Scînteia Tineretului, iunie 1954 (Anul 9, nr. 1585-1610)

1954-06-01 / nr. 1585

. Copiii — priviri senine E STRĂZILE Bucureştiului, în oraşe şi sate, la tot pasul, întîlneşti pe un afiş, chipul drăgălaş şi atit de iubit­ă doi copii: un băiat şi o fetiţă, privind spre azurul cerului, cu faţa senină, cu bra­ţele întinse spre porumbelul păcii. Termini de admirat, citeşti textul şi ext clami surprins şi bucuros : „1 iunie, ziua internaţională a copilului“. Copiii au fost înconjuraţi întotdeauna de dragostea oamenilor care i-au iubit. Pentru ei s-au scris nemuritoare opere li­terare, pictorii şi sculptorii le-au închinat veşnice daruri. Viaţa minunată a copiilor sovietici este slăvită în melodiile lui Soloviov Sedoi şi Muradeli şi ale atîtor alţi compozitori. Paul Robeson cîntă duios copiilor cărora li s-au furat bucuriile de către vitrega o­­rînduire capitalistă. Sumbru e tabloul vieţii copiilor în ţă­rile imperialiste şi aservite lor. Pe stră­zile Romei, ale Madridului, în oraşele şi satele din Nigeria, Tunisia şi Maroc, în întreaga lume capitalistă, mii şi mii de co­pii flămînzi umblă cerşind, scormonesc în gunoaie, mor sleiţi de puteri. In S.U.A., Congresul a alocat din buge­tul pe anul 1954—1955 o sumă de 44 mi­liarde 860 milioane dolari pentru cheltu­ieli de război, în timp ce peste 3 milioa­ne de copii, ca să poată mînca, trebuie să lucreze alături de părinţii lor, în condiţii neomeneşti, în fabrici şi uzine. Amarnică este viaţa acelor părinţi care nu cunosc pe faţa copiilor lor fericirea vie­ţii­ Cu dragoste şi admiraţie privesc părin­ţii din toate ţările lumii înspre Uniunea Sovietică, înspre ţara în care copiii se bucură din plin de anii copilăriei lor. Pentru ca viaţa copiilor sovietici să fie cît mai îmbelşugată muncesc părinţii şi fraţii lor, eroici constructori ai comunis­mului. Pentru pacea şi fericirea copiilor depun eforturi, în aceste zile, la Geneva, delegaţiile Uniunii Sovietice, Republicii Populare Chineze şi Republicii Democrate Vietnam. In nici o ţară din lume nu s-a făcut vreodată atit de mult pentru copii ca în Uniunea Sovietică. Partidul Comunist şi Guvernul Sovietic acordă cea mai mare atenţie creşterii unei generaţii sănătoase, puternice, educate în spiritul nobilelor idei ale comunismului, unei gărzi noi, înflă­cărate, care să ducă mai departe steagul înspre vremurile de aur ale comunismului. Pentru copii s-au făcut nenumărate cre­­şe, cămine, tabere în cele mai pitoreşti re­giuni ale Uniunii Sovietice. Numărul aşe­­zămintele speciale pentru co­pii creşte din an în an. Numai în anul acesta vor fi puse în funcţiune grădiniţe de copii, cu o ca­pacitate de 110.670, locuri şi creşe pen­tru 58.000 de copii. In vara aceasta 2.750.000 de copii se vor odihni în tabe­re. Acestea sînt doar cîteva cifre care de­monstrează cu prisosinţă grija Guvernului Sovietic şi a Partidului Comunist pentru copii. Cît de mult s-a schimbat viaţa poporu­lui nostru în anii de după eliberare o exprimă puternic, concludent şi viaţa co­piilor din patria noastră. Au rămas în urmă, ca o tristă amintire, vremurile în care mureau anual, în ţara noastră, peste 8 mii de femei mame, lip­site de asistenţă medicală,­ cit despre mortalitatea infantilă, despre ţara noastră se vorbea ca despre cea mai „renumită“ din Europa. Astăzi, prin grija puterii populare, copiii sunt educaţi de şcoala nouă, organizaţia de pionieri, de familie, pentru a deveni cetă­ţeni devotaţi patriei, care iubesc munca şi ştiu să dea tot ce au mai bun pentru fe­ricirea poporului nostru. Uniunea Tineretului Muncitor desfă­şoară o intensă activitate în nodurile mişcării de pionieri, trimiţînd în fruntea organizaţiilor pioniereşti utemişti ca­pabili, care iubesc copiii. Copiii din patria noastră visează să de­vină mineri şi strungari destoinici, maiş­tri ai recoltelor bogate, constructori de hidro şi termocentrale, tehnicieni şi ingi­neri, medici şi scriitori. In faţa lor sunt astăzi deschise largi posibilităţi pentru realizarea celor mai îndrăzneţe visuri. Partidul şi guvernul socotesc că pentru creşterea unei generaţii puternice, educată în spiritul moralei comuniste, nici un sa­crificiu nu este prea mare. Pe tot întinsul patriei există creşe şi cămine de copii, palate şi case ale pionie­rilor, tabere şi colonii în locurile cele mai pitoreşti. Anul acesta zeci de mii de co­pii îşi vor petrece vacanţa în tabere, la munte sau la mare. Chiar în aceste zile, ori­unde îţi îndrep­ţi privirile te întîmpină pregătirile ce au fost făcute pentru sărbătoarea copiilor. Noi rochiţe... jucării... cărţi... Poporul nostru cinsteşte aşa cum se cu­vine, ca pe o sărbătoare de seamă, ziua internaţională a copilului. In această zi oamenii muncii din patria noastră şi împreună cu ei tinerii îşi de­monstrează din nou hotărîrea de a lupta şi mai înflăcărat pentru viitorul luminos al patriei noastre, pentru pacea şi fericirea tuturor copiilor din lumea întreagă. D­IN SATE ^AGERPRES" gtiri Interne 2? mai 1954 .1 -Hla lo Ora ll,3o vt lo.- Ploesti 27 (Agerpres). • In primul trimestru al anului aceste numeroase noma flin regiune au primit ajutoare familiale de stat în valoare totală de 1.881.582 lei. In acelasi interval de fcm­p, 15 mame cu peste lo copii printre care­ Ana Muşat din comuna Bucov, raionul Pl­oeşti, Maria Udreiu din oraşul Ploeşti, Elena Pomîrleanu din Pucioase,Sornca Crăciun din oraşul Rîtnicul Sărat ,şi Ioana Ciugulea din comune Blăjani,raionul Boceni au primit fiecare premiul unic de stat la valoare de loco loi. In regiune 88 femei muncitoare se mîndresc cu înaltul titlu de “Man­g­eroină".Alte 552 nane au fost distinse cu ordinul"Gloria Maternă’iior 615-cu"Ilodalia netorcității". Intr-o dimineaţa de mai Treceam intr-o dimineaţă a acestor zile, pe o stradă ne­cunoscută, plină de soare şi linişte. O casă mai arătoasă îşi deschidea in afară feres­trele largi de parcă ar fi vrut să aspire aerul proaspăt stră­bătut de mireasma florilor din parcul învecinat. Ajuns in dreptul ferestrei un glas sub­ţire, deosebit de melodios şi cristalin de copil, mă opri in loc. Trebuie să ştifi că nimic nu poate fi mai gingaş decit să auzi citeva versuri rostite de un copil cu o astfel de voce : Eu sint vestitul Prichindel Cine n-a auzit de el 7 Sint cel mai mic din fraţii mei Dar sind chiar mai deştept ca ei. M-am săltat pe virfuri cu­rios să văd înăuntru pe a­­cel prichindel atit de deştept. L-am văzut, înalt de o şchioa­pă cu ochii negri, alergind vioi şi neasltmpărat­.. cind la educatoarea ce-l privea per­­cind să rămiie serioasă, cina la alt băieţaş, din faţa lui care se străduia să-şi rea­mintească rolul său. In jur, copii cu ochii mari, îmbră­caţi curat, cuminţi şi serioşi. — Ei, Nicuşor, ai uitat ! — interveni blind educatoarea, la adu­ct aminte ce trebuie să-i răspunzi... Băieţaşul îndreptă privirile nedumerite spre educatoare și apoi luminindu-se de parcă ai fi citit acolo replica, aruncă verste umăr, disprețuitor, lui ,,Prichindel". — „Mi se pare mie că te cam lauzi, băiete"... Era nespus de drăgălaș Educatoarea zimbi. înainta apoi dinspre rindul de copii o fetița bălaie, grăsuțâ și îm­brăcată ca o păpuşă. — Eu sint „Albă ca ză­pada"... hslita se înecă, se fistici și roşie ca funda mare din păr îşi ascunse miinile la spate, frămintindu-le. Mi se făcuse mită văzind-o gata să plinge și cu dragă inimă ia-şi fi su­nat rolul dacă l-aş fi cunos­cut. Auzii in spate un lipăit de papuci și sării ars de par­că aşi fi fost surprins ascul­tind la uşi. Un unchiaş cu părul rar şi nins mă privea zimbind cu tilc şi făcindu-mi cu ochiul complice. Se apro­pie de mine şi-mi şopti min­­giindu-mi obrajii cu mustă­ţile lungi. . . — Ifi plac, hai ! Eu vin aci în fiecare zi. N-am pe nimeni dar îmi plac, vezi, copiii. Tare sunt drăgălaşi. Ai văzut-o pe Mioara — „Alba ca zăpada"? Este fetița unui croitor. Și ,,Prichindel" are ceva „stofă" în el. Este Viorel, băiatul lui Outi de la cinematografie Moşul îmi cercetă fata, a­­poi bănuind că-s străin de locurile acelea, căuta să mă luminească. — Aici este grădiniţa de copii a Şcolii nr. 42. Copiii oamenilor din carlier... Se pregătesc de serbarea de sfirşit de an. Directoarea, to­varăşa Tălăngescu, se ocu­pă de ei. Ai să vii şi dum­neata, nu-i aşa? Ai să vii, ştiu eu. ifi plac copiii—decretă el. Şi acum hai să privim mai de­parte. Iacă, vorbește Răducu, unul dintre „pitici",,, O. P. ­Proletari din toate țările, unifi-vA ! ORGAN CENTRAL ALUNIUNII Tinckbi ULUI nUNU lak Anul X Seria Il-a Nr. 1585 4 PAGINI — 20 BANI Marți 1 iunie 1954 Să păzim zîmbetul copilăriei de umbra războaielor! La „Magazinul copiilor“ Dacă ţie cititorule îţi plac mult copiii, dacă în drumul tău grăbit printr-un parc ai ocolit cu grijă castelul de nisip în jurul căruia se învîrteau gravi şi preocupaţi nişte „cons­tructori" cu­ o şchioapă sau te-­ai oprit lîngă gardul unei grădiniţe şi ai privit zimbind, în curte, jocul drăgălaş al copiilor, atunci fă-ţi un drum şi printr-un magazin al copiilor. Aşa, doar ca să priveşti. Nicăieri n-ai să întîlneşti atîta freamăt şi voioşie copilărească, atîta bucurie sinceră, de­plină. La „Magazinul copiilor“ din Bucureşti ai să întîlneşti tot ceea ce am spus. La raionul de jucării are să te întîmpine zîmbind amiabil o vînzătoare. Se numeşte Elena Mihăilescu, o vînzătoare conştiincioasă. Află despre ea că îi plac copiii, este deabiis de un an în co­­merţul socialist şi încă cev­a : în fiecare lună, regulat este declarată fruntaşă în muncă. Ce vrei ? Are meritele ei , ştie să se apropie de clienţii micuţi, vorbeşt­e amabil şi convin­gător, aranjează cu gust vitrina şi întreg ra­ionul, se îngrijeşte să nu-i lipsească lucru­rile ce se caută şi... n-ai s-o vezi nici cînd obosită. Dealtfel, cum să ai timp pentru asta cînd în fiecare clipă raionul ei este asaltat de cumpărători şi pe deasupra mal este şi în întrecere. Concurent­ul ei cel mai serios este utemistul Ioniţă Tudor, tînărul gestionar de la raionul de încălţăminte. Iar la parter, la un raion special de lengerie şi rufine pentru copii noi născuţi serveşte utemista Nadia Chietram, de asemenea fruntaşă în muncă. In jur, zarvă de copii gălăgioşi cu căluţi uriaşi şi păpuşi graţioase în braţe, ţinîndu-se de m­îna mămichii. Peste toată această frămîntare într-un continuu dute-vino veghează ochiul bătrînei îngrijitoare a magazinului. Tovarăşa Elena Popescu este decorată cu „Medalia Muncii" şi fără să ştii acest lucru ghiceşti imediat dragostea şi conştiinciozitatea cu care se îngrijeşte de magazin. Dacă vrei să faci cunoştinţă cu ea nu ai decît să arunci ne­glijent o hîrtie în mijlocul marinului sau să răstorni nepriceput un căluţ aşezat în locul rezervat pentru joacă al copiilor cumpărători. Pentru ziua copilu­lui, responsabilul ma­gazinului, tov. Rucăr s-a pregătit din vreme. Şi-a aprovizionat ma­gazinul cu jucării noi, mecanice unele, cu trenuri, maşini, bărcu­­ţe, triciclete şi lan­­douri, muzicuţe, baloa­ne, lenjerie şi parfu­­merie pentru copii, mă rog, de toate. Acum, micuţii clienţi pot să poftească. Invâfafi pruncii voştri înainte de cuvîntul mama înainte de cuvîntul pline — cuvîntul Pace. Voi, dascăli! invâfafi copiii voştri odată cu cuvîntul dreptate odată cu cuvîntul datorie— cuvîntul Pace. (M. Beniuc) Daruri pentru cei mici Comisiile de femei de pe lîngă sfaturile populare din regiunea Baia M Mare au întîm­­pinat Ziua Internaţională a Copilului cu rea­lizări frumoase în muncă. In oraşul Baia Mare, prin grija comisiei de femei s-a ame­najat o cameră a mamei şi copilului în lo­calul­ gării. De asemenea, cu fondurile reali­zate din organizarea unei serbări, s-a cumpă­rat materialul necesar pentru confecţionarea unui număr de 230 şorţuleţe pentru copiii de la căminele de zi „1 Mai", „23 August", „Elena Pavel", precum şi pentru copiii din grădiniţele din cartierele Hatvan şi Ferne­­ziu. Pentru confecţionarea şorţuleţelor au fost organizate pînă acum 28 de clăci. La una din aceste clăci, femeile din cartierul Valea Roşie, de pildă au confecţionat 30 şorţuleţe. Tot în cinstea Zilei Internaţionale a Copi­lului, în oraşul Baia Mare s-a deschis de cu­­rînd un magazin al copiilor. In oraşul Satu Mare, comisia de femei a organizat o ser­bare populară şi o chermeză, iar cu banii încasaţi, s-au cumpărat materiale şi se con­fecţionează hăinuţe pentru copiii de la orfe­linatul „Olga Bancic“ din localitate. In lumea basmelor De mult timp am promis nepoţelului meut Paul că-1 voi duce la Teatrul de păpuşi... Intr-o zi am văzut un afiş în tramvai, adu* cîndu-mi aminte­­le dorinţa nepoţelului ar fi coborît şi m-am dus la oasta teatrului. Am păşit, ţinîlidu-1 de mină, în sala fru*­mos împodobită a teatrului de păpuşi ,,Ţăn* dăr'că‘‘ din Capitală. Neam aşezat pe saturi lîngă un copilaş cîrn cu părul cîrlionţat ce ronţăia, dintr-o pungă, nişte bomboane. Se reprezenta „Artiştii pădurii" — o piesă de scriitorul sovietic H. Ghernet pe muzica lui Alexandrova. M-am uitat în jur. Paul, ne­­poţelu­l meu, privea cu totul furat scena şi pe faţa-i luminată de bucurie, stăruia un zîmbet fericit de copil. Băieţelul cu părul cîrlionţat de alături rămăsese cu o bomboană nemestecată în dinţi şi privea în faţă cu respiraţia între­tăiată de emoţie. In jurul meu alte feţe a­­prinse de bucuria clipei, ochi­ ce clipeau da emoţie. Socot şi acum că nicicînd nu am putut ve­dea o manifestare attt de deschisă, sinceră şi intensă a bucuriei ca în seara aceea. Fără­­să veau mina revenit în minte frln­­turi din copilăria mea, sărmană şi tristă ca şi viaţa acelor zile. La anii copilaşilor din sială, răscoleam cu picioruşele goale colbul drumeagului de ţară. Copiii din sat aveau ochii stinşi, feţele supte de foame şi pîntecul umflat nesănăt­os. Părinţii la fel de sărmani­­ şi goi, plecau în faptul zorilor pe ţarina stear­­pă. Din boţul uscat de mămăligă rupeau o bucată lăsînd-o pe prichiciul ferestrei lîngă copilaşii adormiţi. Mai în fiecare toamnă, mama se întorcea parcă mai ofilită de la ţin­­tirimul satului unde lăsase în coşciugul cio­plit grosolan de moş Timotei, dulgherul, cita unui dur copilaşii seceraţi nemilos de pela­gră, năduf sau dropică. Pîine, haine, teatru ? Nici în nălucirile viselor iscate de foame veş­nică nu îndrăzneam să vedem acestea... Larma ascuţită de glasuri copilăreşti iscate de jocul păpuşilor de pe scenă mă rupse din gînduri. Am rîs împre­ună cu ei bucurîndu* mă de bucuria lor. Cînd am ieşit în stradă, înserarea co­bora liniştită peste o* raş. Paul zburda în jurul meu purtînd în gînd imaginea frumu* seţilor văzute. „Ai vă* zut, unchiule! Ce fru* mos a fost !" Corespondent ION GRAUR Foto: DUMITRU F. DUMITRU Voi, mame! In sprijinul copiilor râmaşi fără părinţi Consiliul de Miniştri al R.P.R. şi Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Român au elaborat o Hotărîre cu privire la ocrotire­a co­­piilor rămaşi fără părinţi sau lipsiţi de posi­bilitatea de a fi crescuţi în familie. Hotărîrea stabileşte o serie de măsuri pentru asigurarea de condiţii cît mai bune, materiale şi sanitare de învăţătură şi educaţie, pentru dezvoltarea multilaterală a copiilor crescuţi prin gr­ija statului. Hotărîrea care va intra î­n vigoare de la 1 iulie a.c. stabileşte tipurile de Instituţii şi formele de asigurare a creşterii copiilor ră­maşi fără părinţi sau lipsiţi de posibilitatea de a fi crescuţi în familie. In instituţiile de copii din sistemul Minis­terului Invăţămîntului, Ministerului Sănătăţii şi Ministerul­ Prevederilor Sociale se primesc — după cum prevede Hotărîrea—copii orfani de ambii părinţi lipsiţi de întreţinere, copii orfani de un părinte, cind părintele supravieţuitor nu poate asigura întreţinerea copilului şi nu­mai pe timpul cît se află în această situaţie, copii rămaşi fără îngrijire părintească din di­ferite motive, copii m­iirm­i care necesită con­diţii speciale de îngrijire şi învăţătură etc. Hotărîrea stabileşte că plasamentul familial al copiilor pînă la 14 ani se va face de către secţiile de prevederi sociale ale sfaturilor populare. Alocaţia pentru copiii daţi în plasa­ment familial se fixează la 100 lei lunar, de fiecare copil. Hotărîrea conţine numeroase prevederi care oglindesc grija statului democrat-popular pen­tru ca toţi copiii de vîrstă şcolară din casele de copii şi cei daţi în plasament familial să în­veţe carte, să se pregătească pentru a putea deveni elemente folositoare societăţii. Hotărîrea stabileşte un barem de înzestrare cu echipament astfel ca fiecare copil din uni­tăţile de copii să primească îmbrăcămintea ne­cesară de vară şi de iarnă. De asemenea copiii din unităţile de copii vor primi manuale şi rechizite şcolare necesare pe timpul cît merg la şcoală. Sfaturile populare vor asigura locuinţă tine­rilor care au fost crescuţi prin grija statului şi se încadrează în producţie. Pe timpul vacan­ţei, elevii şi studenţii proveniţi din casele şi căminele de copii şi din plasament familial vor primi întreţinere în casele de copii. Pentru a asigura desfăşurarea în cît mai bune condiţii a muncii de pionieri în unităţile de copii orfani sau lipsiţi de posibilitatea de a fi crescuţi în familie C.C. al U.T.M. va trimite în aceste unităţi cîte un instructor superior de pionieri ales dintre cele mai bune cadre de instructor. Hotărîrea stabilește în sarcina Comitetului de stat al Planificării, Ministerului Industriei Uşoare, Ministerului Industriei Alimentare, Ministerului Comerțului Interior și Centro­­coop-ului repartizarea și asigurarea din fond centralizat a produselor alimentare şi indus­triale necesare unităţilor de copii crescuţi prin grija statului. Hotărîrea recomandă C.C.S-ului să desfă­şoare o activitate intensă pentru organizarea patronării unităţilor de copii crescuţi prin grija statului de către întreprinderi G.A.S., S.M.T. etc. creînd pe lîngă fiecare unitate un comitet format din reprezentanţii între­prinderilor şi instituţiilor care le patronează. Comitetele regionale şi raionale de partid — se arată în Hotărîre, — sînt datoare să îndrume munca organelor locale şi să mo­bilizeze organizaţiile de partid din institu­ţiile de copii crescuţi prin grija statului, pentru transformarea acestora în instituţii de stat care să realizeze educaţia comu­nistă, dezvoltarea multilaterală a copiilor, deschizînd în faţa lor perspectivele unei vieţi fericite pregătindu-i să devină cetăţeni activi şi folositori patriei. Veşti bune pentru copii • La fabrica de încălţăminte „Victoria" din Cluj, din cupoanele de piele rămase de pe urma croielii şi din talpă economi­sită, s-au realizat în luna aprilie 300 pe­rechi sandale pentru copii. • In primul trimestru al acestui an, co­lectivul fabricii „Ideal" din Mediaş a dat peste prevederile pianului cu 29 la sută mai multe landouri şi cărucioare pentru copii faţă de aceeaşi perioadă a anu­lui 1931. • Membrele comisiei de femei a sfatu­lui popular al oraşului Galaţi au lucrat în timpul lor liber 70 de bluze pentru că­minul de copii „Olga Bancic“. • Copiii din oraşul Ploeşti asistă cu plăcere la spectacolul teatrului de păpuşi „Ciufulici". De anul trecut şi pînă acum au fost prezentate aici 280 spectacole cu piesele: „Capra cu trei iezi", „Căsuţa din ulcior", „Fetiţa pădurii" şi altele, la care au asistat peste 53.200 de copii. CĂRŢI NOI PENTRU COPIII PATRIEI NOASTRE Cu prilejul zilei internaţionale a co­pilului, un redactor al ziarului nostru s-a adresat tovarăşei Veronica Mihăi­­leanu, director al „Editurii Tineretului“ a C.C. al U.T.M. Publicăm mai jos răspunsurile pri­mite : întrebare: — Care sînt realizările din ul­tima perioadă ale „Editurii Tineretului" în domeniul literaturii pentru copii ? Răspuns : — Datorită grijii permanente a partidului și guvernului, literatura noastră pentru copii a cunoscut un avînt deosebit. O dovadă o constituie însăși activitatea fructu­oasă a „Editurii Tineretului", care învăţînd din bogata experienţă a editurilor sovietice pentru copii a pus la îndemîna celor mici din patria noastră numai în anul 1953 un număr de 227 titluri într-un tiraj ce depăşeşte 3.703.450 exemplare. Lucrările pentru copii ale maestrului Mihail Sadoveanu, „Dumbrava minunată“ şi „Poves­tiri", lucrările acad. A. Toma „Sună ghiocel, sună clopoţel". ..Pitici şi fraţii săi mai mici", culegerea de basme în proză „Păunaşul co­drilor" şi basmul în versuri „Prichindel" de acad. Victor Eftimi­u, ca şi­ lucrările „Cîntec de leagăn al Doncăi" şi „Fabule" scrise de Marcel Breslaşu, „Basme" de VI. Colin, „Nică fără frică" de Nina Gassian, „Sfredeluş" de Demostene Botez, „Gogu , Pintenegu“ de C. Theodorescu, „Bucureşti, oraş iubit" de Maria Banuş au ridicat mult nivelul literaturii noas­tre pentru copii, constituind un îndemn şi un exemplu pentru scriitorii tineri. In ultimii ani, alături de aceşti scriitori s-au afirmat o seamă de tineri prozatori şi poeţi, care prin lucrările lor au îmbogăţit mult literatura pentru copii : „Nufărul roşu" de P­­uscalov, „Marea bătălie de la Iazul Mic" de­­ Pancu-Iaşi, „Inimoşii" de Gica Iureş, „Tabăra din munţi" de Gelu Naum, „Povestea Bradului" şi „Serile cu moş Ni­­chifor" de Cezar Drăgoi şi altele. O permanentă preocupare a „Editurii Ti­neretului" a constat î­n aceea de a da copii­lor, prin intermediul traducerii, o seamă de cărţi din tezaurul literaturii clasice ruse şi din bogata literatură sovietică. Astfel, s-au editat „Prizonierul din Gauoaz" şi „Cei trei ursuleţi" de Lev Tolstoi, „Povestiri" de A. P. Cehov, „Pepe” de M. Gorchi, „Muzicantul orb" de Coroienco, „Copiilor" de V. Maiakov­­ski, „Poezii pentru copii" de S. Marşak, „Cine şi Ghee" de A. Gaidar, etc., cărţi mult iubite de copiii noştri. Una din realizările de seamă ale „Editurii Tineretului" în domeniul literaturii pentru co­pii o constituie editarea colecţiei „Pitic", în care au apărut „Povestea gîştelor" de G. Coşbuc,­ „Fabule", de M. Breslaşu, „Găinuşa de aur" de Mihail Stoian etc. Preocuparea editurii de a da cît mai multe lucrări originale care să oglindească noile realităţi ale vieţii noastre se împleteşte însă cu grija de a valorifica şi a pune la înde­mîna micilor cititori operele literaturii noas­tre clasice­ şi ale literaturii universale. Astfel din literatura clasică romînă au fost editate pentru cei mici lucrări ale d. M. Emi­­nescu, V. Alecsandri, Al. Vlahuţă, I. Slavici, Ion Creangă, iar din literatura clasică uni­versală „Cheiţa de aur" de A. Tolstoi, „Gav­­roche" de V. Hugo, „Motanul încălţat” de Ch. Perrault şi altele. Dar atît în domeniul literaturii originale, cît şi în acela al traducerilor noi mai avem încă multe de făcut. In primul rînd, în do­meniul literaturii originale, trebuie­­să punem accentul pe editarea acelor cărţi care zugră­vesc oameni înaintaţi ai patriei noastre, oa­meni care co­­struesc socialsmul, trebuie să reflectăm mai puternic legătura dintre şcoală, organizaţia de pionieri şi familie. întrebare : — Care este preocuparea „Edi­turii Tineretului" pentru îmbunătăţirea per­manentă a aspectului grafic al cărţilor pen­tru copii? Răspuns : — Trebuie spus că această pro­blemă nu a constituit de la început o conti­nuă preocupare pentru noi, că n-am pus ac­centul pe însemnătatea educativă a concor­danţei dintre conţinutul cărţii şi aspectul ei grafic. Deşi am înţeles că ilustraţia scoate în relief elementele esenţiale ale unei cărţi, ajutîndu-l pe micul cititor să pătrundă conţi­nutul de idei, noi nu am,fost dest­ul de exi­genţi în această direcţie. Dăm ca exemplu : „Pomul de iarnă" de M. Calmîcu, ilustrat de I. Popescu-Gopo şi altele. Totuşi se poate vorbi de progrese însem­nate obţinute în acest domeniu. Volumele „Nică fără frică" de Nina Gassian, ilustrat de J. Perahim, „Somnoroase păsărele" de M. Eminescu, ilustrat de Ligia Macovei, „Bas­me" de V. Colin ilustrat de Marce­la Cordescu, şi altele, constituie realizări serioase. Studiind exemplul pe care ni-l oferă car­tea sovietică, noi căutăm să îmbunătăţim pre­zentarea artistico-grafică, să introducem o pa­ginaţie clară, care să ajute cititorilor, să ob­ţinem o prezentare îngrijită a cărţilor. Principala noastră preocupare în domeniul ilustraţiei pentru copii este însă prezentarea cît mai tipi'că şi cît mai reală a personajelor, deoarece în această direcţie mai putem găsi slăbiciuni chiar şi în cele mai izbutite ilustra­ţii din cărţile noastre. întrebare: — Care sînt părerile micilor citi­tori asupra cărţilor editate pentru ei şi ce do­resc să citească în viitor ? Răspuns : — Pe adresa editurii sosesc în­ fiecare lună sute de scrisori de la micii citi­tori, care redau părerile şi dorinţele lor. Ei ne scriu cu dragoste despre eroii cărţilor care le-a­u devenit prieteni, despre învăţămintele care le-au­ tras din lectura acestor cărţi şi des­pre felul cum aplică în activitatea lor aceste învăţăminte Mulţi dintre micii corespondenţi ne scriu despre prietenia lor cu Volodia Du­binin din „Strada Mezinului". Micii cores­pondenţi ne vorbesc despre călătoriile pe care le­ fac pe mări şi oceane cu ajutorul cărţilor „Cinci săptămîni în b­a­­let" şi „Insula misterioasă" de Jules Verne, despre călătoriile Interesante pe care le fac în trecutul de lupt­ă al poporului nos­tru („Cîntec de leagăn al Doncăi" şi „Scîn­tei în beznă") sau despre frumuseţile patriei noastre pe care le-au aflat din „Romînia pitorească" de Al. Vlahuţă, „Pasteluri" de V. Alecsandr şi altele. In cuvinte calde sînt exprimate simţămintele celor mici faţă de eroii din „Inimoşii“ a căror viaţă interesantă din zilele noastre îi însufle­ţeşte. In aceste scrisori, ei fac propuneri pentru viitoare teme ale lucrărilor ce se vor edita în editura noastră. Astfel, ei doresc să ci­tească lucrări care să vorbească despre lupta partidului şi a uteciştilor în ilegalitate, des­pre munca şi realizările de azi ale oamenilor muncii. Pionierii şi şcolarii cer cărţi care să oglindească activitatea organizaţiilor de pio­nieri, precum şi viaţa lor în şcoală. In nu­meroase scrisori copiii cer scriitorilor şi edi­turii să le dea lucrări care să vorbească des­pre călătoriile marilor cercetători şi despre viaţa marilor savanţi. întrebare : — Ce îşi propune să editeze „Editura Tineretului" pentru viitor, în do­­meniul literaturii pentru copil ? Răspuns : — Datorită perspectivelor largi de dezvoltare pe care le are literatura în ţara noastră şi ţinînd seamă de cerinţele me­reu crescînde ale micilor cititori, tematica literaturii pentru copii va fi simţitor îmbo­găţită. Dintre lucrările ce vor apare în cursul aces­tui an, enumerăm: „Povestiri pentru cei mici" de M. Sadoveanu, „Iepuraşul de turtă dulce", de V Eftimiu, „Prisaca“ de T. Ar­­ghezi, „Fata apelor" feerie in versuri de V. Porumbacu, „Poezii pentru copii" de C. Theo­dorescu, „Florile patriei" de N. Casian, „Pri­măvara noastră" de M. Cremene, „Călătorie printre aştri" de M. I. Ştefan şi R. Nor, „Can­­temiriştii" de C. Serghei, „Spătarul Milescu“ de D. Almaş, „Furnicel" de S. Milorian etc. In curînd micii cititori vor putea cunoaşte şi lucrarea lui Daniel de Foe — „Robinson Crusoe", „Coliba unchiului Tom" de H. B. Stowe şi „Poveştile" fraţilor Grimm.

Next