Scânteia Tineretului, august 1953 (Anul 8, nr. 1330-1354)

1953-08-01 / nr. 1330

Tineretul lumii unit, va şti să apere pacea! _ Cel de al lll-lea Congres Mondial al Ti­­­ne­retului şi-a Încheiat lucrările. Măreţul parlament al tinerilor din întreaga lume a constituit o convingătoare manifestare a vo­inţei de pace a tinerei generaţii a popoare­lor lumii, a hotărârii ei de neclintit de a ni precupeţi nici un efort pentru a apăra bunul cel mai de preţ — pacea omenirii. Cel de al 111-lea Congres Mondial, desfă­şurat la Bucureşti, a avut loc în condiţiile unei lupte tot mai viguroase a popoarelor pentru apărarea păcii, în condiţiile când masse din ce în ce mai largi de oameni din toate părţile globului se conving că singura cale acceptabilă spre rezolvarea divergenţe­lor internaţionale, este calea negocierilor paşnice. Congresul a demonstrat cu tărie că miş­carea internaţională a tineretului a ajuns astăzi într’un stadiu în care constitue una din cele mai puternice şi combative forţe ale frontului mondial al apărătorilor păcii. Nimeni nu poate ignora astăzi această forţă. Ea cântăreşte greu în lupta generală a po­poarelor împotriva planurilor scelerate ale duşmanilor păcii. Deosebit de important şi semnificativ este faptul că mişcarea internaţională a tinere­tului este puternică prin organizarea şi uni­tatea ei. Tineretul lumii este strâns unit în jurul stegarului său iubit — Federaţia Mon­dială a Tineretului Democrat. Forţa Fede­raţiei este astăzi mai mare ca oricând. Dacă la al II-lea Congres au participat 740 de persoane din 43 de ţări, la cel de al lll-lea Congres s-au numărat 1515 participanţi din 106 ţări. Dacă acum 8 ani, la constituirea ei, Federaţia număra 30 milioane membri din 63 de ţări, ea cuprinde astăzi nu mai puţin de 83 milioane de tineri din 90 de ţări. Importanţa internaţională a Congresu­lui decurge şi din faptul că el a dovedit, fără nici­o putinţă de tăgadă, tuturor celor care îşi bazează calculele războinice pe ipo­teza folosirii tineretului drept carne de tun, că asemenea calcule şi asemenea ipoteze nu­ au niciun fel de bază reală şi sunt sortite eşecului. Dimpotrivă, tineretul este ferm da­torit să dea viaţă chemărilor forului condu­cător suprem al oamenilor simpli iubitori de pace — Consiliul Mondial al Păcii — şi să participe cu toate forţele la lupta măreaţă pe care acesta o desfăşoară. Dezbaterile rodnice ale Congresului Mon­dial s-au încheiat prin adoptarea, in unani­mitate, a două documente: Rezoluţia celui de al III-lea Congres Mondial al Tineretu­lui şi Apelul adresat de Congres tinerilor şi tinerelor din întreaga lume. Documentele Congresului au o Însemnă­tate deosebită. Întemeindu-se pe experienţa luptei de până acum a tineretului, pe ana­liza factorilor care au permis­ dobândirea marilor succese înregistrate, documentele constitue un program amplu şi multilateral de acţiune. Acest program este acceptabil pentru toţi tinerii cinstiţi din lume. Docu­mentele trasează căile pe care zeci de mili­oane de tineri şi tinere vor păşi hotărîţi, cu entuziasm şi h­otărire, plini de speranţe şi încredere. Rezoluţia arată că cel de al Ill-lea Con­gres Mondial aprobă activitatea desfăşurată de F.M.T.D. în ultimii 4 ani. Federaţia a activat pe linia luptei pentru pace, pentru apărarea drepturilor tineretului, pentru dezvoltarea schimburilor culturale şi sportive şi pentru sprijinirea luptei nobile a tineretu­lui din colonii. In focul luptei, Federaţia s-a călit, a crescut, s’a consolidat. Acum, acea­stă luptă trebue purtată înainte. In centrul ei, arată documentele Congresului, trebue să stea activitatea pentru menţinerea şi conso­lidarea păcii, deoarece de aceasta depinde realizarea tuturor idealurilor şi aspiraţiilor tinerei generaţii. „Datoria imperioasă a tineretului — arată Rezoluţia — este de a lua parte cu tot dinamismul său la campa­nia întreprinsă de Consiliul Mondial al Păcii pentru tratative, pentru soluţionarea paşnică a diferendelor internaţionale, pentru încetarea războaielor in curs şi a acţiunilor agresive împotriva independenţei popoare­lor!“ încheierea armistiţiului în Coreea, victorie însemnată a cauzei păcii, este un fapt care îndeamnă tineretul la noi eforturi în a­­cest sens. In zilele noastre, soarta unor masse imense ale tinerii generaţii este caracterizată prim lipsă de drepturi, şomaj, foamete, etc. etc. Rezoluţia Congresului, defineşte politica de pregătire a unui nou război — dusă in unele ţări — drept cauza principală a acestei si­tuaţii şi cheamă tineretul şi organizaţiile sale la lupta activă pentru apărarea nevoilor de fiecare zi şi a drepturilor democratice ale ti­neretului. Rezoluţia Congresului pune de­­asemeni drept sarcină conducerii F.M.T.D. dezvoltarea necontenită, prin toate mijloacele, a schimburilor culturale şi sportive. Prin Rezoluţia sa, Congresul a adresat ti­nerilor de pretutindeni o chemare solemnă la solidaritate cu lupta dreaptă a tinerei generaţii din ţările coloniale şi dependente, unitatea tinerilor din metropole cu cei cin colonii în slujba acestei cauze nobile, este chezăşia succeselor tineretului Printre cele mai importante indicaţii prac­tice cuprinse în Rezoluţie se numără şi fap­tul că ea însărcinează in numele Congre­sului conducerea F.M.T.D., să se adreseze tuturor organizaţiilor internaţionale, naţiona­le şi locale ale tineretului şi studenţilor, care nu fac parte din F.M.T.D., pentru a le invita să realizeze acţiuni comune pentru apărarea intereselor şi drepturilor tineretului. Cu adâncă emoţie vor citi tinerii din în­treaga lume în fl­ăca­r a Iul Apel ce le-a fost a­­dresat de către cel de al lll-lea Congres Mondial al Tineretului. „Noi dorim cu toţii — se spune în acest apel — ca cea mai fru­moasă parte a vieţii tinerilor şi tinerelor de toate naţionalităţile şi rasele, să nu fie întu­necate de grija şi de teama zilei de mâine". Dar pentru realizarea tuturor năzuinţelor, pentru împlinirea tuturor visurilor, pentru triumful luptei, trebue, în primul rând, un lucru : unitate, cea mai deplină unitate a rândurilor tinerei generaţii, iar Apelul lan­sat de Congres este un entuziast şi convin­gător îndemn la unitatea tineretului. Tineretul patriei noastre primeşte cu de­plină aprobare Rezoluţia şi Apelul Congresu­lui. Noi vedem în aceste documente expresia hotărîrii de luptă a zecilor de milioane de tineri din lumea întreagă. Tineretul din ţara noastră sprijină toate acţiunile întreprinse de F.M.T.D. şi este ho­­tărît să activeze mai departe în slujba cauzei păcii, prieteniei şi colaborării între popoare, pentru înfrăţirea şi unitatea tineretului din lumea întreagă. Măreţele idei care au călăuzit Congresul îşi vor arăta primele roade în timpul celui de al IV-lea Festival Mondial al Tineretului şi Studenţilor care va începe mâine. In cântec şi joc, umăr la umăr, zeci de mii de tineri îşi vor împlini năzuinţa fierbinte de a se strânge uniţi în jurul steagului păcii şi prie­teniei. Să nu precupeţim nimic pentru a răspunde cu tot elanul nostru tineresc înflăcăratului Apel, al celui de al lll-lea Congres Mondial al Tineretului: „Prin unire spre pace ! Prin unire spre pace! înainte tineret al lumii. I pentru pace fi prietenie, pentru un viitor luminos! Minunata construcţie a Parcului de Cul­tură şi Sport „23 August“ a fost terminată. La festivitatea inaugurării care a avut loc Vineri, dimineaţa, au luat parte membri ai Prezidi­ului Marii Adunări Naţionale, ai Co­mitetului orăşenesc P.M.R., ai Ministerului Construcţiilor şi Industriei Materialelor de Construcţii, ai Comitetului d­­e Arhitectură, fruntaşi ai tineretului, reprezentanţii Sfatului Popular al Capitalei, precum şi numeroşi muncitori constructori şi brigadieri. Deschizând adunarea festivă, tov. Gheor­ghe Stoica, a arătat importanţa acestei lu­crări pentru înfrumuseţarea Capitalei noastre. A luat apoi cuvântul tov. Tudose Vas­ile, directorul şantierului Parcului de cultură şi Sport „23 August“, arhitectul Willy Juster, şeful colectivului de proiectanţi ai construc­ţiei, Vasile Neagu în numele muncitorilor de pe şantier şi tânăra Maria Cochir­.eacu din partea brigadierilor care au muncit voluntar. Tov. C. Bi­daru, preşedintele Comitetului Executiv a! Sfatului Popular al Capitalei a felicitat pe­ constructori pentru victoria obţi­nută, dând apoi citire Decretului Prezidiului Marii Adunări Naţionale prin care se con­feră „Ordinul Munci­“ şi „Medalia Muncii“ unui mare număr de muncitori, ingineri, teh­nicieni şi pro­ectanţi, care au realizat con­strucţia Parcului de Cultură şi Sport „23 August“. ★ După festivitatea inaugurării Parcului de Cultură şi Sport „23 August“, cei care au fost de faţă s-au împărţit în­ grupuri şi au pornit să-l viziteze Grupul in care mă a­­flam şi-a început vizita de la Teatrul în aer­­liber. — Pe aici, poftiţi pe aici ! — şi portarul ne-a deschis porţile mici de metal ale in­trării. Privirile noastre alunecă aici dealungul co­loanelor; ele au capiteluri încrustate cu flori Dela intrare păşim într'un fel de curte largă, pardosită cu plăci de beton, foaierul teatrului. De ju­r împrejurul lui se află ver­deaţă şi fiori. In mijloc, cu un zumzet uşor, o fântână ţâşnitoare împrăştie o boare ră­coroasă. Din foaier am pătruns in amfiteatrul tea­­tru­lui. De aici, de sus, de la primele trepte, în faţa ochilor se desfăşoară toata panorama măreţei construcţii. In dreapta şi în stânga noastră sunt două cabine cu instalaţiile de reflectoare şi­ de radio. In semicercuri din ce în ce mai mici se află instalate băncile cuprinzând peste 4.000 locuri. In fundul scenei, între două terase este pergola cu majestoasele sale coloane care a­­trage imediat atenţia. La teatrul de marionete am admirat cu toţii stilul naţional al construcţiei. Clădirea e mică, cu pereţi din lemn şi cu acoperiş din şindrilă. Băncile de piatră din faţa sce­nei sunt şi ele tot pe măsura micuţilor spectatori. Copiii — căci unii vizitatori ve­niseră cu odraslele lor — au rămas extaziaţi, le sclipeau ochii de fericire. — Să mergem la stadion, să vedeţi locul unde se vor înfrăţi tinerii din toate ţările lu­mii — spuse însoţitorul nostru. Stadionul se vede chiar din parc. Taluzul său înalt este îmbrăcat în verdeaţă, iar din loc în loc pe el se află scările de acces. In loc de balustrade, scările largi de beton au flori: roşii, galbene, de toate culorile şi par­­fumurile. Sunt 19 scări — explică cineva. Păşim pe trepte şi iată-ne în promenoara­ stadionului. In faţa noastră, încântându-ţi ochii, se desfăşoară marele şi frumosul sta­dion. Rândurile ovale de bănci pornesc de la un pas de noi şi coboară până jos la teren. Le numărăm. Sunt 51 de rânduri. Coborâm pe trepte şi ne apropiem de cen­trul stadionului. Accesul pe pista elastică de zgură neagră şi pe iarba mătăsoasă a te­renului de sport nu este permis decât în pantofi cauciucaţi de sport, iar noi... De a­ceea ne oprim la jumătatea rândurilor de bănci şi privim. Lângă porţile pentru fotbal se află spaţiile pentru sărituri în înălţime, lungime, sărituri cu prăjina şi aruncări. Vizităm apoi pavilionul sportivilor. Aici sunt săli speciale, duşuri, cabine. Totul Iţi arată că sportivii­ vor avea cele mai bune condiţii pentru desfăşurarea întrecerilor. Dela pavilionul sportivilor pătrundem un stadion printr'umul din cele două tunete. La tribuna oficială, deasupra căreia se a­­flă o mare stemă a Republicii Populare Ro­mâne, urcăm pe nişte scări de marmoră lu­cie. Privim In jurul nostru. S'a lăsat noaptea, s’au aprins luminile. Sunt multe: un oraş de lumini. Însoţitorul se ţine de cuvânt. El ne conduce prin alei spre lac. După ce tre­cem de turnul de paraşutism, intrăm în­tr'un fel de alee străjuită cu balustrade de beton, cu flori şi d­in foc în loc cu statui. Este o belvedere. La capăt, belvederea se termină printr’o terasă cu balustrade ornate, in faţă a apărut lacul, iar în mijlocul lui, o mare fântână arteziană. Făcând zgomot puternic apa ţâşneşte prin cele trei cercuri ale fântânii şi se avântă in sus. ★ Toţi cetăţenii care vizitează uriaşul stadion cinstesc munca brigadierilor, a acelora care pe vânt şi ploaie ca şi pe timp senin au stat la datorie ca să termine cât mai devreme măreţul stadion. Un moş obosit de drumul lung pe care l-a făcut înconjurând stadionul s’a aşezat pe o bancă Scruta cealaltă parte a stadionului şi dădea din cap. Moşul era din partea locului, stătea pe un­­deva aproape. Şi el a povestit cetăţenilor că pe locurile acestea încă la începutul anului nu era decât un teren viran plin cu bălării unde păşteau vitele. — Ehei, când eram şi eu tânăr, jucam fot­bal — ne povestea moşul — dar nu pe sta­dion ci în curtea mică a casei. Acum când văd acest stadion care a fost ridicat pentru noi, îmi vine să fug după minge parcă­ aş fi tânăr. Şi la urma urmei fie ce nu ? Să ştiţi că o să vin să joc fotbal cu nepoţeii aici. La 2 August pe acest stadion sunetele goar­­nelor vor la semnalul deschiderii măreţei întâlniri a tineretului lumii — Festivalul. Va fi o clină înălţătoare, neuitată. Atunci băncile vor fi ocupate de tineri albi, galbeni şi negri, veniţi din toate colţurile lumii în patria noastră ospitalieră, şi uriaşul sta­dion va răsuna de la un capăt la altul de cuvintele pace și prietenie rostite în toate limbile de pe glob. ,V. CONSTANTINESCU Parcul de Cultură şi Sport „23August“ —gala pentru Festival­ ULIANA SIMIONOX decorată cu „Oniinii Muncii“ clasa IlI-a ION ROŞU decorat cu „Medalia Muncii“ In apropierea lacului se află clădirea teatrului în aer liber. Iat-o In fotografie. ȘTEFAN ZURESCU, inginer, decorat cu „Ordinul Muncii“ clasa III-a ION I­VAN, decorat cu­­„Medalia Muncii.* Proletari din toate ţările, uniţi-vă ■" ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI MUNCITOR Anul IX Seria II-a Nr. 1330 4 PAGINI — 20 BANI Sâmbătă 1 August 1953 Un nou avion a aterizat pe aeroportul Băneasa. Soli ai tineretului din diferite ţari cuprinşi de voioşie tinerească te indreaptă către centrul marelui oraş. Bine aţi venit —prieteni din lumea întreagă! Solii tineretului sovietic Din toate colţurile lumii în Oraşul Festiv­alului Intro gara, la graniţă — „Allo, biroul de primiri Festival ? So­seşte trenul cu delegaţia sovietică. Lotul sportiv... Toate acestea s’au petrecut la orele 9 şi 25 de minute. Cu iuţeala fulgerului în Iaşi s-a aflat vestea Sbârnâiau telefoanele şi curând grupuri, grupuri de tineri şi vârst­nici se îndreptau grăbite spre gară. Orele 10 dimineaţa. In gara pavoazată cu drapelele păcii şi cu sute de steguleţe ale ţărilor participante la Festival se aflau câteva mii de persoane. O fanfară destul de mare îşi afirma cu greu prezenţa. O femeie bă­trână, cu tâmplele ninse, strânge în braţe un copil. Bunica şi-a adus nepoţelul în vârstă de 3 ani să-i vadă trecând spre Festivalul păcii şi prieteniei pe reprezentanţii tineretu­lui marei Uniuni Sovietice care a adus li­bertate poporului nostru. Mama copilului a venit şi ea. Maria Steciuc, bunica, Mihailena Lesner, fixa, Silviu I­esner nepotul trei ge­neraţii de ieşeni­­ întâmpină cu dragoste delegaţia venită din ţara tinereţii celei mai fericite. Trenul se vede în depărtare. Ocoleşte acum dealurile Răpidea şi Cetăţuia. Aplauze entuziaste, strigăte de „Mir ! Drujba“, „Pace şi Prietenie“, întâmpină intrarea trenului în gară. Fanfara intonează imnul F.M.T.D. Ti­nerii sovietici, solii marelui bastion al păcii în lume, sunt înconjuraţi cu dragoste şi îmbrăţişaţi . Creţu Florentina, o pionieră de 13 ani se interesează : „Unde-i Ciucarin, undei Scerbacov ?" Fata poartă în braţe un bu­chet de flori. Când a aflat că sora ei, Creţu Valeria, ţesătoare la fabrica „Victoria" merge la gară să întâmpine delegaţia sovietică, a sărit in sus: „Vin şi eu la gară... Vreau să văd sportivii sovietic.“ Valeria nu a vrut s’o ia. Florentina a început să se roage, să explice. Până la urmă a înduioşat-o pe sora ei mai mare: „La anul, când voi fi în clasa a V1I - a, voi fi în echipa de gimnastică a şcolii. De aceea vreau să-l vad pe Ciucarin. .. campion olimpic — nu înţelegi ?“, înarmată cu un carneţel pe care scria cu litere mari „Creţu Florentina“, a venit la gară. Vroia şi un autograf... Uşurel s’a desprins de sora ei. S’a suit într’un vagon şi l-a găsit pe Ciu­carin. Parcă-i pierise tot curajul, i-a oferit florile, l-a îmbrăţişat şi i-a strigat: „Pace şi Prietenie!“. Apoi a fugit, trenul se urnise din loc. Gara Bârlad. Peronul este arhiplin. Urale. Îmbrăţişări. Intr’un vagon s-a urcat pionierul Arsene Gheorghe. Mângâie un porumbel alb. L-a pus în braţe, ciclistului Vadim Banvalov. Şi-au strâns mâin­le, au mângâiat împreună porumbelul. „Mir“ — „Pace“. Trenul a ple­cat... Focşani. Zeci de mâini se îndreaptă înspre ferestrele vagoanelor unde se găsesc oaspeţii sovietici. Sunt oferte daruri , cărţi, vederi, ilustrate. O vedere poartă cuvintele: „In semn de prietenie, de la un tânăr român“, o carte : „Din dragoste pentru oaspeţii sovie­tici“, o ilustrată : „Trăiască pacea şi priete­nia. Dată cu multă dragoste de Emanuela Tibrea-Focşani“, Gara Băneasa. Mii de tineri au venit să Întâmpine pe oaspeţii sovietici. Urale entu­ziaste, flori cântece... Călătoria delegaţiei tineretului sovietic prin patria noastră spre oraşul Festivalului a prilejuit o manifestare a dragostei fierbinţi a poporului nostru faţă de Uniunea Sovietică, apărătoarea păcii în lume. C ROMAN Joi după amiază, in gara Băneasa, a so­sit un grup de delegaţi din R.D. Germană şi Germania occidentala. Din grup fac parte membrii ansamblului popular de stat de dan­suri din mamele Berlin, balerina Eleonore Wesco şi dansatorul Reinhold Weise, solişti ai Operei din Berlin, precum şi un lot de 60 sportivi, printre care handbalişti, boxeuri, luptători, halterofili şi canoteuri. In cursul serii au sosit noi grupuri de de­legaţi ai tineretului din Franţa, Italia, An­glia, Siria, Liban, Australia, Columbia, Ve­nezuela, Africa Franceză, Irak, Canada, Noua Zeelandă, Tunis, Egipt şi insula St. Maurice (Oceanul indian). Cu delegaţia franceză au sosit 130 pio­nieri din regiunea pariziană. Ansamblul co­ral al Uniunii Tineretului Republican Fran­cez „Paul Laurent“, precum şi grupuri de de­legaţi din diferite regiuni ale Franţei. În cursul nopţii de Joi spre Vineri, la ora 0,30, au sosit peste 300 de delegaţi ai tine­retului finlandez. Printre ei se găsesc luptă­torul Kelpo Grondenhai, clasat pe locul al 3-lea la Jocurile Olimpice de la Helsinki, din anul 1952, campionul naţional de lupte Yaako Vikta, o echipă de baschet, atletele El­­i Ka­­hita şi Arnes Salmi, precum şi echipa fe­minină de gimnastică, din care fac parte Sisko Jokinen, P­rkko Priybonen şi Maila N­sula,­­participante la Jocurile Olimpice de la Helsinki. Cu delegaţia tineretului finlandez au venit un ansamblu de dansuri populare şi corul popular „Kottlö“ (Zorile), condus de Reine Sandele. În cursul nopţii a sosit, de asemenea, al doi­lea grup de delegaţi din Suedia, format din peste 500 tineri şi tinere. Din delegaţia sue­deză fac parte membrii corului din Burus, artişti şi sportivi. La sosire, delegaţiile tineretului de peste hotare au fost salutate de A. D. Kamazi, N. K. Bose, J. Fen­ksiak, din partea Comitetu­lui Internaţional de Pregătire a Festivalului, de Paul Cornea şi Ioan Fazekaş,­ secretari ai Comitetului Central al Uniunii Tineretului Muncitor din R.P.R., precum şi de alţi repre­zentanţi ai CC­ ai U.T.M. Cu multă căldură tinerii muncitori, elevi şi studenţi din Capitală au întâmpinat pe Carlos Vergara Mon­­ero, membru în Consi­liul Mondial al Păcii, membru în Comitetul Permanent pentru Apărarea Păcii din Chili, pe Poly Lucien, vicepreşedinte al Sindicatului petroliştilor din Trinidad şi pe dansatoarea Ni Made Kadjang, din Bali. Deasemeni, au sosit 964 membri ai delegaţiei germane, prin­tre care predicatorul evanghelist Gustav A­­dolf din Stuttgart, Eberhardt Schmidt, com­pozitor din Berlin, membru al juriului con­­cursului internaţional pentru instrument de suflat grupul de acordeoane din München, condus de tânăra Emilia Gramtler, trio de chitară Helmuth din Hamburg, ansamblul pionierilor din Leipzig, etc. A sosit în Bucureşti, deasemeni, scriito­rul chinez Lan Su, invitat la Festival, şi di­rijorul şi compozitorul olandez Wilhelm Gaf­fel, un număr de 434 membri ai delegaţiei tineretului cehoslovac la Festival, printre care un lot de 50 de atleţi şi gimnaşti. An­samblul de Stat de Cântece şi Dansuri di­n Praga, ansamblul de păpuşi „Josef Skupa“ din Praga, actorul de film Milos Noswabda, etc. Au mai sosit deasemeni 514 reprezen­tanţi ai tineretului polonez şi maghiar, spor­­tivi şi membri ai ansamblurilor artistice, prin­tre care boxeurul polonez Dragosz Lesche,­­campion european şi cunoscutul boxeur Grzelak, ansamblul artistic al Academiei de Medicină din Gdans, etc. In Bucureşti au sosit deasemeni numeroşi ziarişti şi invitaţi ai Comitetului Interna­ţional de Pregătire a Festivalului. Joi seara a sosit primul grup de sportivi sovietici. Tot joi se­ara a sosit un grup de dele­gaţi din Indonezia, printre care se găsesc artişti, cântăreţi de muzică populară şi spor­tivi. L­a sosire, oaspeţii au fost întâmpinaţi de :1. Fen­ksiak şi C. Telaiov, reprezentanţi ai Comitetul­ui Internaţional de Pregătire a Festivalului, Martok Bodnăraş, preşedintele Comitetului pentru Cultură Fizică şi Sport, Paul Cornea, Ioan Fazekaş, Cheţu Florei, secretari ai Comitetului Central al Uniunii Tineretului Munc­tar din R.P.R., Ion Vai­­da şi Alex. Şiperco, vicepreşedinţi ai Comi­tetului pentru Cultură Fizică şi Sport, in numele Comisei de organizare a în­tâlnirilor Sportive Internaţionale Prieteneşti, Ion Vaida, vicepreşedinte al C.C.F.S., a a­­dresat oaspeţilor un călduros salut. Au răspuns din partea delegaţiei sportivi­lor sovietici campioana olimpică Nina Po­­nomarova-Romaşcova, iar din partea delega­ţiei tineretului indonezian Sungiono. Tineretul muncilor din Bucureşti a făcut o primire entuziastă solilor ,podului sovie­tic şi delegaţilor indonezieni la cel de al IV-lea Festival Arond­at al Tineretului şi Stu­denţilor. * Ştafeta Internaţionala a Păcii a ajuns la Oraşul Stalin ORAŞUL STALIN (de la trimisul nostru ANGHEL ION). — Vineri 31 iulie, la ora 6 după amiază, Ştafeta Internaţională a Păcii şi Prieteniei purtată de grupul de sportivi din Sibiu a ajuns­ în Oraşul Stalin. De la capătul oraşului, pe ambele părţi ale străzilor împodobite cu steaguri, se vedeau şiruri nesfârşite de oameni veniţi să întâm­pine ştafeta. Grupul de sportivi din Sibiu înaintează un ritm vijelios printre şirurile de oameni care le aruncă fiori în cale. In faţa comitetului regional U.T.M. de pe B-dul Stalin, grupul de sportivi de la Sibiu se opreşte pentru a preda ştafeta grupului de sportivi din Oraşul Stalin, care o vor purta mai departe spre Bucureşti. Din partea cetăţenilor din Oraşul Stalin, Ştafeta Inter­naţională a Păcii şi Prieteniei a fost salutată de tovarăşul Ion Goga, preşedintele comite­tului executiv al sfatului popular al Oraşului Stalin. El le urează un călduros „bun sosit" sportivilor sibieni care au purtat ştafeta pe o distanţă de peste 100 km. şi au sosit la timp. Inmânarea ştafetei către tinerii din Oraşul Stalin este făcută de tovarăşa Sanda Roman, atletă fruntaşă în colectivul „Liber­tatea“ din Sibiu. Momentul înmânării ştafetei a fost deose­­bit de emoţionant. O fetiţă de 3—4 ani, fă­­cându-şi loc cu hotărîre printre oameni, s-a apropiat de una dintre atletele din Sibiu, tâ­năra Wolf Mariana, şi i-a întins Un buchet frumos de flori. Acum, Ştafeta Internaţională a Păcii şi Prieteniei îşi continuă drumul spre Bucu­reşti. Se apropie miezul nopţii. In gara Episco­pia Bihorului, împodobită sărbătoreşte, sunt aşteptaţi oaspeţi străini. Aci nu încetează nici­ un moment animaţia : într’un şuvoi ne­sfârşit sosesc delegaţii la Festival. Trenuri de tot felul aduc din toate colţurile lumii pe reprezentanţii tinerei generaţii. Tinerii care vor face la Episcopia Bihoru­lui primul popas, pe pământ românesc, vor simţi imediat tradiţionala ospitalitate a po­porului nostru. Fete în halate albe pregătesc mâncare. Intr’un colţ al peronului, mâini harnice de tineri confecţionează cu grijă pachete de ţigări. Interpreţii sunt gata să mijlocească convorbirile prieteneşti între oaspeţi şi gazde. Un şuerat prelung al locomoiivei şi un tren a oprit în gară. „Pokol" — se strigă de la ferestrele vagoanelor. Tinerii români răspund: „Pace!“. Primele cuvinte sunt schimbate. Oaspeţii noştri vin din Polonia. Difuzoarele transmit muzică românească. O fată, Iurchevici Ruja, îi spune unui prie­ten, iar acesta ne traduce: — Hai să cântăm „In Bucureştiu! Iubit" ! Şi fără să aştepte mai mult, tinerii polo­nezi încep să­ cânte. De pe peron un grup de tineri din R.P.R. îi acompaniază. După ce au plecat oaspeţii polonezi, un nou tren a intrat în gară: a venit delegaţia tineretului german. Tinerii germani sunt în­conjuraţi cu dragoste de tinerii români. Oaspeţilor le place gara, transformată intr’o adevărată grădină. O tânără din an­samblul de băiet, s’a împrietenit cu tinerii noştri. O cheamă Gieglinde Reter. La înce­put se înţelege cu gazdele mai mult prin gesturi. Când apar însă interpreţii, totul de­vine limpede. — Am cunoscut arta poporului român la Berlin, la un spectacol dat de artiştii din R.P.R. — povesteşte ea. Poporul vostru este un popor talentat. Zorii zilei alungă întunericul nopţii. Svârlind în aer fumul albic­os, o altă garni­tură intră în gara Episcopia Bihorului. La ferestrele vagonului tinerii stau adunaţi ciorchine. Chipurile lor sunt înfrumuseţate de o bucurie fără margini. Juan Manuel­ Berlanga a venit tocmai din Mexico, Ge­rardo Martin — din Spania, Neroucheff Louba — de la Bruxelles. Ca şi tânăra din Brooklyn (New-York) ca şi tânărul indone­zian, ca şi corespondentul ziarului japonez „Asacha“­, ei salută pe primii reprezentanţi ai tineretului român. iniiune ca trenul să se pună în mişcare sosesc noi oaspeţi, numeroasa delegaţie a ti­neretului suedez. De la ferestre flutură dra­pele suedeze. Când trenul intră în gară, oaspeţii ne fac o surpriză în semn de prie­tenie : arborează un mare drapel al Repu­blicii noastre. De la Episcopia Bihorului garniturile de tren „F“ străbat satele şi oraşele patriei noastre. La Oradea, sute şi sute de tineri cu braţele încărcate de flori întâmpină de fie­care dată oaspeţii. Pe stahanovistul Sücs Iosif de la fabrica de încălţăm­nte „Dobrogeanu Gherea“ din Oradea îl întâlneşti de multe ori pe peron. Când a sosit un tren cu delegaţi belgieni, Sues s-a îndreptat spre vagonul lor, ie-a oferit un buchet de flori şi le-a spus : „Pare şi Prietenie“. Şoferul Michel Griga din Bru­xelles a zâmbit, i-a strâns mâna şi a rostit cu toată căldura inimii sale tinerești: — Paix et am'tié I E. OBERST

Next