Scânteia Tineretului, decembrie 1953 (Anul 8, nr. 1432-1459)

1953-12-01 / nr. 1432

»Sa extindem controlul pe fiecare fază de operaţie Nu mai departe decât ori ne-a Mult timp munca in brigăzile 7 şi 8 din sectorul B al fabricii „Confecţia“ Bacău, se desfăşura anevoios. Planul tiu era înde­plinit, iar calitatea produselor era deseori slabă. In numeroa­­se rânduri au avut loc consfă­tuiri de producţie în care s-au analizat cauzele pentru care unele brigăzi de tineret erau codaşe. La aceste consfătuiri a reuşit că tinerele muncitoare nu se străduiau să-şi îndeplineas­că normele. In îndreptarea si­­tuaţiei ne-a ajutat mult tovară­şa Valeria Muntean« şefa sec­torului B. Astăzi situaţia s’a îmbunătăţit simţitor. In proce­sul de producţie s’au ridicat fruntaşi binecunoscuţi în în­treprinderea noastră, ca ute­mis­­ta Ecateri­na Ţarălungă din bri­gada nr. 8 care îşi depăşeşte zilnic sarcinile de plian. Am putut să observ acest lu­cru deoarece îndeplinesc func­ţia, de revizor de calitate la dou­ă brigăzi şi prin mâna mea trec zilnic zeci de produse. Din cauza defecţiunilor eram nevoi­tă să înapoiez produsul finisat pentru a i se face retuşurile ne­cesare şi asta mai cu seamă la brigada 7. Nu era zi în care să nu înapoez 7—8 perechi de pantaloni pentru retuşuri. Aşa am observat că cele mai multe defecţiuni se fac atunci când se aplică beteliile la încheiat pe cant şi asta nu din lipsă de ca­­lificare sau de experienţă, ci pentru că lucrul se făcea în fugă, în detrimentul calităţii şi al as­pectului. Care ar fi fost avanta­jul dacă se lucra cu atenţie? Am fi înlăturat refacerile la produ­sele afl­ate în stare de finisaj, am fi economisit aţa, energia electrică şi alte materiale şi am fi dat posibilitatea tovarăşilor din bandă să lucreze normal, nu să fie nevoiţi să aştepte până se fac retuşurile (asta în cazul când era necesar să se strice 2-3 operaţii pentru a se îndrepta una). Luptând contra refacerilor cel mai mult am avut de muncit cu tovarăşele Aurica Dinu şi Marta Moraru care executau strâmb gradişul dând un aspect urît pantalonului. Ca să se poa­ ELENA UNGUREANU revizor de calitate întreprinderea „Confecţia"* Bacău Urmăm exemplul tinerilor de la fabrica de încălţăminte „Simion Bărnuțiu" că repara această defecţiune era necesară desfacerea operaţiei de încheiere pe cant, operaţie exe­cutată bine de tovarăşa Lucre­­ţia Coşcavol. Şi în munca celorlalte tova­răşe am observat deseori defec­ţiuni. M’am sfătuit cu tovarăşa şefă de sector şi ne-­am gândit să organizăm o nouă consfătuire cu aceste două brigăzi, care să trateze exclusiv despre atenţia care se acordă calităţii, arătân­­du-se concret pagub­ele pe care le aduce neatenţia: pierdere de timp, consumul suplimentar de aţă şi energie electrică, iar uneori respingerea comenzilor de către controlul calităţii. Pen­tru îndreptarea situaţiei ne-­a ve­nit în ajutor vestea despre apli­carea metodei comsomolistei Li­dia Savelieva,­ de către tinerii de la fabrica de încălţăminte „Si­mion Bărnuţiu“ din Alba Iulia metodă care constă în institui­rea controlului pe fiecare fază de operaţie executat de către muncitori înşişi. In meetingul ţinut în ziua de 20 Noembrie, ne-am angajait să pornim şi noi pe drumul arătat de comsomo­­lista Savelieva. Şi rezultatele n’au întârziat să se arate. In prima zi de muncă, spiri­tul de răspundere s-a dovedit a fi mult mai accentuat. Mun­citoarele erau interesate ca nu numai operaţia lor să fie exe­cutată, ireproşabil, ci şi ca o­­peraţiile precedente să fie exe­cutate la fel de bine. Astfel ute­­mista Geta Meriş a înapoiat ute­­mistei Elena Bârjoveanu, din brigada 3-a, mâneca pe care nu o cususe bine, iar tovarăşa Roza Ghereuţă i-a înapoiat utemistei Ecateri­na Ţarălungă o faţă cu defect la gradiş. Primele rezultate obţinute ne-au dat un nou imbold în muncă. A doua zi refacerile la brigada 7-a au fost complect li­chidate, iar la brigada 8-a s-a dat spre refacere o singură ope­raţie, tovarăşei Margareta Perju. — Iniţiativa aplicării metodei comsomolistei Savelieva trebue s'o extindem şi în cooperativa noastră — se gândi tovarăşul Arpad Razso, secretarul orga­nizaţiei de bază U.T.M. de la cooperativa Cootex din Oradea, îndată ce a aflat despre aceasta din ziar. — „Simion Bărnuţiu“ este o fabrică de încălţăminte — îşi continuă firul gândurilor—, iar noi suntem o cooperativă de confecţii, dar asta nu ne împie­dică cu nimic, ca să aplicăm şi noi metoda Lidiei Savelieva. Aceleaşi greutăţi le întâmpinăm şi noi in confecţionarea h­aine­­lor, a paltoanelor, a jachetelor, cum întâmpină ei în confecţio­narea pantofilor. Şi la noi se lucrează pe bandă, şi la noi de multe ori lucrul trebue dat pen­tru a fi refăcut, din aare cauză confecţiile noastre uneori sunt defecte, au un aspect urît. A doua zi în timpul pauzei de prânz, toţi muncitorii cooperati­vei s’au adunat într’o şedinţă. Scopul era tocmai de a discuta despre metoda Lidiei Savelieva despre iniţiativa tinerilor de la fabrica „Simion Bărnuţiu“. A vorbit întâi directorul coo­perativei, tovarăşul Emeric Pus­ztai. N’a ţinut un discurs, cu­vintele puţine, rostite de el, au însemnat însă u­n îndemn con­vingător adresat tineretului, care se po­ate bizui pe sprijinul permanent al conducerii coope­rativei. A cerut apoi cuvântul utemis­­ta Aurica Tileagă. Pe Aurica o cunosc cu toţii, este prima în aplicarea tuturor metodelor noi, este fruntaşă în producţie, exem­plu în muncă şi activitate ob­­şteiască. De aceia au şi propus-o candidată pentru alegerile de deputaţi în sfatul popular al o­­raşului Oradea. Acum toţi cei de faţă îi sorb cuvintele. — Ştim tovarăşi câte greu­tăţi avem dacă trebue să refa­cem un lucru grata confecţionat, venit înapoi de la control pentru a fi refăcut un palton. L-am desfăcut şi având revoe de o bucată de stofă, n’am găsit in toată secţia o stofă de aceeaşi calitate. Trebuia să luăm o sto­fă asemănătoare şi aceasta, ştiţi cu toţii cât de mult poate dău­na calităţii confecţiilor. Dacă am fi avut mai multă grijă la început, nu star fi putut întâm­pla un asemenea caz. De aceia tovarăşi — a spus în încheiere utemista Ţileagă — propun să extindem şi în Cooperativa noas­tră metoda controlului pe fie­care fază de operaţie. A vorbit apoi Vendel Szbeny, responsabilul brigăzii utemiste complexe. El şi-a manifestat bucuria de a aplica împreună cu brigada, această metodă, care va contribui la îmbunătăţirea calităţii confecţiilor dând astfel oamenilor muncii, mărfuri de calitate superioară. Şi alţi tineri din cooperativă şi-au arătat ho­­tărîrea de a trece la aplicarea acestei metode. — Noi primim cu bucurie ini­ţiativa tineretului, a spus tova­răşul Dezideriu Schwartz, se­cretarul organizaţiei de partid şi suntem convinşi că ea va da roade bune. De azi înainte să devină o lege în munca noastră lozinca : „Lucrul necorespunză­­tor, nu-l da mai departe”, fiind­că pe acest principiu, este ba­zată metoda Lidiei Savelieva. Adunarea a luat sfârşit, mun­citorii se apucară din nou de lucru. Se aşezară dealungul ben­zii rulante şi fiecare începu faza lui de muncă, dând o atenţie deosebită calităţii muncii. Ei nu se m­ai preocupă numai de faza lor de muncă, ci controlează şi calitatea muncii efectuate de to­varăşul care face operaţia pre­cedentă. In urechile fiecăruia ră­sună îndemnul „Lucrul necores­punzător, nu-l da mai departe!" Lucrul necorespunzător nu-l da mai departe! EVA DEUTSCH Consfătuire pentru îmbunătăţirea muncii liceelor serale Duminică, în sala „Filimon Sâ­rbu“ din Capitală, stau întâlnit în cadrul unei cons­fătuiri organizate de C.C. al U.T.M. în co­laborare cu Ministerul învăţământului, di­rectorii şi secretarii comitetelor de elevi ai Liceelor serale, directorii, şefii serviciilor de c­rdre şi învăţământ şi secretarii orga­nizaţiilor de bază U.T.M. din întreprinde­rile din Capitală, reprezentanţi ai Sfatului Popular al Capitalei şi ai Ministerului în­văţământului precum şi numeroşi activişti ai U.T.M. Consfătuirea a avut drept scop să analizeze munca liceelor serale din Bucureşti. Din referatele prezentate de directorul Liceului Seral de băeţi Nr. 4 şi de cel al Liceului Seral de fete Nr. 2 a reeşit că în ultimii ani a crescut simţitor numărul mun­citorilor şi funcţionarilor care urmează a­­ceste cursuri, a crescut interesul lor pentru învăţătură. Totodată s-a scos în evidenţă lipsa de preocupare a conducerilor unor în­treprinderi pentru a crea condiţiile nece­sare elevilor ca să poată urma în mod re­gulat cursurile liceului seral. Referatele prezentate de secretarul comi­tetului de elevi de la Liceul Seral Nr. 4 și de secretarul comitetului U.T.M. de la Uzi­nele „23 August“ au ilustrat în mod critic și autocritic munca depusă de aceste comi­tete pentru mobilizarea tuturor elevilor la cursuri, pentru însușirea temeinică a ma­teriilor predate. Din discuţiile purtate a ieşit la iveală necesitatea unei mai strânse colaborări în­tre directorii şcolilor şi conducerile între­prinderilor ca şi a unei mai intense munci din partea organizaţiilor U.T.M. din între­prinderi în vederea sprijinirii elevilor cursu­rilor serale. In încheierea consfătuirii tovarăşa Cio­can din partea Ministerului învăţământului a vorbit despre sarcinile ce revin cadrelor didactice, iar tovarăşa Nina Olteanu din partea Comitetului Central al U.T.M. a ară­tat care sunt sarcinile organizaţiilor U.T.M. in direcţia îmbunătățirii muncii liceelor se­rale. Comemorarea lui Constantin Ivănuş Luni seara a avut loc la Muzeul „Lupta revoluţionară a poporului“ comemorarea a 25 de ani de la moartea lui Constantin Ivă­­nuş, luptător de frunte al mişcării munci­toreşti din ţara noastră, unul din fondatorii Partidului Comunist din România. Comemorarea a fost organizată de Insti­tutul de Istorie a Partidului de pe lângă C.C. al P.M.R. In memoria luptătorului clasei muncitoare din ţara noastră, adunarea a păstrat un moment de reculegere. A luat cuvântul tov. Marin Sisu, membru al Comitetului regional P.M R. Bucureşti, care a vorbit despre viaţa şi activitatea lui Constantin Ivăniş. Conferinţa a fost ascultată de un mare număr de oameni ai muncii. (Agerpres). II. Despre atomi şi energia atomică de mici se ocupă o ştiinţă nouă numită me­canica cuantică. După cum am văzut în articolul prece­dent, rezultatele tuturor cercetărilor ştiinţifice din secolul trecut duceau la una şi aceiaşi concluzie: toate substanţele sunt — în ulti­mă analiză — constituite din atomi: aceste părticele foarte mici de materie sunt ele în­­şile, la rândul lor, compuse d­in altele mai mici : electronii şi nucleul, iar de fiecare din aceştia sunt legate sarcini electrice. Se nasc acum întrebările fireşti : cum sunt distribuite în atom sarcinile electrice, câte electroni conţine un atom, ce legătură există între numărul şi aşezarea electroni­lor şi proprietăţile atomilor şi deci, ale substanţei constituite din aceşti atomi ? Răspunsul la aceste întrebări poate fi for­mulat pe scurt în felul­ următor : Atomii celor 100 elemente cunoscute în ziua de azi sunt construcţii complicate, al­cătuite în mod foarte asemănător din elec­troni ce poartă fiecare câte o sarcină elec­trică elementară negativă şi nucleul care poartă un număr de sarcini elementare pozi­tive egal cu numărul electronilor Ceea ce deosebeşte un element chimic de altul este numărul sarcinilor elementare pozitive din nucleul atomului său. Acest număr se nu­meşte numărul de ordine al elementului res­pectiv, denumirea aceasta referindu-se la locul pe care îl ocupă elementul în aşa nu­mitul tabel periodic al elementelor alcătuit de genialul savant rus D I. Mendeleiev. Proprietăţile elementelor depind de numărul de sarcini din nucleu şi nu neapărat de greutatea nucleului, deşi în general între aceste mărimi există o legătură destul de strânsă. Atomul nu este însă un sistem fix şi imo­bil. Electronii din atom sunt în necontenită mişcare, rotindu-se cu viteze uriaşe în jurul nucleului pe nişte drumuri aproape circu­lare numite orbite, asemănător felului cum pământul şi celelalte planete se rotesc în jurul soarelui. Mişcările acestea ale electro­nilor sunt însă determinate de legile me­canicii şi ale electricităţii (căci nu trebue să uităm că electronii şi nucleul, ca orice particule electrizate, se atrag între ei). Stu­diul atomului a arătat însă că legile me­canicii, nu se mai aplică în forma sub care erau cunoscute până în secolul nostru. La viteze atât de mari ca cele ale­­ electronilor (dacă un electron st ar mişca în jurul pă­mântului cu aceeaşi viteză cu care el se trebue să arătăm aci că modelul ato­­mişcă în atom, electronul ar ocoli ecuatorul inului pe care l-am prezentat mai sus este în câteva secunde) şi la dimensiuni atât de extrem de simplificat, mici ca ale atomului apar legi noi. Cu Legile mecanicii cuantice sunt mult aceste legi ale mişcar­e­i unor paricide atât­ mai complicate, şi însăşi ideia noastră des­pre electron ca o micuţă sferă care se mişcă pe o orbită bine definită este nu­mai aproximativă. Modelul acesta explică însă bine o serie de proprietăţi ale atomi­lor şi este în orice caz suficient pentru justă înţelegere a celor ce urmează. Este bine să dăm şi câteva date nume­rice, care ilustrează bine micimea deosebită a particulelor cu care avem de a face in fi­zica atomică Astfel, dimensiunile unu­^ atom — adică raza orbitei pe care se ro­tește electronul cel mai depărtat de nucleu — su­n­t de cam o suta milioana parte dim­tr'un centimetru Nucleul atomic este de peste 10.000 de ori mai mic decât această rază. Totuși din greutatea unui atom de hi­drogen (care este atât de mică încât trebue de exemplu un miliomn de miliarde de atomi de hidrogen pentru a face un gram) electro­nul nu cântărește nici a 2000-a parte. Proprietăţile elementului sunt legate de nucleul atomic şi nu pot fi modificate in mod vizibil prin adăugarea sau extragerea de elec­troni din atomi. Se pune atunci următoarea problemă : Este oare posibilă transformarea nucleului ■astfel încât din atomul unui element să fa­cem atomul unui alt element ? Problema aceasta a „transmutaţiei ele­mentelor1" a preocupat veacuri dearândul pe alchimişti care încercau — zadarnic — să transforme metale fără preţ din aur şi ar­gint Abia la începutul acestui secol sta do­vedit că în fenomenul de radioactivitate na­tura realizează necontenit în faţa noastră transmutarea unor atomi de un fel, în a­lţii de alt fel. Transmutaţia unui element chimic în altul se realizează deci prin modificarea numărului de sarcini pozitive din nucleu adică prin mo­dificarea numărului de protoni. Aceasta e tocmai ceea ce se produce — într’un fel sau în altul în nucleele radioactive. Intre protoni şi neutroni acţionează în afară de forţele electrice de respingere şi nişte forţe deosebite, de atracţie, numite forţe nu­cleare, a căror natură nu este a zi decât în parte lămurită La cele mai multe nuclee din natură forţele nucleare şi forţele elec­trice se echilibrează şi determină stabilita­tea nucleelor La unele nuclee această sta­bilitate nu este însă de durată şi, din când în când unul din aceste nuclee se trans­formă astfel încât să ajungă la o stare sta­bilă (condiţionată de un anumit raport „favorabil“ între numărul protonilor şi nu­mărul neutronilor). Această transformare se realizează fie prin emiterea unei particule alfa (adică a unui nucleu de Heliu constituit din doi protoni şi doi neutroni), fie prin emiterea de raze beta (adică de electroni rapizi), fie prin capturarea de către nucleu a unuia din electronii di­n atom, mai apro­piaţi de nucleu. De multe ori nucleele născute di­n desinte­­­grarea radioactivă a unui nucleu radioactiv sunt şi ele radioactive. Astfel, de exemplu, nucleul metalului radiu se desintegrează prin emisia unei particule alfa şi se trans­formă în nucleul gazului rar radon care este şi el radioactiv dând naştere unui Izotop al Poloniului, denumit radiu A, care este la rândul lui radioactiv ş.a.m.d Iau astfel naştere adevărate şiruri sau, cum se spune familii radioactive care încep dela un „stră­moş” cum ar fi Uraniul, şi se întind apoi printr’un şir de desintegrări succesive prin emisie de raze alfa sau beta până la un izotop stabil al plumbului sau bismutului. Diferiţii „membrii“ ai familiei radioactive nu se deosebesc însă numai prin greutatea atomică sau felul radiaţiei pe care o emit, ci şi prin durata de viaţă. Intr’adevăr, nu­cleele unui element radioactiv nu se trans­formă toate deodată, ci treptat. Numărul ior scade la jumătate într’un timp caracte­ristic pentru fiecare specie radioactivă, nu­mit perioada ei. Perioadele elementelor ra­dioactive pot avea valori mici ca la un izo­top al Poloniului care scade la jumătate în mai puţin de o milionime de secundă, sau foarte mari, ca la Uraniu care se reduce la jumătate numai in cea 5 miliarde de ani Existenţa radioelemen­taror de viaţă scurtă se explică tocmai prin faptul că prin­tr’un şir complicat de desintegrări ele se refac necontenit din strămoşul comun (ca de exemplu Uraniul). Studiul radioactivităţii a arătat oamenilor calea pentru transmutaţia elementelor , transformarea nucleelor prin modificarea numărului de protoni şi neutroni. Totodată, energia foarte mare cu care erau înzestrate particulele alfa şi beta erau o mărturie pen­tru faptul că în nucleele atomice zac legate energii uriaşe. Această energie se poate pune în libertate prin transmutaţia artifici­ală a anumitor nuclee Radioactivitatea unui element constă în aceea că substanţa emite un mod spontan (adică de la sinei raze invizibile pentru o­­chiul liber, foarte pătrunzătoare şi capabile de a înegri placa fotografică, de a electriza aerul şi de a încălzi substanţele prin care trec. Aceste raze au fost denumite alfa, beta şi gamma (numele primelor trei litere din alfabetul grec). Razele alfa sunt nuclee atomice (ale ga­zului rar numit Heliu) aruncate afară din nucleele substanţei radioactive, cu viteze uriaşe de zeci de mii de kilometri pe se­cundă Razele beta sunt electroni, emişi de­asemeni, (cu viteze şi mai­­mari) din nu­cleele radioactive Razele gamma sunt un fel de lumină invizibilă pentru ochiul omenesc şi de aceiaşi natură cu razele Roentgen. Radioactivitatea a fost observată mai întâi la metalul greu Uraniu de către Becquerel. Ulterior Pierre şi Marie Curie au descoperit elementele radioactive Polonia şi Radiu. As­tăzi se cunosc în natură peste 50 de ele­mente radioactive. Simplul fapt că din nucleul unui element greu (cum ar fi Uraniu) se poate rupe un nucleu mai uşor (cel de Heliu numit parti­cula alfa) a indicat oamenilor de ştiinţă că şi nucleele atomice sunt sisteme complicate, alcătuite din alte particule mai mici. Astăzi ştim că nucleele atomice sunt con­stituite din două feluri de particule şi a­­nume protonii şi neutronii, particule asemă­nătoare în cele mai multe privinţe dar care se­ deosebesc prin sarcina lor electrică. Pro­tonii poartă o sarcină elementară pozitivă iar neutronii sunt (cum o spune și numele lor) neutri din punct de vedere electric. Sar­cina electrică pozitivă a nucleului este deci determinată de sarcinile protonilor, și prin urmare numărul de ordine al unui element este pur și simplu egal cu numărul proto­nilor din nucleul atomului respectiv. Nu­cleele ce conţin acelaş număr de protoni a­­parţin deci unuia şi aceluiaşi element chimic, chiar dacă conţin un număr diferit de neu­troni. Asemenea nuclee care se deosebesc numai prin numărul de neutroni, se numesc nuclee izotope sau, pe scurt izotopi. Astfel nucleul celui mai simplu atom cel de hidro­gen conţine un singur proton. Hidrogenul are însă şi doi izotopi mai grei care conţin pe lângă proton şi un neutron sau doi neu­troni. Primele încercări de transmutaţie artifi­cială a nucleelor atomice au fost făcute în anul 1919, când st a reuşit să se transmute nuclee de azot în oxigen, bombardându-le cu particule alfa de mare­ energie. Această ener­gie mare era necesară deoarece particula alfa și nucleul bombardat sunt amândouă în­­călcate pozitiv şi deci se resping reciproc. Numai particule alfa cu energie deosebit de mare pot învinge această respingere şi pă­trunde în u­nele cazuri în nucleu. Odată pătrunsă în nucleu, particula alfa se contopeşte cu nucleul, dând naş­tere unui nucleu intermediar de viaţă foarte scurtă. Acest nucleu intermediar este instabil şi emite o particulă (de exemplu un proton sau un neutron) pentru a se transforma astfel intr’un nucleu stabil. Acesta este cazul nucleului de azot care captează particula alfa şi formează un nucleu intermediar de fluor care explodează numaidecât emiţând un pro­ton rapid şi transformându-se într’un izotop al oxigenului Un asemenea proces se numeşte o reacţie nucleară Reacţiile nucleare provo­cate de particulele alfa emise de substanţele radioactive ce se găsesc în natură (ca Ra­diu­, Thoriul, etc)­­au fost o vreme singurele posibile şi­ au dat informaţii preţioase asu­pra structurii nucleului atomic. Astfel, bom­bardând cu raze alfa metalul uşor beriliu au fost puşi în libertate pentru prima oară neu­tronii din nucleu, demonstrându-se exis­tenţa lor. Marele neajuns ral particulelor alfa natu­rale era însă acela că ele aveau încă energii prea mici pentru a putea pătrunde în nu­clee grele ca cel de fier, de aur, de plumb. La aceste nuclee forţele de respingere elec­trică dintre particula alfa şi nucleu erau prea mari şi particulele alfa erau „reflec­tate“ de nuclee fără a le transforma. Problema transmutării elementelor a fost rezolvată complect pe două căi foarte di­ferite. Prima cale se impunea de la sine: se înzestrează protoni sau particule alfa cu energii suficiente pentru a putea pătrunde în nucleu. Aceasta se realiza la început supu­nând ionii de hidrogen sau de heliu unor tensiuni electrice de miloane de volţi cu aju­tor­ul unor instalaţii uriaşe de înaltă ten­siune Ulterior însă sta recurs la artificiul ingenios de a face o particulă să străbată de multe mii de ori o tensiune relativ­ mică astfel încât energia ei creşte treptat-treptat până la valori uriaşe Acest lucru se pro­duce în aşa numiţii acceleratori de particule ca ciclotronul, betatronu­l sau sincrotronul inventat de fizicianul sovietic V. I. Weksler. Aceste aparate de­­proporţii uriaşe, pot co­munica protonilor, deutonilor şi particulelor alfa, energii de sute de ori mai mari decât cele ale razelor alfa tm­ise de radioeleme­ntele naturale. La asemenea energii niciun nucleu nu mai „rezistă“ particulei accelerate, care pătrunde în nucleu și ii transformă. A doua cale este cea adoptată de fizicianul italian Fermi care îndată după descoperirea neutronilor şi a dat seama, că aceste parti­cule neutre nefii­nd respinse de nucleele ato­­mice, p­­t pătrunde cu uşurinţă în acestea din urmă şi provoca transmutaţia lo­r. In scurtă vreme, au putut fi transmutate treptat ele­mentele sistemului periodic. St a arătat că, spre deosebire de particulele încărcate (pro­toni, particule alfa) c­are sunt proiectile cu atât mai eficace cu cât sunt mai rapide, ne­utronii sunt cu atât mai eficace cu cât sunt mai lenţi. In aceste condiţii de cele mai mul­te ori neutronul este captat de către nucleu care se transformă astfel într’un izotop mai greu al aceluiaşi element. Semnul transmuta­ţiei îl constitue un fenomen remarcabil des­coperit de renumiţi savanţi şi luptători pentru pace francezi Frederic şi Irene Joliot-Gurle. Aceşti savanţi au descoperit că cele mai multe nuclee ce se formează prin reacţii nu­cleare sunt radioactive. Fermi a arătat apel că aproape orice nucleu format prin captură de neutroni este radioactiv. Putem deci trans­forma orice element stabil obişnuit in­tr’un radio-element iradiindu-l cu neutroni. In articolul viitor vom a­ră­ta cuib, pe ca­lea transmutaţiei nucleelor cu ajutorul neu­tronilor, se poate pune în libertate energia nucleară și cum poate fi ea stăpânită și uti­lizată. E. FRIEDLANDER Hidrogen H (îElectron O Proton 0 Neutron Modele de atomi Numărul oamenilor muncii care işi con­­struesc locuinţe noi cu ajutorul împrumutului de stat creşte mereu. In fotografie, se fi­nisează locuinţa pe care stahanovistul Kis de la fabrica „Janoş Herbac” din Cluj şi-a clădit-o cu ajutorul împrumutului de stat. Un îndemn spre noi succese Programul de măsuri economice elaborat de plenara lărgită a C.C. al P.M.R. din 19—20 August 1953, este menit să ducă la o îmbunătăţire simţitoare a nivelului de viaţă al oamenilor muncii din patria noa­stră. Pe aceeaşi linie se situează şi Decretul Prezidiului Marii Adunări Naţionale cu pri­vire la reducerea cotelor de impozit asupra salariilor muncitorilor, tehnicienilor, ingine­rilor şi funcţionarilor şi reducerea impozitu­lui pe veniturile oamenilor de litere, arta şi ştiinţă. Publicat imediat după Hotărîrea Consiliului de Miniştri al R.P.R. cu privire la îmbunătăţirea sistemului de salarizare, stimularea calificării muncitorilor şi creşte­rea productivităţii muncii. Decretul aduce o serioasă contribuţie la sporirea salariului real al­ celor ce muncesc. Ca urmare a acestei hotărîri, actualele cote de impozit asupra sa­lariilor muncitorilor, funcţionarilor şi asu­pra veniturilor oamenilor de litere, artă şi ştiinţă, se reduc în medie cu 30 la sută. Această scădere a impozitelor pe salariile muncitorilor, tehnicienilor, inginerilor şi funcţionarilor precum şi pe veniturile oa­menilor de litere, artă şi ştiinţă prevăzută de Decret, prilejueşte o creştere anuală de circa 360 milioane a câştigurilor acestora. Cotele de impozite se calculează pe tranşe şi sunt cu atât mai reduse cu cât este vorba de o sumă mai mică. Iată de pildă, un muncitor care are un salariu de 600 lei pe lună ; reducerea impozitului la această sumă reprezintă 16,25 lei; un muncitor sau funcţionar care primeşte un salariu lunar de 750 lei şi care plătea înainte un impozit de 80,75 lei, se bucură de o reducere de 22,25 lei. El va plăti astfel: un impozit de numai 58,50 lei. Salariaţii care primesc un sala­riu de 1000 lei pe lună vor avea­ deasemeni o reducere a impozitului de la 138,25 lei la 95 lei, adică de 43,25 lei. După acelaş sistem se calculează bursele elevilor şi studenţilor care depăşesc suma de 200 lei lunar. In scopul îmbunătăţirii ne­contenite a condiţiilor de învăţătură şi de trai ale acestora, bursele care nu ating suma de 200 lei lunar sunt scutite de im­pozite. Sunt de asemenea scutiţi de impozite militarii, pentru soldele, inclusiv sporurile, remuneraţiile cu caracter militar şi recom­pensele primite; laureaţii premiilor de stat — pentru aceste premii; inventatorii şi Ino­vatorii pentru recompensele ce primesc în această calitate, dacă recompensa nu de­păşeşte 5000 lei de fiecare invenţie sau ino­vaţie ; pensionarii — pentru pensiile pe care le primesc Prin aceasta se asigură un sprijin serios categoriilor de salariaţi cu­­ câştiguri mai mici şi se răsplătesc eforturile deosebite depuse de oamenii de litere, artă şi ştiinţă. Noul sistem de calculare a impozitelor se va aplica la salariile muncitorilor şi func­ţionarilor începând de la 1 Noembrie 1953, iar la veniturile oamenilor de litere, artă şi ştiinţă începând dela 1 Ianuarie 1954. In ţara noastră impozitele totalizează numai 8 la sută din buget, impozite care se întorc apoi, în folosul oamenilor muncii sub formă de asistenţă socială, de baze culturale, etc. In acelaş timp însă, în ţările capitaliste impozitele continuă să crească. In S.U.A. de pildă, impozitul pe venitul anual de 3380 dolari al unei familii a crescut de 16 ori în ultimii 14 ani. In momentul de faţă în S.U.A. şi în toate celelalte state capitaliste impozitele alcătuesc cea mai mare parte a bugetului, destinat in majoritate cheltuieli­lor de înarmare. Prevederile Decretului Prezidiului Marii Adunări Naționale constitue un pas înainte pe calea aplicării principiului socialist de re­tribuție, după cantitatea și calitatea muncii depuse. Hotărîtoare în creşterea veniturilor oamenilor muncii, în îmbunătăţirea nivelu­lui lor de viaţă este însă creşterea neconte­nită a producţiei şi­­productivităţii muncii, scăderea preţului de cost al produselor. In acest sens organizaţiilor de bază U.T.M. le revin sarcini deosebit de însemnate. Ele au datoria în primul rând să popularizeze în rândurile maselor cele mai largi de tineri prevederile Decretului, să ducă o muncă po­litică temeinică cu fiecare tânăr în parte, mo­bilizând tineretul pentru a fi în primele rân­duri ale luptei pentru înfăptuirea programu­lui de măsuri economice elaborat de pârtii Organizaţiile de bază U.T.M. au datoria să militeze neîncetat pentru Intensificarea între­cerii socialiste în cinstea alegerilor de depu­taţi în sfaturile populare — prilej de mărire a producţiei şi a productivităţii muncii , pentru descoperirea şi cât mai justa folosire a rezervelor interne ale întreprinderilor, pen­tru înfăptuirea unui sever regim de econo­mii. Ca şi celelalte măsuri luate de partid şi guvern în scopul ridicării necontenite a ni­velului de trai al celor ce muncesc, Decretul Prezidiului Marii Adunări Naţionale cu pri­vire la reducerea cotelor de impozit asupra salariilor muncitorilor, tehnicienilor, ingi­nerilor şi funcţionarilor şi reducerea impozi­tului pe veniturile oamenilor de litere, artă şi ştiinţă, a fost primit cu deosebită încre­dere și bucurie. El constitue pentru oamenii muncii din patria noastră un real stimulent în munca lor, un îndemn spre noi succese pe drumul construirii socialismului în patria noastră. Recepţie cu prileji ai celei de a 9-a aniversări a eliberării Albaniei­­­ La 29 Noembrie, cu ocazia celei de a 9-a aniversări a eliberării Albaniei de sub jugul fascist, ministrul Republicii Populare Al­bania la Bucureşti, Miha Lako, a oferit o re­cepţie în saloanele Casei Centrale a Arma­tei. La recepţie au participat tovarăşii: dr. Petru Groza, preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naţionale, Chivu Stoica, vicepre­şedinte al Consiliului de Miniştri, general de armată Emil Bodnăraş, ministrul Forţe­lor Armate ale R.P.R., Dumitru Coliu, mem­bru supleant al Biroului Politic al C.C. al P.M.R., Simion Bughici, ministrul Afaceri­lor Externe, general locotenent Al. Drăghici, ministrul Afacerilor Interne, Constanţa Cră­ciun, ministrul Culturii şi alţi membri ai gu­vernului şi ai C.C. al P.M.R., funcţionari superiori de stat, fruntaşi ai organizaţiilor de masă şi ai instituţiilor şi organizaţiilor centrale, oameni ai ştiinţei, culturii şi artei. Au luat parte L. G. Melnicov ambasado­rul Uniunii Sovietice la Bucureşti, Van lu­pin, ambasadorul R. P. Chineze, W. Wrzosek, ambasadorul R.P. Polone, D. C. Grecov, am­basadorul R.P. Bulgaria, L. Pataki, ministrul R.P. Ungare, J. Vochomurka, însărcinatul cu afaceri ad-interim al R. Cehoslovace, K. Streich, însărcinatul cu afaceri ad-interim al R.D. Germane, Pak Cen Sek, însărcinatul cu afaceri ad-interim al R.P.D. Coreene, Moshe Avidan, însărcinatul cu afaceri ad- Interim al Israelului şi alţi membri ai corpu­lui diplomatic. Recepţia sta desfăşurat într-o atmosferă cordială. (Agerpres). 33 ani de la crearea R. S. S. Armene Cu prilejul împlinirii a 33 de ani de la crearea Republicii Sovietice Socialiste Ar­mene, Casa Prieteniei Româno-Sovietice A.R.L.U.S. şi Casa de Cultură „Stepan Sa­turnian“ au organizat Duminică seara, in sala din str. Batişte nr. 14, o şedinţă festi­vă. Festivitatea a fost deschisă de acad. Şt. Vu­lcu. Dr. C. Pambuccian, preşedintele Ca­sei de Cult­ură „Stepan Sahumia­n" a vorbit des­pre succesele obţinute de poporul armean în cei 33 de ani de existenţă a Armeniei Sovietice. Prof. Gh. Pik, director la Insti­tutul de Stu­dii Româno-Sovietice, ca membru al delega­ţiei A.R.L.U.S. care a vizitat recent Uniunea Sovietică, a înfăţişat aspecte din vizita fă­cută în R.S.S. Armeană. Şedinţa festivă s-a încheiat cu un program artistic, prezentat de Casa de Guitu­ră „Ste­pan Sahumian“ şi de artişti de­­naţionalitate armeană. (Agerpres). Teatrul „Mossoviet“ la Timişoara Luni a sosit la Timişoara Ansamblul Teatrului Dramatic de Stat din Moscova „Mossoviet”. In gară, solii a­rtei sovi­etice au fost primiţi de un ma­re număr de oameni ai muncii, reprezentanţi ai organizaţiilor de masă, oameni ai artei şi culturii, studenţi, elevi şi pionieri. Luni după amiază, la clubul CFR, un grup de artişti ai Teatrului „Mossoviet” a prezen­tat un bogat program artistic. Seara, în sala Teatrului de Stat a­­avut loc spectacolul cu piesa „Uraganul“ de V. N. Bill Beloţercovschi. Oaspeţi la Opera din Cluj Duminică, a avut loc la Opera de Stat din Cluj, un spectacol cu opera „Evghenii Oneghin“ de P. I. Ceaicovschi, la care şi-au dat concursul dirijoarea Radosveta Boiadjie­­va, de la Opera de Stat din Sofia şi tenorul Ivor Zidek de la Opera de Stat din Praga, oaspeţi ai ţării noastre. „Scânteia tineretului” 1 Decembrie 1953 Pag 3 a

Next