Scînteia Tineretului, martie 1954 (Anul 9, nr. 1508-1533)

1954-03-02 / nr. 1508

Anul X Seria II-a Nr. 1508 Proletari ctit toate tarile, uniți-vă ! ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI MUNCITOR 4 PAGINI — 20 BANI Marți 2 martie 1954 Pentru sporirea producţiei de legume, fructe şi struguri de masă Hotărîrea Consiliului de Miniştri al R.P.R. cu privire la îmbunătăţirea siste­mului de contractare a legumelor, semin­ţelor de legume,-'fructelor şi strugurilor­­ de masă este de o deosebită însemnătate­­ pentru sporirea producţiei în aceste ra­muri, î­n vederea îmbunătăţirii aprovizio­nării populaţiei. Prevederile Hotărîrii constitue un­ bun mijloc de a stimula pe producători pentru creşterea producţiei de legume,­­fructe şi struguri. Aşa se explică faptul că hotărîrea a fost primită cu interes de oamenii muncii de la sate şi că în scurtă vreme s-au în­cheiat numeroase contracte. Intr-o ştire­­ publicată zilele trecute se comunica rezul­tatul semnificativ că în regiunea Iaşi pla­nul de contractare la legume şi fructe a fost depăşit cu 14 la sută. Succese în­semnate s-au­­înregistrat și în alte locuri.­­ Aceasta demonstrează puternic că îmbu­­■ nătățirea sistemului de contractare la a­­ceste produse agricole va duce la rezul­tate deosebite. Nu se poate socoti însă că lucrurile vor merge de la sine datorită prevederilor hotărîrii. Se cere să consolidăm aceste succese, să întărim munca de explicare a hotărîrii, de aplicare în viaţă a măsuri­lor ei. Măsurile luate pentru ridicarea produc­ţiei de legume, fructe şi struguri se în­cadrează în programul de măsuri, elabo­rat de plenara lărgită a C.C. al P.M.R. din 19-20 august 1953 în vederea dezvol­tării continue a economiei naţionale şi a ridicării simţitoare a nivelului de trai al celor ce muncesc. Extinderea zonelor legumicole în jurul Capitalei ca şi a altor oraşe şi centre muncitoreşti, asigurarea condiţiilor pentru aplicarea regulilor ştiinţei înaintate in scopul ridicării productivităţii acestor zone şi asigurarea pe aceste căi a unei cantităţi mai mari de legume decit cea obţinută pină acum — toate acestea au o foarte mare însemnătate în îmbunătăţirea aprovizionării populaţiei muncitoare. Contractarea unor suprafeţe mari pen­tru cultivarea de legume, fructe, şi strun­guri de masă, produse care conţin în­semnate cantităţi de vitamine şi alte sub­­s­tanţe puternic hrănitoare, va duce nu numai la asigurarea pieţii oraşelor şi centrelor industriale cu aceste produse dar şi la o scădere simţitoare a preţuri­lor, mărind astfel puterea de cumpărare a oamenilor muncii. De aceea, pentru pro­ducători contractările de legume, în spe­cial, constituie o datorie patriotică In acelaşi timp, pe baza hotărîrii, producătorii se bucură de însemnate avantaje, înles­nirile prevăzute în hotărîre, ca avansuri în­ băni, materiale pentru construcții, re­duceri de impozite pentru terenurile con­tractate­, scutiri de cote etc. constituie­­un stimulent important pentru producători în munca lor de ridicare a producției. Aşa cum prevede hotărîrea, contrac­tanţii vor avea posibilităţi mai bune de muncă asigurîndu-li-se materiale, sprijin fitosanitar, asistenţă agrotehnică, ceea ce va duce la realizarea lucrărilor în gră­dini de legume, livezi de pomi şi vii în condiţii superioare. Producătorii care vor încheia contracte se vor bucura de scutirea cotelor obliga­torii pentru suprafeţele cultivate cu le­gume şi seminţe de legume contractate. Pentru obţinerea de îngrăşăminte chimice statul va sprijini pe contractanţi, supor­­tînd 50%­ din valoarea totală a îngrăşă­mintelor. Contractanţilor li se vor da pe credit unele soiuri de seminţe pentru cul­tura de legume şi cultura seminţelor de legume cu reducere de 75%, în afară de fasole, mazăre, cartofi timpurii sau de vară. Guvernul a hotărît totodată reduce­rea normelor de venituri mijlocii prevă­zute asupra impozitelor agricole la supra­feţele de teren pentru care s-au încheiat contracte de predare a producţiei către or­ganizaţiile­ contractante. Pentru producător este deosebit c­e im­portantă asigurarea utilajului şi a maşi­nilor. Prin hotărîre se stabileşte că statul acordă ajutor contractanţilor care au pompe şi motoare destinate frigării cul­turilor. Aşa, de pildă, lor li se vor vinde carburanţii şi lubrefianţii necesari pro­ducţiei la preţurile fixate pentru unităţile de stat. Toate acestea sunt măsuri care ajută producătorilor să­ pregătească cu mai multă uşurinţă condiţiile pentru înce­perea muncii şi atrag pe mulţi ţărani muncitori să încheie contracte pentru le­gume şi fructe spre a beneficia de aceste evanta­­i. O altă problemă importantă pentru producători constă în asigurarea fonduri­lor pentru­ procurarea de seminţe, utilaj etc. Ţinind seama de aceste­ necesităţi ale producătorilor,, hotărirea stabileşte că ce­lor care contractează li se vor acorda avansuri în numerar, ce reprezintă pînă la 30 la sută din valoarea producţiei con­tractate. Măsurile urmăresc îmbunătăţirea siste­mului de contractare a seminţelor de le­gume stimulînd pe producătorii contrac­tanţi care vor preda o cantitate ce de­păşeşte producţia contractată pentru fie­care fel de sămînţă, prin acordarea unor prime de producţie în valoare de 1it­ la sută din preţul­ de contractare. De asemeni, contractanţilor producători individuali li se acordă dreptul să cumpere la preţuri reduse, după predarea recoltei, pentru fie­care 50 kg. sămînţă de varză timpurie, varză de vară, varză roşie şi gulioare, cite um metru cub .de cherestea, 2 kg. de sodă caustică, 20 m. pînză de avantaje ase­mănătoare se bucură pentru predarea fie­cărei tone de arpagic. Hotărîrea constituie un puternic stimu­lent util pentru producătorii individuali, cît mai ales pentru gospodăriile agricole colective şi întovărăşirile agricole în spo­rirea producţiei de legume, fructe şi stru­guri. Astfel, în cazul respectării graficelor de livrare, gospodăriile colective vor primi un spor de preţ de 30 la sută, iar înto­vărăşirile agricole un spor de preţ de 20 la sută peste preţurile fixate de comi­tetele executive ale sfaturilor popul­are pentru gospodăriile individuale. Iar în ce priveşte contractările de seminţe de le­gume, în cazul că vor depăşi producţia contractată, gospodăriile colective vor primi avantajele în produse industriale, acordate gospodăriilor individuale, majo­rate cu 20 la sută, iar întovărăşirile cu 10 la sută. Sprijinul acordat de către stat trebuie să fie un stimulent pentru contractanţi şi în sensul că el va fi folosit în întregime, cu chibzuinţă şi pricepere pentru obţine­rea unor recolte bogate la hectar. Tineretul se alătură eforturilor tuturor oamenilor muncii pentru a se­ traduce în viaţă măsurile prevăzute de această Hotă­­rîre. Organizaţiilor utemiste le revine ast­fel sarcina să ducă o temeinică muncă politică în rîndul utemiştilor şi tineretu­lui pentru a face cunoscută Hotărîrea Con­­siliului de Miniştri al R.P.R. cu privire la îmbunătăţirea sistemului­­de contrac­tare a legumelor, seminţelor de legume, fructelor şi strugurilor de masă şi astfel să mobilizeze tineretul în munca pentru ridicarea producţiei de legume ,şi fructe Folosirea celor mai variate metode de popularizare — afişarea în locuri vizibile, citirea în colectiv a h Hotărîrii, discuţii în jurul ei în diverse ocazii, s­au în gazetele de perete — toate acestea prezintă o mare însemnătate. Utem­iştii au datoria să-şi lămurească şi părinţii asupra avantajelor prevăzute în Hotărîre. Utemiştii să fie printre primii care să încheie contracte pentru cultivarea de legume, fructe şi struguri. Organizaţiile de bază U.T.M., utemiştii care lucrează în aparatul organi­zaţiilor contractante să lupte cu tot ela­nul pentru aplicarea întocmai a măsurilor prevăzute in hotărîre. Comitetele regionale şi raionale U.T.M. au sarcina să îndrume cu mai multă a­­tenţie munca tinerilor şi utemiştilor cul­tivatori de legume şi fructe. Important în acest sens este ca utemiştii şi tinerii să dea un puternic sprijin la munca în sere şi răsadniţe, la folosirea metodei de cul­tivare a legumelor în cuburi şi ghivece nutritive, la respectarea întocmai a indi­caţiilor ştiinţei pentru cultura legumelor, pentru îngrijirea pomilor şi a viilor. O deosebită atenţie trebue să fie aco­r­­dată cultivării legumelor pe loturi indi­viduale, care constitue o cale eficace de îmbunătăţire a aprovizionării cu legume şi zarzavaturi a muncitorilor şi funcţio­narilor. Utemiştii şi tinerii muncitori şi funcţionari trebue să fie sfătuiţi de către organizaţiile de bază U.T.M- să cultive cu, legume asemenea loturi şi, să „facă toate lucrările, cum sînt însămînţănle, ră­sadurile etc.,, pentru a obţine astfel recolte bogate. v ■ î .1 Utemişti Şi tineri din domeniul agricul­turii! Să muncim, dui­n pricepere şi însufle­ţire pentru cit m­a­i mu­lte con­trăitori de tegum­e, seminţe de legume, fructe şi stru­guri, pentru recolte cit mai bogate, in aceste ramuri pentrtj'aprovizionarea popu­laţiei şi ridicarea nivelului de viaţă al poporului nostru muncitor. *'■*' Noi linii de cale ferată redate circulaţiei In ultimele zile, acţiunea de dezăpezire, a liniilor de cale ferată a continuat cu multă intensitate. Au fost astfel redate in exploatare şi liniile: Buzău— Făurei—Brăila—Gala’­i;­t Buzău—Făurei—Constanţa ; Ploieşti—Urzi­­ceni; Constanţa—Mangalia ; Eforie—Techir­­ghiol; Roşiori de Vede—Zimnicea ; Roşiori de vede—Tr. Măgurele; Bucureşti—Piteşti —Craiova. In prezent, plugurile sovietice şi romîneşti lucrează la ultimele lu­crări de dezăpezire ale liniilor care sunt: Bucureşti—Constanţa, Bucureşti—Giurgiu, Giurgiu—Videle, Bucu­reşti—Urziceni, Urziceni—Fău­rei, Bărboşi— Tecuci, Roşiori de Vede—Costeşti. Din staţia Bucureşti Nord, pe lingă tre­nurile accelerate spre Episcopia Bihor, Vatra Dornei, Baia Mare şi Tg. Mureş, Iaşi, Arad, Cu­ritei şi trenul rapid Bucureşti—Iaşi care circulă, în mod normal în ultimele zile, au fost repuse în circulaţie şi alte trenuri: tre­nul accelerat nr. 701 Bucureşti—Galaţi, care pleacă la ora 18,15; trenurile de persoane nr 1.001 Bucureşti—Timişoara, la ora 1,50; nr. 5.005 Bucureşti—Paşcani, la ora 8,45; nr. 1.005 Bucureşti—Timişoara (prin Piteşti),­ la ora 14,35 şi nr. 3001 Bucureşti—Teiuş, la ora 1,16. (Agerpres). Pregătiri de primăvară ★ ★ Postul utemist de control sprijină reparaţiile Una din principalele sarcini ale organiza­ţiei de bază U.T.M. din S.M.T. Băileşti in perioada actuală­, a­ reparării maşinilor şi uneltelor agricole a fost reorganizarea şi în­tărirea postului­­utemist de control. Ca urmare, a îndrumării şi sprijinului dat de către organizaţia de bază U.T.M. mem­brii postului utemist de control, au întărit simţitor activitatea de producţie pe locurile in care munce­sc. Secretarul organizaţiei de bază U.T.M. Oprea Ghenciu, a făcut un in­structaj cu postul utemist de control, îndru­­mîndu-l cum trebuie să-şi desfăşoare activi­tatea . Tovarăşul Ştefan Cociabă, responsabilul postului utemist de control,­­dovedeşte piuită străduinţă in această activitate. El urmăreş­te după planul de muncă activitatea membri­lor postului, ţine permanent legătura cu organizaţia de bază U.T.M. şi conducerea staţiunii, sezisind la timp lipsurile in desfă­şurarea procesului de producţie. In urma muncii depuse de postul ute­mist de control, utemiştii Mihai Truşulescu, Petre Ioviţa şi Ştefan Mustăţea care înainte vreme aveau slăbiciuni die muncă fac acum lucrări de bună calitate şi la timp, consti­tuind un bun exemplu pentru ceilalţi meca­nizatori. Corespondent D. MITITELU In comuna Cudalbi pregătirii« trebuiesc grăbite in aceste zile grija cea mai mare a comi­tetelor executive ale sfaturilor popular-* şi a organizaţiilor U.T.M.t­rebuie să fie îndrep­tată, spre terminarea la timp a pregătirilor în vederea primăverii. Această grijă ar fi­ trebuit s-o aibe şi co­mitetul execut­v al sfatului popular al co­munei Cudalbi din regiunea Galaţi. In co­mună există destul utilă­ pentru a fi pregă­tit seminţe etc Din păcate comitetul execu­tiv, a desconsiderat această sarcină. Agenţii agricoli ai sfatului popular au pregătit cam­pania cu tabele împărţind comuna pe seca­t­oare, împărţind deputaţii etc. Dar pre­­şed­in­te­le şi secretarul sfatului popular n-au­ ştiut nimic de aceasta. Către mijlocul lunii februarie din utila­jul gospodăriilor individuale nu se reparase rtUi 5 la sută, iar situaţia pregătirii seminţelor, erar de asemeni nesatisfăcătoare. Lipsuri, se­rioase se maniif­estău şi la gospodăria colec­­tivă şi S.M.T.­ O cauză a acestora era că cooperativa nu aprovizionase cu cărbuni şi fier centrele de reparaţii. Dealtminten nici acum lucrurile nu stau prea bine. , In cele din urmă comitetul executiv al sfa­tului popular Şi- a dat seama de lipsurile sale. Prim-o şedinţă s-a analizat situate şi s-au luat primele măsuri , de îmbunătăţire. ■Fără îndoială că măsurile luate — de a­­provizionare a centrelor de reparaţii cu căr­buni şi fier, de organizare a centrelor de se­lectare a Seminţelor şi de înzestrare cu ma- Şipile necesare . Vor grăbi ritmul muniţii dacă va exista preocupare şi control pentru Înfăptuirea lui. Comitetul executiv ar trebui apoi să popu­larizeze pe ţăranii­ numetori fruntaşi ca Gi­­gore Gradea, Gheorghe­ Gradea, Ionică Dră­­guş­iiă Stelea, care au reparat deja utilajul. Iar organizaţia U.T.M., al cărui sprijin s-a făcut prea pu­ţin simţit până acum, are da­toria să se apuce serios de treabă şi să mo­bilizeze utemiştii şi tineretul pentru termi­narea în Scurt timp a pregătirilor. Corespondent ZAMFIRA BACALU Holda, ca o măre tălăzuind, iţi fermeca privirea cu durul greu din spice. Orice drumeţ ce avea cale prin aceste meleaguri ala Htrlăului, cu văi şi dealuri multe, se simţea atras de peisajul ce părea zugrăvit de o mină măiastră.­­Pu pas Încet, tmintau prin grîu cîţiva oa­meni. Intre ei, unul de statură potrivită, Va­sile Chiriac, preşedintele gospodăriei colec­tive din Coarnele* Caprei.­ Vasile Chiriac prinse citeva spice şl le frămlntă In palma bătucită. Le privi îndelung. Asemenea „aur“ se legăna In spice grele, rotunde ca o vra­bie, pe o suprafață de 104 hectare. Ade-' vărată bogăţie şi mîndrie pentru colecti­vişti. — Vin secerătoriie — exclamă bucuros m­­­ultimn grup şi.,toţi rămaseră cu privirile pironite spre cel® două .secerători care işi făceau loc prin l­alda de griu, stringînd un snopi rodul, bogat. Pe tînărul acela din faţă cu părul castaniu­ latrins ",cu­ grijă sub şapcă şi care­ conduce un K.D. 35, ii cunosc de mai multăi vreme. E al doilea an de cind munceşte cu tractorul in gospodăria lor co­lectivă; in toamnă, el a venit şi a arat o­­gorul pină la ultima brazdă. După ce a terminat arăturile, trebuia să înceapă însămînţările. Odată cu începerea a­­cestora s-a pornit însă o ploaie despre care oamenii locului spun că începe la întii ale lunii şi nu se mai potoleşte pînă la jumă­tatea ei , ploaie măruntă specifică nordului Moldovei. Colectiviştii mai aveau mult de insăminţat. Pe acea burniţă, tractoristul Puiu Ioan conducea K.D.-ul peste ogoare, semă­­nind griul de toamnă al colectivei. Şi insă miritările in crude au fost termi­nate. Griul Îngrijit bine, a crescut şi s-a copt. Acuma lată-1 pe tractorist stringînd rodul bogat cu secerătoaree. ★ Cu aproape 5 ani în urmă, aici unde e azi staţiunea, pe un deluşor după Hârlău, era doar o clădire părăsită, cu geamuri sparte şi fără tocuri la uşi, cu ţigla de pe acoperiş furată, in schimb cu buruieni cite vrei: ciulini, urzici, mărăcini... Intr-o zi, lingă clădire au apărut citeva tractoare. Zgomotul lor contrasta cu liniştea de odinioară a dealului. Se înfiinţase aici sta­ţiunea de maşini şi tractoare Frumuşica. — E greu să munceşti in asemenea con­diţii, îşi spuneau unii tractorişti. Intr-adevăr era greu. Tractoriştii nu aveau dormitor. Timplării au început să facă tocuri pentru geamuri, s-au pus feres­tre, uşi, s-au reparat sobele şi in scurtă vreme dormitorul era gata. De atunci pină azi s-au făcut multe: remiza­ pentru trac­­toar , două remize pentru batoze, noi dor­mitoare pentru tractorişti. In februarie 1951 a fost adus grupul electrogen şi s-a dat drumul uzinei electrice a staţiunii. Acum sunt in construcţie noi locuinţe muncito­reşti şi două remize pentru batoze. După ce terminase şcoala de tractorişti pe undeva prin Botoşani, Ioan Puiu fusese repartizat la S. Al. T.­Fru­muşica. I s-a dat şi lui un tractor. I.A R. Muncea şi creştea şi el odată cu staţiunea. După doi ani a fost trimis la altă şcoală, In Oraşul .Stalin, să se specializeze perttru noile tractoare fa­bricate ir», ţara noastră, puternicel* K.D. 35. El a fost primu adjm staţiuni care a. pornit la muncă cu K.D -in­ şi n-am intîlnit un on­ mai îndrăgostit de maşină ’ ca băiatul,­ acesta. Că-şi îngrijeşte’ tractorul, ii curăţă, asta-i ceva vrese pentru ei. In vara anului trecut, Puiu a fost plecat vreo trei săptămini din staţiune. Tractorul său a rămas in mina lui Gh­. Răileanu. In timpul cit­ a fost plecat, Răileanu a spart tractorului motoraşul şi un pinion. Cind a venit inapoi, bucuria lul loan Puiu s-a stins In supărare. In doi ani de zile tractorul Iul nu se defectase niciodată şi acum in două săptămini să nu-1 mai recu­noască ? Directorul staţiunii — Mihai Trofiir, care a înţeles durerea lui Puiu, mi-a destăinuit un secret: — Primu! K.D. nou care vine In staţiune lui i-1 dau! Nu a fost campanie agricolă In care Puiu să nu-şi Îndeplinească planul cu cel puţin sută la s­ută.­­In toamna trecută de pildă, au căzut puţine ploi. Tractorul mergea greu, pămintul uscat nu ceda cu uşurinţă brăzda­­relor. In urma plugului ieşeau bolovani mari, adeseori cu­ roata carului.­­ A muncit d­in greu, dar şi-a îndeplinit planul. Munca i-a fost răsplătită şi în toamnă ca şi ia toate campaniile. A fost premiat de mai multe ori. ■k Aţi încercat vreodată sentimentul plin de bucurie al Înălţimilor ? Să urci pe munţi, să faci palmele streaşină deasupra ochilor şi să priveşti de jur împrejur frumoasele pei­saje pitoreşti? Bucuria aceasta a avut-o Puiu in decembrie 1952 la casa de odihnă din Sinaia. Stătea multă vreme lingă ferea­stră şi privea culmile stîncoase, înzăpezite, ale ■bătrînilor Carpați, cai"? se întind departe, pînă acolo unde privi** nu mai poate a­­junge. • f In mai 1953 a văzut din nou Sinaia. De sus, dela cola 1400 „vedea,, cum . nămeții se prefac in piriîaşe repezi.. Dar­­.acestea n-au fost numai clipe de odihnă plăcută. De fiecare dată cînd s-a intors Ideio­nSîrjaia,­a avut în staţiune o mare bucurie,­­parcă a­­nume pregătită. In decembrie 1952 a venit şi nu-i venea să creadă. Rîdea cu lacrimi şi-i venea să strîngă in braţe pe fiecare din jurul său. Tractoristul Puiu Ion primise di­ploma de stahanovist. Iar anul trecut, în luna mai, tot după ce a venit de la Sinaia, tractoriştii l-au ales ca delegat al tinerilor la Festival. Toate acestea pentru meritele sate de tractorist ★ Puiu Ion a crescut aici In staţiune. Aici a primit carnetul de utemist In 1950, aici a muncit ca utemist, fiind ales In 1952 In comitetul U.T.M. din statiune. Puiu e fiu de ţăran sărac de prin părţile Sucevei — din comuna Roman, raionul Botoşani. In staţiune el a Învăţat mult. Cind s-a dus o­­dată acasă a stat de vorbă mai pe undelete cu părinţii. Iată ce le-a spus: — Dece nu vă Înscrieţi In gospodăria co­lectivă? . — Uite, judecătorul nepoftit unde era ! Stai băiete, nu te pripi. Ce ştii tu? Stai sa vedem și noi cum o să meargă ! de-o merge bine, nu zic nu, am să mă-nscriu ,şi eu și maică-ta, de nu... — Cum nu ? Ştiu c-o să meargă bine. Am văzut mai multe­­gospodării, iar dum­neata numai pe asta. Au­ fost săraci cind au intrat şi acum au devenit oameni în­stăriţi. . . ! — Lasă-mă pe mine cu asta, să-mi vadă ochii mei, că n-au orbit şi apoi mă-nscriu Aşa l-a scos din sărite. — Uite, atunci să-ţi dau adresa să te duci să vezi: gospodăria agricolă colectivă­­ din Coarnele Caprei, raionul Hirlău,, regiunea laşi.. Să Întrebi acolo de colectivistul Ion Felfeld, care a, primit in 1951 peste un va­gon de produse. Şi să te mai duci şi la... şi a început să-l copleşească cu tot felul de exemple. Mai tirz­iu, taică-său i-a scris că s-a înscris in întovărăşire. — Și crezi că numai atît? Nu mă las pînă nu-i lămuresc să treacă in colectivă — spune loan cu vocea blinda, dar plin de hotărîre. * Drumul lui Puiu spre cucerirea tainelor meseriei crește mereu. Pe timpul iernii el a fost trimis la şcoală. Cum Învață acolo? Ce va face la întoarcere? E oare greu de ghicit ? CONSTANTIN BUCUR corespondentul „Scinteii tineretului* pentru regiunea Iaşi •­7 Un mecanizator din părţile Hîrlăului Cum pot fi folosite loturile individuale pentru cultivarea cu legume Cultivarea legumelor pe..loturi individuale de către muncitor­i şi funcţionari a dat" în general rezultate bune. Atunci cînd au fost bine lucrate, loturile primite în folosinţă au dat recolte ce au satisfăcut în mare măsură, iar uneori chiar în întregime, nevoile de con­sum ale familiilor ce le-au lucrat. Aceasta bine­înţeles, cînd lotul respectiv a fost curăţat şi săpat sau arat adine, ciind au fost folosite îngrăşăminte cind s-a irigat, cind s-au ales cu chibzuinţă plantele care s-au cultivat, astfel incit suprafaţa lotului să fie folosită în întregime. De multe ori, terenurile din care se dau in folosinţă loturi individuale muncitorilor şi funcţionarilor sunt foste locuri virane, care nefiind lucrate de ani de zile, sunt îmburuie­­nite in mare măsură.. Pentru înlăturarea bu­ruienilor — duşmani primejdioşi ai culturi­lor de legume — trebuie sa se ia toate mă­surile posibile. Cel mai bine este să se are, sau să se sape adine pămintul, apoi să se continuie distrugerea buruienilor prin gră­­pări repetate. După însăminţarea legumelor, buruienile se vor distruge­­ prin prăşit şi plivit. Ca să crească şi să se dezvolte bine, să dea roade cît mai mari — legumele trebuie să aibă la dispoziţie hrană şi apă. Hrana tre­buie să fie asigurată, mai ales in cazul tere­nurilor. Hrane care n-au mai fost lucrate de mult timp, prin aplicarea unei .­cantități­­mici de bălegar bine descompus — 20.000— 40.000 kg. la hectar, adica 2—4 kg. la m.p. Este bine ca odată cu bălegarul să se dea şi îngrășăminte minerale, cum este super­­fosfatul sau sarea potasică cite 150—200 kg. la hectar, (15—20 gr. la. m.p.). In privința apei, Hotărîrea Consiliului de Miniştri al R P.R şi a C.C al P.M.R. arată că, acolo unde există condiţii naturaie, acestea vor fi folosite in mod organizat, făcind in comun lucrări de irigaţie. Acolo unde aceste condiţii nu există, Hotă­rirea recomandă să se sape cu forţe proprii fîntîni. Fie că există condiţii naturale, fie că se asigură apa pe diferite alte căi, trebuie să asigurăm udatul pentru întreaga grădină şi în special pentru acele plante care suferă m­ai mult,­atunci cind apa lipseşte şi dau recolte bune cind se udă, cum sînt pătlăge­lele roşii, pătlăgelele vinete, ardeii, varza, fasolea, cartofii. Un lucru de care depinde în mare măsură obţinerea de legume diferite, în cantităţi mari, treptat, din primăvară piin toamna este folosirea chibzuită a suprafeţei lotului. Hotărirea recomandă ca loturile să aibă 100—300 m.p. Pe o asemenea suprafaţă este bine să se cultive următoarele legume: roşii 30—60 m.p.; cartofi 30—60 m.p.; fasole şi mazăre pentru păstăi 20—40 m.p.; ceapă de arpagic şi usturoi 20—50 m.p; castraveţi şi dovlecei 10—30 mp.; salată, ridichi­­la­lună şi spanac 5—10­ m.p; varză timpurie şi de toamnă 15—40 m p.; morcovi, pătrunjel şi sfeclă roşie 10—20 m.p. ; pătlăgele, vinete şi ardei 10—20 m.p. Aceste suprafeţe pot fi schimbate după dorinţa fiecărui cultiva­tor ; ceea ce este mai important insă, este faptul ca unele din ele pot fi cultivate inter­calat, iar altele se pot rîndui luna după alta pe acelaşi teren în cursul unui an Aşa, de pildă, salată, morcovi, sfecla roşie, pătrun­jel, se pot cultiva pe marginile strajiritor in care sint în­săminţate alte legume, iar salata si iidichiile de luna se pot cultiva in­tercalat, intre cuiburile de castraveţi şi dovlecei. Folosirea de două ori în cursul unui an a aceluiaşi teren, prin culturi succesive, d­uce la mărirea cantităţilor de legume obţi­nut­e de pe lotul individual. Unele legume, avind nevoie de o perioadă mai scurtă de timp de la însăminţare până la recoltare, lasă terenul liber şi în acest teren se pot cu­ltiva ale legume. Aşa, în terenul în care s-a însăm­naţet sal­vată, spanac şi ridichi­­­,e lună, după recol­tarea acestora, se pot cultivă pătlăgele ,roşii de toamna. După­­ mazărea pentru păstăi, după ceapa­ de arpagic Şi­­ usturoiul verde se poate cultiva varza de toamnă. Dacă se cultivă cartofi timpurii încolţiţi, o parte din­tre aceştia pot fi recoltaţi mai devreme, in luna iulie. Pe terenul rămas liber în acest fel, se poate­ cultiva fasole de toamnă pentru păstăi, sau castraveţi de toamnă. Se pot face numeroase asemenea combinaţii de cul­turi care sa ducă in folosirea cît mai chib­zuită a terenului, la obţinerea unor recolte cît mai mari de pe lotul individual De pe­­ un lot de 100—300 metri pătraţi cultivat cu legumele arătate mai înainte, se pot obţine cam următoarele cantităţi de pro­duse : pătlăgele roşii 90—150 kg., cartofi 30—60 kg., fosare şi mazăre 10—20 kg., ceapa şi usturoi, 20—40 kg., castraveţi şi dovlecei 15—45 kg., verdeţuri 8—15 kg., varză timpurie 20—50 kg., varză de toamnă 50—100 kg., morcov, pătrunjel, sfeclă roşie 30—60 kg. Acestea sunt recolte mijlocii, so­cotite atunci cind nu se fac culturi interca­late, cultivări pe marginea straturilor şi cul­turi duble. Folosind aceste metode şi dind o îngrijire atentă legumelor şi zarzavaturilor de pe lotul individual, fiecare muncitor şi func­ţionar poate să culeagă roade mult mai mari decît cele arătate mai sus, puţind chiar du­bla cantităţile. Foloasele aduse de cultivarea cartofilor, legumelor şi zarzavaturilor pe loturi indivi­duale de către muncitori şi funcţionari, în oraşe şi centre industriale, sînt deosebit de convingătoare dacă socotim cît de mari sînt posibilităţile acestor loturi. Cultivatorii de loturi individuale se pot bucura de aceste foloase importante in măsura in care se interesează de întrebuinţarea cît mai deplină a acestor posibilităţi, in scopul obţinerii unor recolte cit mai mari care să acopere nevoile de consum ale familiei şi să le aducă in ar*punct timn­e»/*nnnm:i ttuomnaf« Dr. Ing. D. Andronicescu Directorul secţiei de legumicultura I.C.A.R. Contractări de legume şi zarzavaturi In toate comunele şi satele ţării noastre, unităţile cooperatiste­­desfăşoară acum acţiu­nea pentru încheierea de contracte cu ţara u­nii muncitori in scopul cultivării şi valori­ficării legumelor. Statul acordă­ mari avan­taje cultivatorilor de legume. Prin coopera­tivă­? cu care încheie contracte, ei primesc cherestea pentru confecţionarea răsadniţelor, seminţele necesare, precum­­şi avansuri in bani. Pînă acum, Uniunea Centrală a Coope­rativelor de aprovizionare şi desfacere a, re­partizat unităţilor cooperatiste, pentru a fi puse la dispoziţia contractanţilor, 12.000 m.c. de cherestea pentru răsadniţe, 33.000 kg. tablă pentru roţile de irigat, rogojini, armaci, precum şi geamuri pentru răsadniţe. Cu aju­torul Ministerului Agriculturii şi-- Silviculturii s-au procurat şi repartizat mari cantităţi de seminţe, printre care : 173.000 kg. mazăre, 120.000­ kg. fasole $­ S-au­ luat totodată mă­suri pentru procurarea Seminţelor de roşii, ardei, conopidă, castraveţi, rădăcinoase şi altele. . Avantajele acordate de către stat produ­cătorilor de legume fac să crească din zi in zi numărul celor care încheie contracte cu cooperativele pentru cultivarea şi valorifica­rea legumelor. In întreaga ţară s-au înche­iat, contracte pentru cultivarea cu legume a peste 9.000 ha.­­ In regiunea Iaşi, unde s-au încheiat con­trace pentru 1.378 ha. de legume şi zarza­vaturi, producătorii au primit în afară de materiale şi seminţe 1.925.000 lei ca avans, iar în regiunea Galaţi, unde planul contrac­tărilor a fost realizat in proporţie de 127 la sută, cultivatorii au­­primit pentru pregăti­rea şi buna desfăşurare a lucrărilor legumi, cele 1.500 kg. tablă, 730 m.c. de cherestea, 8.880 kg. sămînţă de mazăre şi însemnate sume de bani. . .încheierea din vreme a contractelor şi a­­sigurarea seminţelor şi materialelor necesare ajută pe cultivatori să-şi pregătească din timp toate condiţiile pentru executarea lu­crărilor în grădinile de legume. Există insă o serie de unităţi cooperatiste din regiunile Ploieşti, Craiova, Baia Mare şi Piteşti care, neînţelegînd importanţa încheierii la vreme a Contractelor, au realizat pînă acum planul contractărilor abia in proporţie de 11—22 la sută. E necesar ca în aceste regiuni, cu spriji­nul sfaturilor populare şi al organizaţiilor de masă, cooperativele să intensifice munca de popularizare a avantajelor acordate de stat cultivatorilor de legume şi să grăbească încheierea contractelor, dind astfel posibili­tatea producătorilor să-şi pregătească con­diţiile in vederea­­obţinerii unei recolte spo­rite de legume in acest an. (Agerpres) Strungarul utemist Nicolae Ionică de la fabrica de maşini agricole „Tudor­­ I­­dimirescu­’ din Bucureşti işi depăşeşte norma in medie cu 200 l­a sută. Acest succes îl datoreşte în buna parte şi aju­torului pe care il primeşte de la maistrul Nicolae Borcan. In fotografie , utemistul Nicolae Ionică primind îndrumări de la maistrul său asupra unghiului de tăiere a cuțitului. Creşte producţia de tricotaje SIBIU (de­ la corespondentul nostru Popa Ga­vril). Muncitorii din sec­ia confecţii a fabreii de, tricotaje „Drapelul Roşu­“ din Sibiu ob­­ţin­­zi de zi noi , însemnată «t­cţese in pro­­ducţie. Desfăşuriml larg steagul întrecerii socialiste ş, orrgan­izind­u-şi tot mai , bine munca, ei contribuie, din plin la realizarea sarcinilor de plan pe întreaga fabrică. Pe lingă activitatea rodnica ce se desfăşoară în secţii in scopul confecţionării de tot m­ai uruite articole de tricotaje, muncitoarele au in centrul preocupării lor real­zarea de economii. Utemistele Benchea Paraschiva, Ciorogaru Cornelia şi Nicoara Filofteia care lucrează la croit sunt fruntaşe in această di­recţie. In vederea lărgir­ii sort­ meritelor, mun­citorii tineri şi vîrstni­ci din această fabrică confecţionează în secţia prelucrătoare d® de­şeuri a fabricii, diferite articole ca de exem­plu: veste de damă, pulovere, veste pentru copii precum şi alte produse. La una din maşinile de cusut, din cadrul­­secţiei TuCreajţa şi utemista Văsoiu Ana Ea este bine cu­noscută pentru activitatea rodnică ce o des­făşoară zilnic. Tovarăşa Alexandrescu Erna responsabila secţie!, Îndrumă muncitoarele pentru a lucra fiecare articol cu multă ateg­i­­­ţie, în special la cusut şi la potrivirea modelu­lui. Urmîndu i sfaturile, muncitoarele sec­ţiei au acum în centrul preocupării lor îm­bunătăţirea continuă a calităţii produselor, pe care le confecţionează. Străduinţa mun­citorilor de la fabrica „Drapelul Roşu“-Sibiu a fost încununată de succes. Astfel, valoarea produselor de larg consum­ confecţionate în această secţie care au fost livrate O C.L.-ului Sibiu în primele două luni ale acestui an, întrece suma de 15.300 lei. Printre artico­lele livrate, se numără 397 de veste pentru dame, 120 pulovăre de copii fără minei, 55 pantalom­aşi lungi pentru copii, 165 vestuţe de copii şi altele. ------ ----­In întîmpinarea zilei de 8 Martie Sfatul popular orăşenesc Salonta, regiu­nea Oradea, are în comisia de femei un real sprijin prin multipla activitate pe care o desfăşoară aceasta zi de zi. Concep­­îrindu-şi atenţia asupra realizării planului de colectare, a reparării uneltelor agricole, pre­gătirii­­grădinilor, curăţirii pomilor etc.,, fe­meile au obţinut însemnate realizări. In urma acţiunii întreprinsă de ele s-au colec­tat însemnate cantităţi de cereale şi carne. Numai de la 1-26 februarie s-au colectat peste 10.000 kg. cereale şi 3.825 kg. came. De asemenea, in unele cartiere In care fe­­meile au activat cu mai multă sîrguință,,a fost terminată repararea uneltelor şi cură­ţirea seminţelor necesare campaniei agri­cole de primăvară Şi muncitoarele de la gospodăria agricolă de stat din oraşul Salonta intimpină ziua de 8 martie cu frumoase realizări. La secţia grădinărie, unde se vor insăminţa peste 60 ha. grădină cu legume şi zarzavat, zeci de femei lucrează cu hărnicie la însăminţarea şi întreţinerea celor 1.000 m.p. răsadniţe. Muncind cu aceeaşi dragoste şi in dome­niul activităţii culturale, femeile din oraşul Salonta au organizat cursuri de alfabeti­­zare pe grupe de case, în locuinţele neştiu­torilor de carte. (Agerpres)

Next