artiştii graficieni P. Nazarie, I. Cova, D Ghinocastra, precum şi studentul C. Plăcintă şi alţii, au creat o serie de afişe care au în general ca temă salutul de întâmpinare pe care tineretul şi întreg poporul ţării noastre îl adresează solilor tineretului din lumea întreagă veniţi în Bucureşti, la Festival. Numeroasele creaţii artistice închinate Festivalului,, ilustrează dragostea şi entuziasmul cu care întâmpină oamenii de artă din ţara noastră măreaţa sărbătoare e prieteniei şi păcii. M. Miha'ach® 1. lp y *î \fj vicepreşedinte al Comitetului pentru Artă George Klein compozitor încă din luna Februarie a acestui an, vestea că Festivalul Mondial al Tineretului şi Studenţilor se va ţine la Bucureşti, îmi umplea inima de mândrie, mă făcea să ard de dorinţa de a contribui ca tânăr şi ca om al artei cu toate forţele mele, la marea sărbătoare mult aşteptată. Am pornit entuziast la lucru, cu gândul mereu la Festival, cu gândul la minunatul nostru tineret ce se pregăteşte cu pasiune să-şi primească oaspeţii dragi Acest gând a fost pentru mine izvorul de tineresc avânt, pe care am încercat să-l exprim în cântecele scrise in cinstea Festivalului, începând cu cântecele „Noi te cântăm tinereţe“ pe versuri de Alibu Dragomir şi „înainte schimb de mâine“ peversuri de Ştefan iureş, acest măreţ eveniment şi-a găsit ecou în întreg^3 m un crestin din ultimele 5 luni: „Noi tinerii lumii“, „Bucureşti oraş al tinereţii“, „Dragul meu e grănicer“, „Marş al pionierilor“ şi altele Sunt convins că tineretul este un izvor nesecat de inspiraţie şi de aceea consider creaţia mea închinată Festivalului, un început modest, un drum pe care abia acum păşesc, şi pe care-l voi parcurge până la capăt. B. Rind Lupescu pictoriţă A convinge pe cât mai mulţi oameni de faptul că răspunderea menţinerii păcii apasăpe umerii lor, „a explica popoarelor sensul evenimentelor" cum spunea de curând Eugenie Cotton, este şi misiunea noastră a oamenilor de artă. I n tâ l n i n du-se la Bucureşti, tineri de cele mai deosebite concepţii, credinţe şi rase, îşi vor înd jurământul de a se opune războiului, arătând lumii întregi că pacea e posibilă, că oamenii se pot înţelege atunci când există bună credinţă şi respect reciproc. Ultimele lucrări „Semnături pentru pace” şi afişele» ..Ştafeta Păcii" şi ,.Pentru pace ne creştem copiii" le închin cu dragoste celui de al IV lea Festival al Tineretului şi Studenţilor de la Bucureşti. Festivalul care se va desfăşura în Capita Ia patriei noastre va fi pentru mine sursa de inspiraţie a viitoarelor mele lucrări în care vreau să arăt cât de frumoasă poate fi viaţa când oamenii se cunosc şi se înfrăţesc. P. Nazarie grafician Cu mare însufleţire şi entuziasm am primit vestea că In Capi- tala patriei noastre,se va ţine marea sărbătoare a păcii şi priete- nici tineretului lumiii Socot că datoria de onoare a fiecărui creator in domeniul artei este să participe prin ■ lucrările sale la această măreaţă sărbătoare a cântecului şi a bucuriei, punând arta sa In slujba păcii şi a progresului In întâmpinarea Festivalului eu am pre- Călit două afişe Intr’unul am căutat să înfăţişez cum tineretul nostru întâmpină această manifestare a păcii şi prieteniei cu noi succese în muncă, iar în cel de al doilea afiş am vrut să ilustrez dragostea cu care tineretul din ţara noastră întâmpină pe solii păcii din lumea întreagă Sunt bucuros că am avut prilejul să aduc o modestă contribuţie la pregătirea minunatului eveniment internaţional care va lega şi mai mult tineretul lumii în lupta pentru pace şi un viitor luminos. În cinstea celui de al IV-lea Festival Aportdial al Tineretului, numeroşi creatori de artă tineri şi vârstnici au închinat lucrările lor măreţei sărbători a prietenei şi păcii.. Cele 480 de cântece, care au sosit la Uniunea Compozitorilor cele aproape 900 de manuscrise venite la Uniunea Scriitorilorcare cuprind poezii şi scriţe, nuvele şi povestiri, reportaje literare şi foiletoane ca şi lucrările artiştilor naştiri vorbesc din plin despre dragostea şi entuziasmul cu care întâmpină creatorii noştri de artă. Festvalul Mondial al Dneretului şi Studenţilor pentru Pace şi Pretenie In această pagină redăm unele aspecte ale pregătirilor creatorilor de artă pentru Festival. „Scânteia tineretului” 1 Iulie 1953 Pag. 3-4