Scânteia Tineretului, decembrie 1953 (Anul 8, nr. 1432-1459)
1953-12-01 / nr. 1432
»Sa extindem controlul pe fiecare fază de operaţie Nu mai departe decât ori ne-a Mult timp munca in brigăzile 7 şi 8 din sectorul B al fabricii „Confecţia“ Bacău, se desfăşura anevoios. Planul tiu era îndeplinit, iar calitatea produselor era deseori slabă. In numeroase rânduri au avut loc consfătuiri de producţie în care s-au analizat cauzele pentru care unele brigăzi de tineret erau codaşe. La aceste consfătuiri a reuşit că tinerele muncitoare nu se străduiau să-şi îndeplinească normele. In îndreptarea situaţiei ne-a ajutat mult tovarăşa Valeria Muntean« şefa sectorului B. Astăzi situaţia s’a îmbunătăţit simţitor. In procesul de producţie s’au ridicat fruntaşi binecunoscuţi în întreprinderea noastră, ca utemista Ecaterina Ţarălungă din brigada nr. 8 care îşi depăşeşte zilnic sarcinile de plian. Am putut să observ acest lucru deoarece îndeplinesc funcţia, de revizor de calitate la două brigăzi şi prin mâna mea trec zilnic zeci de produse. Din cauza defecţiunilor eram nevoită să înapoiez produsul finisat pentru a i se face retuşurile necesare şi asta mai cu seamă la brigada 7. Nu era zi în care să nu înapoez 7—8 perechi de pantaloni pentru retuşuri. Aşa am observat că cele mai multe defecţiuni se fac atunci când se aplică beteliile la încheiat pe cant şi asta nu din lipsă de calificare sau de experienţă, ci pentru că lucrul se făcea în fugă, în detrimentul calităţii şi al aspectului. Care ar fi fost avantajul dacă se lucra cu atenţie? Am fi înlăturat refacerile la produsele aflate în stare de finisaj, am fi economisit aţa, energia electrică şi alte materiale şi am fi dat posibilitatea tovarăşilor din bandă să lucreze normal, nu să fie nevoiţi să aştepte până se fac retuşurile (asta în cazul când era necesar să se strice 2-3 operaţii pentru a se îndrepta una). Luptând contra refacerilor cel mai mult am avut de muncit cu tovarăşele Aurica Dinu şi Marta Moraru care executau strâmb gradişul dând un aspect urît pantalonului. Ca să se poa ELENA UNGUREANU revizor de calitate întreprinderea „Confecţia"* Bacău Urmăm exemplul tinerilor de la fabrica de încălţăminte „Simion Bărnuțiu" că repara această defecţiune era necesară desfacerea operaţiei de încheiere pe cant, operaţie executată bine de tovarăşa Lucreţia Coşcavol. Şi în munca celorlalte tovarăşe am observat deseori defecţiuni. M’am sfătuit cu tovarăşa şefă de sector şi ne-am gândit să organizăm o nouă consfătuire cu aceste două brigăzi, care să trateze exclusiv despre atenţia care se acordă calităţii, arătându-se concret pagubele pe care le aduce neatenţia: pierdere de timp, consumul suplimentar de aţă şi energie electrică, iar uneori respingerea comenzilor de către controlul calităţii. Pentru îndreptarea situaţiei ne-a venit în ajutor vestea despre aplicarea metodei comsomolistei Lidia Savelieva, de către tinerii de la fabrica de încălţăminte „Simion Bărnuţiu“ din Alba Iulia metodă care constă în instituirea controlului pe fiecare fază de operaţie executat de către muncitori înşişi. In meetingul ţinut în ziua de 20 Noembrie, ne-am angajait să pornim şi noi pe drumul arătat de comsomolista Savelieva. Şi rezultatele n’au întârziat să se arate. In prima zi de muncă, spiritul de răspundere s-a dovedit a fi mult mai accentuat. Muncitoarele erau interesate ca nu numai operaţia lor să fie executată, ireproşabil, ci şi ca operaţiile precedente să fie executate la fel de bine. Astfel utemista Geta Meriş a înapoiat utemistei Elena Bârjoveanu, din brigada 3-a, mâneca pe care nu o cususe bine, iar tovarăşa Roza Ghereuţă i-a înapoiat utemistei Ecaterina Ţarălungă o faţă cu defect la gradiş. Primele rezultate obţinute ne-au dat un nou imbold în muncă. A doua zi refacerile la brigada 7-a au fost complect lichidate, iar la brigada 8-a s-a dat spre refacere o singură operaţie, tovarăşei Margareta Perju. — Iniţiativa aplicării metodei comsomolistei Savelieva trebue s'o extindem şi în cooperativa noastră — se gândi tovarăşul Arpad Razso, secretarul organizaţiei de bază U.T.M. de la cooperativa Cootex din Oradea, îndată ce a aflat despre aceasta din ziar. — „Simion Bărnuţiu“ este o fabrică de încălţăminte — îşi continuă firul gândurilor—, iar noi suntem o cooperativă de confecţii, dar asta nu ne împiedică cu nimic, ca să aplicăm şi noi metoda Lidiei Savelieva. Aceleaşi greutăţi le întâmpinăm şi noi in confecţionarea hainelor, a paltoanelor, a jachetelor, cum întâmpină ei în confecţionarea pantofilor. Şi la noi se lucrează pe bandă, şi la noi de multe ori lucrul trebue dat pentru a fi refăcut, din aare cauză confecţiile noastre uneori sunt defecte, au un aspect urît. A doua zi în timpul pauzei de prânz, toţi muncitorii cooperativei s’au adunat într’o şedinţă. Scopul era tocmai de a discuta despre metoda Lidiei Savelieva despre iniţiativa tinerilor de la fabrica „Simion Bărnuţiu“. A vorbit întâi directorul cooperativei, tovarăşul Emeric Pusztai. N’a ţinut un discurs, cuvintele puţine, rostite de el, au însemnat însă un îndemn convingător adresat tineretului, care se poate bizui pe sprijinul permanent al conducerii cooperativei. A cerut apoi cuvântul utemista Aurica Tileagă. Pe Aurica o cunosc cu toţii, este prima în aplicarea tuturor metodelor noi, este fruntaşă în producţie, exemplu în muncă şi activitate obşteiască. De aceia au şi propus-o candidată pentru alegerile de deputaţi în sfatul popular al oraşului Oradea. Acum toţi cei de faţă îi sorb cuvintele. — Ştim tovarăşi câte greutăţi avem dacă trebue să refacem un lucru grata confecţionat, venit înapoi de la control pentru a fi refăcut un palton. L-am desfăcut şi având revoe de o bucată de stofă, n’am găsit in toată secţia o stofă de aceeaşi calitate. Trebuia să luăm o stofă asemănătoare şi aceasta, ştiţi cu toţii cât de mult poate dăuna calităţii confecţiilor. Dacă am fi avut mai multă grijă la început, nu star fi putut întâmpla un asemenea caz. De aceia tovarăşi — a spus în încheiere utemista Ţileagă — propun să extindem şi în Cooperativa noastră metoda controlului pe fiecare fază de operaţie. A vorbit apoi Vendel Szbeny, responsabilul brigăzii utemiste complexe. El şi-a manifestat bucuria de a aplica împreună cu brigada, această metodă, care va contribui la îmbunătăţirea calităţii confecţiilor dând astfel oamenilor muncii, mărfuri de calitate superioară. Şi alţi tineri din cooperativă şi-au arătat hotărîrea de a trece la aplicarea acestei metode. — Noi primim cu bucurie iniţiativa tineretului, a spus tovarăşul Dezideriu Schwartz, secretarul organizaţiei de partid şi suntem convinşi că ea va da roade bune. De azi înainte să devină o lege în munca noastră lozinca : „Lucrul necorespunzător, nu-l da mai departe”, fiindcă pe acest principiu, este bazată metoda Lidiei Savelieva. Adunarea a luat sfârşit, muncitorii se apucară din nou de lucru. Se aşezară dealungul benzii rulante şi fiecare începu faza lui de muncă, dând o atenţie deosebită calităţii muncii. Ei nu se mai preocupă numai de faza lor de muncă, ci controlează şi calitatea muncii efectuate de tovarăşul care face operaţia precedentă. In urechile fiecăruia răsună îndemnul „Lucrul necorespunzător, nu-l da mai departe!" Lucrul necorespunzător nu-l da mai departe! EVA DEUTSCH Consfătuire pentru îmbunătăţirea muncii liceelor serale Duminică, în sala „Filimon Sârbu“ din Capitală, stau întâlnit în cadrul unei consfătuiri organizate de C.C. al U.T.M. în colaborare cu Ministerul învăţământului, directorii şi secretarii comitetelor de elevi ai Liceelor serale, directorii, şefii serviciilor de crdre şi învăţământ şi secretarii organizaţiilor de bază U.T.M. din întreprinderile din Capitală, reprezentanţi ai Sfatului Popular al Capitalei şi ai Ministerului învăţământului precum şi numeroşi activişti ai U.T.M. Consfătuirea a avut drept scop să analizeze munca liceelor serale din Bucureşti. Din referatele prezentate de directorul Liceului Seral de băeţi Nr. 4 şi de cel al Liceului Seral de fete Nr. 2 a reeşit că în ultimii ani a crescut simţitor numărul muncitorilor şi funcţionarilor care urmează aceste cursuri, a crescut interesul lor pentru învăţătură. Totodată s-a scos în evidenţă lipsa de preocupare a conducerilor unor întreprinderi pentru a crea condiţiile necesare elevilor ca să poată urma în mod regulat cursurile liceului seral. Referatele prezentate de secretarul comitetului de elevi de la Liceul Seral Nr. 4 și de secretarul comitetului U.T.M. de la Uzinele „23 August“ au ilustrat în mod critic și autocritic munca depusă de aceste comitete pentru mobilizarea tuturor elevilor la cursuri, pentru însușirea temeinică a materiilor predate. Din discuţiile purtate a ieşit la iveală necesitatea unei mai strânse colaborări între directorii şcolilor şi conducerile întreprinderilor ca şi a unei mai intense munci din partea organizaţiilor U.T.M. din întreprinderi în vederea sprijinirii elevilor cursurilor serale. In încheierea consfătuirii tovarăşa Ciocan din partea Ministerului învăţământului a vorbit despre sarcinile ce revin cadrelor didactice, iar tovarăşa Nina Olteanu din partea Comitetului Central al U.T.M. a arătat care sunt sarcinile organizaţiilor U.T.M. in direcţia îmbunătățirii muncii liceelor serale. Comemorarea lui Constantin Ivănuş Luni seara a avut loc la Muzeul „Lupta revoluţionară a poporului“ comemorarea a 25 de ani de la moartea lui Constantin Ivănuş, luptător de frunte al mişcării muncitoreşti din ţara noastră, unul din fondatorii Partidului Comunist din România. Comemorarea a fost organizată de Institutul de Istorie a Partidului de pe lângă C.C. al P.M.R. In memoria luptătorului clasei muncitoare din ţara noastră, adunarea a păstrat un moment de reculegere. A luat cuvântul tov. Marin Sisu, membru al Comitetului regional P.M R. Bucureşti, care a vorbit despre viaţa şi activitatea lui Constantin Ivăniş. Conferinţa a fost ascultată de un mare număr de oameni ai muncii. (Agerpres). II. Despre atomi şi energia atomică de mici se ocupă o ştiinţă nouă numită mecanica cuantică. După cum am văzut în articolul precedent, rezultatele tuturor cercetărilor ştiinţifice din secolul trecut duceau la una şi aceiaşi concluzie: toate substanţele sunt — în ultimă analiză — constituite din atomi: aceste părticele foarte mici de materie sunt ele înşile, la rândul lor, compuse din altele mai mici : electronii şi nucleul, iar de fiecare din aceştia sunt legate sarcini electrice. Se nasc acum întrebările fireşti : cum sunt distribuite în atom sarcinile electrice, câte electroni conţine un atom, ce legătură există între numărul şi aşezarea electronilor şi proprietăţile atomilor şi deci, ale substanţei constituite din aceşti atomi ? Răspunsul la aceste întrebări poate fi formulat pe scurt în felul următor : Atomii celor 100 elemente cunoscute în ziua de azi sunt construcţii complicate, alcătuite în mod foarte asemănător din electroni ce poartă fiecare câte o sarcină electrică elementară negativă şi nucleul care poartă un număr de sarcini elementare pozitive egal cu numărul electronilor Ceea ce deosebeşte un element chimic de altul este numărul sarcinilor elementare pozitive din nucleul atomului său. Acest număr se numeşte numărul de ordine al elementului respectiv, denumirea aceasta referindu-se la locul pe care îl ocupă elementul în aşa numitul tabel periodic al elementelor alcătuit de genialul savant rus D I. Mendeleiev. Proprietăţile elementelor depind de numărul de sarcini din nucleu şi nu neapărat de greutatea nucleului, deşi în general între aceste mărimi există o legătură destul de strânsă. Atomul nu este însă un sistem fix şi imobil. Electronii din atom sunt în necontenită mişcare, rotindu-se cu viteze uriaşe în jurul nucleului pe nişte drumuri aproape circulare numite orbite, asemănător felului cum pământul şi celelalte planete se rotesc în jurul soarelui. Mişcările acestea ale electronilor sunt însă determinate de legile mecanicii şi ale electricităţii (căci nu trebue să uităm că electronii şi nucleul, ca orice particule electrizate, se atrag între ei). Studiul atomului a arătat însă că legile mecanicii, nu se mai aplică în forma sub care erau cunoscute până în secolul nostru. La viteze atât de mari ca cele ale electronilor (dacă un electron st ar mişca în jurul pământului cu aceeaşi viteză cu care el se trebue să arătăm aci că modelul atomişcă în atom, electronul ar ocoli ecuatorul inului pe care l-am prezentat mai sus este în câteva secunde) şi la dimensiuni atât de extrem de simplificat, mici ca ale atomului apar legi noi. Cu Legile mecanicii cuantice sunt mult aceste legi ale mişcarei unor paricide atât mai complicate, şi însăşi ideia noastră despre electron ca o micuţă sferă care se mişcă pe o orbită bine definită este numai aproximativă. Modelul acesta explică însă bine o serie de proprietăţi ale atomilor şi este în orice caz suficient pentru justă înţelegere a celor ce urmează. Este bine să dăm şi câteva date numerice, care ilustrează bine micimea deosebită a particulelor cu care avem de a face in fizica atomică Astfel, dimensiunile unu^ atom — adică raza orbitei pe care se rotește electronul cel mai depărtat de nucleu — sunt de cam o suta milioana parte dimtr'un centimetru Nucleul atomic este de peste 10.000 de ori mai mic decât această rază. Totuși din greutatea unui atom de hidrogen (care este atât de mică încât trebue de exemplu un miliomn de miliarde de atomi de hidrogen pentru a face un gram) electronul nu cântărește nici a 2000-a parte. Proprietăţile elementului sunt legate de nucleul atomic şi nu pot fi modificate in mod vizibil prin adăugarea sau extragerea de electroni din atomi. Se pune atunci următoarea problemă : Este oare posibilă transformarea nucleului ■astfel încât din atomul unui element să facem atomul unui alt element ? Problema aceasta a „transmutaţiei elementelor1" a preocupat veacuri dearândul pe alchimişti care încercau — zadarnic — să transforme metale fără preţ din aur şi argint Abia la începutul acestui secol sta dovedit că în fenomenul de radioactivitate natura realizează necontenit în faţa noastră transmutarea unor atomi de un fel, în alţii de alt fel. Transmutaţia unui element chimic în altul se realizează deci prin modificarea numărului de sarcini pozitive din nucleu adică prin modificarea numărului de protoni. Aceasta e tocmai ceea ce se produce — într’un fel sau în altul în nucleele radioactive. Intre protoni şi neutroni acţionează în afară de forţele electrice de respingere şi nişte forţe deosebite, de atracţie, numite forţe nucleare, a căror natură nu este a zi decât în parte lămurită La cele mai multe nuclee din natură forţele nucleare şi forţele electrice se echilibrează şi determină stabilitatea nucleelor La unele nuclee această stabilitate nu este însă de durată şi, din când în când unul din aceste nuclee se transformă astfel încât să ajungă la o stare stabilă (condiţionată de un anumit raport „favorabil“ între numărul protonilor şi numărul neutronilor). Această transformare se realizează fie prin emiterea unei particule alfa (adică a unui nucleu de Heliu constituit din doi protoni şi doi neutroni), fie prin emiterea de raze beta (adică de electroni rapizi), fie prin capturarea de către nucleu a unuia din electronii din atom, mai apropiaţi de nucleu. De multe ori nucleele născute din desintegrarea radioactivă a unui nucleu radioactiv sunt şi ele radioactive. Astfel, de exemplu, nucleul metalului radiu se desintegrează prin emisia unei particule alfa şi se transformă în nucleul gazului rar radon care este şi el radioactiv dând naştere unui Izotop al Poloniului, denumit radiu A, care este la rândul lui radioactiv ş.a.m.d Iau astfel naştere adevărate şiruri sau, cum se spune familii radioactive care încep dela un „strămoş” cum ar fi Uraniul, şi se întind apoi printr’un şir de desintegrări succesive prin emisie de raze alfa sau beta până la un izotop stabil al plumbului sau bismutului. Diferiţii „membrii“ ai familiei radioactive nu se deosebesc însă numai prin greutatea atomică sau felul radiaţiei pe care o emit, ci şi prin durata de viaţă. Intr’adevăr, nucleele unui element radioactiv nu se transformă toate deodată, ci treptat. Numărul ior scade la jumătate într’un timp caracteristic pentru fiecare specie radioactivă, numit perioada ei. Perioadele elementelor radioactive pot avea valori mici ca la un izotop al Poloniului care scade la jumătate în mai puţin de o milionime de secundă, sau foarte mari, ca la Uraniu care se reduce la jumătate numai in cea 5 miliarde de ani Existenţa radioelementaror de viaţă scurtă se explică tocmai prin faptul că printr’un şir complicat de desintegrări ele se refac necontenit din strămoşul comun (ca de exemplu Uraniul). Studiul radioactivităţii a arătat oamenilor calea pentru transmutaţia elementelor , transformarea nucleelor prin modificarea numărului de protoni şi neutroni. Totodată, energia foarte mare cu care erau înzestrate particulele alfa şi beta erau o mărturie pentru faptul că în nucleele atomice zac legate energii uriaşe. Această energie se poate pune în libertate prin transmutaţia artificială a anumitor nuclee Radioactivitatea unui element constă în aceea că substanţa emite un mod spontan (adică de la sinei raze invizibile pentru ochiul liber, foarte pătrunzătoare şi capabile de a înegri placa fotografică, de a electriza aerul şi de a încălzi substanţele prin care trec. Aceste raze au fost denumite alfa, beta şi gamma (numele primelor trei litere din alfabetul grec). Razele alfa sunt nuclee atomice (ale gazului rar numit Heliu) aruncate afară din nucleele substanţei radioactive, cu viteze uriaşe de zeci de mii de kilometri pe secundă Razele beta sunt electroni, emişi deasemeni, (cu viteze şi maimari) din nucleele radioactive Razele gamma sunt un fel de lumină invizibilă pentru ochiul omenesc şi de aceiaşi natură cu razele Roentgen. Radioactivitatea a fost observată mai întâi la metalul greu Uraniu de către Becquerel. Ulterior Pierre şi Marie Curie au descoperit elementele radioactive Polonia şi Radiu. Astăzi se cunosc în natură peste 50 de elemente radioactive. Simplul fapt că din nucleul unui element greu (cum ar fi Uraniu) se poate rupe un nucleu mai uşor (cel de Heliu numit particula alfa) a indicat oamenilor de ştiinţă că şi nucleele atomice sunt sisteme complicate, alcătuite din alte particule mai mici. Astăzi ştim că nucleele atomice sunt constituite din două feluri de particule şi anume protonii şi neutronii, particule asemănătoare în cele mai multe privinţe dar care se deosebesc prin sarcina lor electrică. Protonii poartă o sarcină elementară pozitivă iar neutronii sunt (cum o spune și numele lor) neutri din punct de vedere electric. Sarcina electrică pozitivă a nucleului este deci determinată de sarcinile protonilor, și prin urmare numărul de ordine al unui element este pur și simplu egal cu numărul protonilor din nucleul atomului respectiv. Nucleele ce conţin acelaş număr de protoni aparţin deci unuia şi aceluiaşi element chimic, chiar dacă conţin un număr diferit de neutroni. Asemenea nuclee care se deosebesc numai prin numărul de neutroni, se numesc nuclee izotope sau, pe scurt izotopi. Astfel nucleul celui mai simplu atom cel de hidrogen conţine un singur proton. Hidrogenul are însă şi doi izotopi mai grei care conţin pe lângă proton şi un neutron sau doi neutroni. Primele încercări de transmutaţie artificială a nucleelor atomice au fost făcute în anul 1919, când st a reuşit să se transmute nuclee de azot în oxigen, bombardându-le cu particule alfa de mare energie. Această energie mare era necesară deoarece particula alfa și nucleul bombardat sunt amândouă încălcate pozitiv şi deci se resping reciproc. Numai particule alfa cu energie deosebit de mare pot învinge această respingere şi pătrunde în unele cazuri în nucleu. Odată pătrunsă în nucleu, particula alfa se contopeşte cu nucleul, dând naştere unui nucleu intermediar de viaţă foarte scurtă. Acest nucleu intermediar este instabil şi emite o particulă (de exemplu un proton sau un neutron) pentru a se transforma astfel intr’un nucleu stabil. Acesta este cazul nucleului de azot care captează particula alfa şi formează un nucleu intermediar de fluor care explodează numaidecât emiţând un proton rapid şi transformându-se într’un izotop al oxigenului Un asemenea proces se numeşte o reacţie nucleară Reacţiile nucleare provocate de particulele alfa emise de substanţele radioactive ce se găsesc în natură (ca Radiu, Thoriul, etc)au fost o vreme singurele posibile şi au dat informaţii preţioase asupra structurii nucleului atomic. Astfel, bombardând cu raze alfa metalul uşor beriliu au fost puşi în libertate pentru prima oară neutronii din nucleu, demonstrându-se existenţa lor. Marele neajuns ral particulelor alfa naturale era însă acela că ele aveau încă energii prea mici pentru a putea pătrunde în nuclee grele ca cel de fier, de aur, de plumb. La aceste nuclee forţele de respingere electrică dintre particula alfa şi nucleu erau prea mari şi particulele alfa erau „reflectate“ de nuclee fără a le transforma. Problema transmutării elementelor a fost rezolvată complect pe două căi foarte diferite. Prima cale se impunea de la sine: se înzestrează protoni sau particule alfa cu energii suficiente pentru a putea pătrunde în nucleu. Aceasta se realiza la început supunând ionii de hidrogen sau de heliu unor tensiuni electrice de miloane de volţi cu ajutorul unor instalaţii uriaşe de înaltă tensiune Ulterior însă sta recurs la artificiul ingenios de a face o particulă să străbată de multe mii de ori o tensiune relativ mică astfel încât energia ei creşte treptat-treptat până la valori uriaşe Acest lucru se produce în aşa numiţii acceleratori de particule ca ciclotronul, betatronul sau sincrotronul inventat de fizicianul sovietic V. I. Weksler. Aceste aparate deproporţii uriaşe, pot comunica protonilor, deutonilor şi particulelor alfa, energii de sute de ori mai mari decât cele ale razelor alfa tmise de radioelementele naturale. La asemenea energii niciun nucleu nu mai „rezistă“ particulei accelerate, care pătrunde în nucleu și ii transformă. A doua cale este cea adoptată de fizicianul italian Fermi care îndată după descoperirea neutronilor şi a dat seama, că aceste particule neutre nefiind respinse de nucleele atomice, pt pătrunde cu uşurinţă în acestea din urmă şi provoca transmutaţia lor. In scurtă vreme, au putut fi transmutate treptat elementele sistemului periodic. St a arătat că, spre deosebire de particulele încărcate (protoni, particule alfa) care sunt proiectile cu atât mai eficace cu cât sunt mai rapide, neutronii sunt cu atât mai eficace cu cât sunt mai lenţi. In aceste condiţii de cele mai multe ori neutronul este captat de către nucleu care se transformă astfel într’un izotop mai greu al aceluiaşi element. Semnul transmutaţiei îl constitue un fenomen remarcabil descoperit de renumiţi savanţi şi luptători pentru pace francezi Frederic şi Irene Joliot-Gurle. Aceşti savanţi au descoperit că cele mai multe nuclee ce se formează prin reacţii nucleare sunt radioactive. Fermi a arătat apel că aproape orice nucleu format prin captură de neutroni este radioactiv. Putem deci transforma orice element stabil obişnuit intr’un radio-element iradiindu-l cu neutroni. In articolul viitor vom arăta cuib, pe calea transmutaţiei nucleelor cu ajutorul neutronilor, se poate pune în libertate energia nucleară și cum poate fi ea stăpânită și utilizată. E. FRIEDLANDER Hidrogen H (îElectron O Proton 0 Neutron Modele de atomi Numărul oamenilor muncii care işi construesc locuinţe noi cu ajutorul împrumutului de stat creşte mereu. In fotografie, se finisează locuinţa pe care stahanovistul Kis de la fabrica „Janoş Herbac” din Cluj şi-a clădit-o cu ajutorul împrumutului de stat. Un îndemn spre noi succese Programul de măsuri economice elaborat de plenara lărgită a C.C. al P.M.R. din 19—20 August 1953, este menit să ducă la o îmbunătăţire simţitoare a nivelului de viaţă al oamenilor muncii din patria noastră. Pe aceeaşi linie se situează şi Decretul Prezidiului Marii Adunări Naţionale cu privire la reducerea cotelor de impozit asupra salariilor muncitorilor, tehnicienilor, inginerilor şi funcţionarilor şi reducerea impozitului pe veniturile oamenilor de litere, arta şi ştiinţă. Publicat imediat după Hotărîrea Consiliului de Miniştri al R.P.R. cu privire la îmbunătăţirea sistemului de salarizare, stimularea calificării muncitorilor şi creşterea productivităţii muncii. Decretul aduce o serioasă contribuţie la sporirea salariului real al celor ce muncesc. Ca urmare a acestei hotărîri, actualele cote de impozit asupra salariilor muncitorilor, funcţionarilor şi asupra veniturilor oamenilor de litere, artă şi ştiinţă, se reduc în medie cu 30 la sută. Această scădere a impozitelor pe salariile muncitorilor, tehnicienilor, inginerilor şi funcţionarilor precum şi pe veniturile oamenilor de litere, artă şi ştiinţă prevăzută de Decret, prilejueşte o creştere anuală de circa 360 milioane a câştigurilor acestora. Cotele de impozite se calculează pe tranşe şi sunt cu atât mai reduse cu cât este vorba de o sumă mai mică. Iată de pildă, un muncitor care are un salariu de 600 lei pe lună ; reducerea impozitului la această sumă reprezintă 16,25 lei; un muncitor sau funcţionar care primeşte un salariu lunar de 750 lei şi care plătea înainte un impozit de 80,75 lei, se bucură de o reducere de 22,25 lei. El va plăti astfel: un impozit de numai 58,50 lei. Salariaţii care primesc un salariu de 1000 lei pe lună vor avea deasemeni o reducere a impozitului de la 138,25 lei la 95 lei, adică de 43,25 lei. După acelaş sistem se calculează bursele elevilor şi studenţilor care depăşesc suma de 200 lei lunar. In scopul îmbunătăţirii necontenite a condiţiilor de învăţătură şi de trai ale acestora, bursele care nu ating suma de 200 lei lunar sunt scutite de impozite. Sunt de asemenea scutiţi de impozite militarii, pentru soldele, inclusiv sporurile, remuneraţiile cu caracter militar şi recompensele primite; laureaţii premiilor de stat — pentru aceste premii; inventatorii şi Inovatorii pentru recompensele ce primesc în această calitate, dacă recompensa nu depăşeşte 5000 lei de fiecare invenţie sau inovaţie ; pensionarii — pentru pensiile pe care le primesc Prin aceasta se asigură un sprijin serios categoriilor de salariaţi cu câştiguri mai mici şi se răsplătesc eforturile deosebite depuse de oamenii de litere, artă şi ştiinţă. Noul sistem de calculare a impozitelor se va aplica la salariile muncitorilor şi funcţionarilor începând de la 1 Noembrie 1953, iar la veniturile oamenilor de litere, artă şi ştiinţă începând dela 1 Ianuarie 1954. In ţara noastră impozitele totalizează numai 8 la sută din buget, impozite care se întorc apoi, în folosul oamenilor muncii sub formă de asistenţă socială, de baze culturale, etc. In acelaş timp însă, în ţările capitaliste impozitele continuă să crească. In S.U.A. de pildă, impozitul pe venitul anual de 3380 dolari al unei familii a crescut de 16 ori în ultimii 14 ani. In momentul de faţă în S.U.A. şi în toate celelalte state capitaliste impozitele alcătuesc cea mai mare parte a bugetului, destinat in majoritate cheltuielilor de înarmare. Prevederile Decretului Prezidiului Marii Adunări Naționale constitue un pas înainte pe calea aplicării principiului socialist de retribuție, după cantitatea și calitatea muncii depuse. Hotărîtoare în creşterea veniturilor oamenilor muncii, în îmbunătăţirea nivelului lor de viaţă este însă creşterea necontenită a producţiei şiproductivităţii muncii, scăderea preţului de cost al produselor. In acest sens organizaţiilor de bază U.T.M. le revin sarcini deosebit de însemnate. Ele au datoria în primul rând să popularizeze în rândurile maselor cele mai largi de tineri prevederile Decretului, să ducă o muncă politică temeinică cu fiecare tânăr în parte, mobilizând tineretul pentru a fi în primele rânduri ale luptei pentru înfăptuirea programului de măsuri economice elaborat de pârtii Organizaţiile de bază U.T.M. au datoria să militeze neîncetat pentru Intensificarea întrecerii socialiste în cinstea alegerilor de deputaţi în sfaturile populare — prilej de mărire a producţiei şi a productivităţii muncii , pentru descoperirea şi cât mai justa folosire a rezervelor interne ale întreprinderilor, pentru înfăptuirea unui sever regim de economii. Ca şi celelalte măsuri luate de partid şi guvern în scopul ridicării necontenite a nivelului de trai al celor ce muncesc, Decretul Prezidiului Marii Adunări Naţionale cu privire la reducerea cotelor de impozit asupra salariilor muncitorilor, tehnicienilor, inginerilor şi funcţionarilor şi reducerea impozitului pe veniturile oamenilor de litere, artă şi ştiinţă, a fost primit cu deosebită încredere și bucurie. El constitue pentru oamenii muncii din patria noastră un real stimulent în munca lor, un îndemn spre noi succese pe drumul construirii socialismului în patria noastră. Recepţie cu prileji ai celei de a 9-a aniversări a eliberării Albaniei La 29 Noembrie, cu ocazia celei de a 9-a aniversări a eliberării Albaniei de sub jugul fascist, ministrul Republicii Populare Albania la Bucureşti, Miha Lako, a oferit o recepţie în saloanele Casei Centrale a Armatei. La recepţie au participat tovarăşii: dr. Petru Groza, preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naţionale, Chivu Stoica, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, general de armată Emil Bodnăraş, ministrul Forţelor Armate ale R.P.R., Dumitru Coliu, membru supleant al Biroului Politic al C.C. al P.M.R., Simion Bughici, ministrul Afacerilor Externe, general locotenent Al. Drăghici, ministrul Afacerilor Interne, Constanţa Crăciun, ministrul Culturii şi alţi membri ai guvernului şi ai C.C. al P.M.R., funcţionari superiori de stat, fruntaşi ai organizaţiilor de masă şi ai instituţiilor şi organizaţiilor centrale, oameni ai ştiinţei, culturii şi artei. Au luat parte L. G. Melnicov ambasadorul Uniunii Sovietice la Bucureşti, Van lupin, ambasadorul R. P. Chineze, W. Wrzosek, ambasadorul R.P. Polone, D. C. Grecov, ambasadorul R.P. Bulgaria, L. Pataki, ministrul R.P. Ungare, J. Vochomurka, însărcinatul cu afaceri ad-interim al R. Cehoslovace, K. Streich, însărcinatul cu afaceri ad-interim al R.D. Germane, Pak Cen Sek, însărcinatul cu afaceri ad-interim al R.P.D. Coreene, Moshe Avidan, însărcinatul cu afaceri ad- Interim al Israelului şi alţi membri ai corpului diplomatic. Recepţia sta desfăşurat într-o atmosferă cordială. (Agerpres). 33 ani de la crearea R. S. S. Armene Cu prilejul împlinirii a 33 de ani de la crearea Republicii Sovietice Socialiste Armene, Casa Prieteniei Româno-Sovietice A.R.L.U.S. şi Casa de Cultură „Stepan Saturnian“ au organizat Duminică seara, in sala din str. Batişte nr. 14, o şedinţă festivă. Festivitatea a fost deschisă de acad. Şt. Vulcu. Dr. C. Pambuccian, preşedintele Casei de Cultură „Stepan Sahumian" a vorbit despre succesele obţinute de poporul armean în cei 33 de ani de existenţă a Armeniei Sovietice. Prof. Gh. Pik, director la Institutul de Studii Româno-Sovietice, ca membru al delegaţiei A.R.L.U.S. care a vizitat recent Uniunea Sovietică, a înfăţişat aspecte din vizita făcută în R.S.S. Armeană. Şedinţa festivă s-a încheiat cu un program artistic, prezentat de Casa de Guitură „Stepan Sahumian“ şi de artişti denaţionalitate armeană. (Agerpres). Teatrul „Mossoviet“ la Timişoara Luni a sosit la Timişoara Ansamblul Teatrului Dramatic de Stat din Moscova „Mossoviet”. In gară, solii artei sovietice au fost primiţi de un mare număr de oameni ai muncii, reprezentanţi ai organizaţiilor de masă, oameni ai artei şi culturii, studenţi, elevi şi pionieri. Luni după amiază, la clubul CFR, un grup de artişti ai Teatrului „Mossoviet” a prezentat un bogat program artistic. Seara, în sala Teatrului de Stat aavut loc spectacolul cu piesa „Uraganul“ de V. N. Bill Beloţercovschi. Oaspeţi la Opera din Cluj Duminică, a avut loc la Opera de Stat din Cluj, un spectacol cu opera „Evghenii Oneghin“ de P. I. Ceaicovschi, la care şi-au dat concursul dirijoarea Radosveta Boiadjieva, de la Opera de Stat din Sofia şi tenorul Ivor Zidek de la Opera de Stat din Praga, oaspeţi ai ţării noastre. „Scânteia tineretului” 1 Decembrie 1953 Pag 3 a