Scînteia Tineretului, iunie 1954 (Anul 9, nr. 1585-1610)
1954-06-01 / nr. 1585
. Copiii — priviri senine E STRĂZILE Bucureştiului, în oraşe şi sate, la tot pasul, întîlneşti pe un afiş, chipul drăgălaş şi atit de iubită doi copii: un băiat şi o fetiţă, privind spre azurul cerului, cu faţa senină, cu braţele întinse spre porumbelul păcii. Termini de admirat, citeşti textul şi ext clami surprins şi bucuros : „1 iunie, ziua internaţională a copilului“. Copiii au fost înconjuraţi întotdeauna de dragostea oamenilor care i-au iubit. Pentru ei s-au scris nemuritoare opere literare, pictorii şi sculptorii le-au închinat veşnice daruri. Viaţa minunată a copiilor sovietici este slăvită în melodiile lui Soloviov Sedoi şi Muradeli şi ale atîtor alţi compozitori. Paul Robeson cîntă duios copiilor cărora li s-au furat bucuriile de către vitrega orînduire capitalistă. Sumbru e tabloul vieţii copiilor în ţările imperialiste şi aservite lor. Pe străzile Romei, ale Madridului, în oraşele şi satele din Nigeria, Tunisia şi Maroc, în întreaga lume capitalistă, mii şi mii de copii flămînzi umblă cerşind, scormonesc în gunoaie, mor sleiţi de puteri. In S.U.A., Congresul a alocat din bugetul pe anul 1954—1955 o sumă de 44 miliarde 860 milioane dolari pentru cheltuieli de război, în timp ce peste 3 milioane de copii, ca să poată mînca, trebuie să lucreze alături de părinţii lor, în condiţii neomeneşti, în fabrici şi uzine. Amarnică este viaţa acelor părinţi care nu cunosc pe faţa copiilor lor fericirea vieţii Cu dragoste şi admiraţie privesc părinţii din toate ţările lumii înspre Uniunea Sovietică, înspre ţara în care copiii se bucură din plin de anii copilăriei lor. Pentru ca viaţa copiilor sovietici să fie cît mai îmbelşugată muncesc părinţii şi fraţii lor, eroici constructori ai comunismului. Pentru pacea şi fericirea copiilor depun eforturi, în aceste zile, la Geneva, delegaţiile Uniunii Sovietice, Republicii Populare Chineze şi Republicii Democrate Vietnam. In nici o ţară din lume nu s-a făcut vreodată atit de mult pentru copii ca în Uniunea Sovietică. Partidul Comunist şi Guvernul Sovietic acordă cea mai mare atenţie creşterii unei generaţii sănătoase, puternice, educate în spiritul nobilelor idei ale comunismului, unei gărzi noi, înflăcărate, care să ducă mai departe steagul înspre vremurile de aur ale comunismului. Pentru copii s-au făcut nenumărate creşe, cămine, tabere în cele mai pitoreşti regiuni ale Uniunii Sovietice. Numărul aşezămintele speciale pentru copii creşte din an în an. Numai în anul acesta vor fi puse în funcţiune grădiniţe de copii, cu o capacitate de 110.670, locuri şi creşe pentru 58.000 de copii. In vara aceasta 2.750.000 de copii se vor odihni în tabere. Acestea sînt doar cîteva cifre care demonstrează cu prisosinţă grija Guvernului Sovietic şi a Partidului Comunist pentru copii. Cît de mult s-a schimbat viaţa poporului nostru în anii de după eliberare o exprimă puternic, concludent şi viaţa copiilor din patria noastră. Au rămas în urmă, ca o tristă amintire, vremurile în care mureau anual, în ţara noastră, peste 8 mii de femei mame, lipsite de asistenţă medicală, cit despre mortalitatea infantilă, despre ţara noastră se vorbea ca despre cea mai „renumită“ din Europa. Astăzi, prin grija puterii populare, copiii sunt educaţi de şcoala nouă, organizaţia de pionieri, de familie, pentru a deveni cetăţeni devotaţi patriei, care iubesc munca şi ştiu să dea tot ce au mai bun pentru fericirea poporului nostru. Uniunea Tineretului Muncitor desfăşoară o intensă activitate în nodurile mişcării de pionieri, trimiţînd în fruntea organizaţiilor pioniereşti utemişti capabili, care iubesc copiii. Copiii din patria noastră visează să devină mineri şi strungari destoinici, maiştri ai recoltelor bogate, constructori de hidro şi termocentrale, tehnicieni şi ingineri, medici şi scriitori. In faţa lor sunt astăzi deschise largi posibilităţi pentru realizarea celor mai îndrăzneţe visuri. Partidul şi guvernul socotesc că pentru creşterea unei generaţii puternice, educată în spiritul moralei comuniste, nici un sacrificiu nu este prea mare. Pe tot întinsul patriei există creşe şi cămine de copii, palate şi case ale pionierilor, tabere şi colonii în locurile cele mai pitoreşti. Anul acesta zeci de mii de copii îşi vor petrece vacanţa în tabere, la munte sau la mare. Chiar în aceste zile, oriunde îţi îndrepţi privirile te întîmpină pregătirile ce au fost făcute pentru sărbătoarea copiilor. Noi rochiţe... jucării... cărţi... Poporul nostru cinsteşte aşa cum se cuvine, ca pe o sărbătoare de seamă, ziua internaţională a copilului. In această zi oamenii muncii din patria noastră şi împreună cu ei tinerii îşi demonstrează din nou hotărîrea de a lupta şi mai înflăcărat pentru viitorul luminos al patriei noastre, pentru pacea şi fericirea tuturor copiilor din lumea întreagă. DIN SATE ^AGERPRES" gtiri Interne 2? mai 1954 .1 -Hla lo Ora ll,3o vt lo.- Ploesti 27 (Agerpres). • In primul trimestru al anului aceste numeroase noma flin regiune au primit ajutoare familiale de stat în valoare totală de 1.881.582 lei. In acelasi interval de fcmp, 15 mame cu peste lo copii printre care Ana Muşat din comuna Bucov, raionul Ploeşti, Maria Udreiu din oraşul Ploeşti, Elena Pomîrleanu din Pucioase,Sornca Crăciun din oraşul Rîtnicul Sărat ,şi Ioana Ciugulea din comune Blăjani,raionul Boceni au primit fiecare premiul unic de stat la valoare de loco loi. In regiune 88 femei muncitoare se mîndresc cu înaltul titlu de “Mangeroină".Alte 552 nane au fost distinse cu ordinul"Gloria Maternă’iior 615-cu"Ilodalia netorcității". Intr-o dimineaţa de mai Treceam intr-o dimineaţă a acestor zile, pe o stradă necunoscută, plină de soare şi linişte. O casă mai arătoasă îşi deschidea in afară ferestrele largi de parcă ar fi vrut să aspire aerul proaspăt străbătut de mireasma florilor din parcul învecinat. Ajuns in dreptul ferestrei un glas subţire, deosebit de melodios şi cristalin de copil, mă opri in loc. Trebuie să ştifi că nimic nu poate fi mai gingaş decit să auzi citeva versuri rostite de un copil cu o astfel de voce : Eu sint vestitul Prichindel Cine n-a auzit de el 7 Sint cel mai mic din fraţii mei Dar sind chiar mai deştept ca ei. M-am săltat pe virfuri curios să văd înăuntru pe acel prichindel atit de deştept. L-am văzut, înalt de o şchioapă cu ochii negri, alergind vioi şi neasltmpărat.. cind la educatoarea ce-l privea percind să rămiie serioasă, cina la alt băieţaş, din faţa lui care se străduia să-şi reamintească rolul său. In jur, copii cu ochii mari, îmbrăcaţi curat, cuminţi şi serioşi. — Ei, Nicuşor, ai uitat ! — interveni blind educatoarea, la aduct aminte ce trebuie să-i răspunzi... Băieţaşul îndreptă privirile nedumerite spre educatoare și apoi luminindu-se de parcă ai fi citit acolo replica, aruncă verste umăr, disprețuitor, lui ,,Prichindel". — „Mi se pare mie că te cam lauzi, băiete"... Era nespus de drăgălaș Educatoarea zimbi. înainta apoi dinspre rindul de copii o fetița bălaie, grăsuțâ și îmbrăcată ca o păpuşă. — Eu sint „Albă ca zăpada"... hslita se înecă, se fistici și roşie ca funda mare din păr îşi ascunse miinile la spate, frămintindu-le. Mi se făcuse mită văzind-o gata să plinge și cu dragă inimă ia-şi fi sunat rolul dacă l-aş fi cunoscut. Auzii in spate un lipăit de papuci și sării ars de parcă aşi fi fost surprins ascultind la uşi. Un unchiaş cu părul rar şi nins mă privea zimbind cu tilc şi făcindu-mi cu ochiul complice. Se apropie de mine şi-mi şopti mingiindu-mi obrajii cu mustăţile lungi. . . — Ifi plac, hai ! Eu vin aci în fiecare zi. N-am pe nimeni dar îmi plac, vezi, copiii. Tare sunt drăgălaşi. Ai văzut-o pe Mioara — „Alba ca zăpada"? Este fetița unui croitor. Și ,,Prichindel" are ceva „stofă" în el. Este Viorel, băiatul lui Outi de la cinematografie Moşul îmi cercetă fata, apoi bănuind că-s străin de locurile acelea, căuta să mă luminească. — Aici este grădiniţa de copii a Şcolii nr. 42. Copiii oamenilor din carlier... Se pregătesc de serbarea de sfirşit de an. Directoarea, tovarăşa Tălăngescu, se ocupă de ei. Ai să vii şi dumneata, nu-i aşa? Ai să vii, ştiu eu. ifi plac copiii—decretă el. Şi acum hai să privim mai departe. Iacă, vorbește Răducu, unul dintre „pitici",,, O. P. Proletari din toate țările, unifi-vA ! ORGAN CENTRAL ALUNIUNII Tinckbi ULUI nUNU lak Anul X Seria Il-a Nr. 1585 4 PAGINI — 20 BANI Marți 1 iunie 1954 Să păzim zîmbetul copilăriei de umbra războaielor! La „Magazinul copiilor“ Dacă ţie cititorule îţi plac mult copiii, dacă în drumul tău grăbit printr-un parc ai ocolit cu grijă castelul de nisip în jurul căruia se învîrteau gravi şi preocupaţi nişte „constructori" cu o şchioapă sau te-ai oprit lîngă gardul unei grădiniţe şi ai privit zimbind, în curte, jocul drăgălaş al copiilor, atunci fă-ţi un drum şi printr-un magazin al copiilor. Aşa, doar ca să priveşti. Nicăieri n-ai să întîlneşti atîta freamăt şi voioşie copilărească, atîta bucurie sinceră, deplină. La „Magazinul copiilor“ din Bucureşti ai să întîlneşti tot ceea ce am spus. La raionul de jucării are să te întîmpine zîmbind amiabil o vînzătoare. Se numeşte Elena Mihăilescu, o vînzătoare conştiincioasă. Află despre ea că îi plac copiii, este deabiis de un an în comerţul socialist şi încă ceva : în fiecare lună, regulat este declarată fruntaşă în muncă. Ce vrei ? Are meritele ei , ştie să se apropie de clienţii micuţi, vorbeşte amabil şi convingător, aranjează cu gust vitrina şi întreg raionul, se îngrijeşte să nu-i lipsească lucrurile ce se caută şi... n-ai s-o vezi nici cînd obosită. Dealtfel, cum să ai timp pentru asta cînd în fiecare clipă raionul ei este asaltat de cumpărători şi pe deasupra mal este şi în întrecere. Concurentul ei cel mai serios este utemistul Ioniţă Tudor, tînărul gestionar de la raionul de încălţăminte. Iar la parter, la un raion special de lengerie şi rufine pentru copii noi născuţi serveşte utemista Nadia Chietram, de asemenea fruntaşă în muncă. In jur, zarvă de copii gălăgioşi cu căluţi uriaşi şi păpuşi graţioase în braţe, ţinîndu-se de mîna mămichii. Peste toată această frămîntare într-un continuu dute-vino veghează ochiul bătrînei îngrijitoare a magazinului. Tovarăşa Elena Popescu este decorată cu „Medalia Muncii" şi fără să ştii acest lucru ghiceşti imediat dragostea şi conştiinciozitatea cu care se îngrijeşte de magazin. Dacă vrei să faci cunoştinţă cu ea nu ai decît să arunci neglijent o hîrtie în mijlocul marinului sau să răstorni nepriceput un căluţ aşezat în locul rezervat pentru joacă al copiilor cumpărători. Pentru ziua copilului, responsabilul magazinului, tov. Rucăr s-a pregătit din vreme. Şi-a aprovizionat magazinul cu jucării noi, mecanice unele, cu trenuri, maşini, bărcuţe, triciclete şi landouri, muzicuţe, baloane, lenjerie şi parfumerie pentru copii, mă rog, de toate. Acum, micuţii clienţi pot să poftească. Invâfafi pruncii voştri înainte de cuvîntul mama înainte de cuvîntul pline — cuvîntul Pace. Voi, dascăli! invâfafi copiii voştri odată cu cuvîntul dreptate odată cu cuvîntul datorie— cuvîntul Pace. (M. Beniuc) Daruri pentru cei mici Comisiile de femei de pe lîngă sfaturile populare din regiunea Baia M Mare au întîmpinat Ziua Internaţională a Copilului cu realizări frumoase în muncă. In oraşul Baia Mare, prin grija comisiei de femei s-a amenajat o cameră a mamei şi copilului în localul gării. De asemenea, cu fondurile realizate din organizarea unei serbări, s-a cumpărat materialul necesar pentru confecţionarea unui număr de 230 şorţuleţe pentru copiii de la căminele de zi „1 Mai", „23 August", „Elena Pavel", precum şi pentru copiii din grădiniţele din cartierele Hatvan şi Ferneziu. Pentru confecţionarea şorţuleţelor au fost organizate pînă acum 28 de clăci. La una din aceste clăci, femeile din cartierul Valea Roşie, de pildă au confecţionat 30 şorţuleţe. Tot în cinstea Zilei Internaţionale a Copilului, în oraşul Baia Mare s-a deschis de curînd un magazin al copiilor. In oraşul Satu Mare, comisia de femei a organizat o serbare populară şi o chermeză, iar cu banii încasaţi, s-au cumpărat materiale şi se confecţionează hăinuţe pentru copiii de la orfelinatul „Olga Bancic“ din localitate. In lumea basmelor De mult timp am promis nepoţelului meut Paul că-1 voi duce la Teatrul de păpuşi... Intr-o zi am văzut un afiş în tramvai, adu* cîndu-mi amintele dorinţa nepoţelului ar fi coborît şi m-am dus la oasta teatrului. Am păşit, ţinîlidu-1 de mină, în sala fru*mos împodobită a teatrului de păpuşi ,,Ţăn* dăr'că‘‘ din Capitală. Neam aşezat pe saturi lîngă un copilaş cîrn cu părul cîrlionţat ce ronţăia, dintr-o pungă, nişte bomboane. Se reprezenta „Artiştii pădurii" — o piesă de scriitorul sovietic H. Ghernet pe muzica lui Alexandrova. M-am uitat în jur. Paul, nepoţelul meu, privea cu totul furat scena şi pe faţa-i luminată de bucurie, stăruia un zîmbet fericit de copil. Băieţelul cu părul cîrlionţat de alături rămăsese cu o bomboană nemestecată în dinţi şi privea în faţă cu respiraţia întretăiată de emoţie. In jurul meu alte feţe aprinse de bucuria clipei, ochi ce clipeau da emoţie. Socot şi acum că nicicînd nu am putut vedea o manifestare attt de deschisă, sinceră şi intensă a bucuriei ca în seara aceea. Fărăsă veau mina revenit în minte frlnturi din copilăria mea, sărmană şi tristă ca şi viaţa acelor zile. La anii copilaşilor din sială, răscoleam cu picioruşele goale colbul drumeagului de ţară. Copiii din sat aveau ochii stinşi, feţele supte de foame şi pîntecul umflat nesănătos. Părinţii la fel de sărmani şi goi, plecau în faptul zorilor pe ţarina stearpă. Din boţul uscat de mămăligă rupeau o bucată lăsînd-o pe prichiciul ferestrei lîngă copilaşii adormiţi. Mai în fiecare toamnă, mama se întorcea parcă mai ofilită de la ţintirimul satului unde lăsase în coşciugul cioplit grosolan de moş Timotei, dulgherul, cita unui dur copilaşii seceraţi nemilos de pelagră, năduf sau dropică. Pîine, haine, teatru ? Nici în nălucirile viselor iscate de foame veşnică nu îndrăzneam să vedem acestea... Larma ascuţită de glasuri copilăreşti iscate de jocul păpuşilor de pe scenă mă rupse din gînduri. Am rîs împreună cu ei bucurîndu* mă de bucuria lor. Cînd am ieşit în stradă, înserarea cobora liniştită peste o* raş. Paul zburda în jurul meu purtînd în gînd imaginea frumu* seţilor văzute. „Ai vă* zut, unchiule! Ce fru* mos a fost !" Corespondent ION GRAUR Foto: DUMITRU F. DUMITRU Voi, mame! In sprijinul copiilor râmaşi fără părinţi Consiliul de Miniştri al R.P.R. şi Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Român au elaborat o Hotărîre cu privire la ocrotirea copiilor rămaşi fără părinţi sau lipsiţi de posibilitatea de a fi crescuţi în familie. Hotărîrea stabileşte o serie de măsuri pentru asigurarea de condiţii cît mai bune, materiale şi sanitare de învăţătură şi educaţie, pentru dezvoltarea multilaterală a copiilor crescuţi prin grija statului. Hotărîrea care va intra în vigoare de la 1 iulie a.c. stabileşte tipurile de Instituţii şi formele de asigurare a creşterii copiilor rămaşi fără părinţi sau lipsiţi de posibilitatea de a fi crescuţi în familie. In instituţiile de copii din sistemul Ministerului Invăţămîntului, Ministerului Sănătăţii şi Ministerul Prevederilor Sociale se primesc — după cum prevede Hotărîrea—copii orfani de ambii părinţi lipsiţi de întreţinere, copii orfani de un părinte, cind părintele supravieţuitor nu poate asigura întreţinerea copilului şi numai pe timpul cît se află în această situaţie, copii rămaşi fără îngrijire părintească din diferite motive, copii miirmi care necesită condiţii speciale de îngrijire şi învăţătură etc. Hotărîrea stabileşte că plasamentul familial al copiilor pînă la 14 ani se va face de către secţiile de prevederi sociale ale sfaturilor populare. Alocaţia pentru copiii daţi în plasament familial se fixează la 100 lei lunar, de fiecare copil. Hotărîrea conţine numeroase prevederi care oglindesc grija statului democrat-popular pentru ca toţi copiii de vîrstă şcolară din casele de copii şi cei daţi în plasament familial să înveţe carte, să se pregătească pentru a putea deveni elemente folositoare societăţii. Hotărîrea stabileşte un barem de înzestrare cu echipament astfel ca fiecare copil din unităţile de copii să primească îmbrăcămintea necesară de vară şi de iarnă. De asemenea copiii din unităţile de copii vor primi manuale şi rechizite şcolare necesare pe timpul cît merg la şcoală. Sfaturile populare vor asigura locuinţă tinerilor care au fost crescuţi prin grija statului şi se încadrează în producţie. Pe timpul vacanţei, elevii şi studenţii proveniţi din casele şi căminele de copii şi din plasament familial vor primi întreţinere în casele de copii. Pentru a asigura desfăşurarea în cît mai bune condiţii a muncii de pionieri în unităţile de copii orfani sau lipsiţi de posibilitatea de a fi crescuţi în familie C.C. al U.T.M. va trimite în aceste unităţi cîte un instructor superior de pionieri ales dintre cele mai bune cadre de instructor. Hotărîrea stabilește în sarcina Comitetului de stat al Planificării, Ministerului Industriei Uşoare, Ministerului Industriei Alimentare, Ministerului Comerțului Interior și Centrocoop-ului repartizarea și asigurarea din fond centralizat a produselor alimentare şi industriale necesare unităţilor de copii crescuţi prin grija statului. Hotărîrea recomandă C.C.S-ului să desfăşoare o activitate intensă pentru organizarea patronării unităţilor de copii crescuţi prin grija statului de către întreprinderi G.A.S., S.M.T. etc. creînd pe lîngă fiecare unitate un comitet format din reprezentanţii întreprinderilor şi instituţiilor care le patronează. Comitetele regionale şi raionale de partid — se arată în Hotărîre, — sînt datoare să îndrume munca organelor locale şi să mobilizeze organizaţiile de partid din instituţiile de copii crescuţi prin grija statului, pentru transformarea acestora în instituţii de stat care să realizeze educaţia comunistă, dezvoltarea multilaterală a copiilor, deschizînd în faţa lor perspectivele unei vieţi fericite pregătindu-i să devină cetăţeni activi şi folositori patriei. Veşti bune pentru copii • La fabrica de încălţăminte „Victoria" din Cluj, din cupoanele de piele rămase de pe urma croielii şi din talpă economisită, s-au realizat în luna aprilie 300 perechi sandale pentru copii. • In primul trimestru al acestui an, colectivul fabricii „Ideal" din Mediaş a dat peste prevederile pianului cu 29 la sută mai multe landouri şi cărucioare pentru copii faţă de aceeaşi perioadă a anului 1931. • Membrele comisiei de femei a sfatului popular al oraşului Galaţi au lucrat în timpul lor liber 70 de bluze pentru căminul de copii „Olga Bancic“. • Copiii din oraşul Ploeşti asistă cu plăcere la spectacolul teatrului de păpuşi „Ciufulici". De anul trecut şi pînă acum au fost prezentate aici 280 spectacole cu piesele: „Capra cu trei iezi", „Căsuţa din ulcior", „Fetiţa pădurii" şi altele, la care au asistat peste 53.200 de copii. CĂRŢI NOI PENTRU COPIII PATRIEI NOASTRE Cu prilejul zilei internaţionale a copilului, un redactor al ziarului nostru s-a adresat tovarăşei Veronica Mihăileanu, director al „Editurii Tineretului“ a C.C. al U.T.M. Publicăm mai jos răspunsurile primite : întrebare: — Care sînt realizările din ultima perioadă ale „Editurii Tineretului" în domeniul literaturii pentru copii ? Răspuns : — Datorită grijii permanente a partidului și guvernului, literatura noastră pentru copii a cunoscut un avînt deosebit. O dovadă o constituie însăși activitatea fructuoasă a „Editurii Tineretului", care învăţînd din bogata experienţă a editurilor sovietice pentru copii a pus la îndemîna celor mici din patria noastră numai în anul 1953 un număr de 227 titluri într-un tiraj ce depăşeşte 3.703.450 exemplare. Lucrările pentru copii ale maestrului Mihail Sadoveanu, „Dumbrava minunată“ şi „Povestiri", lucrările acad. A. Toma „Sună ghiocel, sună clopoţel". ..Pitici şi fraţii săi mai mici", culegerea de basme în proză „Păunaşul codrilor" şi basmul în versuri „Prichindel" de acad. Victor Eftimiu, ca şi lucrările „Cîntec de leagăn al Doncăi" şi „Fabule" scrise de Marcel Breslaşu, „Basme" de VI. Colin, „Nică fără frică" de Nina Gassian, „Sfredeluş" de Demostene Botez, „Gogu , Pintenegu“ de C. Theodorescu, „Bucureşti, oraş iubit" de Maria Banuş au ridicat mult nivelul literaturii noastre pentru copii, constituind un îndemn şi un exemplu pentru scriitorii tineri. In ultimii ani, alături de aceşti scriitori s-au afirmat o seamă de tineri prozatori şi poeţi, care prin lucrările lor au îmbogăţit mult literatura pentru copii : „Nufărul roşu" de Puscalov, „Marea bătălie de la Iazul Mic" de Pancu-Iaşi, „Inimoşii" de Gica Iureş, „Tabăra din munţi" de Gelu Naum, „Povestea Bradului" şi „Serile cu moş Nichifor" de Cezar Drăgoi şi altele. O permanentă preocupare a „Editurii Tineretului" a constat în aceea de a da copiilor, prin intermediul traducerii, o seamă de cărţi din tezaurul literaturii clasice ruse şi din bogata literatură sovietică. Astfel, s-au editat „Prizonierul din Gauoaz" şi „Cei trei ursuleţi" de Lev Tolstoi, „Povestiri" de A. P. Cehov, „Pepe” de M. Gorchi, „Muzicantul orb" de Coroienco, „Copiilor" de V. Maiakovski, „Poezii pentru copii" de S. Marşak, „Cine şi Ghee" de A. Gaidar, etc., cărţi mult iubite de copiii noştri. Una din realizările de seamă ale „Editurii Tineretului" în domeniul literaturii pentru copii o constituie editarea colecţiei „Pitic", în care au apărut „Povestea gîştelor" de G. Coşbuc, „Fabule", de M. Breslaşu, „Găinuşa de aur" de Mihail Stoian etc. Preocuparea editurii de a da cît mai multe lucrări originale care să oglindească noile realităţi ale vieţii noastre se împleteşte însă cu grija de a valorifica şi a pune la îndemîna micilor cititori operele literaturii noastre clasice şi ale literaturii universale. Astfel din literatura clasică romînă au fost editate pentru cei mici lucrări ale d. M. Eminescu, V. Alecsandri, Al. Vlahuţă, I. Slavici, Ion Creangă, iar din literatura clasică universală „Cheiţa de aur" de A. Tolstoi, „Gavroche" de V. Hugo, „Motanul încălţat” de Ch. Perrault şi altele. Dar atît în domeniul literaturii originale, cît şi în acela al traducerilor noi mai avem încă multe de făcut. In primul rînd, în domeniul literaturii originale, trebuiesă punem accentul pe editarea acelor cărţi care zugrăvesc oameni înaintaţi ai patriei noastre, oameni care costruesc socialsmul, trebuie să reflectăm mai puternic legătura dintre şcoală, organizaţia de pionieri şi familie. întrebare : — Care este preocuparea „Editurii Tineretului" pentru îmbunătăţirea permanentă a aspectului grafic al cărţilor pentru copii? Răspuns : — Trebuie spus că această problemă nu a constituit de la început o continuă preocupare pentru noi, că n-am pus accentul pe însemnătatea educativă a concordanţei dintre conţinutul cărţii şi aspectul ei grafic. Deşi am înţeles că ilustraţia scoate în relief elementele esenţiale ale unei cărţi, ajutîndu-l pe micul cititor să pătrundă conţinutul de idei, noi nu am,fost destul de exigenţi în această direcţie. Dăm ca exemplu : „Pomul de iarnă" de M. Calmîcu, ilustrat de I. Popescu-Gopo şi altele. Totuşi se poate vorbi de progrese însemnate obţinute în acest domeniu. Volumele „Nică fără frică" de Nina Gassian, ilustrat de J. Perahim, „Somnoroase păsărele" de M. Eminescu, ilustrat de Ligia Macovei, „Basme" de V. Colin ilustrat de Marcela Cordescu, şi altele, constituie realizări serioase. Studiind exemplul pe care ni-l oferă cartea sovietică, noi căutăm să îmbunătăţim prezentarea artistico-grafică, să introducem o paginaţie clară, care să ajute cititorilor, să obţinem o prezentare îngrijită a cărţilor. Principala noastră preocupare în domeniul ilustraţiei pentru copii este însă prezentarea cît mai tipi'că şi cît mai reală a personajelor, deoarece în această direcţie mai putem găsi slăbiciuni chiar şi în cele mai izbutite ilustraţii din cărţile noastre. întrebare: — Care sînt părerile micilor cititori asupra cărţilor editate pentru ei şi ce doresc să citească în viitor ? Răspuns : — Pe adresa editurii sosesc în fiecare lună sute de scrisori de la micii cititori, care redau părerile şi dorinţele lor. Ei ne scriu cu dragoste despre eroii cărţilor care le-au devenit prieteni, despre învăţămintele care le-au tras din lectura acestor cărţi şi despre felul cum aplică în activitatea lor aceste învăţăminte Mulţi dintre micii corespondenţi ne scriu despre prietenia lor cu Volodia Dubinin din „Strada Mezinului". Micii corespondenţi ne vorbesc despre călătoriile pe care le fac pe mări şi oceane cu ajutorul cărţilor „Cinci săptămîni în balet" şi „Insula misterioasă" de Jules Verne, despre călătoriile Interesante pe care le fac în trecutul de luptă al poporului nostru („Cîntec de leagăn al Doncăi" şi „Scîntei în beznă") sau despre frumuseţile patriei noastre pe care le-au aflat din „Romînia pitorească" de Al. Vlahuţă, „Pasteluri" de V. Alecsandr şi altele. In cuvinte calde sînt exprimate simţămintele celor mici faţă de eroii din „Inimoşii“ a căror viaţă interesantă din zilele noastre îi însufleţeşte. In aceste scrisori, ei fac propuneri pentru viitoare teme ale lucrărilor ce se vor edita în editura noastră. Astfel, ei doresc să citească lucrări care să vorbească despre lupta partidului şi a uteciştilor în ilegalitate, despre munca şi realizările de azi ale oamenilor muncii. Pionierii şi şcolarii cer cărţi care să oglindească activitatea organizaţiilor de pionieri, precum şi viaţa lor în şcoală. In numeroase scrisori copiii cer scriitorilor şi editurii să le dea lucrări care să vorbească despre călătoriile marilor cercetători şi despre viaţa marilor savanţi. întrebare : — Ce îşi propune să editeze „Editura Tineretului" pentru viitor, în domeniul literaturii pentru copil ? Răspuns : — Datorită perspectivelor largi de dezvoltare pe care le are literatura în ţara noastră şi ţinînd seamă de cerinţele mereu crescînde ale micilor cititori, tematica literaturii pentru copii va fi simţitor îmbogăţită. Dintre lucrările ce vor apare în cursul acestui an, enumerăm: „Povestiri pentru cei mici" de M. Sadoveanu, „Iepuraşul de turtă dulce", de V Eftimiu, „Prisaca“ de T. Arghezi, „Fata apelor" feerie in versuri de V. Porumbacu, „Poezii pentru copii" de C. Theodorescu, „Florile patriei" de N. Casian, „Primăvara noastră" de M. Cremene, „Călătorie printre aştri" de M. I. Ştefan şi R. Nor, „Cantemiriştii" de C. Serghei, „Spătarul Milescu“ de D. Almaş, „Furnicel" de S. Milorian etc. In curînd micii cititori vor putea cunoaşte şi lucrarea lui Daniel de Foe — „Robinson Crusoe", „Coliba unchiului Tom" de H. B. Stowe şi „Poveştile" fraţilor Grimm.