Scînteia Tineretului, aprilie 1954 (Anul 9, nr. 1534-1559)
1954-04-01 / nr. 1534
Să pregătim temeinic pe viitorii tehnicieni agronomi Hotăririle adoptate de partid şi guvern în vederea dezvoltării economiei naţionale şi ridicării continue a nivelului de trai material şi cultural al oamenilor muncii, pun în faţa celor ce muncesc în agricultură sarcini mari şi de o deosebită răspundere. Pentru asigurarea pîinii poporului şi a sporirii producţiei la ha, la principalele produse agricole, sunt necesare tot mai multe cadre tehnice cu un înalt nivel de cunoştinţe, căci de buna pregătire a agronomilor, mecanizatorilor, zootehnicienilor, agroamelioratorilor, viticultorilor şi horticultorilor, depinde în mare măsură dezvoltarea producţiei agricole. Elevii şcolilor medii tehnice din domeniul agriculturii — viitorii tehnicieni agricoli — au înţeles însemnătatea realizării hotărîrilor partidului şi se străduiesc să înveţe tot mai mult şi mai bine, să devină tehnicieni de nădejde. In numeroasele scrisori care ne sosesc la redacţie, elevii acestor şcoli îşi exprimă dragostea pentru profesia care şi-au ales-o, seriozitatea cu care studiază disciplinele ce li se predau, precum şi dorinţa lor fierbinte de a intra cît mai repede în producţie. Elevul Theodor Guzgă de la Şcoala medie agricolă din Vaslui de pildă, ne încunoştiinţează că elevii anului IV au obţinut succese frumoase la examenele de la sfîrşitul semestrului 1 iar acum au trecut la practică, semestrul II fiind consacrat în întregime verificării, prin aplicarea pe teren a celor învăţate la orele de curs- Tovarăşii săi de an muncesc cu tragere de inimă, pentru ca la toamnă, cînd vor intra în producţie să poată corespunde sarcinilor pline de răspundere de tehnician. ,,Sînt îndrăgostit de viitoarea mea meserie", scrie în încheiere tovarăşul Guzgă. Şi ca el simt şi gîndesc sute şi mii de elevi. Agricultura, dat fiind importanţa ei deosebită cît şi frumuseţea ce o oferă munca în mijlocul naturii, atragem spre ea tot mai mulţi tineri. Iată de ce în ultimii ani învăţămîntul agricol a luat o mare dezvoltare. De la trei şcoli medii tehnice de agricultură existente pînă în 1948 şi care dădeau anual doar cîteva zeci de absolvenţi, astăzi funcţionează aproape 100 de şcoli medii tehnice agricole, cuprinzînd peste 20.000 de elevi. Elevilor şcolilor medii tehnice agricole, li s-au creat condiţiile de viaţă necesare desfăşurării normale a procesului de învăţămînt Au fost învestite sume mari pentru clădirea localurilor de şcoli şi internate, pentru înzestrarea lor cu material didactic. Multe şcoli agricole ca de pildă cele de la Turda şi Mediaş. Şcoala medie zootehnică din Rădăuţi şi de protecţia plantelor din Blaj, dispun de săli de clasa, laboratoare, ateliere, şi gospodării didactice bine utilate care permit o continuă ridicare a nivelului de pregătire al elevilor. Cu toate acestea, în momentul de faţă există încă o diferenţă destul de însemnată între nivelul de pregătire al multor elevi şi sarcinile pe care vor trebui să le îndeplinească aceştia ca tehnicieni. O principală cauză a insuficientei pregătiri a cadrelor medii tehnice este negijarea de către unele organizaţii de bază UTM a sarcinilor lor principale Ele nu s-au îngrijit în suficientă măsură să educe pe elevi în spiritul muncii conştiente, al dragostei pentru învăţătură şi pentru profesia aleasă. Aşa este cazul la Şcoala medie tehnică de mecanizare a agriculturii din Caracal, ai cărei elevi au o situaţie slabă la învăţătură, iar cei din anul IV care fac acest semestru la practică, nu obţin rezultatele aşteptate. Răspunzător pentru lipsurile ce dăinuiesc în munca acestei şcoli este şi comitetul raional UTM Caracal, care nu ajută organizaţia de bază U.T.M. a şcolii, care încarcă pe tineri cu diferite sarcini extraşcolare — cîte cel puţin 4 şedinţe pe lună, — iar pe cei de la practică nu-i controlează de loc, ceea ce prejudiciază munca de învăţătură a elevilor. Ca urmare a superficialităţii cu care în multe şcoli s-a trecut peste munca politică ce trebuie dusă în rîndul elevilor de către activişti, sînt cazuri cînd unii dintre elevi, ca tovarăşa Croitoru şi Saul Croitoru din anul IV al Şcolii medii tehnice de mecanizare a agriculturii din Botoşani, subapreciind profesiunea de tehnician agricol, vor la absolvire să părăsească munca din sectorul agricol pentru a se specializa în cu totul alte domenii. Ţinînd seamă de faptul că tehnicianul, alături de inginer, participă în mod activ la îndrumarea şi controlul desfăşurării muncilor agricole, organizaţiile de bază U.T.M. au datoria să ia măsuri imediate care să înlăture deficienţele existente în pregătirea viitorilor tehnicieni în domeniul agriculturii. In primul rînd comitetele UTM pe şcoală şi birourile de clase au sarcina să-şi îmbunătăţească munca politică în rîndul elevilor. Aceasta o pot realiza prin discuţiile lor cu elevii, prin adunările generale U.T.M. sau adunări deschise în care să se analizeze problemele muncii profesionale prin conferinţe despre frumuseţea şi însemnătatea viitoarei lor profesiuni, prin invitarea unor fruntaşi ai agriculturii care să-şi împărtăşească experienţa lor înaintată, prin vizitarea de G A.C., G.A.S. sau SM.T. Legarea învăţămîntului teoretic de practică, constituie una din caracteristicile şcolii noastre noi. De aceea este necesar ca în anul 1954 să nu se mai întîmple cazuri asemănătoare celor din vara trecută, cînd unele şcoli ca grupul şcolar mediu agricol din R. Sărat şi altele, care au executat în timpul practicii alte lucrări decît cele prevăzute în programă In acest scop este indicat ca organele Ministerului Agriculturii şi Silviculturii şi ale Ministerului învăţămîntului care răspund de îndrumarea învăţămîntului mediu tehnic, să controleze cu mai mult spirit de răspundere aplicarea programei pentru practica elevilor, iar directorii şcolilor agricole să aplice întocmai îndrumările ministerului. O atenţie deosebită trebuie acordată practicii în producţie a elevilor din anul IV. Organizaţiile UTM trebuie să vadă în practică o perioadă hotărîtoare în formarea elevilor ca viitori tehnicieni ai agriculturii noastre socialiste. In consecinţă, e necesar ca ele să supravegheze şi să controleze felul cum se desfăşoară practica, să urmărească completarea la zi a caietelor de practică şi calitatea lor şi să ia măsuri acolo unde există deficienţe. Să nu se mai treacă cu vederea peste cazurile de indisciplină cu nerespectarea locului de muncă şi irosirea zadarnică a timpului. Conducerile G.A.S şi S.M T. în cadrul cărora au fost trimişi elevi pentru practică, precum şi organizaţiile UTM de aici, să nu fie nepăsătoare faţă de modul în care decurge practica elevilor din anul IV. Ele trebuie să se îngrijească de crearea unor condiţii bune de muncă pentru practicanţi. Este lăudabil faptul că biroul comitetului raional UTM Rădăuţi a analizat munca Şcolii medii tehnice zootehnice din localitate şi a luat măsuri pentru lichidarea lipsurilor existente aici Toţi activiştii UTM sînt obligaţi să înţeleagă marea însemnătate a învăţămîntului agricol, să exercite un control temeinic asupra activităţii organizaţiei UTM din aceste şcoli, ajutîndu-le totodată mai concret în rezolvarea sarcinilor ce le au de îndeplinit. De aceea se cere ca activiştii comitetelor regionale şi raionale UTM să cunoască în adîncime problemele agrare, lucru pe care-l pot realiza cu mai mult succes urmînd cursurile fără frecvenţă de pe Ungă şcolile medii tehnice agricole. Procedînd în acest fel activiştii vor reuşi să sprijine mai din plin şcolile medii tehnice agricole şi pe tinerii din organizaţiile de bază săteşti în munca de înarmare cu tot mai multe cunoştinţe care să contribuie la lichidarea rămînerii în urmă a agriculturii şi la ridicarea producţiei agricole în vederea îmbunătăţirii permanente a condiţiilor de trai ale poporului nostru muncitor. Proletari din toate țările, unifi-văl ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI MUNCITOR, Anul X Seria II-a Nr. 1534 4 PAGINI — 20 BANI Joi 1 aprilie 1954 Cu privire la relaţiile comerciale romfito-$iöTÉ€tÉce Ca rezultat al tratativelor comerciale sovieto-romîne incheiate cu succes, s-a semnat la 31 martie a. c, la Moscova Protocolul cu privire la livrările reciproce fie mărfuri Intre U.R . S și R P.R. pe anul 1951. Prin Protocol se prevede o mărita în continuare a volumului livrărilor reciproce de mărfuri atît faţă de livrările prevăzute pe anul 1954 in Acordul Comercial de lungă durată, cît şi faţă de volumul schimbului de mărfuri realizat in 1953, U.R.S.S. va livra Republicii Populare Române bumbac, cocs, minereu de fier, metale feroase şi neferoase, îngrăşăminte, utilaj industrial maşini agricole autovehicole şi alte mărfuri necesare economiei naţionale româneşti. In afară de aceasta, în 1954, conform acordurilor încheiate anterior, Uniunea Sovietică va livra României utilajul complex pentru întreprinderi industriale şi de asemenea, va acorda României ajutorul tehnic in construirea acestor Întreprinderi. Romînia va exporta in U.R.S S. produse petrolifere, produse forestiere, ciment, produse chimice, vase pescăreşti, şlepuri, cazane de aburi şi alte mărfuri care s-au livrat din Romînia in U.R.S.S. în mod obişnuit in anii trecuţi. Protocolul a fost semnat din partea sovietică de către Ministrul Comerţului Exterior, I. Grabanov şi din partea română de către Ministrul Comerţului Exterior, Al. Bîrlădeanu. Utemişti şi tineri muncitori de la sate! Fiţi primii la grăpatul semănăturilor de toamnă şi la aratul şi grăpatul pămîntului neînsămînţat pînă acum. In felul acesta veţi împiedica pierderea apei din pămînt, veţi obţine recolte sporite. * Creşte avîntul minerilor în întrecere Pentru a da fabricilor şi uzinelor tineri desfăşoară cu avînt întrecerea mult cărbune minerii noştri sint ajutaţi minerilor sovietici precum şi de expert Rezultatele pe care ei le obţin in că minerii patriei noastre luptă cu hotă anul trecut. Şi cît este de îmbucurător tale tinere miner, au ieşit din adîncul plan, să vezi că săgeata graficului de care ţi-o dă îndeplinirea sarcinilor pe Fără îndoială că succesele obţinute de insă acu Bătălia pentru a scoate din ii dusă cu intensitate crescîndă şi pe Despre victoriile în muncă ale producţie, vorbesc rindurile de mai jos: tot mai mult cărbune, minerii virstnici şi socialistă. In lupta lor pentru a da mal în permanenţă de experienţa înaintată a enţa minerilor noştri fruntaşi, ritmul viu al întrecerii socialiste, dovedesc rîre pentru a lichida răminerea in urmă din faptul să vezi că, datorită şi străduinţei pămîntului zeci de tone de cărbune peste producţie urcă tot mai sus. Este bucuria pe care partidul şi guvernul ţi le-au trasat, minerii tineri şi virstnici, nu se vor opri adîncul pămîntului tot mai mult cărbune va mai departe, minerilor, despre avintul lor continuu în Cărbune în contul anului 1956 De curînd minerii virstnici şi tineri de la mina Vulcan au sărbătorit o nouă victorie In lupta pentru a da patriei tot mai mult cărbune: o a doua grupă de mineri și-a terminat sarcinile ce-i reveneau din cadrul primului nostru plan cincinal. Grupa de mineri condusă de comunistul Böyte Pavel a trecut să extragă din adîncul pămîntului primele tone de cărbune in contul anului 1956. Drumul parcurs de cea de a doua grupă de mineri de la mina Vulcan, care și a terminat cu mult înainte de termen prevederile cincinalului este un drum la capătul căruia numai prin muncă încordată poţi ajunge. Şi acest lucru au dovedit cu prisosinţă ortacii Aron Sălaja, Simion Delenceanu, Dimis Abel, Dugeanu Gh., Carol Hamza, Iatagan Nicolae, Pol Adabet,, Apro Alexandru şi Traian Brăteanu De un real ajutor la obţinerea acestui important succes le-a fost in muncă minerilor din grupa comunistului Böyte Pavel, înaintata experienţă a muncitorilor sovietici Voroşin şi Jandarova, precum şi aplicarea metodei graficului ciclic. Dacă întrebi pe oricare miner din această grupă despre cheia succeselor obţinute de ei, este aproape imposibil ca pe lingă faptul că-ţi demonstrează cum au aplicat experienţa înaintată de muncă sovietică, să nu-ţi spună citeva cuvinte şi despre ajutorul pe care zi de zi l-au primit din partea tehnicienilor Ursu Dumitru, Fedor Tudor şi alţii. Succese însemnate au obţinut de asemeni şi grupele de mineri conduse de tovarăşii Vizi Andrei, Păcuraru Traian, Iancu Octavian, Ion Raporteanu, Nicolae Gross şi alţii, Grupa de mineri condusă de tovarăşul Vizi Andrei — de pildă — lucrînd intr-o galerie dublă a reuşit In cursul lunii februarie să execute peste plan un număr de peste 28 de cicluri. Disciplina la locul de muncă, aplicarea metodei graficului ciclic, au făcut ca această grupă să obţină în această lună o depăşire a sarcinilor de plan cu peste 100 la sută. Succesele importante realizate au atras după ele, aşa cum de altfel era de aşteptat, obţinerea de către întreaga grupă a primei de ciclitate. Tovarăşii Vizi Andrei, Nistor Ştefoi, Vasile Rates precum şi ceilalţi mineri vor primi prime de ciclitate in sumă de peste 10.600 lei însufleţiţi de succesele minerilor virstnici, nici tinerii mineri nu s au lăsat mai prejos. Astfel, în urma realizării unui număr însemnat de cicluri peste plan, tinerii Mihai Jurja, Michea Buurian, şi alţii vor primi un salariu lunar de 3000—4500 lei. Bătălia pentru mai mult cărbune pornită de minerii virstnici şi tineri de la mina „Vulcan“, nu se va opri insă aci. Ei sunt hotăriți să nu slăbească nici o clipă ritmul viu al întrecerii socialiste. Corespondent ANATOLIE PANIS Obţin noi succese în munca Pentru îndeplinirea sarcinilor de plan, minerii de la sectorul I a minei Lupeni, desfăşoară cu avînt întrecerea socialistă Brigăzile conduse de minerii : Cotroza loan, Ionesco loan, Moldoveanu loan şi Gurumba Vasile, de pildă, apocinic înaintatele metode sovietice, îşi depăşesc zi de zi norma In propuse de 30.35 la sută, depăşindu-şi astfel angajamentul luat. Cu 25-30 la sută şi-au depăşit normele în primele 15 zile ale lunii martie şi brigăzile conduse de minerii : Svortman Andrei, Taringher Io,II, Meteleusca Petre şatit de la sectorul 1 al minei Lupeni. De asemeni succese Însemnate obţin şi tinerii muncitori de la depozittul de lemne a minei Folosind din plin cele 480 minute, echipele de încărcători de material lemnos conduse de tov. Ilîrjoabă Dumitru, Catea Grigore şi Iridon Iacob, reuşesc să dea zi de z! cite 2 norme. Sunt bine cunoscute minerilor de la mina Lupeni succesele obţinute în muncă de tinerii descărcatori de materiale : Mureşan Grigore, Ionescu Pavel, Miron Nicolae, care prin munca V.r. au descărcat peste plan un număr de 40 vagoane cu material lemnos. „ Minerii şi muncitorii de la mina Lupeni, sint hotărîţi ca şi de acum înainte să muncească In aşa le!in, cît să dea patriei tot mai mult cărbune. . Corespondent RUSU GHEORGTIE Executarea la timp a muncilor agricole de primăvară chezăşia recoltelor bogate * * Pregătim însămînţările din epoca ll-a In gospodăria noastră colectivă, primăvara ne-a găsit pregătit cu toate. Aşa se face că de îndată ce timpul ne-a permis, la 17 martie, noi am putut face primele însămînţări în mustul zăpezii. In numai trei zile, însămînţările prevăzute pentru epoca I au fost terminate. Brigada I de cimp condusă de tovarăşul Ursache Nicolae, care a avut în sarcina sa aceste lucrări, a muncit spornic : au fost însămînţate 56 hectare cu ovăz, borceag, orz, mazăre şi cociandru. In zilele acestea, cu ajutorul S.M.T.-ului noi pregătim însămînţările prevăzute pentru epoca a II-a. Au fost luate toate măsurile pentru realizarea planului de însămînţare a 60 de hectare cu porumb in cuiburi aşezate în pătrat. Colectiviştii noştri au primit cu încredere această nouă metodă înaintată şi sunt hotărîţi să realizeze o recoltă de ppAcum cîteva zile, citind ziarul „Scînteia tineretului“, am aflat că tractoristul utemist Vasile Stănescu de la S.M.T. Peciul Nou a chemat la întrecere pe toţi tractoriştii din patria noastră pentru titlu de ..cel mai bun tractorist“. Citind obiectivele propuse de el, mi-am dat seama că în acest fel se poate folosi întreaga capacitate de lucru a tractoarelor care va duce la termtanrea la timp şi in bune condiţiuni a lucrărilor agricole de primăvară şi la sporirea producţiei agricole le hectar. Eu socotesc că Iniţiativa lui este deosebit de importantă. De aceea răspund chemării utemistului Vasile Stănescu şi mă angajez să depăşesc plănul de producţie ce-mi revine pe anul 1954 cu 50 la sută, aplicînd graficul SATU ATARE (de la trimisul nostru I. Barna) — In comuna Seini, raionul Şomcuţa Mare, insămînţatul culturilor din prima urgentă este în toi. Din cele 40 hectare planificate pentru cultivarea ovăzului în sectorul individual, au fost realizate pînă la data de 23 martie 31 hectare. In această perioadă au fost evidenţiaţi ca fruntaşi ţăranii muncitori Eva Mihai din satul Seini, care a terminat însămînţatul ovăzului şi cartofului, Czompi Iosif din satul Viile Apei şi Filip Gheorghe din satul Săbişa care au terminat însămînţatul ovăzului. In ceea ce priveşte însă celelalte culturi de primă urgenţă cum este floarea soirelui comuna Seini a rămas mult in urmă. Datorită lipsei de îndrumări suficiente din partea deputaţilor in sfatul popular, datorită unei nesatisfăcătoare râspîndiri a metodelor Înaintate agrotehnice, mulţi ţărani muncitori din comună mai aşteaptă cu însămînţatul florii soarelui ţinindu-se după datini şi nu după imitaţiile ştiinţifice. Acestui fapt se datoreşte că pînă la data de 24 martie din cele 40 hectare planificate pentru floarea soarelui n-au fost insămînţate decît 5 hectare şi numai o mică parte din pămînturile rumb cum nu s-au mai văzut prin părţile noastre. In zilele acestea, facem cultivarea arăturilor de toamnă in care vom semăna carton, fasole, sfeclă furajeră şi soia. Producţia legumicolă a gospodăriei este în centrul atenţiei noastre. Sub conducerea brigadierului Iacob Mihai, au fost asigurate răsadurile pentru 6 hectare de grădină. Bogată este acum activitatea la gospodărie. Se plantează 500 pomi fructiferi în tinăra noastră livadă, se curăţă stupii de albine. Turma de oi creşte , numai pînă acum avem 50 de fătări. Inţelegînd pe deplin importanţa sporirii producţiei agricole, colectiviştii noştri nu-şi vor precupeţi eforturile in bătălia aceasta pentru belşug. PRICOP VASILE socotitor la G.A.C. ,,Ilie Pintilie" comuna Bălţaţi, reg laşi orar, ia toate lucrările şi să reduc preţul de cost cu 10 la sută pentru fiecare dintru Pentru realizarea acestor angajamente voi folosi cuplaje de mai multe maşini la tractorul D 35 pe care îl am De asemeni voi face cît mai mari economii de carburanţi şi piese de schimb. Eu mă angajez totodată să măresc durata de funcţionare a tractorului între 2 reparaţii cu 18 zile Aplicînd cu stricteţe regulile agroemice mă voi strădui să realizez pe terenurile lucrate, un spor de recoltă faţă de media planificată, de 300 kg la hectar la toate culturile şi de 400 kg. Ia floarea soirelui. CHIRCULESCU VASILE tractorist la S.M . Cobadin raionul Negru-Vodă regiunea Constanţa planificate pentru cartofi au fost însămânţate pînă acum. Una din pricinile acestei rămîneri în urmă se datoreşte şi faptului că în comuna Seini nu a fost organizată întrecerea patriotică între circumscripţiile electorale, între ţăranii muncitori şi între satele aparţinînd comunei Lipsa unei întreceri bine organizată se face resimţită fără doar şi poate în direcţia însăminţărilor. Organizaţia de bază U.T.M. a contribuit şi ea la o asemenea stare de lucruri. Agitaţia vizuală din comună, a cărei organizare este sarcina organizaţiei U.T.M. lasă foarte mult be dorit. Utemiştii nu desfăşoară o muncă organizată pentru popularizarea măsurilor agrotehnice. Este necesar ca sfatul popular să treacă , neîntîrziat la organizarea întrecerii patriotice pe baze solide şi la popularizarea pe larg şi intr-un chip susţinut a metodelor agrotehnice avansate. De asemeni e necesar ca organizaţia de bază U.T.M. să se dezmorţească şi să sprijine cu toate puterile sale această acţiune Numai astfel se va putea îndeplini hotărirea partidului şi guvernului cu privire la muncile agricole de primăvară. Mă alătur întrecerii pentru titlul de cel mai bun tractorist Să fie grăbite însămînţăriie IN LUPTA PENTRU FOLOSIREA REZERVELOR INTERNE Cu metode avansate de lucru Am Îndrăgit meseria de iiaiare pe neașteptate. Pe atunci aveam doar 16 ani. Sora mea mai mare, Ana, lucra la „Bumbăcăria Rominească“-Jilava. Cînd venea „naveta", o așteptam cu nerăbdare pe Ana și o asaltam mereu cu întrebări: — Ana spune-mi cum este la voi ? E frumos, sunteţi multe fete, ce faci tu acolo ? Şi Ana, se aşeza pe marginea patului, mă cuprindea pe după umeri, şi-mi vorbea despre fabrică, despre maşinile cu care muncitoarele dau viaţă angaja meritelor lor. — Vezi Silvia, mui-am spus Ana intr-o seară, fabrica-i toată viața mea. E mindră fabrica noastră, utilată modern si avem acolo condiții de viată foarte bune. Cînd venea vorba de fabrică, obrajii i se aprindeau, ochii scăpărau parcă mii de seratei, iar vocea-i devenea caldă, plină de dragoste. — Ana, — am rugat-o odată stăruitor — la-mă cu tine să văd și eu fabrica.» mă iei ? M-a privit cîteva clipe și mi-a zis : — Am să te iau, Silvia. Și Ana m-a dus cu ea la fabrică. Umblam cu mare băgare de seamă printre mașini, mă asurzea zgomotul ringurilor, scama albă îmi gîdila nasul, dar de atunci am îndrăgit maşiniie, şi mai cu seamă oameni! care munceau cu multă hărnicie. — Am să mă fac filatoare — i-am spus mamei la înapoiere. Nu vreau să mă duc nicăieri decît la filatură. Mama m-a inteles, a zîmbit mulţumită. Şi aşa, la 1951 am intrat muncitoare, la fabrica despre care-mi vorbea cu atîta dragoste Ana. Mai tatii am fost ajutată să cunosc tainele meseriei şi măruntaele ringului. Greu a fost la început, dar m-au sprijinit muncitorii virstnici şi Ana, ca să mă calif!.. Tovarăşele mele de muncă m-au sfătuit să urmez cursurile şcolii de calificare de gradul 1 şi gradul II. Abia cînd am terminat cursurile am reuşit să lucrez cu mai multă uşurinţă, dar totuşi lucrurile nu prea mergeau aşa cum trebuie. — Ce-ai tu Silvia ? mă Întrebă latr-o zi Ana. Acum eşti calificată, lucrezi la două părţi de ring, eşrti destoinică, muncitorii te preţuiesc, dar totuşi norma ta este depăşită cu un procentaj tare mic. Şi tare mi-e ruşine de asta. N-am răspuns nimic, mi-am plecat doar ochi! la jos ca Ana să nu-mi vadă tulburarea. Ştiam insă care-i cauza. Lucram aşa cum apucaseră bătrînii să lucreze. Nu citeam indeajuns cărţi de specialitate, de aceea nu puteam să-mi dau seama cum trebuie să fac ca să realizez o mai mare productivitate a muncii. Intr-o zi am mers la biblioteca fabricii, mi-am ales o cărticică care vorbea despre preluarea maşinii din mers, şi am studiat-o la mai multe rânduri. Şi aşa am început să fac cunoştinţă cu metodele Înaintate de muncă ale oamenilor sovietici, aşa s-a trezit în mine hotărirea de a lucra mai bine şi mai mult. Lichidarea multor timpi neproductivi, prin luarea şi predarea maşinii din mers, a fost primul succes pe care l-am obţinut. Aplicarea acestei metode a devenit pentru mine ca şi pentru Ghenu Elena şi Minciu Anica, cu care lucrez pe aceleaşi maşini o necesitate. Mi-am dat seama că una din cauzele care făceau ca succesele mele să fie nesatisfăcătoare era neaplicarea metodelor înaintate de lucru. Lupta pentru reducerea preţului de Cost al produselor este strîns legată de ridicarea nivelului de trai al celor ce muncesc. Partidul şi guvernul ne-au arătat că prin.'îpaia noastră sarcină este de a spori neîncetat productivitatea muncii şi de a îmbunătăţi calitate produselor. Şi acest lucru se poate obţin descoperind şi folosind inepuizabilele rezerve interne ale întreprinderilor, Iată deci, — mi-am zis — trebuie să-rr îndrept atenţia spre aplicarea metodelor sovietice şi cele aie fruntaşilor noştri. De altfel munca de zi cu zi mi-a arătat necesitatea aplicării metodelor înaintate de muncă. Să dau un exemplu. Trecusem să lucrez la 3 părţi de ring. Munca mea era tare anevoioasă şi alergatul după firele care se rupeau mă obosea peste măsură. Se rupea un fir mă grăbeam să-l leg. Şi abea reuşeam să f3C acest lucru că în spatele meu alte fire se rupeau. Mă invirteam cum se apune ca ursul la bîrlog. M-a scos din această încurcătură tot experienţa muncitorilor sovietici. Am aflat atunci, — cînd nu ştiam cum s-o scot la capăt — despre metoda marşlui. La Început nu înţelegeam prea mare lucru din cele ce-mi spuneau tehnicienii. Nu pricepeam ce avantaj este să mergi numai înainte să legi toate firele rupte şi numai apoi să te întorci. Cînd am început însă să aplic această nouă metodă am înţeles însemnătatea ei. Nu mai eram nevoită să mă învîrt fără nici un rost. Timpii morţi se micşorau simţitor. Normatoarele notau pe fişele de pontaj noi depăşiri de normă obţinut© de mine. Cu 32 la sută am depăşit norma in luna noembrie, a anului trecut. Acesta era un succes de seamă, deoarece in luna octombrie depăşeam norma doar cu 29 la sută. In luna decembrie succesul a fost şi mai mare. Depăşirea sarcinilor de plan, atinsese procentajul de 41 la sută. Fără îndoială că roadele muncii mele se datorau aplicării metodelor înaintate de muncă sovietice. In activitatea mea de zi cu zi aplic și alte metode, printre care Voroșin și Cotiear. îmi amintesc de ziua cînd m-am angajat să calific la locul de muncă, după metoda Cotiear, pe Ionaşcu Maria, Alecu Elena, Grecu Ioana şi Velicu Maria. N-aveam deloc încredere în capacitatea mea. îmi era teamă că n-am să reuşesc să-mi duc la bun sfirşit răspunderea pe care mi-o luasem. Dar lucrurile au ieşit altfel. Aplicînd metoda Cotiear, m-am ocupat îndeaproape de tovarăşele pe care le calificam. La examenul de calificare Ionaşcu şi Velicu au obţinut calificativul bine. Astăzi ele sunt muncitoare destoinice iubite şi respectate în fabrică. Creşterea productivităţii muncii prin descoperirea şi folosirea rezervelor interne este principala noastră preocupare. Important este nu numai să mărim productivitatea muncii, dar şi să îmbunătăţim necontenit calitatea produselor. Eu de pildă aplicînd Iniţiativa tovarăşei Elena Chişiu, am reuşit să depăşesc procentajul de calitate cu 12,9 la sută. Ştiu insă că maşinile mele pot produce mai mult. Trebuie numai ca să cunosc posibilităte de a obţine de la maşini tot ceea ce ele pot da. De aceea eu pun acum în centrul activiăţii mele munca pentru îmbogăţirea cunoştinţelor profesionale. Pentru aceasta eu am studiat şi mai amănunţit în ce constă metodele Ciurchih, Voroşin, Jandarova, Cotiear, marşrul, precum şi iniţiativa tovarăşei Elena Chişiu. De curînd am citit cîteva broşuri în legătură cu problemele de filatura. Cu fiecare carte pe care o citesc simt în mine puteri sporite. Acum nu mai sint fetişcana sfioasă de odinioară, car«* se temea să pună mina pe ring. Acum sint sigură pe meseria mea şi mă străduiesc să-mi ridic necontenit calificarea profesională. Şi mai hotărîtă de a obţine noi succese, mă va găsi Ana cînd se va întoarce de in Facultatea muncitorească unde a trimis-o partidul. SILVIA GAŞLER fruntaşă în producţie la „Bumbăcăria Romînească“-Jilava