Scânteia Tineretului, iulie 1953 (Anul 8, nr. 1303-1329)

1953-07-01 / nr. 1303

laurenţiu Profeta compozitor Prietenie. Acest cuvânt l-am auzit pro­nunţat în zeci de mici la cel de al III-lea Festival Mon­dial al Tineretului de la Berlin. Dar în orice limbă ar fi fost rostit el, exprimă acelaş mi­nunat sentiment ce leasă tineretul lumii întregi. Această puter­nică manifesare a tineretului pentru pace și prietenie ti'a impresionat adânc. Deaceea m­'am hotărît să închin tocmai prieteniei ii cântecul pe are l-am compus în cinstea celui fide al IV-lea Festival Mondial al Tineretului fgi Studenţilor;' jl Versurile cântecului, melodia, vorbesc des­pre marea prietenie care leagă tineretul din­­ întreaga Tuna.­­ In numele tău Iubit Pricinii 2 Palmierii înfloresc Şi'miji brazii cresc Prietenie. Şi'n foşnetul lor e un cânt Ce lingă întregul pământ Sulflamura păcii unifi Prieteni venitL Aurel Mihal, scriitor Ne mai despart pu­ţine zile până la des­cinderea celui de al IV-lea Festival Mon­dial al Tineretului şi Studenţilor—mult aş­teptata sărbătoare a ti­nereţii, păcii şi priete­niei. Pe străzile Bucu­­reşt­ilui se vor auzi în zeci şi zeci de limbi cuvântul „Pace şi Prietenie“ şi vor flutura drapelele a nenumă­rate ţări de pe toate meridianele pământului. Tineretul din patria noastră liberă, poporul­­«ost.nu­o»minunat constructor al vieţii noi, Şi-au închinat toate forţele pregătirii cu succes a Festivalului, întâmpinării lui cu noi victorii în munca şi lupta pentru pace şi o viaţă fericită. In cinstea Festivalului am în­cepu­t să lu­­crezi la o nouă carte închinată tinereţii, dra­gostei şi prieteniei, elanului creator al tine­­retu­­i din ţara noastră, succeselor lui deo­­sebi­t pe drumul construcţiei paşnice. Este vorba de viaţa şi lupta tineretului studios şi a ti­nerilor intelectuali , care iubindu-şi cu patină patria, luptă cu însufleţire pentru rea­­zarea năzuinţelor poporului nostru, pen­tru construirea socialismului în ţara noastră. In­­această carte vreau să arăt că regimul deisiocrat-popular, partidul, a creat tineretu­lui n­ostru minunate condiţii de muncă şi dezvoltare, datorită cărora şi cele mai în­­drăzneţe visuri ale sale pot fi îndeplinite. Vreau să arăt că tineretului studios şi oame­nil­or de ştiinţă, statul nostru le-a creat con­­diţ­i deosebite, necunoscute în trecut, pentru asigurarea desvoltării lor avântate, neîntre­rupte, pentru participarea lor concretă, la mi­nca şi lupta neobosită a poporului nostru pe­ntru socialism şi pace. , Romanul acesta se va numi „Cale liberă“. " Mă voi strădui ca el să fie o imagine cât ş­i fidelă a vieţii şi luptei tineretului nostru, a năzuinţelor sale măreţe, a înflăcăratei sale dragoste de patrie, a elanului cu care el se avântă în lupta pentru o viaţă nouă şi fe­­ricită. Radu Paladi compozitor întregul tineret din zana noastră este mân­dru de a putea găzdui, cel de al IV-lea Festi­val Mondial al Tinere­tului şi Studenţilor. Şi noi tinerii compozitori aşteptăm cu nerăbdare întâlnirea cu oaspeţii dragi şi am dori ca la această dată să putem număra cât mai multe şi mai bune realizări, care să vorbească limpede despre frumuseţile patriei noastre şi de oamenii noştri noi. însufleţit de, astfel de sentimente am compus cântecul adresat tineretului nostru muncitor şi „Cântecul tinerilor construc­tori“ având dorinţa vie ca rele să constituie în cât de mică măsură, un nou imbold în munca eroică şi neprecupeţită a tinerilor zidi­­tori vieţii noi în patria noastră. Dan Deştiu Laureat al Premiului de Stat Acum doi ani am luat parte la cel de al III-lea Festival Mondial al Tineretului pentru Pace de la Berlin. Câte imagini de neuitat nu s’au întipărit atunci în inima fiecărui partici­pant ! E destul să­­închizi ochii câteva­ clipe şi îţi răsar în amintire nesfârşitele coloane ale delegaţilor din peste o sută de ţări, in­trând în sunetele fanfarei pe stadionul Walter Ulbricht, strălucirea multicoloră a costume­lor, zâmbetul încrezător care stăpânea zeci de mii de chipuri... Trăiesc din nou momentele, de atunci, iată, în marea sală a Operei, ansamblul artistic al tineretului so­vietic cu bogăţia sa de cântece şi dansuri întrupând parcă bucuria de a construi comunismul... Vântul aducerii aminte îmi povesteşte acum despre oamenii cu pielea întunecată şi ochi strălucitori şi o melodie nostalgică înfioară auzul, în muzica Africei arde dorul nestins după o viaţă mai bună. Figuri de oameni, peisagii, uriaşe demonstraţii şi mici întâm­plări emoţionante se ridică din trecut şi se cer împărtăşite cititori­lor. M’ara hotărît să scriu un ciclu de poezii, cuprinzând unele amintiri de la Berlin, pentru a contribui astfel la marea acţiune care se duce în patria noastră, de popularizare a cetiri de al IV-lea Festival. Ciclul mai înfăţişează câteva aspecte din viaţa de muncă şi rea­lizări a tineretului nostru, vorbind despre bucuria de a trai într’o ţară liberă, mereu mai frumoasă, mai îmbelşugată. Lucrarea se «,« mi..» ~--: j_ ~ii - __ ___ __ mantie v­u un pa.ui cane imun pi ICICII­ UC pCSlC IK/ldlC Cd 1­C VCM fi în curând oaspeţii dragi ai Bucureştiului, oaspeţii­, poporului nostru. In munca mea sunt însufleţit de convingerea că minunata săr­bătoare a tinereţii de anul acesta va constitui o importantă, mani­festare a dorinţei de pace şi prietenie a popoarelor, dorinţă pe care o vor exprima în chip puternic şi convingător, zeci şi zeci de mii de glasuri ale viitorului. Hilda Jerea Laureată a Premiului de Stat Puţină vreme ne mai desparte de marea sărbătoare a păcii. Nu-i tânăr sau vârstnic, să nu-şi simtă sufletul cuprins de mândrie patriotică la gândul marii întâlniri a tinerilor lumii care va avea loc în ţara noastră. Prin muncă Însufleţită cinsteşte poporul nostru măreţul eveniment. Noi, compozitorii şi poeţii ne-am prins cu elan în hora cântecelor şi versurilor, pentru a face să înflorească din adâncurile inimilor noastre, cele mai calde, cele mai frumoase cântece, adresate prietenilor din toate col­ţurile lumii. In cinstea Festivalului Mondial al Tineretului şi Studenţilor am compus şi eu câteva cântece. Printre cântecele pe care le-am În­chinat Festivalului, se numără: „Patria“, „Romanţa Bucureştiului“, „Tinereţe“ şi „Marşul Sportivilor”. Dorinţa noastră cea mai arzătoare este ca aceste melodii să flu­ture pe buzele tinerilor, să-i înflăcăreze mai mult, să ajute pe ti­nerii luptători pentru pace să-şi croiască mai departe drumul lu­minos al fericirii şi libertăţii. Prin aceste cântece să le transmitem dragostea poporului nostru pentru solii tinereţii şi pentru scumpa cauză a popoarelor: pace şi prietenie.__________________________ Sabin Drăgoi Maestru Emerit al Artei din R.P.R. Laureat al Premiului de Stat In dorinţa de a con­tribui la marea săr­bătoare a tineretului şi a-i imbogăţi reper­toriul muzical, am scris 5 cântece pentru Festival între care Frumoasă e viaţa pe versuri de Maria Ba­­nuş şi Bun ,sosit pe versuri de Păuna Ráz­van, ambele pentru cor a capel­­a ca să fie cât mai accesibile formaţiilor de amatori. M’am străduit ca aceste cântece bogate pe intonaţii populare româneşti să exprime toată căldura, dragostea şi sinceritatea de care e însufleţit poporul nostru când tinerii din toate colțurile lumii întind hora mare pe plaiurile noastre pentru pace și prietenie. Kovács György Laureat al Premiului de Stat Cu ce lucrare din domeniul literaturii ar putea sărbători scrii­torii mai bine Festiva­lul, marea sărbătoare internaţională a tine­retului lumii? Tineretul lumii pri­veşte cu ocazia Fe­stivalului spre marea Uniune Sovietică cu dragoste fierbinte. Pri­veşte cu speranţă viaţa fericită, luminoasă a tineretului sovietic, exemplul tineretului sovietic. La aceasta m-am gândit şi eu, când am început să scriu despre tineretul Uniunii So­­vietice în cinstea Festivalului Mondial al Ti­­neretului care se va desfăşura în Capitala patriei noastre. Apropierea Festivalului m-a îndemnat în mare măsură, să scriu despre minunaţii tineri şi frumoasele locuri pe care le-am văzut toamna trecută călătorind prin Uniunea Sovietică. Ca să fac cunoscut masse­­lor largi de cititori viaţa tineretului sovietic, grija nemărginită cu care Partidul Comunist al Uniunii Sovietice şi statul sovietic educă, cresc, îndrumă tineretul sovietic, speranţa viitorului, am scris această lucrare. In jurnalul meu de călătorie, care va apare în 5 limbi, am dorit din suflet să arăt viaţa luminoasă a tineretului sovietic, cel mai fe­­ricit tineret din lume.____________________ Aurel Baranga Laureat al Premiului de Stat Urmăresc zilnic cu o negrăită emoţie man­şeta „Scânteii tineretului".. ....Mai sunt patruzeci de zile...“ Mai sunt 35 de zile până la Festival...“. Parcurg febril coloanele ziarului în cău­tarea veştilor. Primul grup de tineri austra­lieni s’a îmbarcat acum câteva zile cu des­tinaţia : oraşul gazdă al Festivalului. Ii văd pe vapor, spintecând vădirile oceanelor, tineri de rase diferite, pronunţând în graiuri deosebite acelaş nume: Bucureşti. Şi un sentiment de o negrăită emoţie, un simţă­mânt de o nespusă mândrie îmi încălzeşte inima. Am vizitat şantierul 23 August, şi am văzut duminică după amiază, Teatrul Muzical. Pretutindeni, fiecare mistrie, fiecare cui bătut în mână parcă refrenul unui cântec închinat tinereţii înfră­ţite sub semnul vieţii şi al păcii. Ne despart de Festival 32 de zile. Mă silesc în aceste clipe, cu sentimentul unei înfrigurate întreceri să termin lucrările pe care le-am făgăduit in cinstea acestei săr­bători. Revăd textul unei lucrări dramatice al cărei erou principal este un tânăr a! patriei mele ce se silește să pună toată puterea lui de muncă în slujba vieţii şi a păcii. Va fi gata peste câteva zile o piesă într’un act pe care am intitulat-o „Statuia Libertăţii” şi în care m­’am străduit să veştejesc pe aceia ce-şi pătează mâi­nile cu sângele oamenilor ce cred în idealurile de nesdruncinat ale păcii şi progresului. Şi voi da la sfârşitul acestei săptămâni textul cântecului „Tineri din toate colţurile lumii, apăraţi pacea!“, poem pe care scriindu-l am simţit cum întineresc alături de milioanele şi milioanele de fraţi din întreaga lume, ce se vor bucura îm­preună cu noi şi-şi vor afirma încă odată hotărirea lor nesdrun­­cinată de a apăra cel mai sfânt bun al omenirii, pacea. Gh. Şavu Laureat al Premiului de Stat August 1951 La Berlin, tineretul din lumea întreagă înfrăţit şi-a spus cu hotărîre cuvân­tul. Şi acest cuvânt ,spus în zeci de limbi a adus speranţe mari omenirii. Lumea întreagă s’a convins că tineretul doreşte pacea şi prie­tenia dintre popoare. Am avut marea fericire să trăiesc aceste clipe măreţe la Berlin in August 1951. Iată de ce, vestea că cel de al IV-lea Festival Mon­dial al Tineretului şi Studenţilor pentru Pace şi Prietenie se va ţine la Bucureşti, m-a umplut de o bucurie imensă. Tabloul la care lucrez în momentul de faţă este inspirat din mo­mentele cele mai impresionante din „Berlinul tineretului“. Depun tot efortul pentru a termina această lucrare în cinstea Festivalului Tot în acelaş scop lucrează şi alţi artişti plastici din R.P.R. Aşa bunăoară pâuza pictorului Popa Eugen, înfăţişează pe tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dej, în mijlocul unei brigăzi de tineret. Pictorii Ion Cosma, Octaviani Angheluţă, Krausz Tiberiu şi alţii pictează tablouri de proporţii mari care înfăţişează prietenia din­­tre tineretul lumii şi aspecte din construirea socialismului la noi în ţară. In întreaga ţară pictorii şi sculptorii se pregătesc pentru mă­reaţa sărbătoare a prieteniei şi păcii Festivalul Mondial al Tine­­retului şi Studenţilor.________________________________________ O vastă activitate creatoare Măreţ eveniment internaţional,­­ întâl­nirea în Capitala patriei noastre în zilele lui August a zeci de mii de tineri din toată lumea...care îşi vor manifesta înţep- odată fierbintea lor dorinţă de pace şi­ de fră­ţească prietenie între popoare, consfitue un minunat prilej de inspiraţie­ pentru crea­torii din toate domeniile artei..... Cuprinşi de avântul general cu care poporul nostru, ponor gazdă întâmpină cel de al IV-lea Festival al Tineretului şi Sti­xteraţilor­, artiştii celor mai­ felurite genuri de creaţie se străduesc să re­dea în noile lor opere, închinate Fes­tivalului, patosul muncii noastre libere, sentimentele nobile de apropiere între popoare care însufleţesc pe oamenii mun­­cii cin ţara noastră, în lupta lor pentru construirea unei vieţi noi. Faptul că în toate ţările, multe milioa­ne de tineri îşi unesc forţele şi acţio­nează în comun pentru apărarea păcii, pentru­ apărarea vieţii şi a viitorului lor, pe care îl vor însorii, ferit de amenin­ţarea neagră a războiului,­­ dă creaţiei artiştilor noştri un nou avânt. In cinstea Festivalului au fost create numeroase cântece de massă, poezii, nu­vele şi schiţe, piese scurte, etc. Deosebit de îmbucurător este faptul că la con­cursurile de massă organizate cu acest prilej au participat un mare număr de concurenţi, oameni cu ocupaţiile cele mai diferite, dintre care unii pentru pri­ma dată supun creaţia lor judecăţii pu­­blice. Cu acest prilej, noi talente promi­ţătoare au ieşit la iveală. Ajutate de ce­nacluri, îndrumate cu grijă, noile talente vor lărgi în viitor numărul creatorilor de valori culturale din ţara noastră. Chiar dacă, în ceea ce priveşte meşteşugul ar­tistic lucrările lor mai au, cum e şi firesc, unele stângăcii, ele cuprind însă clocotul vieţii, au marea calitate de a ilustra par­ticiparea directă a creatorilor la eveni­mentul acesta de seamă, care este Fes­tivalul. In genuri variate, creatorii cei mai fe­luriţi, din toate colţurile ţării, unii în limba minorităţilor naţionale, au ţinut să cinstească marea sărbătoare prin participarea lor entuziastă la concursu­rile literare. Poeţi de frunte şi scriitori cunoscuţi, participă cu avant la crearea de poezii şi texte pentru cântece, în care se oglin­deşte viaţa şi lupta tineretului pentru pace, pentru prietenie între popoare. Ast­fel, M. Beniuc, Eugen Frunză, Maria Banuş, Dan Deştiu, Veronica Porumbacu , şi mulţi alţi poeţi au creat sau au pe şantier lucrări care vor deveni în cu-­­ rând cunoscute poporului. Alături de poeţii consacraţi şi-au adus o preţioasă contribuţie în crearea de noi texte pentru cântece, poeţi tineri ca : Şt. Iureş, N. Labiş, Păuna Razvan şi alţii. însăşi titlurile cân­tecelor­ , create fie '' poeţii şi compozitorii noştri arată bogă­ţia de conţinut şi ideile nobile care stau la baza acestor cântece. Un mare nu­măr din ele sunt cântece de salut, de întâmpinare,­care arată bucuria cu care vor fi primiţi solii tineretului lumii care v­or­ fi găzduiţi în ţara noastră (,,Salut oaspeţilor", „Bun split“, „Cântec de sa­lut“). Altele sunt închinate, păcii, tine­reţii, şi prieteniei („Ştafeta păcii“, „Cân­tec de prietenie“, „Noi te cântăm tine­reţe“) sau muncii şi activităţii sportive a tineretului­ („Cântecul tinerilor con­­­­structori“, Cântecul muncii“, „Marş sportiv“, etc.) Nobilele sentimente ale frăţiei cu ce­lelalte popoare, au inspirat compozitori­lor şi porţilor cântece închinate tinere­tului din alte ţări. Astfel de cântece cum sunt „Cântec pentru tineretul din Co­reea“ şi „Cântec pentru tineretul din colonii“ (Alfred, Amendersohn), „Cântec închinat prieteniei cu tineretul chinez“ (Vasile Popovîci) şi altele, mărturisesc dragostea poporului nostru faţă de cei ce luptă pentru pace, pentru independenţă naţională. La con­cursul de creaţie muzicală or­ganizat de Comitetul Naţional de Pre­gătire a Festivalului au fost prezentate peste 40­0 de cântece de masse şi câteva zeci de lucrări vocal-simfonice, de came­ră, etc. Dintre acestea, juriul concursului a selecţionat până în prezent zeci de lu­crări valoroase care arată un real pro­gres în creaţia de cântece de massă a compozitorilor noştri. Printre creatorii acestor cântece se află şi tineri compozitori ca Radu Paladi, George Klein, T. Bratu, Lauren­­ţiu Profeta, Radu Şerban şi alţii. Compozitori de frunte ca Matei Socor, I. Chirescu, Mihail Andricu, Sabin Drăgoi, Marţian Negrea, Leon Klepper, I. Vasi­­lescu, Ovidiu Varga şi alţii, au îmbrăţi­şat cu căldură genul cântecului de massă, creind numeroase cântece de un înalt nivel artistic. Unele din aceste cântece, melodie şi cuvinte, vor fi învăţate şi de participan­ţii din alte ţări, care vor­ duce cu ei pe depărtatele pământuri ale celor 5 conti­nente amintirea de neuitat a Festivalului. In toată lumea se vor împrăştia aceste cântece de pace şi prietenie. In toată lumea vor răsuna inspira­tele versuri ale Măriei Banuş : „Frumoasă-i viaţa prieteni, Şi numele ei îl slăvim; Palmieru-i aproape de cetini, Noi unul spre altul venim !” Reprezentanţii tine­rei generaţii vor duce cu ei, odată cu cânte­cele învăţate aici, me­sajul de încredere in cauza păcii, în vic­toria politicii de înţelegere şi prietenie între popoare. La baza succesului creaţiei de cântece stă, printre altele faptul că de data aceasta compozitorii şi poeţii au cola­borat mai strâns decât în trecut. De un real folos pentru mulţi creatori a fost sprijinul dat de Comitetul pentru Artă şi Uniunile Scriitorilor şi Compozitori­lor, prin casele de creaţie, unde compozi­torii şi poeţii au putut crea în linişte, într’o atmosferă de critică tovărăşească , şi ajutor reciproc. Alături de ceilalţi creatori, artiştii plastici închină şi ei numeroase lucrări Festivalului. Sculptori, pictori şi grafi­cieni, artişti consacraţi sau tineri stu­denţi din ultimii ani ai institutelor de arte plastice, fiecare a socotit de datoria sa să aducă în dar Festivalului un ta­blou, o sculptură sau un afiş, inspirat din viaţa bogată în fapte a poporului nostru, din lupta tineretului lumii pen­tru pace. Aceste creaţii cuprind o tematică bo­gată, de la lupta eroică, în ilegalitate, a U.T.C.-ului până la viaţa însorită pe care o trăesc astăzi tinerii patriei noastre, de la lupta pentru pace a femeilor din ţara noastră până la creşterea de tinere cadre în uzinele ţării noastre. Sunt de­­asemenea prezente în lucrările artiştilor noştri plastici aspecte de pe grandioa­sele noastre construcţii ale socialis­mului precum şi momente dela cel de al III-lea Festival M­ondial al Tineretului de la Berlin şi dela Sesiunea Consiliului U.I.S. Tânărul pictor Gh. Şaru, laureat al Premiului de Stat, zugrăveşte într’o pânză de mari proporţii un aspect dela Festivalul Mondial al Tineretului şi Stu­denţilor de la Berlin, la care a participat pictorul însuşi, ca delegat al ţării noas­tre. Entuziasmat de imaginea de neuitat a întâlnirii tineretului din diferite ţări, pic­torul redă în centrul tabloului său emo­ţionanta întâlnire între un grup de ti­­neri francezi şi tineri din Vietnam. Din căldura cu care se îmbrăţişează aceşti tineri, din dragostea şi solidaritatea cu care îşi strâng mâinile, se desprinde idei­a clară a frăţiei între cele două popoare, a dezaprobării murdarului război inspirat de cercurile colonialiste împo­triva poporului din Vietnam. De jur împrejurul lor, în­ diferite ati­tudini, plini de voioşie, sunt tineri din diferite ţări, participanţi la Festival, fie­care în costume naţionale. Tratarea compoziţională reuşită, ca şi coloritul bogat, viu şi luminoşi fac din acest tablou una din lucrările­­ de seamă care vor fi prezentate la Festival Alt tânăr pictor, Cosma Ion, închină Festivalului Mondial al Tineretului, lu­crarea sa „Aspect din timpul Consiliu­lui Uniunii Internaţionale a Studenţilor", care a avut loc în anul trecut în ţara noastră într’o atmosferă de sărbătoresc entuziasm, pictorul a reuşit să redea ideea solidarităţii şi frăţiei tineretului din întreaga ium­e. Ca subiect, artiferul ilus­trează primirea călduroasă făcută dele­gaţilor străini la teatrul din Parcul de Cultură şi Odihnă „I. V. Stalin“. Alimi Şaraga lucrează pentru Festival o compoziţie intitulată „Participanţi la concursurile pe ţară ale căminelor cul­turale la Ateneul R.P.R.“. Artista şi-a propus să redea înaltul patriotism al oa­menilor muncii­ din ţara noastră. Intr’un cadru festiv este înfăţişată înfrăţirea din­tre artiştii amatori români şi ai minori­tăţilor naţionale participanţi la acest concurs.. Bogăţia culorilor şi pitorescul costumelor subliniază atmosfera de opti­mism, de puternică încredere în viitor. Doi tineri pictori Mihai Danu şi Alma Redlinger, în lucrarea emoţionantă „In­­mânarea carnetului de U.T.M.“ redau cu putere­­deja înaltei conştiinţe cetăţe­neşti în care sunt educate astăzi tinerele vlăstare ale patriei noastre. În lucrarea „Tineri la muncă volun­tară“, Tiberiu Krauss a redat entuzias­mul cu care tineretul nostru participă la lucrările marilor construcţii ale sora­­lismului. Adâncul sentiment de dragoste pentru drumul fericit ce se deschide ti­neretului din patria noastră, reiese cu putere din compoziţia artistului. Gh. Freiberg, tânăr student al Insti­tutului de Arte Plastice „­ Gigorescu” a redat în lucrarea sa, într’o valoroasă rezolvare compoziţională, o „Echipă frun­taşe la Uzinele 23 August“, care înainte de a începe lucrul îşi organizează munca spre a putea menţine steagul de echi­pă fruntaşă Artiştii graficieni P. Nazarie, I. Cova, D Ghinocastra, precum şi studentul C. Plăcintă şi alţii, au creat o serie de afişe care au în general ca temă salutul de întâmpinare pe care tineretul şi întreg poporul ţării noastre îl adresează solilor tineretului din lumea întreagă veniţi în Bucureşti, la Festival. Numeroasele creaţii artistice închinate Festivalului,, ilustrează dragostea şi entu­ziasmul cu care întâmpină oamenii de artă din ţara noastră măreaţa sărbătoare e prieteniei şi păcii. M. Miha'ach® 1­. l­p y *î \fj vicepreşedinte al Comitetului pentru Artă George Klein compozitor încă din luna Fe­­bruarie a acestui an, vestea că Festivalul Mondial al Tineretului şi Studenţilor se va ţine la Bucureşti, îmi um­plea inima de mândrie, mă făcea să ard de do­rinţa de a contribui ca tânăr şi ca om al artei cu toate forţele mele, la marea sărbă­toare mult aşteptată. Am pornit entuziast la lucru, cu gândul mereu la Festival, cu gân­dul la minunatul nostru tineret ce se pregă­teşte cu pasiune să-şi primească oaspeţii dragi Acest gând a fost pentru mine izvorul de tineresc avânt, pe care am încercat să-l exprim în cântecele scrise in cinstea Festiva­lului, începând cu cântecele „Noi te cântăm ti­nereţe“ pe versuri de Alibu Dragomir şi „înainte schimb de mâine“ pe­­versuri de Ştefan iureş, acest măreţ eveniment şi-a gă­­sit ecou­ în întreg^3 m un crestin din ultimele 5 luni: „Noi tinerii lumii“, „Bucureşti oraş al tinereţii“, „Dragul meu e grănicer“, „­Marş al pionierilor“ şi altele Sunt convins că tineretul este un izvor ne­secat de inspiraţie şi de aceea consider creaţia mea închinată Festivalului, un început mo­dest, un drum pe care abia acum păşesc, şi pe care-l voi parcurge până la capăt. B. Rind Lupescu pictoriţă A convinge pe cât mai mulţi oameni de faptul că răspunderea menţinerii păcii apasă­­pe umerii lor, „a ex­plica popoarelor sensul evenimentelor" cum spunea de curând Eu­genie Cotton, este şi misiunea noastră a oa­menilor de artă. I n t­â l n i n d­u-s­e la Bucureşti, tineri de cele mai deosebite con­cepţii, credinţe şi rase, îşi vor înd­ jurămân­tul de a se opune războiului, arătând lumii întregi că pacea e posibilă, că oamenii se pot înţelege atunci când există bună credinţă şi respect reciproc. Ultimele lucrări „Semnături pentru pace” şi afişele» ..Ştafeta Păcii" şi ,.Pentru pace ne creştem copiii" le închin cu dragoste celui de al IV lea Festival al Tineretului şi Stu­denţilor de la Bucureşti. Festivalul care se va desfăşura în Capita­ Ia patriei noastre va fi pentru mine sursa de inspiraţie a viitoarelor mele lucrări în care vreau să arăt cât de frumoasă poate fi viaţa când oamenii se cunosc şi se înfrăţesc. P. Nazarie grafician Cu mare însufleţire şi entuziasm am pri­mit vestea că In Capi-­­ tala patriei noastre,se va ţine marea sărbă­toare a păcii şi priete-­­ nici tineretului lumiii Socot că datoria de onoare a fiecărui crea­tor in domeniul artei este să participe prin ■ lucrările sale la acea­stă măreaţă sărbătoare a cântecului şi a bucuriei, punând arta sa In slujba păcii şi a progresului In întâmpinarea Festivalului­­ eu am pre- Călit două afişe Intr’unul am căutat să în­făţişez cum tineretul nostru întâmpină a­­ceastă manifestare a păcii şi prieteniei cu noi succese în muncă, iar în cel de al doilea afiş am vrut să ilustrez dragostea cu care ti­neretul din ţara noastră întâmpină pe solii păcii din lumea întreagă Sunt bucuros că am avut prilejul să aduc o modestă contribuţie la pregătirea minuna­tului eveniment internaţional care va lega şi mai mult tineretul lumii în lupta pentru pace şi un viitor luminos. În cinstea celui de al IV-lea Festival Aport­­dial al Tineretului, numeroşi creatori de artă tineri şi vârstnici au închinat lucrările lor măreţei sărbători a prietenei şi păcii.. Cele 480 de cântece, care au sosit la U­­niunea Compozitorilor cele aproape 900 de manuscrise venite la Uniunea Scriitorilor­­care cuprind poezii şi scri­ţe, nuvele şi po­vestiri, reportaje literare şi foiletoane ca şi lucrările artiştilor n­aştiri vorbesc din plin despre dragostea şi entuziasmul cu care în­tâmpină creatorii noştri de artă. Festvalul Mondial al Dneretului şi Studenţilor pentru Pace şi Pretenie In această pagină redăm unele aspecte ale pregătirilor creatorilor de artă pentru Festival. „Scânteia tineretului” 1 Iulie 1953 Pag. 3-4

Next