Scînteia Tineretului, aprilie 1954 (Anul 9, nr. 1534-1559)

1954-04-01 / nr. 1534

Să pregătim temeinic pe viitorii tehnicieni agronomi Hotăririle adoptate de partid şi gu­vern în vederea dezvoltării economiei na­ţionale şi ridicării continue a nivelului de trai material şi cultural al oamenilor mun­­cii, pun în faţa celor ce muncesc în agri­cultură sarcini mari şi de o deosebită răs­pundere. Pentru asigurarea pîinii poporului şi a sporirii producţiei la ha, la principalele produse agricole, sunt necesare tot mai multe cadre tehnice cu un înalt nivel de cunoştinţe, căci de buna pregătire a a­­gronomilor, mecanizatorilor, zootehnicie­­nilor, agroamelioratorilor, viticultorilor şi horticultorilor, depinde în mare măsură dezvoltarea producţiei agricole. Elevii şcolilor medii tehnice din dome­niul agriculturii — viitorii tehnicieni a­­gricoli — au înţeles însemnătatea rea­lizării hotărîrilor partidului şi se strădu­iesc să înveţe tot mai mult­ şi mai bine, să devină tehnicieni de nădejde. In nu­meroasele scrisori care ne sosesc la redac­ţie, elevii acestor şcoli îşi exprimă dragostea pentru profesia care şi-au ales-o, seriozitatea cu care studiază disciplinele ce li se predau, precum şi dorinţa lor fier­binte de a intra cît mai repede în produc­ţie. Elevul Theodor Guzgă de la Şcoala medie agricolă din Vaslui de pildă, ne încunoştiinţează că elevii anului IV au obţinut succese frumoase la examenele de la sfîrşitul semestrului 1 iar acum au trecut la practică, semestrul II fiind con­sacrat în întregime verificării, prin apli­carea pe teren a celor învăţate la orele de curs- Tovarăşii săi de an muncesc cu tragere de inimă, pentru ca la toamnă, cînd vor intra în producţie să poată co­respunde sarcinilor pline de răspundere de tehnician. ,,Sînt îndrăgostit de viitoa­rea mea meserie", scrie în încheiere to­varăşul Guzgă. Şi ca el simt şi gîndesc sute şi mii­­ de elevi. Agricultura, dat fiind importanţa ei deosebită cît şi frumuseţea ce o oferă munca în mijlocul naturii, atrage­m­ spre ea tot mai mulţi tineri. Iată de ce în ultimii ani învăţămîntul agricol a luat o mare dezvoltare. De la trei şcoli medii tehnice de agricultură existente pînă în 1948 şi care dădeau anu­al doar cîteva zeci de absolvenţi, astăzi funcţionează aproape 100 de şcoli medii tehnice agricole, cuprinzînd peste 20.000 de elevi. Elevilor şcolilor medii tehnice agricole, li s-au creat condiţiile de viaţă necesare desfăşurării normale a procesului de în­­văţămînt Au fost învestite sume mari pentru clădirea localurilor de şcoli şi in­ternate, pentru înzestrarea lor cu material didactic. Multe şcoli agricole ca de pildă cele de la Turda şi Mediaş. Şcoala medie zootehnică din Rădăuţi şi de protecţia plantelor din Blaj, dispun de săli de clasa, laboratoare, ateliere, şi gospodării didacti­ce bine utilate care permit o continuă ridi­care a nivelului de pregătire al elevilor. Cu toate acestea, în momentul de faţă există încă o diferenţă destul de însem­nată între nivelul de pregătire al multor elevi şi sarcinile pe care vor trebui să le îndeplinească aceştia ca tehnicieni. O principală cauză a insuficientei pre­gătiri a cadrelor medii tehnice este neg­i­­jarea de către unele organizaţii de bază UTM a sarcinilor lor principale­ Ele nu s-au îngrijit în suficientă măsură să edu­ce pe elevi în spiritul muncii conştiente, al dragostei pentru învăţătură şi pentru profesia aleasă. Aşa este cazul la Şcoala medie tehnică de mecanizare a agriculturii din Caracal, ai cărei elevi au o situaţie slabă la în­văţătură, iar cei din anul IV care fac acest semestru la practică, nu obţin rezul­tatele aşteptate. Răspunzător pentru lipsurile ce dăinu­­iesc în munca acestei şcoli este şi comite­tul raional UTM Caracal, care nu ajută organizaţia de bază U.T.M. a şcolii, care încarcă pe tineri cu diferite sarcini ex­­traşcolare — cîte cel puţin 4 şedinţe pe lună, — iar pe cei de la practică nu-i controlează de loc, ceea ce prejudiciază munca de învăţătură a elevilor. Ca urmare a superficialităţii cu­ care în multe şcoli s-a trecut peste munca po­litică ce trebuie dusă în rîndul elevilor de către activişti, sînt cazuri cînd unii dintre elevi, ca tovarăşa Croitoru şi Saul Croitoru din anul IV al Şcolii medii teh­nice de mecanizare a agriculturii din Bo­toşani, subapreciind profesiunea de teh­nician agricol, vor la absolvire să pără­sească munca din sectorul agricol pentru a se specializa în cu totul alte domenii. Ţinînd seamă de faptul că tehnicianul, alături de inginer, participă în mod activ la îndrumarea şi controlul desfăşurării muncilor agricole, organizaţiile de bază U.T.M. au datoria să ia măsuri imediate care să înlăture deficienţele existente în pregătirea viitorilor tehnicieni în dome­niul agriculturii. In primul rînd comitetele UTM pe şcoa­lă şi birourile de clase au sarcina să-şi îmbunătăţească munca politică în rîndul elevilor. Aceasta o pot realiza prin discu­ţiile lor cu elevii, prin adunările generale U.T.M. sau adunări deschise în care să se analizeze problemele muncii profesionale prin conferinţe despre frumuseţea şi în­­semnătatea viitoarei lor profesiuni, prin invitarea unor fruntaşi ai agriculturii care să-şi împărtăşească experienţa lor înaintată, prin vizitarea de G A.C., G.A.S. sau S­M.T. Legarea învăţămîntului teoretic de prac­tică, constituie una din caracteristicile şcolii noastre noi. De aceea este necesar ca în anul 1954 să nu se mai întîmple cazuri asemănătoare celor din vara tre­cută, cînd unele şcoli ca grupul şcolar mediu agricol din R. Sărat şi altele, care au executat în timpul practicii alte lu­crări decît cele prevăzute în programă In acest scop este indicat ca organele Ministerului Agriculturii şi Silviculturii şi ale Ministerului învăţămîntului care răs­pund de îndrumarea învăţămîntului me­diu tehnic, să controleze cu mai mult spi­rit de răspundere aplicarea programei pentru practica elevilor, iar directorii şco­lilor agricole să aplice întocmai îndrumă­rile ministerului. O atenţie deosebită trebuie acordată practicii în producţie a elevilor din anul IV­. Organizaţiile UTM trebuie să vadă în practică o perioadă hotărîtoare în for­marea elevilor ca v­ii­tori tehnicieni ai a­­griculturii noastre socialiste. In consecin­ţă, e necesar ca ele să supravegheze şi să controleze felul cum se desfăşoară practica, să urmărească completarea la zi a caietelor de practică şi calitatea lor şi să ia măsuri acolo unde există de­ficienţe. Să nu se mai treacă cu vederea peste cazurile de indisciplină cu neres­­pectarea locului de muncă şi irosirea za­darnică a timpului. Conducerile G.A.S şi S.M T. în cadrul cărora au fost trimişi elevi pentru prac­tică, precum şi organizaţiile UTM de aici, să nu fie nepăsătoare faţă de modul în care decurge practica elevilor din anul IV. Ele trebuie să se îngrijească de cre­area unor condiţii bune de muncă pentru practicanţi. Este lăudabil faptul că biroul comitetu­lui raional UTM Rădăuţi a analizat munca Şcolii medii tehnice zootehnice din localitate şi a luat măsuri pentru lichida­rea lipsurilor existente aici Toţi activiştii UTM sînt obligaţi să în­ţeleagă marea însemnătate a învăţămîn­­tului agricol, să exercite un control te­meinic asupra activităţii organizaţiei UTM din aceste şcoli, ajutîndu-le totodată mai concret în rezolvarea sarcinilor ce le au de îndeplinit. De aceea se cere ca ac­tiviştii comitetelor regionale şi raionale UTM să cunoască în adîncime problemele agrare, lucru pe care-l pot realiza cu mai mult succes urmînd cursurile fără frec­venţă de pe Ungă şcolile medii tehnice agricole. Procedînd în acest fel activiştii vor reuşi să sprijine mai din plin şcolile me­dii tehnice agricole şi pe tinerii din orga­nizaţiile de bază săteşti în munca de în­armare cu tot mai multe cunoştinţe care să contribuie la lichidarea rămînerii în urmă a agriculturii şi la ridicarea produc­ţiei agricole în vederea îmbunătăţirii per­manente a condiţiilor de trai ale poporu­lui nostru muncitor. Proletari din toate țările, unifi-văl ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI MUNCITOR, Anul X Seria II-a Nr. 1534 4 PAGINI — 20 BANI Joi 1 aprilie 1954 Cu privire la relaţiile comerciale romfito-$iöTÉ€tÉce Ca rezultat al tratativelor comerciale so­­vieto-romîne incheiate cu succes, s-a semnat la 31 martie a. c, la Moscova Protocolul cu privire la livrările reciproce fie mărfuri Intre U.R . S și R P.R. pe anul 1951. Prin Protocol se prevede o mărita în con­tinuare a volumului livrărilor reciproce de mărfuri atît faţă de livrările prevăzute p­e anul 19­54 in Acordul Comercial de lungă durată, cît şi faţă de volumul schimbului de mărfuri realizat in 1953, U.R.S.S. va livra Republicii Populare Ro­mâne bumbac, cocs, minereu de fier, metale feroase şi neferoase, îngrăşăminte, utilaj in­dustrial maşini agricole autovehicole şi alte mărfuri necesare economiei naţionale româ­neşti. In afară de aceasta, în 1954, conform acor­durilor încheiate anterior, Uniunea Sovietică va livra României utilajul complex pentru întreprinderi industriale şi de asemenea, va acorda României ajutorul tehnic in construi­rea acestor Întreprinderi. Romînia va exporta in U.R.S S. produse petrolifere, produse forestiere, ciment, pro­duse chimice, vase pescăreşti, şlepuri, cazane de aburi şi alte mărfuri care s-au livrat din Romînia in U.R.S.S. în mod obişnuit in anii trecuţi. Protocolul a fost semnat din partea sovie­tică de către Ministrul Comerţului Exterior, I. G­rabanov şi din partea română de către Ministrul Comerţului Exterior, Al. Bîrlădeanu. Utemişti şi tineri muncitori de la sate! Fiţi primii la grăpatul semănăturilor de toamnă şi la aratul şi grăpatul pămîntului neînsămînţat pînă acum. In felul acesta veţi împiedica pierderea apei din pămînt, veţi obţine recolte sporite. * Creşte avîntul minerilor în întrecere Pentru a da fabricilor şi uzinelor tineri desfăşoară cu avînt întrecerea mult cărbune minerii noştri sint ajutaţi minerilor sovietici precum şi de expert Rezultatele pe care ei le obţin in că minerii patriei noastre luptă cu hotă anul trecut. Şi cît este de îmbucurător tale tinere miner, au ieşit din adîncul plan, să vezi că săgeata graficului de care ţi-o dă îndeplinirea sarcinilor pe Fără îndoială că succesele obţinute de insă acu Bătălia pentru a scoate din ii dusă cu intensitate crescîndă şi pe Despre victoriile în muncă ale producţie, vorbesc rindurile de mai jos: tot mai mult cărbune, minerii virstnici şi socialistă. In lupta lor pentru a da mal în permanenţă de experienţa înaintată a enţa minerilor noştri fruntaşi, ritmul viu al întrecerii socialiste, dovedesc rîre pentru a lichida răminerea in urmă din faptul să vezi că, datorită şi străduinţei pămîntului zeci de tone de cărbune peste producţie urcă tot mai sus. Este bucuria pe care partidul şi guvernul ţi le-au trasat, minerii tineri şi virstnici, nu se vor opri adîncul pămîntului tot mai mult cărbune va mai departe, minerilor, despre avintul lor continuu în Cărbune în contul anului 1956 De curînd minerii virstnici şi tineri de la mina Vulcan au sărbătorit o nouă victorie In lupta pentru a da patri­ei tot mai mult cărbune: o a doua grupă de mineri și-a terminat sarcinile ce-i reveneau din cadrul primu­lui nostru plan cincinal. Grupa de mineri condusă de comunistul Böyte Pavel a trecut să extragă din adîncul pămîntului primele tone de cărbune in contul anului 1956. Drumul parcurs de cea de a doua grupă de mineri de la mina Vulcan, care și a terminat cu mult înainte de termen prevederile cincina­lului este un drum la capătul căruia numai prin muncă încordată poţi ajunge. Şi a­­cest lucru­­ au dovedit cu prisosinţă ortacii Aron Să­­laja, Simion Delenceanu, Di­­mis Abel, Dugeanu Gh., Ca­rol Hamza, Iatagan Nicolae, Pol Adab­et,, Apro Alexan­dru şi Traian Brăteanu De un real ajutor la obţi­nerea acestui important suc­ces le-a fost in muncă mine­rilor din grupa comunistului Böyte Pavel, înaintata experi­enţă a muncitorilor sovietici Voroşin şi Jandarova, pre­cum şi aplicarea metodei graficului ciclic. Dacă în­trebi pe oricare miner din această grupă despre cheia succeselor obţinute de ei, este aproape imposibil ca pe lingă faptul că-ţi demons­trează cum au aplicat expe­rienţa înaintată de muncă sovietică, să nu-ţi spună cite­­va cuvinte şi despre ajuto­rul pe care zi de zi l-au primit din partea tehnicieni­lor Ursu Dumitru, Fedor Tu­dor şi alţii. Succese însemnate au ob­ţinut de asemeni şi grupele de mineri conduse de tovară­şii Vizi Andrei, Păcuraru Traian, Iancu Octavian, Ion Raporteanu, Nicolae Gross şi alţii­, Grupa de mineri condusă de tovarăşul Vizi Andrei — de pildă — lucrînd intr-o galerie dublă a reuşit In cursul lunii februarie să exe­cute peste plan un număr de peste 28 de cicluri. Discipli­na la locul de muncă, apli­carea metodei graficului ci­clic, au făcut ca această gru­pă să obţină în această lună o depăşire a sarcinilor de plan cu peste 100 la sută. Succesele importante reali­zate au atras după ele, aşa cum de altfel era de aştep­tat, obţinerea de către în­treaga grupă a primei de ci­­clitate. Tovarăşii Vizi An­drei, Nistor Ştefoi, Vasile Rates precum şi ceilalţi mi­neri vor primi prime de ci­­clitate in sumă de peste 10.600 lei însufleţiţi de succesele mi­nerilor virstnici, nici tinerii mineri nu s au lăsat mai pre­jos. Astfel, în urma realiză­rii unui număr însemnat de cicluri peste plan, tinerii Mi­­hai Jurja, Mich­ea Buurian, şi alţii vor primi un salariu lunar de 3000—4500 lei. Bătălia pentru mai mult cărbune pornită de minerii virstnici şi tineri de la mina „Vulcan“, nu se va opri insă aci. Ei sunt hotăriți să nu slăbească nici o clipă ritmul viu al întrecerii socialiste. Corespondent ANATOLIE PANIS Obţin noi succese în munca Pentru îndeplinirea sarci­nilor de plan, minerii de la sectorul I a minei Lupeni, desfăşoară cu avînt întrece­rea socialistă Brigăzile conduse de mi­nerii : Cotroza loan, Ionesco loan, Moldoveanu loan şi Gurumba Vasile, de pildă, a­­pocinic înaintatele metode sovietice, îşi depăşesc zi de zi norma In propuse de 30.35 la sută, depăşindu-şi astfel angajamentul luat. Cu 25-30 la sută şi-au de­păşit normele în primele 15 zile ale lunii martie şi bri­găzile conduse de minerii : Svortman Andrei, Taringher Io,II, Meteleusca Petre ş­­a­tit de la sectorul 1 al mi­nei Lupeni. De asemeni succese Însem­nate obţin şi tinerii munci­tori de la depozittul de lem­ne a­ minei Folosind din plin cele 480 minute­, echi­pele de încărcători de mate­­rial lemnos conduse de tov. Ilîrjoabă Dumitru, Catea Grigore şi Iridon Iacob, reu­şesc să dea zi de z! cite 2 norme. Sunt bine cunoscute mine­rilor de la mina Lupeni suc­cesele obţinute în muncă de tinerii descărcatori de mate­riale : Mureşan Grigore, Io­­nescu Pavel, Miron Nicolae, care prin munca V.r. au des­­cărcat peste plan un număr de 40 vagoane cu material lemnos. „ Minerii şi muncitorii de la mina Lupeni, sint ho­­tărîţi ca şi de acum înainte să muncească In aşa le!­in, cît să dea patriei tot mai mult cărbune. . Corespondent RUSU GHEORGTIE Executarea la timp a muncilor agricole de primăvară chezăşia recoltelor bogate * * Pregătim însămînţările din epoca ll-a In gospodăria noastră colectivă, primăvara ne-a găsit pregătit­ cu toate. Aşa se face că de îndată ce timpul ne-a permis, la 17 martie, noi am putut face primele însămîn­­ţări în mustul zăpezii. In numai trei zile, însămînţările prevă­zute pentru epoca I au fost terminate. Bri­gada I de cimp condusă de tovarăşul Ursache Nicolae, care a avut în sarcina sa aceste lu­crări, a muncit spornic : au fost însămînţate 56 hectare cu ovăz, borceag, orz, mazăre şi cociandru. In zilele acestea, cu ajutorul S.M.T.-ului noi pregătim însămînţările prevăzute pentru epoca a II-a. Au fost luate toate măsurile pentru realizarea planului de însămînţare a 60 de hectare cu porumb in cuiburi aşezate în pătrat. Colectiviştii noştri au primit cu încredere această nouă metodă înaintată şi sunt hotărîţi să realizeze o recoltă de pp­Acum cîteva zile, citind ziarul „Scînteia tineretului“, am aflat că tractoristul utemist Vasile Stănescu de la S.M.T. Peciul Nou a chemat la întrecere pe toţi tractoriştii din patria noastră pentru titlu­ de ..cel mai bun tractorist“. Citind obiectivele propuse de el, mi-am dat seama că în acest fel se poate folosi întreaga capacitate de lucru a tractoarelor care va duce la termtanrea la timp şi in bune condi­­ţiuni a lucrărilor agricole de primăvară şi la sporirea producţiei agricole le hectar. Eu socotesc că Iniţiativa lui este deosebit de im­portantă. De aceea răspund chemării ute­­mistului Vasile Stănescu şi mă angajez să depăşesc plănul de producţie ce-mi revine pe anul 1954 cu 50 la sută, aplicînd graficul SATU ATARE (de la trimisul nostru I. Bar­na) — In comuna Seini, raionul Şom­cuţa Ma­re, insămînţatul culturilor din prima urgentă este în toi. Din cele 40 hectare planificate pentru cultivarea ovăzului în sectorul indi­vidual, au fost realizate pînă la data de 23 martie 31 hectare. In această perioadă au fost evidenţiaţi ca fruntaşi ţăranii munci­tori Eva Mihai din satul Seini, care a ter­minat însămînţatul ovăzului şi cartofului, Czompi Iosif d­i­n­ satul Viile Apei şi Fi­li­p Gheorghe din satul Săbişa care au terminat însămînţatul ovăzului. In ceea ce priveşte însă celelalte culturi de primă urgenţă cum este floarea soirelui comuna Seini a rămas mult in urmă. Dato­rită lipsei de îndrumări suficiente din partea deputaţilor in sfatul popular, datorită unei nesatisfăcătoare râspîndiri a metodelor Îna­intate agrotehnice, mulţi ţărani muncitori din comună mai aşteaptă cu însămînţatul florii soarelui ţinindu-se după datini şi nu după imitaţiile ştiinţifice. Acestui fapt se datoreşte că pînă la data de 24 martie din cele 40 hectare planificate pentru floarea soarelui n-au fost insămînţate decît 5 hec­tare şi numai o mică parte din pămînturile rumb cum nu s-au mai văzut prin părţile noastre. In zilele acestea, facem cultivarea arătu­rilor de toamnă in care vom semăna car­ton­, fasole, sfeclă furajeră şi soia. Producţia legumicolă a gospodăriei este în centrul atenţiei noastre. Sub conducerea brigadierului Iacob Mihai, au fost asigurate răsadurile pentru 6 hectare de grădină. Bogată este acum activitatea la gospodă­rie. Se plantează 500 pomi fructiferi în tină­ra noastră livadă, se curăţă stupii de albi­ne. Turma de oi creşte , numai pînă acum a­vem 50 de fătări. Inţelegînd pe deplin im­portanţa sporirii producţiei agricole, colecti­viştii noştri nu-şi vor precupeţi eforturile in bătălia aceasta pentru belşug. PRICOP VASILE socotitor la G.A.C. ,,Ilie Pintilie" comuna Bălţaţi, reg laşi orar, ia toate lucrările şi să reduc preţul de cost cu 10 la sută pentru fiecare dintru Pen­tru realizarea acestor angajamente voi folo­si cuplaje de mai multe maşini la tractoru­l D 35 pe care îl am De asemeni voi face cît mai mari economii de carburanţi şi piese de schimb. Eu mă angajez totodată să mă­resc durata de funcţionare a tractorului între 2 reparaţii cu 18 zile Aplicînd cu stricteţe regulile agro­em­ice mă voi strădui să rea­lizez pe terenurile lucrate, un spor de recoltă faţă de media planificată, de 300 kg la hec­­tar la toate culturile şi de 400 kg. Ia floarea soirelui. CHIRCULESCU VASILE tractorist la S.M . Cobadin raionul Negru-Vodă regiunea Constanţa planificate pentru cartofi au fost însămân­ţate pînă acum. Una din pricinile acestei rămîneri în ur­­mă se datoreşte şi faptului că în comuna Seini nu a fost organizată întrecerea patrio­tică între circumscripţiile electorale, între ţăranii muncitori şi între satele apa­rţinînd comunei Lipsa unei întreceri bine organi­zată se face resimţită fără doar şi poate în direcţia însăminţărilor.­­ Organizaţia de bază U.T.M. a contribuit şi ea la o asemenea stare de lucruri. Agi­taţia vizuală din comună, a cărei organiza­re este sarcina organizaţiei U.T.M. lasă foarte mult b­e dorit. Utemiştii nu desfăşoa­ră o muncă organizată pentru populariza­rea măsurilor agrotehnice. Este necesar ca sfatul popular să treacă , neîntîrziat la orga­nizarea întrecerii patriotice pe baze solide şi la popularizarea pe larg şi intr-un chip susţinut a metodelor agrotehnice avansate. De asemeni e necesar ca organizaţia de bază U.T.M. să se dezmorţească şi să spri­jine cu toate pute­rile sale această acţiune Numai astfel se va putea îndeplini hotărirea partidului şi guvernului cu privire la munci­le agricole de primăvară. Mă alătur întrecerii pentru titlul de cel mai bun tractorist Să fie grăbite însămînţăriie IN LUPTA PENTRU FOLOSIREA REZERVELOR INTERNE Cu metode avansate de lucru Am Îndrăgit meseria de ii­­ai­a­re pe ne­așteptate. Pe atunci aveam doar 16 ani. Sora mea mai mare, Ana, lucra la „Bum­­băcăria Rominească“-Jilava. Cînd venea „naveta", o așteptam cu nerăbdare pe Ana și o asaltam mereu cu întrebări: — Ana spune-mi cum este la voi ? E fru­mos, sunteţi multe fete, ce faci tu acolo ? Şi Ana, se aşeza pe marginea patului, mă cuprindea pe după umeri, şi-mi vorbea despre fabrică, despre maşinile cu care muncitoarele dau viaţă angaja meritelor lor. — Vezi Silvia, mui-am spus Ana intr-o seară, fabrica-i toată viața mea. E mindră fabrica noastră, utilată modern si avem acolo con­diții de viată foarte bune. Cînd venea vorba de fabrică, obrajii i se aprindeau, ochii scăpărau parcă mii de sera­tei, iar vocea-i devenea caldă, plină de dra­goste. — Ana, — am rugat-o odată stăruitor — la-mă cu tine să văd și eu fabrica.» mă iei ? M-a privit cîteva clipe și mi-a zis : — Am să te iau, Silvia. Și Ana m-a dus cu ea la fabrică. Umblam cu mare băgare de seamă printre mașini, mă asurzea zgomotul ringurilor, scama albă îmi gîdila nasul, dar de atunci am îndrăgit maşiniie, şi mai cu seamă­ oameni! care mun­ceau cu multă hărnicie. — Am să mă fac filatoare — i-am spus mamei la înapoiere. Nu vreau să mă duc nicăieri decît la filatură. Mama m-a inteles, a zîmbit mulţumită. Şi aşa, la 1951 am intrat muncitoare, la fa­brica despre care-mi vorbea cu atîta dra­goste Ana. Mai tatii am fost ajutată să cunosc tai­nele meseriei şi măruntaele ringului. Greu a fost la început, dar m-au sprijinit muncitorii virstnici şi Ana, ca să mă calif!.. Tovarăşele mele de muncă m-au sfătuit să urmez cursurile şcolii de calificare de gradul 1 şi gradul II. Abia cînd am terminat cursu­rile am reuşit să lucrez cu mai multă uşurin­­ţă, dar totuşi lucrurile nu prea mergeau aşa cum trebuie. — Ce-ai tu Silvia ? mă Întrebă latr-o zi Ana. Acum eşti calificată, lucrezi la două părţi de ring, eşrti destoinică, muncitorii te preţuiesc, dar totuşi norma ta este depăşită cu un procentaj tare mic. Şi tare mi-e ruşine de asta. N-am răspuns nimic, mi-am plecat doar ochi! la jos ca Ana să nu-mi vadă tulburarea. Ştiam insă care-i cauza. Lucram aşa cum apucaseră bătrînii să lucreze. Nu citeam in­­deajuns cărţi de specialitate, de aceea nu puteam să-mi dau seama cum trebuie să fac ca să realizez o mai mare productivitate a muncii. Intr-o zi am mers la biblioteca fa­bricii, mi-am ales o cărticică care vorbea despre preluarea maşinii din mers, şi am studiat-o la mai multe rânduri. Şi aşa am în­ceput să fac cunoştinţă cu metodele Înaintate de muncă ale oamenilor sovietici, aşa s-a trezit în mine hotărirea de a lucra mai bine şi mai mult. Lichidarea multor timpi nepro­ductivi, prin luarea şi predarea maşinii din mers, a fost primul succes pe care l-am obţi­nut. Aplicarea acestei metode a devenit pen­tru mine ca şi pentru Ghenu Elena şi Minciu Anica, cu care lucrez pe aceleaşi ma­şini o necesitate. Mi-am dat seama că una din cauzele care făceau ca succesele mele să fie nesatisfăcătoare era neaplicarea meto­delor înaintate de lucru. Lupta pentru reducerea preţului de Cost al produselor este strîns legată de ridicarea nivelului de trai al celor ce muncesc. Parti­dul şi guvernul ne-au arătat că prin.'îpaia noastră sarcină este de a spori neîncetat pro­­ductivitatea muncii şi de a îmbunătăţi cali­tate produselor. Şi acest lucru se poate ob­ţin descoperind şi folosind inepuizabilele rezerve interne ale întreprinderilor, Iată deci, — mi-am zis — trebuie să-rr­ îndrept atenţia spre aplicarea metodelor sovietice şi cele aie fruntaşilor noştri. De altfel munca de zi cu zi mi-a arătat necesitatea aplicării metode­lor înaintate de muncă. Să dau un exemplu. Trecusem să lucrez la 3 părţi de ring. Munca mea era tare anevoioasă şi alergatul după firele care se rupeau mă obosea peste mă­sură. Se rupea un fir mă grăbeam să-l leg. Şi abea reuşeam să f3C acest lucru că în spatele meu alte fire se rupeau. Mă invirteam cum se apune ca ursul la bîrlog. M-a scos din această încurcătură tot experienţa mun­citorilor sovietici. Am aflat atunci, — cînd nu ştiam cum s-o scot la capăt — despre metoda marşlui. L­a Început nu înţelegeam prea mare lucru din cele ce-mi spuneau teh­nicienii. Nu pricepeam ce avantaj este să mergi numai înainte să legi toate firele rupte şi numai apoi să te întorci. Cînd am început însă să aplic această nouă metodă am înţeles însemnătatea ei. Nu mai eram nevoită să mă învîrt fără nici un rost. Timpii morţi se micşorau simţitor. Normatoarele notau pe fişele de pontaj noi depăşiri de normă obţinut© de mine. Cu 32 la sută am depăşit norma in luna noembrie, a anului trecut. Acesta era un succes de seamă, de­oarece in luna octombrie depăşeam norma doar cu 29 la sută. In luna decembrie succe­sul a fost şi mai mare. Depăşirea sarcinilor de plan, atinsese procentajul de 41 la sută. Fără îndoială că roadele muncii mele se da­­torau aplicării metodelor înaintate de muncă sovietice. In activitatea mea de zi cu zi aplic și alte metode, printre care Voroșin și Cotiear. îmi amintesc de ziua cînd m-am angajat să calific la locul de muncă, după metoda Cotiear, pe Ionaşcu Maria, Alecu Elena, Grecu Ioana şi Velicu Maria. N-aveam deloc încredere în capacitatea mea. îmi era teamă că n-am să reuşesc să-mi duc la bun sfirşit răspunderea pe care mi-o luasem. Dar lucru­rile au ieşit altfel. Aplicînd metoda Cotiear, m-am ocupat îndeaproape de tovarăşele pe care le calificam. La examenul de calificare Ionaşcu şi Velicu au obţinut calificativul bine. Astăzi ele sunt muncitoare destoinice iubite şi respectate în fabrică. Creşterea productivităţii muncii prin des­coperirea şi folosirea rezervelor interne este principala noastră preocupare. Important este nu numai să mărim productivitatea muncii, dar şi să îmbunătăţim necontenit calitatea produselor. Eu de pildă aplicînd Iniţiativa to­­varăşei Elena Ch­işiu, am reuşit să depăşesc procentajul de calitate cu 12,9 la sută. Ştiu insă că maşinile mele pot produce mai mult. Trebuie numai ca să cunosc posibilită­t­e de a obţine de la maşini tot ceea ce ele pot da. De aceea eu pun acum în centrul ac­­tiviăţii mele munca pentru îmbogăţirea cu­noştinţelor profesionale. Pentru aceasta eu am studiat şi mai amă­nunţit în ce constă metodele Ciurchih, Voro­şin, Jandarova, Cotiear, marşrul, precum şi iniţiativa tovarăşei Elena Chişiu. De curînd am citit cîteva broşuri în legătură cu proble­mele de filatura. Cu fiecare carte pe care o citesc simt în mine puteri sporite. Acum nu mai sint fetişcana sfioasă de odinioară, car«* se temea să pună mina pe ring. Acum sint sigură pe meseria mea şi mă străduiesc să-mi ridic necontenit calificarea profesio­nală. Şi mai hotărîtă de a obţine noi succese, mă va găsi Ana cînd se va întoarce de in Facultatea muncitorească unde a trimis-o partidul. SILVIA GAŞLER fruntaşă în producţie la „Bumbăcăria Romînească“-Jilava

Next