Scânteia Tineretului, august 1953 (Anul 8, nr. 1330-1354)
1953-08-01 / nr. 1330
Tineretul lumii unit, va şti să apere pacea! _ Cel de al lll-lea Congres Mondial al Tineretului şi-a Încheiat lucrările. Măreţul parlament al tinerilor din întreaga lume a constituit o convingătoare manifestare a voinţei de pace a tinerei generaţii a popoarelor lumii, a hotărârii ei de neclintit de a ni precupeţi nici un efort pentru a apăra bunul cel mai de preţ — pacea omenirii. Cel de al 111-lea Congres Mondial, desfăşurat la Bucureşti, a avut loc în condiţiile unei lupte tot mai viguroase a popoarelor pentru apărarea păcii, în condiţiile când masse din ce în ce mai largi de oameni din toate părţile globului se conving că singura cale acceptabilă spre rezolvarea divergenţelor internaţionale, este calea negocierilor paşnice. Congresul a demonstrat cu tărie că mişcarea internaţională a tineretului a ajuns astăzi într’un stadiu în care constitue una din cele mai puternice şi combative forţe ale frontului mondial al apărătorilor păcii. Nimeni nu poate ignora astăzi această forţă. Ea cântăreşte greu în lupta generală a popoarelor împotriva planurilor scelerate ale duşmanilor păcii. Deosebit de important şi semnificativ este faptul că mişcarea internaţională a tineretului este puternică prin organizarea şi unitatea ei. Tineretul lumii este strâns unit în jurul stegarului său iubit — Federaţia Mondială a Tineretului Democrat. Forţa Federaţiei este astăzi mai mare ca oricând. Dacă la al II-lea Congres au participat 740 de persoane din 43 de ţări, la cel de al lll-lea Congres s-au numărat 1515 participanţi din 106 ţări. Dacă acum 8 ani, la constituirea ei, Federaţia număra 30 milioane membri din 63 de ţări, ea cuprinde astăzi nu mai puţin de 83 milioane de tineri din 90 de ţări. Importanţa internaţională a Congresului decurge şi din faptul că el a dovedit, fără nicio putinţă de tăgadă, tuturor celor care îşi bazează calculele războinice pe ipoteza folosirii tineretului drept carne de tun, că asemenea calcule şi asemenea ipoteze nu au niciun fel de bază reală şi sunt sortite eşecului. Dimpotrivă, tineretul este ferm datorit să dea viaţă chemărilor forului conducător suprem al oamenilor simpli iubitori de pace — Consiliul Mondial al Păcii — şi să participe cu toate forţele la lupta măreaţă pe care acesta o desfăşoară. Dezbaterile rodnice ale Congresului Mondial s-au încheiat prin adoptarea, in unanimitate, a două documente: Rezoluţia celui de al III-lea Congres Mondial al Tineretului şi Apelul adresat de Congres tinerilor şi tinerelor din întreaga lume. Documentele Congresului au o Însemnătate deosebită. Întemeindu-se pe experienţa luptei de până acum a tineretului, pe analiza factorilor care au permis dobândirea marilor succese înregistrate, documentele constitue un program amplu şi multilateral de acţiune. Acest program este acceptabil pentru toţi tinerii cinstiţi din lume. Documentele trasează căile pe care zeci de milioane de tineri şi tinere vor păşi hotărîţi, cu entuziasm şi hotărire, plini de speranţe şi încredere. Rezoluţia arată că cel de al Ill-lea Congres Mondial aprobă activitatea desfăşurată de F.M.T.D. în ultimii 4 ani. Federaţia a activat pe linia luptei pentru pace, pentru apărarea drepturilor tineretului, pentru dezvoltarea schimburilor culturale şi sportive şi pentru sprijinirea luptei nobile a tineretului din colonii. In focul luptei, Federaţia s-a călit, a crescut, s’a consolidat. Acum, această luptă trebue purtată înainte. In centrul ei, arată documentele Congresului, trebue să stea activitatea pentru menţinerea şi consolidarea păcii, deoarece de aceasta depinde realizarea tuturor idealurilor şi aspiraţiilor tinerei generaţii. „Datoria imperioasă a tineretului — arată Rezoluţia — este de a lua parte cu tot dinamismul său la campania întreprinsă de Consiliul Mondial al Păcii pentru tratative, pentru soluţionarea paşnică a diferendelor internaţionale, pentru încetarea războaielor in curs şi a acţiunilor agresive împotriva independenţei popoarelor!“ încheierea armistiţiului în Coreea, victorie însemnată a cauzei păcii, este un fapt care îndeamnă tineretul la noi eforturi în acest sens. In zilele noastre, soarta unor masse imense ale tinerii generaţii este caracterizată prim lipsă de drepturi, şomaj, foamete, etc. etc. Rezoluţia Congresului, defineşte politica de pregătire a unui nou război — dusă in unele ţări — drept cauza principală a acestei situaţii şi cheamă tineretul şi organizaţiile sale la lupta activă pentru apărarea nevoilor de fiecare zi şi a drepturilor democratice ale tineretului. Rezoluţia Congresului pune deasemeni drept sarcină conducerii F.M.T.D. dezvoltarea necontenită, prin toate mijloacele, a schimburilor culturale şi sportive. Prin Rezoluţia sa, Congresul a adresat tinerilor de pretutindeni o chemare solemnă la solidaritate cu lupta dreaptă a tinerei generaţii din ţările coloniale şi dependente, unitatea tinerilor din metropole cu cei cin colonii în slujba acestei cauze nobile, este chezăşia succeselor tineretului Printre cele mai importante indicaţii practice cuprinse în Rezoluţie se numără şi faptul că ea însărcinează in numele Congresului conducerea F.M.T.D., să se adreseze tuturor organizaţiilor internaţionale, naţionale şi locale ale tineretului şi studenţilor, care nu fac parte din F.M.T.D., pentru a le invita să realizeze acţiuni comune pentru apărarea intereselor şi drepturilor tineretului. Cu adâncă emoţie vor citi tinerii din întreaga lume în flăcar a Iul Apel ce le-a fost adresat de către cel de al lll-lea Congres Mondial al Tineretului. „Noi dorim cu toţii — se spune în acest apel — ca cea mai frumoasă parte a vieţii tinerilor şi tinerelor de toate naţionalităţile şi rasele, să nu fie întunecate de grija şi de teama zilei de mâine". Dar pentru realizarea tuturor năzuinţelor, pentru împlinirea tuturor visurilor, pentru triumful luptei, trebue, în primul rând, un lucru : unitate, cea mai deplină unitate a rândurilor tinerei generaţii, iar Apelul lansat de Congres este un entuziast şi convingător îndemn la unitatea tineretului. Tineretul patriei noastre primeşte cu deplină aprobare Rezoluţia şi Apelul Congresului. Noi vedem în aceste documente expresia hotărîrii de luptă a zecilor de milioane de tineri din lumea întreagă. Tineretul din ţara noastră sprijină toate acţiunile întreprinse de F.M.T.D. şi este hotărît să activeze mai departe în slujba cauzei păcii, prieteniei şi colaborării între popoare, pentru înfrăţirea şi unitatea tineretului din lumea întreagă. Măreţele idei care au călăuzit Congresul îşi vor arăta primele roade în timpul celui de al IV-lea Festival Mondial al Tineretului şi Studenţilor care va începe mâine. In cântec şi joc, umăr la umăr, zeci de mii de tineri îşi vor împlini năzuinţa fierbinte de a se strânge uniţi în jurul steagului păcii şi prieteniei. Să nu precupeţim nimic pentru a răspunde cu tot elanul nostru tineresc înflăcăratului Apel, al celui de al lll-lea Congres Mondial al Tineretului: „Prin unire spre pace ! Prin unire spre pace! înainte tineret al lumii. I pentru pace fi prietenie, pentru un viitor luminos! Minunata construcţie a Parcului de Cultură şi Sport „23 August“ a fost terminată. La festivitatea inaugurării care a avut loc Vineri, dimineaţa, au luat parte membri ai Prezidiului Marii Adunări Naţionale, ai Comitetului orăşenesc P.M.R., ai Ministerului Construcţiilor şi Industriei Materialelor de Construcţii, ai Comitetului de Arhitectură, fruntaşi ai tineretului, reprezentanţii Sfatului Popular al Capitalei, precum şi numeroşi muncitori constructori şi brigadieri. Deschizând adunarea festivă, tov. Gheorghe Stoica, a arătat importanţa acestei lucrări pentru înfrumuseţarea Capitalei noastre. A luat apoi cuvântul tov. Tudose Vasile, directorul şantierului Parcului de cultură şi Sport „23 August“, arhitectul Willy Juster, şeful colectivului de proiectanţi ai construcţiei, Vasile Neagu în numele muncitorilor de pe şantier şi tânăra Maria Cochir.eacu din partea brigadierilor care au muncit voluntar. Tov. C. Bidaru, preşedintele Comitetului Executiv a! Sfatului Popular al Capitalei a felicitat pe constructori pentru victoria obţinută, dând apoi citire Decretului Prezidiului Marii Adunări Naţionale prin care se conferă „Ordinul Munci“ şi „Medalia Muncii“ unui mare număr de muncitori, ingineri, tehnicieni şi proectanţi, care au realizat construcţia Parcului de Cultură şi Sport „23 August“. ★ După festivitatea inaugurării Parcului de Cultură şi Sport „23 August“, cei care au fost de faţă s-au împărţit în grupuri şi au pornit să-l viziteze Grupul in care mă aflam şi-a început vizita de la Teatrul în aerliber. — Pe aici, poftiţi pe aici ! — şi portarul ne-a deschis porţile mici de metal ale intrării. Privirile noastre alunecă aici dealungul coloanelor; ele au capiteluri încrustate cu flori Dela intrare păşim într'un fel de curte largă, pardosită cu plăci de beton, foaierul teatrului. De jur împrejurul lui se află verdeaţă şi fiori. In mijloc, cu un zumzet uşor, o fântână ţâşnitoare împrăştie o boare răcoroasă. Din foaier am pătruns in amfiteatrul teatrului. De aici, de sus, de la primele trepte, în faţa ochilor se desfăşoară toata panorama măreţei construcţii. In dreapta şi în stânga noastră sunt două cabine cu instalaţiile de reflectoare şi de radio. In semicercuri din ce în ce mai mici se află instalate băncile cuprinzând peste 4.000 locuri. In fundul scenei, între două terase este pergola cu majestoasele sale coloane care atrage imediat atenţia. La teatrul de marionete am admirat cu toţii stilul naţional al construcţiei. Clădirea e mică, cu pereţi din lemn şi cu acoperiş din şindrilă. Băncile de piatră din faţa scenei sunt şi ele tot pe măsura micuţilor spectatori. Copiii — căci unii vizitatori veniseră cu odraslele lor — au rămas extaziaţi, le sclipeau ochii de fericire. — Să mergem la stadion, să vedeţi locul unde se vor înfrăţi tinerii din toate ţările lumii — spuse însoţitorul nostru. Stadionul se vede chiar din parc. Taluzul său înalt este îmbrăcat în verdeaţă, iar din loc în loc pe el se află scările de acces. In loc de balustrade, scările largi de beton au flori: roşii, galbene, de toate culorile şi parfumurile. Sunt 19 scări — explică cineva. Păşim pe trepte şi iată-ne în promenoara stadionului. In faţa noastră, încântându-ţi ochii, se desfăşoară marele şi frumosul stadion. Rândurile ovale de bănci pornesc de la un pas de noi şi coboară până jos la teren. Le numărăm. Sunt 51 de rânduri. Coborâm pe trepte şi ne apropiem de centrul stadionului. Accesul pe pista elastică de zgură neagră şi pe iarba mătăsoasă a terenului de sport nu este permis decât în pantofi cauciucaţi de sport, iar noi... De aceea ne oprim la jumătatea rândurilor de bănci şi privim. Lângă porţile pentru fotbal se află spaţiile pentru sărituri în înălţime, lungime, sărituri cu prăjina şi aruncări. Vizităm apoi pavilionul sportivilor. Aici sunt săli speciale, duşuri, cabine. Totul Iţi arată că sportivii vor avea cele mai bune condiţii pentru desfăşurarea întrecerilor. Dela pavilionul sportivilor pătrundem un stadion printr'umul din cele două tunete. La tribuna oficială, deasupra căreia se află o mare stemă a Republicii Populare Române, urcăm pe nişte scări de marmoră lucie. Privim In jurul nostru. S'a lăsat noaptea, s’au aprins luminile. Sunt multe: un oraş de lumini. Însoţitorul se ţine de cuvânt. El ne conduce prin alei spre lac. După ce trecem de turnul de paraşutism, intrăm într'un fel de alee străjuită cu balustrade de beton, cu flori şi din foc în loc cu statui. Este o belvedere. La capăt, belvederea se termină printr’o terasă cu balustrade ornate, in faţă a apărut lacul, iar în mijlocul lui, o mare fântână arteziană. Făcând zgomot puternic apa ţâşneşte prin cele trei cercuri ale fântânii şi se avântă in sus. ★ Toţi cetăţenii care vizitează uriaşul stadion cinstesc munca brigadierilor, a acelora care pe vânt şi ploaie ca şi pe timp senin au stat la datorie ca să termine cât mai devreme măreţul stadion. Un moş obosit de drumul lung pe care l-a făcut înconjurând stadionul s’a aşezat pe o bancă Scruta cealaltă parte a stadionului şi dădea din cap. Moşul era din partea locului, stătea pe undeva aproape. Şi el a povestit cetăţenilor că pe locurile acestea încă la începutul anului nu era decât un teren viran plin cu bălării unde păşteau vitele. — Ehei, când eram şi eu tânăr, jucam fotbal — ne povestea moşul — dar nu pe stadion ci în curtea mică a casei. Acum când văd acest stadion care a fost ridicat pentru noi, îmi vine să fug după minge parcă aş fi tânăr. Şi la urma urmei fie ce nu ? Să ştiţi că o să vin să joc fotbal cu nepoţeii aici. La 2 August pe acest stadion sunetele goarnelor vor la semnalul deschiderii măreţei întâlniri a tineretului lumii — Festivalul. Va fi o clină înălţătoare, neuitată. Atunci băncile vor fi ocupate de tineri albi, galbeni şi negri, veniţi din toate colţurile lumii în patria noastră ospitalieră, şi uriaşul stadion va răsuna de la un capăt la altul de cuvintele pace și prietenie rostite în toate limbile de pe glob. ,V. CONSTANTINESCU Parcul de Cultură şi Sport „23August“ —gala pentru Festival ULIANA SIMIONOX decorată cu „Oniinii Muncii“ clasa IlI-a ION ROŞU decorat cu „Medalia Muncii“ In apropierea lacului se află clădirea teatrului în aer liber. Iat-o In fotografie. ȘTEFAN ZURESCU, inginer, decorat cu „Ordinul Muncii“ clasa III-a ION IVAN, decorat cu„Medalia Muncii.* Proletari din toate ţările, uniţi-vă ■" ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI MUNCITOR Anul IX Seria II-a Nr. 1330 4 PAGINI — 20 BANI Sâmbătă 1 August 1953 Un nou avion a aterizat pe aeroportul Băneasa. Soli ai tineretului din diferite ţari cuprinşi de voioşie tinerească te indreaptă către centrul marelui oraş. Bine aţi venit —prieteni din lumea întreagă! Solii tineretului sovietic Din toate colţurile lumii în Oraşul Festivalului Intro gara, la graniţă — „Allo, biroul de primiri Festival ? Soseşte trenul cu delegaţia sovietică. Lotul sportiv... Toate acestea s’au petrecut la orele 9 şi 25 de minute. Cu iuţeala fulgerului în Iaşi s-a aflat vestea Sbârnâiau telefoanele şi curând grupuri, grupuri de tineri şi vârstnici se îndreptau grăbite spre gară. Orele 10 dimineaţa. In gara pavoazată cu drapelele păcii şi cu sute de steguleţe ale ţărilor participante la Festival se aflau câteva mii de persoane. O fanfară destul de mare îşi afirma cu greu prezenţa. O femeie bătrână, cu tâmplele ninse, strânge în braţe un copil. Bunica şi-a adus nepoţelul în vârstă de 3 ani să-i vadă trecând spre Festivalul păcii şi prieteniei pe reprezentanţii tineretului marei Uniuni Sovietice care a adus libertate poporului nostru. Mama copilului a venit şi ea. Maria Steciuc, bunica, Mihailena Lesner, fixa, Silviu Iesner nepotul trei generaţii de ieşeni întâmpină cu dragoste delegaţia venită din ţara tinereţii celei mai fericite. Trenul se vede în depărtare. Ocoleşte acum dealurile Răpidea şi Cetăţuia. Aplauze entuziaste, strigăte de „Mir ! Drujba“, „Pace şi Prietenie“, întâmpină intrarea trenului în gară. Fanfara intonează imnul F.M.T.D. Tinerii sovietici, solii marelui bastion al păcii în lume, sunt înconjuraţi cu dragoste şi îmbrăţişaţi . Creţu Florentina, o pionieră de 13 ani se interesează : „Unde-i Ciucarin, undei Scerbacov ?" Fata poartă în braţe un buchet de flori. Când a aflat că sora ei, Creţu Valeria, ţesătoare la fabrica „Victoria" merge la gară să întâmpine delegaţia sovietică, a sărit in sus: „Vin şi eu la gară... Vreau să văd sportivii sovietic.“ Valeria nu a vrut s’o ia. Florentina a început să se roage, să explice. Până la urmă a înduioşat-o pe sora ei mai mare: „La anul, când voi fi în clasa a V1I - a, voi fi în echipa de gimnastică a şcolii. De aceea vreau să-l vad pe Ciucarin. .. campion olimpic — nu înţelegi ?“, înarmată cu un carneţel pe care scria cu litere mari „Creţu Florentina“, a venit la gară. Vroia şi un autograf... Uşurel s’a desprins de sora ei. S’a suit într’un vagon şi l-a găsit pe Ciucarin. Parcă-i pierise tot curajul, i-a oferit florile, l-a îmbrăţişat şi i-a strigat: „Pace şi Prietenie!“. Apoi a fugit, trenul se urnise din loc. Gara Bârlad. Peronul este arhiplin. Urale. Îmbrăţişări. Intr’un vagon s-a urcat pionierul Arsene Gheorghe. Mângâie un porumbel alb. L-a pus în braţe, ciclistului Vadim Banvalov. Şi-au strâns mâinle, au mângâiat împreună porumbelul. „Mir“ — „Pace“. Trenul a plecat... Focşani. Zeci de mâini se îndreaptă înspre ferestrele vagoanelor unde se găsesc oaspeţii sovietici. Sunt oferte daruri , cărţi, vederi, ilustrate. O vedere poartă cuvintele: „In semn de prietenie, de la un tânăr român“, o carte : „Din dragoste pentru oaspeţii sovietici“, o ilustrată : „Trăiască pacea şi prietenia. Dată cu multă dragoste de Emanuela Tibrea-Focşani“, Gara Băneasa. Mii de tineri au venit să Întâmpine pe oaspeţii sovietici. Urale entuziaste, flori cântece... Călătoria delegaţiei tineretului sovietic prin patria noastră spre oraşul Festivalului a prilejuit o manifestare a dragostei fierbinţi a poporului nostru faţă de Uniunea Sovietică, apărătoarea păcii în lume. C ROMAN Joi după amiază, in gara Băneasa, a sosit un grup de delegaţi din R.D. Germană şi Germania occidentala. Din grup fac parte membrii ansamblului popular de stat de dansuri din mamele Berlin, balerina Eleonore Wesco şi dansatorul Reinhold Weise, solişti ai Operei din Berlin, precum şi un lot de 60 sportivi, printre care handbalişti, boxeuri, luptători, halterofili şi canoteuri. In cursul serii au sosit noi grupuri de delegaţi ai tineretului din Franţa, Italia, Anglia, Siria, Liban, Australia, Columbia, Venezuela, Africa Franceză, Irak, Canada, Noua Zeelandă, Tunis, Egipt şi insula St. Maurice (Oceanul indian). Cu delegaţia franceză au sosit 130 pionieri din regiunea pariziană. Ansamblul coral al Uniunii Tineretului Republican Francez „Paul Laurent“, precum şi grupuri de delegaţi din diferite regiuni ale Franţei. În cursul nopţii de Joi spre Vineri, la ora 0,30, au sosit peste 300 de delegaţi ai tineretului finlandez. Printre ei se găsesc luptătorul Kelpo Grondenhai, clasat pe locul al 3-lea la Jocurile Olimpice de la Helsinki, din anul 1952, campionul naţional de lupte Yaako Vikta, o echipă de baschet, atletele Eli Kahita şi Arnes Salmi, precum şi echipa feminină de gimnastică, din care fac parte Sisko Jokinen, Prkko Priybonen şi Maila Nsula,participante la Jocurile Olimpice de la Helsinki. Cu delegaţia tineretului finlandez au venit un ansamblu de dansuri populare şi corul popular „Kottlö“ (Zorile), condus de Reine Sandele. În cursul nopţii a sosit, de asemenea, al doilea grup de delegaţi din Suedia, format din peste 500 tineri şi tinere. Din delegaţia suedeză fac parte membrii corului din Burus, artişti şi sportivi. La sosire, delegaţiile tineretului de peste hotare au fost salutate de A. D. Kamazi, N. K. Bose, J. Fenksiak, din partea Comitetului Internaţional de Pregătire a Festivalului, de Paul Cornea şi Ioan Fazekaş, secretari ai Comitetului Central al Uniunii Tineretului Muncitor din R.P.R., precum şi de alţi reprezentanţi ai CC ai U.T.M. Cu multă căldură tinerii muncitori, elevi şi studenţi din Capitală au întâmpinat pe Carlos Vergara Monero, membru în Consiliul Mondial al Păcii, membru în Comitetul Permanent pentru Apărarea Păcii din Chili, pe Poly Lucien, vicepreşedinte al Sindicatului petroliştilor din Trinidad şi pe dansatoarea Ni Made Kadjang, din Bali. Deasemeni, au sosit 964 membri ai delegaţiei germane, printre care predicatorul evanghelist Gustav Adolf din Stuttgart, Eberhardt Schmidt, compozitor din Berlin, membru al juriului concursului internaţional pentru instrument de suflat grupul de acordeoane din München, condus de tânăra Emilia Gramtler, trio de chitară Helmuth din Hamburg, ansamblul pionierilor din Leipzig, etc. A sosit în Bucureşti, deasemeni, scriitorul chinez Lan Su, invitat la Festival, şi dirijorul şi compozitorul olandez Wilhelm Gaffel, un număr de 434 membri ai delegaţiei tineretului cehoslovac la Festival, printre care un lot de 50 de atleţi şi gimnaşti. Ansamblul de Stat de Cântece şi Dansuri din Praga, ansamblul de păpuşi „Josef Skupa“ din Praga, actorul de film Milos Noswabda, etc. Au mai sosit deasemeni 514 reprezentanţi ai tineretului polonez şi maghiar, sportivi şi membri ai ansamblurilor artistice, printre care boxeurul polonez Dragosz Lesche,campion european şi cunoscutul boxeur Grzelak, ansamblul artistic al Academiei de Medicină din Gdans, etc. In Bucureşti au sosit deasemeni numeroşi ziarişti şi invitaţi ai Comitetului Internaţional de Pregătire a Festivalului. Joi seara a sosit primul grup de sportivi sovietici. Tot joi seara a sosit un grup de delegaţi din Indonezia, printre care se găsesc artişti, cântăreţi de muzică populară şi sportivi. La sosire, oaspeţii au fost întâmpinaţi de :1. Fenksiak şi C. Telaiov, reprezentanţi ai Comitetului Internaţional de Pregătire a Festivalului, Martok Bodnăraş, preşedintele Comitetului pentru Cultură Fizică şi Sport, Paul Cornea, Ioan Fazekaş, Cheţu Florei, secretari ai Comitetului Central al Uniunii Tineretului Munctar din R.P.R., Ion Vaida şi Alex. Şiperco, vicepreşedinţi ai Comitetului pentru Cultură Fizică şi Sport, in numele Comisei de organizare a întâlnirilor Sportive Internaţionale Prieteneşti, Ion Vaida, vicepreşedinte al C.C.F.S., a adresat oaspeţilor un călduros salut. Au răspuns din partea delegaţiei sportivilor sovietici campioana olimpică Nina Ponomarova-Romaşcova, iar din partea delegaţiei tineretului indonezian Sungiono. Tineretul muncilor din Bucureşti a făcut o primire entuziastă solilor ,podului sovietic şi delegaţilor indonezieni la cel de al IV-lea Festival Arondat al Tineretului şi Studenţilor. * Ştafeta Internaţionala a Păcii a ajuns la Oraşul Stalin ORAŞUL STALIN (de la trimisul nostru ANGHEL ION). — Vineri 31 iulie, la ora 6 după amiază, Ştafeta Internaţională a Păcii şi Prieteniei purtată de grupul de sportivi din Sibiu a ajuns în Oraşul Stalin. De la capătul oraşului, pe ambele părţi ale străzilor împodobite cu steaguri, se vedeau şiruri nesfârşite de oameni veniţi să întâmpine ştafeta. Grupul de sportivi din Sibiu înaintează un ritm vijelios printre şirurile de oameni care le aruncă fiori în cale. In faţa comitetului regional U.T.M. de pe B-dul Stalin, grupul de sportivi de la Sibiu se opreşte pentru a preda ştafeta grupului de sportivi din Oraşul Stalin, care o vor purta mai departe spre Bucureşti. Din partea cetăţenilor din Oraşul Stalin, Ştafeta Internaţională a Păcii şi Prieteniei a fost salutată de tovarăşul Ion Goga, preşedintele comitetului executiv al sfatului popular al Oraşului Stalin. El le urează un călduros „bun sosit" sportivilor sibieni care au purtat ştafeta pe o distanţă de peste 100 km. şi au sosit la timp. Inmânarea ştafetei către tinerii din Oraşul Stalin este făcută de tovarăşa Sanda Roman, atletă fruntaşă în colectivul „Libertatea“ din Sibiu. Momentul înmânării ştafetei a fost deosebit de emoţionant. O fetiţă de 3—4 ani, făcându-şi loc cu hotărîre printre oameni, s-a apropiat de una dintre atletele din Sibiu, tânăra Wolf Mariana, şi i-a întins Un buchet frumos de flori. Acum, Ştafeta Internaţională a Păcii şi Prieteniei îşi continuă drumul spre Bucureşti. Se apropie miezul nopţii. In gara Episcopia Bihorului, împodobită sărbătoreşte, sunt aşteptaţi oaspeţi străini. Aci nu încetează nici un moment animaţia : într’un şuvoi nesfârşit sosesc delegaţii la Festival. Trenuri de tot felul aduc din toate colţurile lumii pe reprezentanţii tinerei generaţii. Tinerii care vor face la Episcopia Bihorului primul popas, pe pământ românesc, vor simţi imediat tradiţionala ospitalitate a poporului nostru. Fete în halate albe pregătesc mâncare. Intr’un colţ al peronului, mâini harnice de tineri confecţionează cu grijă pachete de ţigări. Interpreţii sunt gata să mijlocească convorbirile prieteneşti între oaspeţi şi gazde. Un şuerat prelung al locomoiivei şi un tren a oprit în gară. „Pokol" — se strigă de la ferestrele vagoanelor. Tinerii români răspund: „Pace!“. Primele cuvinte sunt schimbate. Oaspeţii noştri vin din Polonia. Difuzoarele transmit muzică românească. O fată, Iurchevici Ruja, îi spune unui prieten, iar acesta ne traduce: — Hai să cântăm „In Bucureştiu! Iubit" ! Şi fără să aştepte mai mult, tinerii polonezi încep să cânte. De pe peron un grup de tineri din R.P.R. îi acompaniază. După ce au plecat oaspeţii polonezi, un nou tren a intrat în gară: a venit delegaţia tineretului german. Tinerii germani sunt înconjuraţi cu dragoste de tinerii români. Oaspeţilor le place gara, transformată intr’o adevărată grădină. O tânără din ansamblul de băiet, s’a împrietenit cu tinerii noştri. O cheamă Gieglinde Reter. La început se înţelege cu gazdele mai mult prin gesturi. Când apar însă interpreţii, totul devine limpede. — Am cunoscut arta poporului român la Berlin, la un spectacol dat de artiştii din R.P.R. — povesteşte ea. Poporul vostru este un popor talentat. Zorii zilei alungă întunericul nopţii. Svârlind în aer fumul albicos, o altă garnitură intră în gara Episcopia Bihorului. La ferestrele vagonului tinerii stau adunaţi ciorchine. Chipurile lor sunt înfrumuseţate de o bucurie fără margini. Juan Manuel Berlanga a venit tocmai din Mexico, Gerardo Martin — din Spania, Neroucheff Louba — de la Bruxelles. Ca şi tânăra din Brooklyn (New-York) ca şi tânărul indonezian, ca şi corespondentul ziarului japonez „Asacha“, ei salută pe primii reprezentanţi ai tineretului român. iniiune ca trenul să se pună în mişcare sosesc noi oaspeţi, numeroasa delegaţie a tineretului suedez. De la ferestre flutură drapele suedeze. Când trenul intră în gară, oaspeţii ne fac o surpriză în semn de prietenie : arborează un mare drapel al Republicii noastre. De la Episcopia Bihorului garniturile de tren „F“ străbat satele şi oraşele patriei noastre. La Oradea, sute şi sute de tineri cu braţele încărcate de flori întâmpină de fiecare dată oaspeţii. Pe stahanovistul Sücs Iosif de la fabrica de încălţămnte „Dobrogeanu Gherea“ din Oradea îl întâlneşti de multe ori pe peron. Când a sosit un tren cu delegaţi belgieni, Sues s-a îndreptat spre vagonul lor, ie-a oferit un buchet de flori şi le-a spus : „Pare şi Prietenie“. Şoferul Michel Griga din Bruxelles a zâmbit, i-a strâns mâna şi a rostit cu toată căldura inimii sale tinerești: — Paix et am'tié I E. OBERST