Scînteia Tineretului, septembrie 1954 (Anul 9, nr. 1663-1688)

1954-09-01 / nr. 1663

­Proletari din toate țările, uniti-vă ! ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI MUNCITOR Anul X Seria II-a Nr. 1663 4 PAGINI — 20 BANI Miercuri 1 septembrie 1954 Succes deplin la învăţătură! D­imineaţa lui 1 septembrie. Pe străzi e animaţie mare. Grupuri zgomotoase şi vesele de elevi şi studenţi se îndreaptă spre şcoala sau fa­cultatea pe care n-au văzut-o de două luni. Cît de nerăbdători sînt să revadă clasele, profesorii, să-şi întîlnească colegii. Printre aceste grupuri zgomotoase, alături de studenţii din ultimii ani şi de elevii mai mari, păşesc sfioşi dar gravi şi nu mai puţin bucuroşi, cei mici, care vor învăţa astăzi să scrie prima literă. Cu aceeaşi bucurie, părinţii îşi conduc copiii la şcoală. Aceeaşi emoţie­­tresaltă inima elevilor şi studenţilor la revederea şcolii şi facultă­ţii, a colegilor şi profesorilor. Cu aceeaşi emoţie ascultă fiecare, prima lecţie din noul an şcolar. Şi totuşi, începutul anului şcolar 1954 este deosebit de anul 1953 şi de cei­lalţi ani. El a adus şcolarilor şi elevilor noi bucurii, noi lucruri. Noi clase, cămine, cantine şi laboratoare aşteaptă oaspeţi anul acesta. An de an învăţămîntul de toate gradele din ţara noastră se dezvol­tă neîncetat. Cu 2.500 unităţi şcolare sînt mai multe anul acesta faţă de anul 1938. In învăţămîntul mediu tehnic sînt cuprinşi cu 629 la sută mai mulţi tineri decît în anul şcolar 1938—1939, iar în învăţă­­mîntul mediu de 10 ani cu 400 la sută mai mulţi. In ţară sînt astăzi 51 de insti­tute de învăţămînt şi 155 de facultăţi. In faţa tinerilor din ţara noastră nu se mai pun probleme ca acelea care se puneau în trecut părinţilor lor care nu-şi puteau plăti taxa şcolară, nu-şi puteau cumpăra manuale sau nu se puteau între­ţine pentru a urma cursurile unei şcoli sau facultăţi. Studenţilor şi elevilor merituoşi le sînt acordate peste 232.700 burse, la dispoziţia lor sînt peste 2.250 internate şi cantine. Anul acesta au luat drumul şco­lilor elementare şi medii aproape 10 mi­lioane manuale şcolare şi numeroase ma­nuale şi cursuri pentru studenţi. Cu cîtă dărnicie a oferit poporul nos­tru sub conducerea partidului şi guver­nului, copiilor săi, aceste lucruri! Visurile pe care şi le făuresc elevii şi studenţii pe băncile şcolilor elementare, medii sau de învăţămînt superior sînt pe deplin realizabile. Numai să înveţe buna şi vor putea deveni tot ce doresc , în calea lor nu-i nici o piedică pentru ca să ajungă profesori, agronomi, zootehnicieni, ingi­neri, aviatori, constructori de vapoare. După absolvire, fiecare îşi va putea în­cerca forţele, priceperea, îşi va putea aplica cunoştinţele la proiectarea de con­strucţii măreţe, la transformarea terenu­rilor mlăştinoase în holde mănoase, la efectuarea de experienţe îndrăzneţe în do­meniul fizicei, chimiei, ştiinţelor medicale. Merită mulţumiri şi răsplată înzecită aceste eforturi pe care poporul nostru le-a făcut pentru a creşte un tineret fericit, înarmat cu cunoştinţe temeinice, pentru a face realizabile visurile lor îndrăzneţe. Tineri ce păşiţi astăzi pragul claselor şi a sălilor de curs, dovediţi prin fapte mulţumirea voastră! Fiţi demni de dra­gostea şi grija ce vi se arată şi răspun­deţi la toate acestea cu eforturi sporite în munca de însuşire a cunoştinţelor ce se predau în şcoli şi facultăţi. Străduiţi-vă să legaţi cele învăţate, de viaţa practică, de munca de zi cu zi din uzine, de pe ogoare, din institutele şi laboratoarele de cercetări. Pregătiţi-vă să intraţi cu dem­nitate în primele rînduri ale constructori­lor vieţii noi ce se clădeşte în ţara noastră. Pentru a putea realiza toate acestea e necesar ca, chiar din prima zi de şcoală, să începeţi o muncă susţinută, să învăţaţi temeinic pentru a acumula cît mai multe cunoştinţe, nelăsînd loc pentru nici un fel de goluri în pregătirea voastră profesio­nală şi ideologică. In activitatea voastră veţi primi aju­torul organizaţiilor de U.T.M. Ele sînt da­toare să vegheze ca toţi elevii să aibă o atitudine conştientă, plină de răspundere faţă de învăţătură, să fie un sprijin apro­piat al cadrelor didactice în desfăşurarea învăţămîntului la un nivel tot mai înalt. Conferinţa pe ţară a Uniunii Tineretului Muncitor a arătat că organizaţiile de U.T.M. trebuie să lupte cu hotărîre pentru ca elevii şi studenţii să obţină rezultate bune la învăţătură, să-şi însuşească o înaltă calificare, să devină stăpîni ai teh­nicii înaintate în industrie şi agricultură şi să pună în practică cunoştinţele lor, pentru a sluji cu abnegaţie poporul. Or­ganizaţiile de U.T.M. trebuie să lupte pen­tru îmbunătăţirea muncii educative, pen­tru întărirea disciplinei în studiu şi în viaţa de toate zilele, pentru lichidarea ori­căror rămăşiţe ale ideologiei şi moralei burgheze în rîndurile studenţilor şi ele­vilor. Pentru transpunerea în viaţă a tuturor acestor sarcini, este nevoie însă de stră­dania voastră a tuturor. Căutaţi deci să învăţaţi cu perseverenţă, să fiţi discipli­naţi. Respectaţi-vă profesorii care vă în­drumă pas cu pas, vă ajută să căpătaţi cunoştinţe noi şi bogate, îngrijiţi bunu­rile obşteşti ce vă sînt date în folosinţă. Organizaţi-vă viaţa în colectiv în mod variat, cu preocupări interesante, pline de conţinut. Luptaţi pentru a forma în fie­care clasă sau grupă un Colectiv strîns unit în eforturile comune de a cuceri cele mai înalte trepte ale ştiinţei şi culturii. Patria aşteaptă de la fiii şi fiicele sale cît mai multă străduinţă la învăţătură, învăţaţi cu răbdare şi temeinicie şi roa­dele vor fi cele aşteptate. Succes deplin ! Examenele de admitere la cursurile fără frecvenţă înscrierile pentru examenele de admi­tere la cursurile fără frecvenţă din în­văţămîntul superior se pot face pînă în ziua de 8 septembrie a.c. inclusiv. Absolvenţii şcolilor medii cu diplomă de merit, sînt primiţi fără examen de ad­mitere. Orice alte lămuriri se pot primi la decanatele facultăţilor din institutele de învăţămînt superior. (Agerpres) Dintr-o comună îndepărtată.. Poveste­a începe de de­mult ; au trecut de atunci poate vreo 19-20 de ani. Lelea Măriuca Precup, care cîntă acum în cor îm­preună cu cele trei fete ale sale, era pe atunci nevastă tînără şi sprinţară. Comuna ei, Leşu, pier­dută între dealuri şi munţi, cu casele răsfirate de-a lungul a 20 de km., era izo­lată de lume. Nici măcar negustorii de la Bistriţa —c­hapsîni după cîştiguri — nu se-ncumetau să pătrun­dă acolo, în satul de ţapi­nari, în care lupii se plim­bau chiar şi în timpul ve­rii, iar ursul venea la tăie­­rea. In această aşezare sin­guratică din pădurea Ier­boasa, cele cîteva sute de familii trăiau greu, scrîş­­nind din dinţi, cu desăgile veşnic goale. Şi pe aceste meleaguri, vechile cîntece răsunau cînd cu jale, cînd cu foc, dar frumoasele şi înţeleptele datini bătrîneşti rămîneu închise în comuna din pădure ca o comoară fermecată. E drept că oda­tă, de mult, în urmă cu mulţi ani, în comună s-a înjghebat un cor. Mult do­rise Măriuca Precup să cînte. Şi alţii doreau. N-au apucat insă, s-a destrămat corul... Crescuseră mari intre timp fetele Măriucăi, şi în satul îndepărtat începuseră să răsune cîntece noi pe lingă cele bătrîneşti: „Azi pădurile-s a noastre De pe deal şi de pe coaste". La căminul cultural, tinerii scotoceau nerăbdători prin­tre cărţi şi devenise un lu­cru aproape obişnuit ca în timp ce mînuiau vitele la păşune, să citească pe po­tecile munţilor povestirile lui Creangă sau poeziile lui Eminescu. Echipa de jocuri se-nfiripase şi ea. Numai corul ba, că nu se găsea dirijor nici unde. Cînd însă Petre Vasile şi Praler Emil s-au întîlnit întîmplător în tren cu com­pozitorul clujan Teodor Jarda le-a surîs norocul. „Meşterul de muzică“ nu s-a lăsat mult rugat şi a venit în Leşu. Dar nici n-a mai plecat de la ei trei luni de zile. Cu ajutorul oamenilor din comună, el a cules 50 de cîntece popu­lare, comori folcloristice, în sfîrşit dezgropate, după sute şi sute de ani! Lelea Măriuca Precup, devenise între timp una din solistele şi agitatoarele corului. — înainte ne mînca ja­lea, dar acum hai să cîn­­tăm toţi împreună, zise ea oamenilor de seama ei şi celor mai tineri ca fetele ei. Şi coriştii, şaptezeci la număr, se adunau seară de seară din toate colţurile ierboasei şi repetau cu di­rijorul lor cîntece vechi şi cîntece noi pînă-n miezul nopţii, chiar şi pînă mai tîrziu. Repetiţiile nu înce­tară nici în timpul viforu­lui, cînd lupii urlau în a­­propierea caselor. Nu se pomenea să lipsească vre­unul deşi repetiţiile se pre­lungeau de la ora 9 seara pînă după miezul nopţii. Şi iată că în zilele săr­bătoririi gloriosului dece­niu, la Bucureşti pe scena finalei concursului artişti­lor amatori din căminele culturale, corul celor 70 de ţapinari — cu nevestele, cu fiicele şi fiii lor — ne-a convins că în îndepărtata comună Leşu se munceşte şi se cîntă într-adevăr „cu foc, cu meşteşug, pentru pace şi belşug". Premiul pe care l-au cucerit talen­taţii corişti e o răsplată bine meritată EVA DRAGOMIR In numărul de azi: S. IONESCU: Rugbiul romînesc în plin progres (pag. 2-a). I. BARBU: De-a joaca cu diplo­mele... (pag. 2-a). ’ ION POPOVICI: Trasatorii... (pag. 2-). (Jurnal artistic) A. S.: încărcătura periculoasă. I. B.: Suflete sbucsumate (pag. 2-a) SONTAQ SIGI : Veşti din raionul Rădăuţi (pag. 2-a), întrecerea inticulatorilor (pag. 2-a), l­a începutul unui nou an şcolar. N. DINULESCU : Sarcini mari. AUREL CHIVULETE : Vom creşte demni purtători ai cravatei roşii. N. PASCU : Aşteptăm ajutorul ute­­m­işti­lor. ELENA MATEI: O nouă primă­vară a şcolii (p.. 3-a). Telegrame primite cu ocazia zilei de 23 August (pag. 3-a). Declaraţia scriitorului F. K. Franc­ig şi A. Gium­atti asupra vizitelor făcute în ţara noastră (pag. 3-a). EM. BUCAR : O grea lovitură dată politicii S.U.A. în Europa (pag. 4-a).­­ EDGARD OBERST: Ce ne învaţă istoria... (15 ani de la dezlănțuirea ce­lui de al doilea război mondial) (pag. 4-a). Măreţe perspective de dezvoltare a agriculturii In lumina Proiectului de Directive Apariţia Proiectului de Directive ale Congresului al II-lea al Partidului cu pri­vire la dezvoltarea agriculturii în urmă­torii 2-3 ani constitue şi pentru organiza­ţia noastră un preţios document, un far ce ne orientează spre noi şi frumoase victo­rii. Chiar în prima zi, proiectul a fost citit cu însufleţire şi interes''de toţi tinerii din organizaţia noastră. Analizîndu-ne activitatea dusă pînă acum în vederea mobilizării întregului ti­neret şi a ţăranilor muncitori în lupta pen­tru sporirea producţiei agricole la hectar, am ajuns la concluzia că nu am desfăşu­rat o largă muncă politică, nu ne-am or­ganizat temeinic munca colectivă în ca­drul comitetului organizaţiei de bază U.T.M. şi nu întotdeauna am sprijinit îndeajuns sfatul popular comunal în mo­bilizarea ţăranilor muncitori la efectuarea cu perseverenţă a lucrărilor agricole. Acestea s-au datorat şi faptului că am fost lipsiţi de un ajutor practic şi eficace din partea comitetului raional U.T.M. Med­gidia ; de aceea, n-am reuşit să susţinem întotdeauna problemele cele mai arzătoare legate de mărirea producţiei la hectar. Pentru remedierea acestor lipsuri, cerem comitetului raional U.T.M. să ne îndrume mult mai serios astfel ca, în lumina Di­rectivelor, organizaţia noastră U.T.M. să poată lupta cu mai mult succes pentru ducerea unei munci temeinice în rîndurile tineretului organizat şi neorganizat şi ale ţăranilor muncitori în scopul mobilizării lor la munca efectivă pentru creşterea producţiei agricole. Noi ne propunem să desfăşurăm o largă muncă de agitaţie în rîndurile ţăranilor muncitori îndemnîndu-i să facă la timp însămînţările de toamnă, să are toate su­prafeţele recoltate, dînd posibilitatea ca toate însămînţările de primăvară să fie făcute în arături adinei de toamnă. Ne vom strădui să extindem în anul viitor suprafaţa însămînţată cu porumb în cuiburi aşezate în pătrat, în proporţie de 50 la sută faţă de planul comunei. Vom mobiliza pe utemişti şi pe tinerii ţărani muncitori pentru a-şi planta în curţile lor pomi fructiferi pe o suprafaţă de 7 hectare. Realizînd aceste obiective, sub condu­cerea organizaţiei de partid, vom contribui efectiv la transpunerea în fapte a sarci­nilor cuprinse în Proiectul de Directive ale Congresului al II-lea al Partidului cu pri­vire la dezvoltarea agriculturii în următo­rii 2-3 ani. GELIL UZEIR secretar al organizaţiei de bază U.T.M. din comuna Valul lui Traian, raionul Medgidia Vom ajuta mai mult pe ţăranii muncitori TIMIŞOARA (de la corespondentul nos­tru Isacov Svetislav). In regiunea Timişoara, oamenii muncii din agricultură, colectiviştii, ţăranii mun­citori, tractoriştii, discută şi dezbat cu in­teres Proiectul de Directive al Congresului al II-lea al Partidului cu privire la dez­voltarea agriculturii, în următorii 2-3 ani. Tractoriștii de la S.M.T. Peciul Nou aflînd de Proiectul Directivelor Congresu­lui al II-lea muncesc cu și mai mare avînt la executarea lucrărilor agricole, la înfăp­tuirea sarcinilor cuprinse în acest vast program. Iată ce ne spune tovarăşul Zărescu Cor­nel, şeful secţiei politice de la SM.T. Pe­­ciul Nou : „S.M.T.-ul nostru a obţinut realizări în­semnate în urma Hotărîrii Plenarei lăr­gite a C.C. al P.M.R. din 19-20 august 1953. Lucrările agricole de toamnă şi de pri­măvară au fost executate la un nivel agro­tehnic mai înalt, întrecerea pentru titlul de „cel mai bun tractorist“ a cuprins pe toţi tractoriştii staţiunii noastre care au reuşit în anul acesta să-şi depăşească cu mult sarcinile de plan, fapt care a permis să se extindă suprafeţele lucrate de S.M.T. S-au ridicat tractorişti fruntaşi ca Străuţi Viorel, Papp Ştefan, Soit Ioan şi mulţi alţii. Aceasta a făcut ca planul din cam­pania de primăvară să fie depăşit cu mult, planul campaniei de vară să fie îndeplinit cu 111 la sută, iar planul de dezmiriştit să fie de asemenea realizat în proporţie de 173 la sută. Ajutorul agrozootehnic ce tre­buia să-i dea S.M.T.-ul gospodăriilor agri­cole colective, întovărăşirilor agricole şi ţăranilor muncitori cu gospodării indivi­duale a fost însă slab. Agronomii noştri de sector nu au avut în preocuparea lor zilnică îndrumarea ţăranilor muncitori cu gospodării agricole individuale privind felul cum să fie lucrat pămîntul. Inginerul nostru şef, tovarăşul Popovici Sever, a neglijat munca de teren şi a avut în preocuparea sa mai mult goana pentru realizarea a cît mai mulţi hantri neglijînd principala sa sarcină — ajutorul agroteh­nic şi zootehnic ce trebuia să-l dea el şi agronomii de sector ţăranilor muncitori. Organizaţia de bază U.T.M. şi secţia po­litică, cu sprijinul organizaţiei de partid va mobiliza pe toţi agronomii printre care sînt şi utemişti şi tineri, să dea un ajutor agrozootehnic mai efectiv ţăranilor mun­citori cu gospodării individuale , să se ocupe nu numai de executarea lucrărilor agricole ci să contribue şi la organizarea producţiei agricole la introducerea asola­­mentelor raţionale şi a cuceririlor ştiinţei şi tehnicei în gospodăriile colective şi în­tovărăşirile agricole pe care le deservesc. Ne propunem de asemenea să menţinem spiritul de întrecere în rîndurile tracto­riştilor, pentru terminarea cu succes a arăturilor şi însămînţărilor de toamnă. Proiectul de Directive al Congresului al II-lea al Partidului cu privire la dezvoltarea agri­culturii în următorii 2—3 ani dă mari perspective de dezvoltare a mecanizării în agricultură. Mărturie a acestui fapt sînt cifrele grăitoare din graficul de față. In capitolul VII al Proiectului de Directive printre altele se prevede să se livreze agricul­turii în anii 1955—1956, din producţia Internă şi din import 10.000 tractoare, 12.000 pluguri de tractoare, 6.000 cultivatoare, 5.500 maşini de semănat şi plantat, 1.450 cositori autopropulsate şi tractate, 3.200 secerători-legători, 3.600 combine etc. Dezvoltăm creşterea animalelor Cînd a luat fiinţă gos­podăria noastră, noi nu a­­veam decît 4 vaci cu lapte şi 16 cai. Acum sectorul nostru zootehnic numără 81 cai, 27 vaci, 18 scroafe, 2 vieri, 85 purcei, 22 porci puşi la îngrăşare, 1­9 oi mai mari de un an şi 53 tineret de rasă tigaie, 47 gîşte şi 200 găini. Fermele zootehnice ne a­­duc venituri frumoase în fiecare an. Numai din vîn­­zarea porcilor şi a 14 pur­cei graşi noi am realizat în anul acesta un venit de 66.000 lei. In anii ce urmează noi vom dezvolta şi mai mult creşterea animalelor şi a păsărilor, aplicînd regulile zootehnice. Faptul că în Proiectul de Directive al congresului al II-lea al partidului s-a propus să se introducă cu începere din anul viitor plata suplimentară în na­tură şi în bani a muncii colectiviştilor pentru depă­şirea sarcinilor de plan, ne îndeamnă pe toţi crescă­torii de animale şi pe toţi colectiviştii să muncim cu mai multă însufleţire pen­tru obţinerea de producţii sporite. PATAKI LUDOVIC îngrijitor de animale la G.A.C. „Brazda nouă“ din comuna Bodu, regiunea Timişoara Sporeşte producţia bunurilor de larg consum In noua fabrică TG. MUREŞ (de la corespondentul nos­tru Balint Gh.). Aşezată în bazinul Tîrnavei Mici, între două dealuri, topitoria de in din comuna Ghindari este una din cele mai recente construcţii ridicate în raionul Sîngeorgiu de Pădure. Noua topitorie de in din comuna Ghin­dari dispune azi de săli spaţioase care oferă harnicilor muncitori condiţii de lu­cru din cele mai bune. Aşa de pildă to­pitoria de in este înzestrată acum cu cele mai moderne maşini şi utilaje fabricate la noi în ţară. Aceste maşini poartă mărci de fabrici ca: „Unirea“ Cluj, „Semănă­toarea“ Bucureşti şi altele. Topitoria mai posedă o uzină electrică proprie ce furni­zează energie necesară pentru a pune în mişcare utilajele şi maşinile cu care este înzestrată. Faptul că uzina electrică func­ţionează acum în cele mai bune condi­­ţiuni se datoreşte şi inovaţiei făcute de mecanicul şef Zsigmund Carol care înde­­plinindu-şi angajamentul luat a modifi­cat complet printr-o raţionalizare tehnică reductorul de viteză al turbinei. De asemenea tovarăşul Zsigmund Carol printr-o inovaţie a reuşit să confecţioneze în locul vechiului rotor original de la in­stalatorul secţiei de ecapsulare un nou rotor creînd în acest fel muncitorilor din această secţie condiţii şi mai bune de muncă. Kalman Ludovic este secretarul orga­nizaţiei de bază U.T.M. şi şef al echipei de la secţia topitorie a secţiei I-a. Din echipa sa fac parte utemiştii Curbui Mar­gareta, Barabaş Ileana, Kalman Poli, Fa­­zecaş Francisc şi Fazecaş Ştefan. Echipa lui Kalman Ludovic se află în întrecere cu echipa lui Lorincz Ion din secţia II-a. Lună de lună cele 2 echipe şi-au de­păşit cu mult sarcinile de plan. Datorită elanului cu care muncesc, ală­turi de vîrstnici, tinerii de la topitorie au adus o contribuţie însemnată la rea­lizarea planului. Astfel planul pe întreaga întreprindere pînă la 18 august a fost îndeplinit cu 107 la sută, iar de la această dată ei au început să dea produse în contul lunii septembrie a. c. Realizarea planului de producţie cu 13 zile înainte de terme­n­ul fixat, a făcut ca unor muncitori să li se acorde premii în valoare de 5050 lei. Printre cei care au fost premiaţi se numără muncitorii: Lazăr Iosif, Lorincz Ioan, utemistul Dulop Gheorghe, Szabó Iuliana şi alţii. In acest timp s-au evi­denţiat în mod deosebit topitorii de in Felmeri Bela, soţii Kerekeş, loan şi Eli­­sabeta, şi cele două echipe de tineret conduse de utemistul Kalman Ludovic şi Lorincz loan. Prima serie de rigle tot calcul Anul acesta s-a început pentru prima oară în ţara noastră, fabricarea riglelor de calcul. Studiul acestor rigle n-a fost uşor, dar muncitorii, tehnicienii şi ingi­nerii de la I.P.R.O.F.I.L.­Timişoara a în­vins piedicile şi au trecut cu mult succes la fabricarea în serie a riglelor de calcul. De curînd au fost puse la dispoziţia teh­nicienilor şi inginerilor 100 de rigle de calcul de bună calitate. Astfel un articol deosebit de important tehnic­imului şi in­ginerului — rigla de calcul’ — altădată adusă din străinătate, se fabrică astăzi la noi. Corespondent BRASCH ION Mai multă pînxă GALAŢI (de la corespondentul nostru), întrecerea socialistă pornită în cinstea zilei de 23 August între muncitoarele din filatura „Filimon Sîrbu“ din Galaţi con­tinuă cu însufleţire. Pe feţele muncitoa­relor care lucrează la ringuri sau la flagere, la carde sau la maşinile de depă­nat, poţi să citeşti hotărîrea lor fermă cu care muncesc pentru a obţine succese şi mai rodnice. Astfel în zilele ce au urmat de după 23 August, filatoarele din secţia ringuri — secţie ce poartă denumirea de secţie a tineretului — au adus prin munca lor un aport însemnat în realiza­rea planului. Numai utemista Vicol Elisabeta a rea­lizat, lucrînd la fire princeps, o depăşire de 18 la sută a planului. Exemplul ei a fost urmat de utemistele Iancu Maria şi Du­mitru Maria care şi-au depăşit normele de lucru în aceste zile în proporţie de 12 la sută. Aplicarea metodelor sovietice este o preocupare permanentă pentru filatoarele din secţia finisaj. Aplicînd metoda marş­­lui, utemista Sultănica Radu care lucrea­ză la bobinare, a obţinut o depăşire a planului de 26 la sută. Din firele lucrate de utemistele şi tinerele Nuţu Ioana, Toa­­der Tudoriţa, Greceanu Dumitru şi Cons­­tantinescu Maria, se pot ţese 480 metri pînză. Eroi ai muncii socialiste Constantin Adochiţei Multe s-ar putea po­vesti despre viaţa lui Constantin Adochiţei, despre acea vreme de tristă aducere aminte cînd era servitor la fer­ma moşierului Trestian. Dar despre faptele, munca şi viaţa lui Con­stantin Adochiţei se pot povesti multe, mai ales din vremea ultimu­lui deceniu atît de lu­minos pentru el ca şi pentru cei din Coţuşca. Gospodăria agricolă de stat din Coţuşca, re­giunea Suceava, se în­tinde pe vechiul peri­metru al fermei lui Trestian. Călătorul care n-a mai colindat pe a­­ceste meleaguri în ul­timii 10 ani va rămîne surprins de tabloul ce i se înfăţişează. Ferma de odinioară s-a extins, s-au construit noi secţii, clădiri, magazii, altele sînt culturile semănate pe pămîntul muncii mecanizat şi după metode înain­tate al căror rod întrece cu mult pe cel cules înainte. Culturile de cîmp, sectorul de mecanizare, ferma zootehnică şi multe altele sînt mîndrie pentru cei de la G.A.S. din Coţuşca. Dar pe toate le întrece secţia zootehnică. N-ar putea nimeni de prin părţile locului sau chiar din alte locuri mai îndepărtate să nu spună cîteva cu­vinte despre oamenii care lucrează la sec­ţia zootehnică, în primul rînd au să-ţi vor­bească despre cunoscutul maistru crescă­tor de vacii Constantin Adochiţei. Alţii au să-ţi vorbească de tinerii crescători de vaci, cadre ridicate de vrednicul maistru, cum ar fi Gătej Ioan, Bujor Nicolae, Ami­­trului Vasile, Amitrului Grapina. Şi iată cîteva fapte ale acestor oameni care se străduiesc să obţină cit mai mult lapte şi cîţi mai mulţi viţei de la vacile pe care le îngrijesc. In ultimul trimestru secţia zootehnică de la G.A.S.­Coţuşca a dat peste plan can­titatea de 29.196 litri lapte de vacă, iar planul de viţei fătaţi a fost depăşit cu 5 capete. Cea mai bună brigadă a fost a lui Adochiţei Constantin. Constantin Adochiţei, învăţînd de la maiştrii sovietici, crescători de vaci, a in­trodus cele mai m­ari­,­tate metode. Spre exem­plu a introdus mulsul în cruce. A păscut vi­tele raţional zi şi noap­te, a rînduit adăpatul da cite ori a fost nevoie. Animalele cu producţie mare de lapte au fost suprahrănite cu masă verde. Constantin Ado­­chiţei nu s-a oprit nu­mai aci şi a continuat cu mai multe metode perfecţionate pentru ca să poată reuşi să obţi­nă cantităţi de lapte de vacă cu mult supe­rioare. Iată spre exemplu cît au obţinut cei din bri­gada lui, pe luna iulie. Tînărul Amitrului Va­sile avea în plan să mulgă 2000 litri lapte, iar el a muls 4026 litri, adică mai mult cu 2536 litri lapte. Amitrului Grapina avea de realizat 2030 litri lapte şi a realizat 4527 litri lapte. Nici ceilalţi din brigada lui Constantin Adochiţei nu s-au lăsat mai prejos. Datorită grijii faţă de animale şi a me­todelor de muls şi de hrănire sub directa supraveghere a maistrului crescător de vaci , a putut realiza asemenea cantităţi de lapte brigada zootehnică de la G.A.S.­­Coţuşca. Pentru faptele lui, Adochiţei Constantin, a fost decorat cu Ordinul Muncii clasa IlI-a şi a fost primit în rîndul candidaţi­lor de partid. Angajamentele pe care şi le-a luat acum cîtăva vreme, cînd a pri­mit decoraţia au fost îndeplinite întocmai. Mai mult, el a căutat să devină un ade­vărat maistru crescător de vaci. De curînd, el a vizitat Expoziţia Unio­nală Agricolă de la Moscova. întors în pa­trie a aflat cea mai mare veste şi cea mai mare bucurie a vieţii sale, acordarea înal­tei distincţii de Erou al Muncii Socialiste. Constantin Adochiţei poartă cu mîndrie acest titlu înalt pe care partidul şi guver­nul i l-a dăruit la cea de a 10-a aniver­sare a eliberării patriei noastre de sub jugul fascist, ca semn al recunoştinţei pentru munca şi truda maistrului crescă­tor de vaci de la G.A.S.-Coţuşca. G. IONESCU

Next