Scînteia Tineretului, octombrie 1954 (Anul 9, nr. 1689-1715)

1954-10-01 / nr. 1689

A S-a aniversare a R. P. Chineze Cuvîntarea tovarăşului I. Chişinevschi Cuvîntarea ambasadorului R. P. Chineze Van Iu-pin Tovarăşi şi prieteni, Sărbătorim astăzi cu frăţească bucurie Cea de a cincia aniversare e proclamării Republicii Populare Chineze. Proclamarea Republicii Populare Chi­neze a încununat luptele eroice duse vreme îndelungată de marele popor chi­nez împotriva feudalismului, a imperia­lismului invadator şi a burgheziei reac­ţionare, legate de capitalul străin. Amintind tradiţiile luptei revoluţionare a poporului chinez, vorbitorul a subliniat apoi că Marea Revoluţie Socialistă din Octombrie, care a deschis o nouă eră în istorie, a luminat drumul mişcării de eli­berare naţională din China şi a dat un puternic avînt luptei revoluţionare, an­tifeudale şi antiimperialiste a clasei mun­citoare şi a ţărănimii chineze. La 1 iulie 1921 ia fiinţă Partidul Comu­nist Chinez în jurul căruia se unesc for­ţele cu adevărat democrate ale Chinei. Din iniţiativa şi sub conducerea partidu­lui se formează în 1924 o armată revo­luţionară organizată care, zdrobind ban­dele militariste puse în slujba stăpînilor imperialişti străini, porneşte în 1926 cu­noscutul marş spre nord pentru a înfăp­tui dezrobirea şi unitatea Chinei. In 1927 partidul încheagă Armata Populară de Eliberare, care cu sprijinul maselor popu­lare, a cucerit prin lupte eroice victorii strălucite, eliberînd de sub ocupaţia străină şi de sub regimul reacţionar al lui Cian Kai­ şi regiune după regiune. Victoria istorică a Uniunii Sovietice in cel de al doilea război mondial a creat condiţii favorabile pentru eliberarea în­tregii Chine de Nord şi Centrale de către armatele populare chineze. Bandele dland­baisiste, înarmate de imperialiştii ameri­cani, au dezlănţuit un atac furibund îm­potriva regiunilor eliberate. Armata popu­lară însă, nu numai că a respins acest atac, dar a trecut la ofensivă, zdrobind de­finitiv forţele reacţionare. In urma acestei victorii răsunătoare s-a format guvernul popular central iar la 1 octombrie 1949 a fost proclamată la Pekin Republica Popu­lară Chineză. Măreaţa revoluţie populară chineză a triumfat datorită conducerii înţelepte a Partidului Comunist Chinez, a Comitetului său Central în frunte cu încercatul său conducător — tovarăşul Mao Tze-dun. In urma acestei victorii istorice China a de­venit un stat intr-adevăr independent, un mare şi puternic stat democrat-popular, Înfloritor, condus de clasa muncitoare, bazat pe alianţa dintre clasa muncitoare şi ţărănimea muncitoare, pe frontul unit al tuturor forţelor naţionale şi democratice. Poporul chinez de peste 600.000.000 de oameni a devenit liber, stăpîn absolut pe soarta sa, creator conştient al istoriei sale, constructor talentat şi iscusit al vieţii sale noi. Al viitorului său luminos şi fericit. Victoria revoluţiei populare chineze are o uriaşă însemnătate internaţională. Ea constituie cel mai important eveniment din istoria omenirii după Marea Revoluţie So­cialistă din Octombrie şi victoria U.R.S.S. în cel de al doilea război mondial. Victoria revoluţiei populare chineze a pricinuit sistemului mondial capitalist o nouă şi adîncă rană de care nu se va mai putea lecui niciodată — şi a împins înainte în­treaga omenire cu un nou pas uriaş spre socialism. Această victorie reprezintă un nou­ triumf al marxism-leninismului, • o nouă şi strălucită confirmare a marelui adevăr al zilelor noastre că democraţia şi socialismul sunt de neînvins. In strânsă frăţie cu marele popor sovie­tic care, primul in istorie, a deschis po­poarelor era eliberării de sub jugul ex­ploatării şi asupririi, în frăţie cu popoarele ţărilor democrat-populare din Asia şi Eu­ropa, marele popor chinez este astăzi o forţă mondială gigantică, o parte integran­tă, de nedespărţit, a marelui lagăr al de­mocraţiei şi socialismului în frunte cu U.R.S.S. Tovarăşi şi prieteni, La această minunată aniversare, po­porul român trimite din adîncul inimii un călduros şi frăţesc salut marelui popor chi­nez, adresîndu-i urarea tradiţională: la mulţi ani să trăiască in fericire şi belşug. Poporul nostru salută adoptarea de că­tre Adunarea reprezentanţilor populari din întreaga Chină a Constituţiei Repu­blicii Populare Chineze şi alegerea tova­răşului Mao Tze-dun ca preşedinte al R. P. Chineze. Constituţia R. P. Chineze este o constituţie democrat-populară, de tip socialist. După ce a scos în evidenţă marea însemnătate a acestui document, vorbitorul a arătat că, po­trivit noii constituţii, sarcinile funda­­mentale ale statului chinez în această pe­rioadă sunt înfăptuirea treptată a indus­trializării socialiste a ţării, înfăptuirea treptată a transformărilor socialiste în agricultură, în industria meşteşugărească precum şi în industria şi comerţul capi­talist. Datorită muncii eroice, entuziaste şi pri­cepute a poporului chinez, precum şi da­torită ajutorului frăţesc al Uniunii So­vietice, economia naţională a Chinei, adusă la un pas de ruină de către impe­rialişti şi de către gomindaniştii reacţio­nari, a fost refăcută intr-un termen foarte scurt şi a început să se dezvolte pe calea socialismului. Din 1953, R. P. Chineză a trecut la construcţia economică planificată, la realizarea primului ei plan cincinal. Ilustrînd printr-o serie de date ritmul rapid de dezvoltare a industriei chineze, vorbitorul a arătat că nu încape îndoială asupra faptului că în decurs de cîteva cincinale, China va deveni o puternică ţară socialistă, cu o industrie modernă, a cărei producţie va juca un rol considera­bil pe piaţa mondială. Numai în cursul actualului plan cincinal urmează a fi construite şi reconstruite 600 mari obiective industriale, a căror osatură o formează cele 141 întreprinderi care se construiesc cu ajutorul U.R.S.S. şi din care 17 au şi intrat în funcţiune. Ca urmare a acestui fapt, China va produce în scurt timp utilaj pentru industria metalurgică, electro-energetică, petroliferă, maşini grele, automobile, locomotive, tractoare, avioane. Succese însemnate a obţinut R. P. Chi­neză şi în creşterea industriei uşoare şi alimentare, nemijlocit legate de ridicarea producţiei bunurilor de consum popular, de ridicarea nivelului de trai al oamenilor muncii. Anul acesta producţia textilă pa­şap­us locuitor va creşta da pasta două ori in comparaţia cu nivelul cel mai înalt antebelic. De cea mai mare importanţă este reali­zarea reformei agrare, acţiune revolu­ţionară de proporţii uriaşe înfăptuită in R. P. Chineză în decurs de mai mulţi ani, începînd încă din timpul războiului revo­luţionar. Prin reforma agrară milioane de ţărani au căpătat pămînt, iar feudalis­mul a fost lichidat definitiv. Trăsătura caracteristică principală a marilor prefaceri săvîrşite în satul chi­nez constă în aceea că ţărănimea păşeşte pe baza liberului consimţămînt, pe dru­mul transformării socialiste a agricul­turii, constituind diferite forme de coope­rative agricole. Numărul gospodăriilor ţă­răneşti cuprinse în brigăzi de intr-ajuto­rare în muncă şi cooperative reprezintă 60% din totalul gospodăriilor ţărăneşti. Urmărind consecvent ridicarea nivelu­lui de viaţă al ţărănimii muncitoare, îm­bunătăţirea aprovizionării clasei munci­toare cu produse agricole şi a industriei cu materii prime, Partidul Comunist Chi­nez şi guvernul popular al Chinei acordă ţărănimii un ajutor puternic pentru ridi­carea producţiei agricole. Se dezvoltă cooperaţia meşteşugărească care în China are un rol foarte important în apro­vizionarea ţărănimii cu bunuri de con­sum şi mijloace de producţie. Parti­dul Comunist Chinez întăreşte pe toate căile alianţa dintre clasa muncitoare şi ţărănimea muncitoare, asigurînd rolul conducător al clasei muncitoare, în acea­stă alianţă. Scopul politicii economice a partidului comunist şi a statului chinez este ridica­rea nivelului material şi cultural al po­porului. Datorită succeselor obţinute în refacerea şi dezvoltarea economiei se îm­bunătăţeşte văzînd cu ochii viaţa oameni­lor muncii, dispar treptat urmele cumpli­tei înapoieri economice şi ale vieţii mizere în care au trăit în trecut sutele de mi­lioane de chinezi. De peste trei ori a crescut venitul naţional. Referindu-se la succesele obţinute de poporul chinez în ridicarea nivelului de trai, vorbitorul a arătat că azi sala­riile reale au depăşit cu 60-120% sa­lariile cele mai mari dinainte de 1947 , numai în cursul anului trecut puterea de cumpărare a populaţiei a crescut cu 20% In comparaţie cu 1952 , s-au construit pentru oamenii muncii locuinţe cu o su­prafaţă totală de 12 milioane metri pă­traţi. S-au creat şi dezvoltat asigurările sociale, numărul spitalelor s-a dublat, mortalitatea infantilă a scăzut cu cca. 50%. Poporul chinez a creat de-a lungul existenţei sale milenare o bogată şi ori­ginală civilizaţie, minunate lucrări ştiin­ţifice, de artă şi literatură. Dezvoltarea acestei străvechi civilizaţii şi culturi a fost însă stăvilită de către regimul feudal şi de către imperialismul străin cu sco­pul de a menţine starea de semicolonie a Chinei. Peste 80% din populaţia ţării era neştiutoare de carte. Trecînd în revistă marile succese do­­bîndite de poporul chinez în dezvoltarea culturii şi învăţămlntului, vorbitorul a arătat amploarea luptei pentru lichidarea analfabetismului, creşterea numărului studenţilor şi elevilor, dezvoltarea mun­cii culturale de masă. Tot mai bogată de­vine activitatea de creaţie literară şi artistică. Tirajul cărţilor a crescut aproa­pe de şase ori faţă de nivelul cel mai ri­dicat dinainte de eliberare. In viaţa politică a ţării au avut loc adinei prefaceri. S-a pus capăt lipsei de drepturi a poporului şi s-a dezvoltat un democratism larg. Constituţia consfinţeş­te şi garantează drepturile democratice ale cetăţenilor republicii. Pentru prima dată femeile chineze se bucură de drep­turi egale cu ale bărbaţilor. Puterea populară a pus capăt defini­tiv asupririi naţionalităţilor. Intre dife­ritele naţionalităţi au fost stabilite relaţii noi de egalitate în drepturi, de prietenie şi ajutor reciproc. Milioane de oameni, au început să participe activ la viaţa po­litică a ţării prin adunările locale ale re­prezentanţilor populari, prin organizaţiile obşteşti şi sub diferite alte forme. Este caracteristic numărul uriaş de oameni — 150 milioane — care au participat la dez­baterea Proiectului noii Constituţii. Succesele epocale dobîndite de poporul chinez constituie o vie mărturie a faptu­lui că forţele constructive şi energia des­cătuşată a maselor eliberate de sub jugul colonial şi exploatarea feudală sunt cu adevărat titanice. Exemplul Chinei exercită o puternică influenţă asupra popoarelor din Asia, formarea Republicii Populare Chineze fiind expresia cea mai vie și mai puter­nică a schimbărilor radicale ce au avut loc pe acest continent în perioada de după război. Asia de la jumătatea seco­lului al XX-lea nu mai este Asia secolu­lui al XIX-lea. Această cotitură istorică îşi găseşte expresia şi în faptul că ţări ca India, Birmania, Indonezia se mani­festă tot mai puternic ca state ce nă­zuiesc să-şi ocupe locul ce li se cuvine în relaţiile internaţionale, acţionînd ca o nouă forţă în lupta pentru pace şi colabo­rare între popoare. Victoria poporului vietnamez în lupta sa eroică de eliberare marchează de asemenea puterea de nestă­vilit a mişcării naţional-eliberatoare. Rea­­litatea zilelor noastre arată că nu există forţe care să poată întoarce înapoi roata istoriei şi să oprească acest uriaş proces de renaştere a ţărilor coloniale şi depen­dente. Tovarăşi, R.P. Chineză a dobîndit un imens pres­tigiu pe arena mondială. 26 de ţări în frun­te cu U.R.S.S. — reprezentînd jumătate din populaţia globului — au recunoscut Republica Populară Chineză şi aproape toate întreţin cu ea relaţii diplomatice. Politica externă a R.P. Chineze este o po­litică fermă şi consecventă de apărare a păcii în Asia şi în întreaga lume, de co­laborare prietenească cu toate popoarele, de luptă împotriva politicii imperialiste agresive şi războinice. Intre poporul chinez şi poporul sovietic există vechi relaţii prieteneşti. încă pe vremea cînd puterile imperialiste jefuiau China, înăbuşind cu cruzime sălbatică lupta poporului chinez, marele Lenin ex­prima solidaritatea proletariatului din Rusia cu Revoluţia din China şi sublinia în rezoluţia conferinţei bolşevice de la Praga din 1912 „importanţa mondială a luptei revoluţionare a poporului chinez, care aduce eliberarea Asiei şi submi­nează dominaţia burgheziei europene". In anii puterii populare s-au dezvoltat şi s-au întărit relaţiile de prietenie intre U.R.S.S. şi R. P. Chineză în toate domeniile de ac­tivitate. La baza acestor relaţii stau trata­tul de prietenie, alianţă şi asistenţă mutuală încheiat în 1950 şi o serie de acorduri în­cheiate ulterior. Poporul chinez nutreşte o profundă recunoştinţă faţă de marea Uni­une Sovietică, care îi acordă un ajutor frăţesc şi multilateral, şi consideră acest ajutor ca unul din factorii principali ai succeselor dobîndite în dezvoltarea patriei sale. „Marea prietenie dintre popoarele Chinei şi Uniunii Sovietice — a scris Mao Tze-dun — este de nezdruncinat, deoarece are la bază măreţele principii ale in­ternaţionalismului — principiile lui Marx- Engels-Lenin-Stalin“. Tot mai strînse devin relaţiile dintre R. P. Chineză şi ţările de democraţie populară din Europa şi Asia, ţări cu care R. P. Chineză a încheiat diferite acorduri economice şi convenţii culturale. Cu deosebită tărie s-au manifestat în ul­timii ani legăturile de prietenie şi solida­ritate dintre R. P. Chineză şi R. P. D. Co­reeană. Lupta victoriasă a poporului co­reean şi a voluntarilor chinezi împotriva agresorilor americani, a silit S.U.A. să ac­cepte încheierea armistiţiului. In prezent poporul chinez, împreună cu alte popoare iubitoare de pace, ajută din toată inima poporul coreean în munca sa de refacere a ţării distruse de război. Precum se ştie, R. P. Chineză a dat la conferinţa de la Geneva o contribuţie din cele mai importante la restabilirea păcii în Vietnam. Amintind, în continuare, de politica duş­mănoasă a cercurilor imperialiste faţă de China, vorbitorul a spus : de ani de zile, contrar logicii evidente, guvernul S.U.A. refuză să recunoască guvernul R. P. Chi­neze şi împiedică, prin maşina sa de vot, ca R. P. Chineză să-şi ocupe locul cuvenit în O.N.U. S.U.A. sprijină şi înarmează deschis jalnicele rămăşiţe d­anbaisiste care, împreună cu forţele armate ameri­cane, pun la cale provocări criminale îm­potriva R. P. Chineze de pe insula Taiwan şi ocupă în mod samavolnic acest terito­riu inalienabil, sfînt şi intangibil al Chinei. Evenimentele internaţionale dovedesc însă că această politică nesăbuită, în fla­grantă contrazicere cu mersul firesc al istoriei, este condamnată la un eşec to­tal. Politica agresivă americană în Asia este din ce în ce mai izolată. Tot mai multe ţări capitaliste din Asia şi Europa se declară în favoarea ocupării de către China a locului ei firesc şi legal în O.N.U. A devenit evident că, în zilele noastre, nu pot fi rezolvate cu adevărat problemele internaţionale fără contribu­ţia marelui stat chinez. De mare importanţă pentru pacea lu­mii sunt întărirea şi lărgirea relaţiilor dintre China şi India pe baza respectului mutual al integrităţii teritoriale şi a su­veranităţii fiecărei ţări, pe baza princi­piilor neagresiunii, a neamestecului în treburile interne ale celeilalte ţări, a e­­galităţii şi coexistenţei paşnice. Aceleaşi principii au fost puse şi la baza relaţiilor între China şi Birmania. R. P. Chineză reprezintă o forţă uriaşă, de neînvins. Ea ripostează cu energie la provocările d­anbaisiste, îşi apără cu vi­gilenţă independenţa, suveranitatea, in­tegritatea teritorială şi cuceririle revolu­ţionare dobîndite prin jertfe imense. Nu în­cape îndoială că poporul chinez va şti să respingă şi să zdrobească orice acţiuni agresive din partea duşmanilor săi. Tovarăşi şi prieteni, Partidul Muncitoresc Român, călăuzit în activitatea sa de atotbiruitoarea ştiinţă marxist-leninistă, credincios internaţiona­lismului proletar, consideră fiecare succes al Partidului Comunist Chinez şi al po­porului chinez drept succese ale sale pro­prii. Amintind că încă din adîncă ilegali­tate, partidul nostru chema poporul mun­citor să-şi manifeste solidaritatea activă cu revoluţia chineză, vorbitorul a subli­niat că din primele momente de după proclamarea R. P. Chineze, ţara noastră a stabilit cu Republica Populară Chineză puternice şi sincere legături de prietenie frăţească şi ajutor reciproc pe tărîm poli­tic, economic şi cultural. Poporul român manifestă un mare si­giu interes pentru cultura şi civilizaţia chineză. Intre cele două ţări există acorduri eco­nomice pentru schimb de mărfuri, plăţi comerciale, acorduri de colaborare cultu­rală, colaborare tehnico-ştiinţifică, colabo­rare în domeniul radiodifuziunii şi un acord cu privire la schimbul de filme. Un grup de muncitori şi specialişti români în petrol se află în prezent în R. P. Chineză. Oa­meni de ştiinţă din domeniul agriculturii au vizitat anul acesta R. P. Chineză. In China s-au tradus şi publicat o serie de opere ale scriitorilor romîni. In limba ro­­mină s-au publicat primul volum din „Opere alese“, precum şi lucrările „Arti­cole şi cuvîntări alese", „Despre dictatura democraţiei populare" şi „Cu privire la practică“ de Mao Tze-dun, scrieri şi cu­vîntări ale lui Ciu En-lai şi Liu Şao-ţi, precum şi numeroase alte lucrări — ideo­logice, literare-beletristice etc. In cadrul acordului cultural s-a orga­nizat de asemenea un număr de expoziţii, au avut loc turnee ale unor importante ansambluri artistice, vizite reciproce ale oamenilor de cultură, schimburi de filme, schimburi de studenţi. Dorim fierbinte ca legăturile noastre prieteneşti cu R. P. Chineză să se dezvolte în viitor şi mai mult spre binele ambelor ţări, spre bi­nele cauzei apărării păcii şi securităţii în lumea întreagă. Tovarăşi şi prieteni, Măreaţa operă istorică a poporului chi­nez stîrneşte admiraţie şi stimă profun­dă în rîndurile poporului român, care participă cu dragoste la marea sărbătoare a poporului chinez şi se bucură din toată inima de succesele acestuia ca de pro­­priile sale succese. Suntem­ ferm convinşi că urmînd drumul indicat de Partidul Comunist Chinez, inspiratorul şi organi­zatorul tuturor victoriilor sale, poporul chinez va obţine noi succese pe calea construirii socialismului şi apărării păcii. Să trăiască marele popor chinez şi Re­publica sa puternică, liberă şi indepen­dentă ! Trăiască Partidul Comunist Chinez şi Comitetul său Central în frunte cu marele fiu şi conducător al poporului chinez, tovarăşul Mao Tze-dun! Să înflorească şi să se întărească prie­tenia veşnică dintre popoarele chinez şi român ! Să trăiască marele lagăr al păcii, de­mocraţiei şi socialismului, care uneşte sub acelaşi steag 900 de milioane de oa­meni în frunte cu marea Uniune Sovie­tică ! Dragi tovarăşi şi prieteni, Cu prilejul celei de a 5-a aniversări a proclamării Republicii Populare Chineze, poporul chinez primeşte cu cinste şi re­cunoştinţă felicitările Dv. cordiale şi prie­teneşti. Permiteţi-mi să transmit, în numele Guvernului Republicii Populare Chineze şi al poporului chinez, un salut tuturor to­varăşilor şi prietenilor care asistă la această adunare, şi prin Dv. un salut fier­binte, frăţesc, poporului român. Tovarăşi ! Au trecut cinci ani de la pro­clamarea R. P. Chineze. In cei cinci ani care au trecut de la acest eveniment istoric poporul chinez, sub conducerea Partidului Comunist Chi­nez şi a G Guvernului Popular Central, a li­chidat complet dominaţia sîngeroasă a imperialismului, a feudalismului şi a ca­pitalului birocratic ; a consolidat inde­pendenţa şi unitatea ţării; a efectuat o serie de reforme sociale şi a obţinut suc­cese însemnate în domeniul politic, econo­mic şi cultural. China veche întunecată s-a transformat într-o Chină nouă lumi­noasă, intr-un stat democrat-popular. Clasa muncitoare a devenit clasa condu­cătoare. Acum câteva zile în ţara noastră s-a convocat prima sesiune a Adunării repre­zentanţilor populari din întreaga Chină, eveniment de o însemnătate istorică deo­sebită. La sesiunea Adunării a fost adop­tată Constituţia Republicii Populare Chi­neze. Constituţia noastră este rezultatul luptelor revoluţionare îndelungate şi pline de greutăţi duse de poporul chinez. Adop­tarea Constituţiei marchează o nouă etapă in dezvoltarea regimului nostru democrat­­popular. Constituţia noastră este o consti­tuţie care asigură lichidarea treptată a sistemului de exploatare, o Constituţie e luptei pentru construirea societăţii socia­liste. La sesiunea Adunării s-a format de asemenea noul guvern popular central al R. P. Chineze şi a fost ales preşedintele Republicii Populare Chineze. Sesiunea a arătat că sistemul nostru democrat-popu­lar a devenit şi mai desăvârşit, iar regimul democrat-popular mai consolidat, că o ţară uriaşă cum este a noastră cu o popu­laţie de 600 milioane de oameni, s-a imit într-o familie frăţească. Aceasta consti­tuie izvorul viabilităţii ţării noastre şi baza tăriei ei. Aniversând astăzi această glorioasă zi de sărbătoare naţională, poporul nostru sărbătoreşte totodată, cu un sentiment de entuziasm, încheierea plină de succes a primei sesiuni a Adunării reprezentanţi­lor populari din întreaga Chină, adopta­rea Constituţiei Republicii Populare Chi­neze, formarea noului, guvern popular central al R. P. Chineze şi alegerea tova­răşului Mao Tze­ din cel mai iubit con­ducător al poporului chinez, ca preşedinte al Republicii Populare Chineze. Tovarăşi! De la proclamarea Republicii Populare Chineze, poporul nostru a intrat într-o nouă etapă de dezvoltare — perioada de trecere treptată spre socialism. In aceşti cinci ani, poporul nostru a trecut cu un entuziasm politic şi un elan de muncă necunoscute pînă acum în istorie la con­struirea patriei şi a vieţii sale noi. In primii trei ani după proclamarea Repu­blicii noastre, a fost terminată în linii generale opera­ de refacere a economiei naţionale, iar în al patrulea an a început construcţia economică planificată. Comi­tetul Central al Partidului Comunist Chi­nez şi tovarăşul Mao Tze-dun, călăuzin­­du-se după învăţătura marxist-leninistă şi după experienţa Uniunii Sovietice în construirea socialismului, ţinînd seamă totodată de condiţiile istorice concrete ale Chinei, au trasat linia generală şi sarcinile generale ale partidului nostru în perioada de trecere. Partidul Comunist Chinez mobilizează poporul întregii noa­stre ţări, chemîndu-l să depună toate eforturile în lupta pentru realizarea sar­cinilor fundamentale ale primului plan cincinal, pentru realizarea treptată, într-o perioadă relativ îndelungată, a industria­lizării socialiste a ţării, pentru realizarea treptată a transformării socialiste de că­tre stat a agriculturii, producţiei meşte­şugăreşti, comerţului şi industriei particu­lare. Sarcinile fundamentale ale primului plan cincinal constau în a concentra efor­turile principale pentru dezvoltarea in­dustriei grele în vederea creării bazei ne­cesare industrializării ţării şi asigurării apărării naţionale ; pregătirea în concor­danţă cu acestea, a cadrelor necesare operei de construcţie ; dezvoltarea trans­portului şi comunicaţiilor, a industriei uşoare, agriculturii şi comerţului; promo­varea treptată a cooperativizării agricul­turii şi producţiei meşteşugăreşti; efec­tuarea transformării socialiste a indus­triei şi comerţului particular; asigurarea creşterii treptate şi sistematice a greutăţii specifice a sectorului socialist în econo­mia naţională şi ridicarea treptată pe baza dezvoltării producţiei a nivelului de viaţă material şi cultural al poporului. Planul de stat pe primul an (1953) al planului cincinal a fost îndeplinit şi depăşit; a fost îndeplinit şi depăşit de asemenea şi planul pe primul semestru al anului 1954. Datorită dezvoltării necontenite a con­strucţiilor capitale, au fost create noi ra­muri ale industriei moderne. Potrivit sta­tisticilor recent întocmite producţia glo­bală a industriei şi agriculturii ţării noa­stre a crescut în 1953 aproape de două ori faţă de 1949, iar greutatea specifică a industriei moderne în economia naţio­nală a crescut pînă la 31,2 la sută, pe cînd în 1949, aceasta era numai de 17 la sută. Producţia principalelor produse a­­gricole şi industriale a depăşit nivelul cel mai înalt atins vreodată în istoria ţării noastre. In 1953, greutatea specifică a industriei de stat (inclusiv industria locală de stat) în producţia globală a industriei moder­ne şi a manufacturii meşteşugăreşti era de 53 la sută, pe cînd în 1949 aceasta a­­tingea numai 34 la sută. Valoarea pro­ducţiei sectorului mixt (sectorul capita­lismului de stat) în producţia globală a industriei moderne şi manufacturii meş­teşugăreşti a reprezentat în 1953, 6 la sută faţă de 2 la sută în anul 1949. Greu­tatea specifică a comerţului de stat şi a celui cooperatist in volumul total de des­facere a mărfurilor din întreaga Chină a crescut în 1953 pînă la aproximativ 59 la sută, în timp ce în 1950 aceasta repre­zenta doar 19 la sută. Toate acestea arată că sectorul socialist deţine o poziţie cu adevărat predominantă în Industria şi co­merţul ţării noastre. Paşi însemnaţi înainte au fost făcuţi şi în opera de transformare socialistă a agriculturii, gospodăriile ţărăneşti înca­drate în brigăzile de intr-ajutorare în muncă şi în cooperative reprezintă deja aproximativ 60 la sută din numărul total al gospodăriilor ţărăneşti din întreaga ţară, iar numărul cooperativelor de pro­ducţie agricolă a crescut la 100.000. Odată cu dezvoltarea economiei, viaţa poporului se îmbunătăţeşte treptat. In 1952 salariul mediu al muncitorilor şi funcţionarilor din întreprinderile ce apar­ţin ministerelor industriale de pe lingă Guvernul Popular Central a crescut cu 11 la sută faţă de 1951, iar în 1953, salariul mediu al muncitorilor şi funcţionarilor de la întreprinderile de stat a sporit cu a­­proximativ 5 la sută faţă de 1952. Puterea de cumpărare a populaţiei, atît de la oraşe cit şi de la sate, a crescut cu a­­proape 75 la sută în 1953, faţă de 1950. Deşi in cei cinci ani care au trecut de la proclamarea Republicii Populare Chi­neze ţara noastră a obţinut realizări uria­şe, totuşi în munca noastră există încă greutăţi şi lipsuri. Astfel, de pildă, in do­meniul construcţiei industriale munca de planificare este încă nesatisfăcătoare, in unele instituţii şi întreprinderi există încă cazuri de risipă a fondurilor, mai ducem lipsă de cadre tehnice, iar folosirea teh­nicii este nesatisfăcătoare. De aceea, tre­buie să muncim cu şi mai multă dîrze­­nie pentru a învinge fel de fel de greu­tăţi care ne stau în cale, să lu­ptăm pen­tru îndeplinirea şi depăşirea planului de stat pe anul acesta şi să ne pregătim pen­tru realizarea planului de stat pe anul 1955. In domeniul agriculturii sarcina grea ce ne revine este de a înlătura ur­mările dezastruoase ale calamităţilor na­turale şi să luptăm pentru îndeplinirea planului de producţie agricolă pe anul acesta. Tovarăşi! In relaţiile internaţionale din momentul proclamării sale, Republica Populară Chi­neză duce neclintt o politică externă de pace. Ţara noastră este dispusă să stabi­lească şi să dezvolte relaţii diplomatice cu orice ţară pe baza principiilor egalităţii în drepturi, avantajului reciproc şi respectă­rii reciproce a integrităţii teritoriale şi a suveranităţii naţionale. Republica Popu­lară Chineză se pronunţă consecvent pen­tru scopurile nobile ale păcii în lumea în­treagă şi ale progresului omenirii. Este o mare mîndrie pentru poporul chinez că între ţara noastră şi vecina sa, marea Uni­une Sovietică, s-a încheiat o alianţă trai­nică şi s-a stabilit o prietenie frăţească de nezdruncinat, că prietenia frăţească şi so­lidaritatea dintre ţara noastră şi ţările de democraţie populară din Asia şi din Eu­ropa se întăresc pe zi ce trece, toate aces­tea constituind pentru lumea întreagă o pildă strălucită a unor relaţii internaţio­nale de tip nou. Se dezvoltă relaţiile de colaborare, prietenie şi pace ale ţării noa­stre cu statele asiatice, mai ales cu India, Birmania şi cu Indonezia. Cele cinci prin­cipii : respectarea reciprocă a integrităţii teritoriale şi a suveranităţii, neagresiunea, neamestecul unei ţări în afacerile interne ale celeilalte ţări, egalitatea şi avantajul reciproc, coexistenţa paşnică, cuprinse în declaraţiile comune ale premierilor Chi­nei şi Indiei şi primilor miniştri ai Chi­nei şi Birmaniei au fost primite cu bucurie de popoarele multor state din Asia şi din lumea întreagă. Ţara noastră a şi stabilit relaţii diplomatice cu 25 ţări, care au la un loc o populaţie de un miliard de oameni. Se dezvoltă tot mai mult relaţiile econo­mice şi culturale ale ţării noastre cu cele­lalte ţări. In cei cinci ani ce s-au scurs de 1® pro­clamarea R.P. Chineze poporul nostru a obţinut alături de popoarele din Asia şi din lumea întreagă, victorii însemnate în lupta pentru apărarea păcii în Asia şi în lumea întreagă, pentru slăbirea încordării internaţionale, încetarea războiului din Coreea şi restabilirea păcii in Indochina, au întărit convingerea popoarelor că pa­cea va învinge războiul. In urma Confe­rinţei de la Geneva, se observă o nouă slă­bire a încordării internaţionale, tot mai mulţi oameni de stat burghezi din ţările capitaliste recunosc principiul coexistenţei paşnice între ţările cu sisteme sociale şi politice diferite. Spiritul tratativelor ca mijloc de rezolvare a chestiunilor interna­ţionale litigioase a pătruns adine în ini­mile oamenilor. Toate popoarele şi toate guvernele care năzuiesc intr-adevăr spre pace şi care apără suveranitatea şi inde­pendenţa propriilor lor ţări nu pot să ig­noreze aceste fapte. Dar cercurile agresive din S.U.A. nu re­nunţă la orientarea lor războinică şi la os­tilitatea arătată patriei noastre. Aceste cercuri crează blocuri militare în Asia de sud-est. Ele folosesc intens clica trădătoare a lui Cian Kai­ şi care s-a cuibărit in Tai­wan pentru a săvîrşi acţiuni diversioniste şi operaţiuni militare împotriva Chinei continentale şi regiunilor de pe litoralul ei, pentru a tulbura viaţa paşnică a po­porului nostru. Toate acestea urmăresc intensificarea amestecului imperialiştilor in afacerile interne ale Chinei şi ale altor popoare ale Asiei. Guvernul Republicii Populare Chineze a declarat în repetate rînduri că Taiwanul este un teritoriu ina­lienabil, sfînt și intangibil al Chinei și că el nu va tolera în nici un caz ocuparea Taivanului de către Statele Unite ale A­­mericii. Poporul chinez trebuie să elibe­reze neapărat Taiwanul. Atît timp cit nu vom elibera Taiwanul, teritoriul nostru nu va fi întreg, nu va fi creată atmosfera ne­cesară pentru izbinda construcţiei paşnice in ţara noastră, nu va fi asigurată pacea in Extremul Orient şi in întreaga lume. Cauza eliberării Taiwanului, a apărării su­veranităţii şi integrităţii teritoriale a sta­tului nostru, a apărării păcii în Extremul Orient şi în întreaga lume este dreaptă. Cauza noastră dreaptă nu numai că uneşte strîns întregul popor al Chinei, dar ea ob­ţine şi sprijinul tuturor prietenilor de peste hotare al Chinei Populare. Trecînd în revistă marile sale victorii şi cuceriri, poporul chinez îşi exprimă re­cunoştinţa faţă de Uniunea Sovietică, faţă de ţările de democraţie populară şi în­treaga omenire progresistă pentru ajuto­rul, sprijinul şi simpatia lor faţă de R.P. Chineză. O uriaşă importanţă pentru dez­voltarea ţării noastre are ajutorul dezin­teresat al marii Uniuni Sovietice. Prie­tenia şi sprijinul pe care poporul român îl acordă poporului nostru, ne însufleţesc în lupta pentru pace şi socialism. Cu mulţi ani în urmă, înainte de elibe­rarea Chinei şi a Romîniei, atunci cînd forţele patriotice din cele două ţări du­ceau lupte grele pentru eliberare, între popoarele celor două ţări s-a stabilit o prietenie sinceră bazată pe simpatie şi sprijin reciproc. Proclamarea Republicii Populare Chineze şi a Republicii Populare Romíne a deschis o eră nouă în dezvol­tarea relaţiilor de prietenie între popoa­rele chinez şi romín. In ultimii ani, prin încheierea acordurilor culturale, comer­ciale şi de colaborare tehnico-ştiinţifică, prietenia, colaborarea şi asistenţa mutua­lă între ţările noastre se dezvoltă siste­matic, pe zi ce trece. In cei cinci ani ce s-au scurs de la proclamarea R.P. Chi­neze, peste 1.100 de soli ai culturii ţărilor noastre au făcut vizite reciproce. Au fost organizate peste zece expoziţii mari şi mici, peste cincizeci de opere literare şi politice au fost traduse în limbile celor două ţări. Volumul comerţului şi al co­laborării tehnico-ştiinţifice sporeşte tot mai mult între ţările noastre. In univer­sităţile din Republica Populară Romînă învaţă studenţi chinezi, în întreprin­derile industriale române fac practică tehnicieni chinezi. Pe şantierele de con­strucţie din China funcţionează maşini romîneşti, iar în minele ţării noastre lu­crează tehnicieni romîni. Prietenia traini­că dintre popoarele ţărilor noastre, suc­cesele şi realizările lor le însufleţesc să meargă tot înainte spre victorie. Solidaritatea şi relaţiile de prietenie dintre ţările noastre constituie o contri­buţie însemnată la întărirea forţelor la­gărului păcii, democraţiei şi socialismu­lui în frunte cu Uniunea Sovietică. As­tăzi, cînd poporul nostru îşi sărbătoreşte glorioasa sa aniversare, trecînd în revi­stă rezultatele muncii sale, el ţine să ex­prime poporului frate român sentimentele de­ prietenie sinceră şi frăţească pe care i le poartă şi să-l felicite pentru reali­zările uriaşe obţinute în ultimii zece ani sub îndrumarea Partidului Muncitoresc Român, a Guvernului R.P.R. şi a încer­catului conducător al poporului român, tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej. Trăiască prietenia frăţească, veşnică între poporul chinez şi poporul român ! Trăiască conducătorul poporului chinez, tovarăşul Mao- Tze-dun şi conducătorul poporului român, tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej! Trăiască succesele strălucite obţinute de forţele păcii şi democraţiei, în frunte cu Uniunea Sovietică, în lupta pentru apărarea păcii în lumea întreagă ! Expoziţii ale cărţii chineze Cu prilejul împlinirii a 5 ani de la pro­clamarea Republicii Populare Chineze, Centrul regional de librării şi difuzare a cărţii a organizat la Iaşi, Roman, Huşi, Vaslui, Paşcani, expoziţii şi vitrine ale cărţii chineze. Zilnic, aceste expoziţii sunt vizitate de sute de cumpărători. In ultimul timp, prin librăriile ieșene au fost vindute numeroase exemplare din operele lui Mao Tze-dun, lucrări ale scri­itorilor din R. P. Chineză, printre care „Răsare soarele deasupra rîului Sangan, de Din Lin, „Deceniu furtunos" de Huan-ai, „Fiii şi fiicele Chinei“ de Juan Tzin şi Cun Tziue şi altele. De asemenea, oamenii muncii manifestă mult interes pentru cărţile scriitorilor noştri şi ale ce­lor din alte ţări, care au vizitat R. P. Chineză. (Agerpres) „Festivalul Filmului Chinez* In cadrul, „Festivalului Filmului Chi­nez", organizat cu prilejul împlinirii a 6 ani de la proclamarea R. P. Chineze, la cinematograful „Patria" a fost prezen­tat joi seara filmul artistic „Scrisoarea cifrată". Această nouă producţie a studiourilor cinematografice din R. P. Chineză redă eroismul unui băieţaş, fiu de păstor, care trimis de tatăl său să ducă o scrisoare secretă comandantului unui detaşament al Armatei Populare Chineze de Eliberare, se strecoară cu dibăcie prin poziţiile ina­micului şi izbuteşte să-şi ducă la înde­plinire primejdioasa misiune. Filmul emo­ţionează prin autenticul situaţiilor, prin jocul excepţional al copilului. Filmul artistic chinez „Scrisoarea cifra­tă“ este realizat in studiourile cinemato­grafice din Sanhai după scenariul lui Cian Cian-Lian. Regia filmului aparţine lui Si Hui, iar muzica a fost compusă de Huan Ji-d­an. Din distribuţie fac parte Tzai Yuan­­yuan, Sun Si, Cian Yui, Cin Po-sun, Tien Sun şi alţii. Filmul „Scrisoarea cifrată" a fost pri­mit cu căldură de spectatori. In Editura de stat pentru Literatură politică a apărut: MAO TZE-DUN _ CU PRIVIRE LA PRACTICA Ediţia a II-a 30 pag. 40 bani Bazarul cârţii chineze „Vineri 1 octombrie 1954, cu prilejul celei de a 5-a aniversări a proclamării Republicii Populare Chineze şi în cadrul săptămînii Culturii Chineze“, are loc la Librăria Noastră nr. 1 din cal. Victoriei 43—45, la orele 18, deschiderea festivă a bazarului Cărţii Chineze. Cuvîntul de deschidere va fi rostit de poetul Eugen Frunză, secretar al Uniunii Scriitorilor din R.P.R.“. (Agerpres) „Scînteia tineretului“ 1 octombrie 1954 Pag. 3-a

Next