Scînteia Tineretului, noiembrie 1954 (Anul 9, nr. 1716-1740)
1954-11-02 / nr. 1716
Politica partidului şi guvernului nostru urmăreşte ridicarea nivelului de trai al celor ce muncesc, prin consolidarea şi dezvoltarea sectorului socialist al economiei naţionale, prin ridicarea producţiei şi productivităţii muncii pe baza introducerii tehnicii celei mai înaintate. Mărturia vie a înzestrării întreprinderilor noastre cu tehnica modernă, cu maşini perfecţionate, automatizarea şi electrificarea proceselor de producţie o constituie sporirea an de an a investiţiilor alocate în acest scop. Bugetul de stat pe 1954 prevede pentru finanţarea investiţiilor 26,6 la sută din totalul cheltuielilor bugetare. O bună parte din aceste investiţii sunt prevăzute pentru introducerea tehnicii noi. Introducerea tehnicii noi, în socialism se face în scopul sporirii productivităţiimuncii, în scopul uşurării muncii, în scopul obţinerii unei producţii din ce în ce mai mari, la un preţ de cost cît mai scăzut, învederea satisfacerii cerinţelor mereu crescînde ale oamenilor muncii. Introducerea tehnicii noi în socialism este strâns legată de legea economică fundamentală a socialismului. In capitalism, introducerea tehnicii noi se face în scop cu totul diferit. Capitalistul înlocuieşte munca manuală cu cea mecanică, introduce o maşină perfecţionată în locul celei învechite numai atunci cînd aceasta îi asigură maximum de profit. Dacă profitul maxim este asigurat de munca manuală sau de maşinile vechi, care încă nu s-au uzat definitiv, capitalistul nu introduce pentru nimic inovaţiile sau perfecţionările tehnicii. In capitalism legea economică fundamentală a capitalismului contemporan constituie o puternică frînă în dezvoltarea progresului tehnic. In socialism introducerea de maşini şi Utilaje noi, perfecţionate constituie un factor hotărîtor pentru creşterea productivităţii muncii. In aceeaşi unitate de timp (săptămînă, schimb, oră etc.) un muncitor lucrînd la o maşină perfecţionată produce mai mult decit producea cu vechea maşină sau manual. Aceasta asigură nu numai obţinerea unei producţii sporite dar şi sporirea cîştigului fiecărui muncitor. Iată de ce în socialism spre deosebire de capitalism oamenii primesc cu bucurie orice descoperire şi inovaţie care contribuie la dezvoltarea procesului tehnic, ei înşişi fiind aceia care aduc preţioase inovaţii şi raţionalizări în procesul de producţie. înzestrarea Întreprinderilor cu tehnica modernă influenţează în mod direct creşterea producţiei şi îmbunătăţeşte condiţiile de muncă şi de trai ale muncitorilor. Aceste rezultate pot fi mult mai eficace dacă odată cu înzestrarea întreprinderilor cu tehnica modernă se duce o luptă susţinută pentru folosirea raţională a maşinilor, agregatelor şi dispozitivelor cu ajutorul cărora întreprinderile îşi desfăşoară procesul lor de producţie. Folosirea raţională a tehnicii înseamnă utilizarea completă a capacităţii de producţie a maşinilor, prelungirea duratei lor de funcţionare etc. Care sunt căile cu ajutorul cărora putem folosi complet capacitatea de producţie a maşinilor, cu ajutorul cărora putem prelungi durata lor de funcţionare, cu ajutorul cărora putem folosi raţional tehnica cu care este înzestrată industria noastră? ★ O bună folosire a maşinilor şi utilajului se poate obţine prin organizarea reparării lor la timp şi în bune condiţiuni, prin organizarea locului de muncă, îngrijirea maşinilor şi utilajelor, îndeplinirea ritmică a planului de producţie şi întărirea disciplinei în muncă. De asemenea trebuie avut în vedere că atît introducerea tehnicii noi cît şi folosirea completă a tehnicii existente în întreprinderi depinde în mare măsură de nivelul tehnicoprofesional al cadrelor, de măsura în care se extinde şi se generalizează experienţa înaintată şi se introduc inovaţiile. Cînd maşinile sunt reparate în termen, după grafic, se evită defectările şi stagnările în cursul procesului de producţie. In legătură cu reparaţiile, odată cu executarea lor la timp, se pune şi problema scurtării timpului în care se execută reparaţiile, fără însă a dăuna calităţii acestora. La întreprinderea „13 Decembrie“ din Capitală, de pildă, datorită faptului că reparaţiile periodice şi capitale au fost executate la timp şi cu spirit de răspundere, în anii 1953—1954 procentul de defecţiuni a scăzut la mai puţin de jumătate faţă de anii precedenţi. In acest an colectivul secţiei de ateliere a trecut — pe baza experienţei sovietice la efectuarea reparaţiilor din mers, ceea ce dă întreprinderii posibilitatea să-şi mărească considerabil producţia de ulei. Repararea la timp şi în bune condiţiuni a maşinilor şi a utilajului constituie o importantă rezervă internă care poate fi folosită de către tineret în fiecare întreprindere în vederea asigurării desfăşurării procesului de producţie fără întreruperi, în vederea obţinerii unei cantităţi mai mari de produse fabricate. Utilizarea la maximum a capacităţii de producţie a maşinilor, depinde în mare măsură de buna organizare a locului de muncă. Există tineri care nu dau importanţa cuvenită organizării locului de muncă. Piesele care trebuiesc prelucrate sunt răvăşite în jurul maşinii, sculele din dulap stau aruncate la voia întîmplării, şpanul nu este degajat ş.a.m.d. Toate acestea stînjenesc mişcările muncitorului, îl încurcă. O bună organizare a locului de muncă presupune ca fiecare muncitor să aibă grijă ca piesele pe care le prelucrează să fie aşezate la îndemîna şi în ordinea în care ele vor fi lucrate. De asemenea sculele, cuţitele, aparatele de măsurat, cheile etc. să fie şi ele aşezate după necesităţi într-o ordine perfectă, pentru ca în decursul procesului de producţie muncitorul să nu fie nevoit să oprească maşina pentru a căuta sculele de care are nevoie. Curăţenia la locul de muncă este şi ea o condiţie de seamă in lupta pentru sporirea producţiei şi productivităţii muncii. Pentru ca utilajul să fie pe deplin folosit, odată cu organizarea locului de muncă, trebuie acordată o atenţie deosebită şi aprovizionării locului de muncă. Proasta organizare a aprovizionării locului de muncă poate provoca opriri. Pentru a evita acest lucru, conducerea întreprinderilor trebuie să se îngrijească să existe o deplină concordanţă între planul de producţie şi cel de aprovizionare şi să organizez transporturile în interiorul uzinei. Folosind mai bine maşinile şi timpul de lucru, îmbunătăţind aprovizionarea locurilor de muncă cu piesele şi materialul necesar, muncitorii şi tehnicienii atelierelor de locomotive şi vagoane din Oraşul Stalin au obţinut o sporire a productivităţii muncii cu mai mult de 15 la sută faţă de prevederile, planului, realizînd economii de peste 300.000 lei. Aceasta a făcut posibilă reducerea preţului de cost cu 4,5 la sută. Buna îngrijire a maşinilor, precum şi întărirea disciplinei în muncă, constituie de asemenea un factor important care contribuie la mai buna utilizare a utilajului şi la prelungirea duratei de funcţionare a maşinilor. De pildă, la întreprinderea textilă „Teba“ din Arad, în vederea îmbunătăţirii îngrijirii utilajului s-au organizat brigăzi însărcinate cu curăţirea şi ungerea maşinilor. Astfel, în grafic se prevede ca la războaiele automate ungerea să se facă de trei ori pe săptămînă, precum şi la terminarea urzelii, iar la războaiele vopsite ungerea să se facă de 2 ori pe săptămînă şi odată la terminarea urzelii. în întreprinderile industriale procesele de producţie sînt complexe. Producţia unei secţii este condiţionată de ceea ce i se livrează ca semifabricat de alte secţii. Dacă într-o secţie o parte din muncitori lipsesc, consecinţa acestui fapt este nu numai că secţia respectivă nu-şi îndeplineşte la timp planul, dar nici secţia care trebuie să primească semifabricatele de la prima secţie nu-şi poate îndeplini planul. Iată de ce organizaţiilor U.T.M. din fiecare întreprindere le revine sarcina să ducă o muncă permanentă de educare a tineretului în vederea întăririi disciplinei în muncă şi să critice cu tărie cazurile de indisciplină, lipsurile nemotivate, întîrzierile, plimbările fără rost. Un alt factor care contribuie la folosirea deplină a tehnicii cu care sunt înzestrate întreprinderile noastre îl constituie ridicarea nivelului tehnic profesional al cadrelor. Muncitorii şi tehnicienii care dobîndesc cunoştinţa tot mai largi în meseria pe care o practică, folosesc mai bine capacitatea de producţie a maşinii la care lucrează, întrebuinţează raţional timpul de lucru, dau produse de mai bună calitate, aplică în mod creator cuceririle ştiinţei şi tehnicii înaintate. Creşterea de noi cadre calificate de muncitori, tehnicieni şi ingineri, ridicarea permanentă a cunoştinţelor tehnico-profesionale ale cadrelor existente constituie o rezervă foarte importantă a creşterii producţiei şi productivităţii muncii în fiecare întreprindere in parte. Creşterea de noi cadre calificate constituie de asemenea o condiţie esenţială în muncă pentru o mai bună folosire a maşinilor cu care este înzestrată întreprinderea, dar şi pentru introducerea de noi maşini perfecţionate Au fost cazuri cînd deşi întreprinderea a primit utilaj nou, acesta nu a putut fi pe deplin folosit datorită faptului că nu existau cadrele cu calificarea pe care o necesită noile maşini. Datorită acestui fapt, capacitatea de producţie a acestor maşini nu poate fi folosită pe deplin, productivitatea muncii nu creşte deşi maşinile permit acest lucru, normele de producţie nu sunt îndeplinite, cîştigul muncitorului nu creşte. Maşinile şi utilajele din ce în ce mai perfecţionate care se introduc în întreprinderile noastre nu pot fi mînuite decit de oameni care şi-au însuşit tehnica nouă, care şi-au însuşit o înaltă calificare. Aceasta asigură o mai bună folosire a capacităţii de producţie a utilajului, economisirea de materii prime şi materiale, precum şi o mai bună organizare a muncii. în acest scop, organizaţiile U.T.M. din întreprinderi pot să organizeze o acţiune sistematică de lămurire în rîndurile tineretului asupra necesităţii calificării. Tineretul trebuie mobilizat să studieze lucrări tehnice de specialitate, să participe la conferinţele cu subiect tehnic, să caute să-şi ridice necontenit calificarea, însuşindu-şi bogata experienţă a maiştrilor, muncitorilor experimentaţi şi inovatorilor în producţie de la locul de muncă respectiv. Organizaţiile U.T.M. au datoria să iniţieze şi să propună conducerilor întreprinderilor organizarea cursurilor de minim tehnic prin care să se ridice calificarea tineretului, în întreprinderile în care există această preocupare se obţin rezultate bune. De pildă, la fabrica „Triumf“ din Cluj introducerea unor maşini şi a unui utilaj nou, de înaltă tehnicitate, a fost însoţită de organizarea unei acţiuni temeinice de ridicare a calificării muncitorilor. în consecinţă, muncitoarele Rozalia Rimot, care lucrează la un strung automat şi Ana Sebe care lucrează la o maşină de filetat, aplicînd cunoştinţele dobîndite, îşi depăşesc zilnic norma cu 100 la sută. Extinderea şi generalizarea experienţei înaintate precum şi introducerea inovaţiilor constituie unul din cele mai importante mijloace pentru asigurarea bunei folosiri a tehnicii. A extinde experiența înaintată, a introduce metodele sovietice înaintate de lucru, înseamnă a studia ce metodă se poate aplica în întreprinderea sau ramura respectivă, a populariza aceste metode pe diferite căi — consfătuiri de producţie, schimburi de experienţă, cabinete tehnice, ziare de uzină, afişe etc., a crea condiţiile tehnico-organizatorice corespunzătoare pentru extinderea acestor metode pe bază de plan, a organiza popularizarea şi stimularea muncitorilor care lucrează după metodele înaintate. Care este importanţa introducerii metodelor înaintate de lucru, se poate vedea din următorul exemplu : Pînă nu de mult, în secţia confecţii de la fabrica ,,Tricotajul Roşu“ din Arad, munca era organizată după metoda în bandă rulantă. Folosirea acestei metode, care permite realizarea unei înalte productivităţi a muncii, avea însă unele mici neajunsuri. Lucrul în bandă făcea ca în executarea fazelor de lucru, muncitorii cei mai buni în producţie să-i aştepte pe cei mai slabi. Lipsa unui muncitor de la lucru provoca de asemenea greutăţi în desfăşurarea normală a planului tehnologic. Pentru înlăturarea acestor neajunsuri, colectivul de conducere al întreprinderii — în urma unui schimb de experienţă cu muncitorii şi tehnicienii fabricii de confecţii „Gh. Gheorghiu-Dej“ din Capitală a trecut la aplicarea metodei de lucru „prodsincron“. Muncitorii secţiei confecţii care au aplicat primii această metodă au reuşit să sporească producţia zilnică cu peste 80 la sută. O importanţă deosebită pentru înlocuirea muncii manuale cu cea mecanică, pentru uşurarea muncii şi în acelaşi timp pentru creşterea productivităţii ei o constituie mica mecanizare. Avantajul micii mecanizări constă în aceea că ea nu cere investiţii mari şi se realizează de obicei din resursele existente în întreprinderi. Folosirea tuturor căilor care contribuie la o mai bună utilizare a tehnicii în întreprinderile noastre are o importanţă deosebită pentru faptul că prin aceasta se asigură îndeplinirea planului la toţi indicii, se asigură concentrarea eforturilor în vederea realizării obiectivelor puse de partid şi guvern în vederea dezvoltării economiei şi ridicării nivelului de trai al celor ce muncesc. E. PRAHOVEANU CONSULTAŢIE Rezerve interne ale _ NOI FILME ROMÂNEŞTI --------- Zilele acestea cinematografia noastră se înfăţişează cu noi realizări înaintea spectatorilor. Astfel rulează partea a doua — „Răsare soarele“ — a filmului „Nepoţii gornistului“ (regia Dinu Negreanu), cuprinzătoare evocare a luptelor eroice purtate de cei mai buni fii ai poporului — comuniștii — pentru făurirea fericirii celor ce muncesc. Un alt film artistic — acesta de scurt metraj — este comedia „Cu Marincea e ceva“, realizat de tînărul regizor Gh. Turcu — care rulează într-un program comun cu două noi filme documentare : „Printre marinarii noştri“, film în culori, realizat de Mirel Ilieşu şi „Oameni de pe Valea Bistriţei“, creat de regizorul I. Rodan, precum şi cu filmul de desene animate „Fluieraşul fermecat“. Pentru oamenii muncii cele două programe de noi filme româneşti constituie un eveniment artistic de o importanţă deosebită. Fotografiile noastre înfăţişează prima, un cadru din filmul „Răsare soarele“ („Nepoţii gornistului“, partea doua), iar a doua un cadru din documentarul „Oameni de pe Valea Bistriţei“. PE DRUMUL BUNEI STĂRI Cîteva socoteli simple Mă aflu în sediul G.A.C. „1907“ din Slobozia Mîndra, raionul Turnu Măgurele, în biroul contabilităţii. Contabilul şi cu ajutoarele sale lucrează de zor. Mă apropii uşor de masa la care lucrează tovarăşul Voicu Alexandru şi urmăresc din curiozitate calculele pe care le face. O sumedenie de cifre m-au uimit de’ la început. Am văzut că multe familii din gospodăria noastră iau venituri mari. Aceasta m-a determinat să-i cer voie să fac și eu cîteva socoteli. Am luat la întîm-plare familia lui Emanoil Bojică, compusă din: 1. Bojică E. Ilie cu 242,60 zile-muncă. 2. Bojică Emanoil cu 133,55 zile-muncă. 3. Bojică E. Ioana cu 103,15 zile-muncă. 4. Bojică Arina cu 73,90 zile-rmuncă. 5. Bojică Leontina cu 110,80 zile-muncă. Total = 664. zile-muncă., Aceste zile-muncă ,sînt efectuate pînă la data de 15 septembrie. Pentru fiecare zi muncă membrii gospodăriei noastre vor primi cite 1.500 kg. cartofi. Prin urmare familia Bojică va primi 996 kg. Pentru alte regiuni această cantitate de cartofi este foarte normală, însă pentru noi este ceva uimitor, deoarece în trecut fiecare familie își punea doar cîteva cuiburi de cartofi pe lingă casă și cartoful era un aliment rar. în continuare, am făcut socoteala cartofilor ce revine familiei tov. Geampalia Stancu, compusă din 6 membri care muncesc efectiv. Ei au efectuat pînă la 15 septembrie 796,90 zile-muncă pentru care vor primi 1195,350 kg. cartofi. Un alt lucru care m-a uimit a fost cantitatea de ceapă pe care au primit-o colectiviştii noştri. Ei au primit cîte 0,500 kg. ceapă de zi-muncă ceea ce înseamnă sute de kilograme pentru fiecare familie în parte. La fel au mai primit cîte 300 gr. mazăre şi cîte 140 gr. fasole pentru fiecare zi-muncă. Membrii colectivei au de primit 800 gr. miere la suta de zilemuncă, cîte 800 gr. brînză tot la suta de zile-muncă. Vor mai primi 800 gr. lînă pentru suta de zile-muncă, precum şi mere din livadă. In ceea ce priveşte griul, colectiviştii au primit la avansul de 40 la sută, cîte 2.500 kg. la zi-muncă. La fel au primit şi porumbul şi uleiul produs din floarea-soarelui. Peste puţin timp ei vor primi şi produsele frumoasei grădini de zarzavat. Pe lingă toate acestea colectiviştii au mai primit ca avans cîte 3 lei pentru fiecare zi-muncă. Toate aceste date m-au determinat să fac o comparaţie între viaţa din gospodăria colectivă şi viaţa din afara ei. Dacă pentru o zi-muncă fiecare colectivist primeşte cîte 5 kg. grîu, familia Bojică va primi cca. 4.000 kg. grîu. Din acest grîu ei nu vor trebui să folosească niciun bob pentru semănat, nu vor avea de dat cotă, nu vor plăti impozit, ei nu vor trebui să vîndă griul pentru a cumpăra zarzavat, sau pentru plata vitelor la pășunat, repararea carului, a plugului sau a altor unelte Deci acest grîu este numai pentru mâncare, iar surplusul îl vor vinde pentru satisfacerea diferitelor nevoi familiare. De asemenea, cantitatea de porumb pe care o vor primi, o vor, putea folosi la fel. Emanoil Bojică, ca şi alţi colectivişti, a făcut în vara aceasta 30.000 de cărămizi, plus alt material care-l va folosi la construirea unei case noi în primăvara viitoare. Pentru iarnă mulţi colectivişti s-au îngrijit să crească cîte un porc şi păsări pe lingă casă, unii mai au proprietate personală o vacă cu lapte şi oi. Colectiviştii mai au însă şi alte avantaje. Vara copiii lor merg la grădiniţă unde sunt hrăniţi şi educaţi bine, iar bătrînii primesc 2% din venitul gospodăriei. Din datele de mai sus cred că fiecare îşi dă seama că o familie care lucrează cu dragoste în gospodăria colectivă duce cu adevărat o viaţă fericită. Corespondent A. POMPILIU In anii regimului democrat-popular, odată cu dezvoltarea creşterii animalelor s-a mărit şi numărul adăposturilor pentru animale. Aceste construcţii noi, luminoase şi încăpătoare asigură condiţii optime pentru creşterea animalelor, iar, mecanizarea din ce în ce mai mare a proceselor de producţie uşurează mult munca îngrijitorilor de animale. In fotografie: Interiorul grajdului de vaci al gospodăriei agricole de stat Pantelimon, regiunea Bucureşti. Sârhiltoflrpa bokinului viitor în ziua cînd a socotit că lucrurile merg bine şi că oamenii sînt hotărîţi, Oprea Florea şi-a luat merinde de drum şi pe la cumpăna nopţii a pornit-o spre raion. A ajuns în Tîrgu Cărbuneşti odată cu ivirea zorilor şi s-a oprit la comitetul raional de partid. Cînd a sosit primul secretar, a intrat la el şi, i-a spus de-a dreptul: — Tovarăşe Savu, înainte de a veni la partid am stat de vorbă cu tovarăşii din organizaţia de bază, am cumpănit lucrurile şi am socotit că sînt create toate condiţiile pentru ca la noi în Logreşti să ia fiinţă o întovărăşire. Tovarăşul Mircea Savu, primul secretar al comitetului raional de partid a scos din sertarul biroului un dosar, a citit o filă unde erau multe cuvinte subliniate cu creionul roşu şi, după un scurt răgaz, a spus : — Sînteţi vasăzică 23 familii. Mitruţoiu Ion, Stoienescu Constantin, Perescu Petre, candidatul de partid Popescu Constantin da, sînt oameni de nădejde. — Sînt mulţi oameni denădejde la noi în Logreşti, tovarăşe secretar şi am hotărît să facem curînd inaugurarea. Primul secretar al comitetului raional de partid, se lumină la faţă. Era bucuros că nu greşise atunci cînd spusese despre Oprea Florea că e un om hotărît şi energic, un comunist de toată isprava. — Ia spune-mi tovarăşe Oprea, ce se aude cu mijlocaşul Croitoru Victor ? Oprea Florea se gîndise şi pe drum că primul secretar o să-l întrebe despre acest Croitoru Victor, care la o vreme se hotărise să intre în întovărăşire, pentru ca mai tîrziu să cadă la îndoială şi să spună că el mai aşteaptă, mai stă de o parte, să vadă ce ispravă o să facă alţii care sînt mai cutezători decit el. — Tovarăşe secretar — vorbi Oprea Florea — cu Croitoru Victor e o întreagă poveste. E un ţăran harnic, un gospodar bun, dar încă nu s-a hotărît pe de-a întregul să vină alături de noi. ★ Acum cîtva timp în satul Logreşti, au venit oaspeţi din toate satele şi comunele învecinate. Erau cu toţii peste 700. Veniseră să sărbătorească împreună ziua în care 23 familii de ţărani muncitori cu gospodării mici şi mijlocii pornesc pe drumul bunei stări, muncindu-şi pămîntul cu tractoarele S.M.T.-ului. Au cîntat muzicile şi întovărăşiţii au jucat, bucurîndu-se de realizarea gîndului ce-i frămînta de multă vreme. Erau doar 23 familii şi oamenii se simţeau mai puternici decît în vremea cînd munceau pa fîşiile de pămînt răzleţite. Au să se simtă şi mai puternici în ziua cînd alte familii vor veni la sediul întovărăşirii şi vor spune : — Primiţi-ne alături de voi. Locul nostru este în întovărăşire. Să dobîndim împreuna, prin munca noastră belşugul şi fericirea La inaugurare, a luat cuvîntul tovarăşul Mircea Savu primul secretar al comitetului raional de partid, preşedinţi al întovărăşirilor şi gospodăriilor agricole colective din satele învecinate, Oprea Florea pe care întovărăşiţii din Logreşti l-au ales preşedinte şi alţii. ★ Tovarăşul Oprea Constantin, secretarul organizaţiei de bază din comuna Tîrgu Logreşti, e un om tare vesel. După ce le-a vorbit celor adunaţi la frumoasa sărbătoare despre cele 36 care de porumb recoltate de întovărăşiţi de pe 3, hectare de pămînt, a ridicat în mină o tulpină de porumb cu care venise din satul lui. , — Priviţi fraţilor — a spus el — pe acest fir de porumb au crescut 6 drugi. Treceţi porumbul din mină în mînă, cercetaţi-l şi pe urmă mi-l daţi înapoi. Nu de alta, dar e al întovărăşiţilor din Tîrgu Logreşti, a crescut pe pămîntul lor. Mie mi l-au dat cu împrumut şi trebuie să-l dau înapoi. Au rîs unii de gluma vorbitorului, dar au căzut pe gînduri. Cine a mai văzut pe locurile răzleţite, porumbeh , drugi mari şi sănătoase? Nimeni! Şi în ziua aceea, Oprea a umblat tot timpul cu firul de porumb în mînă şi l-a arătat oamenilor. ★ Cînd sărbătoarea inaugurării întovărăşirii din satul Logreşti, era în toi, s-a petrecut un lucru pe care mulţi o să-l ţină minte vreme îndelungată. ■ >■ ■ Şi-a făcut loc printre oamenii Croitoru Victor — ţăranul cu gospodărie mijlocie — şi a venit în locul unde Oprea Florea sta de vorbă cu alţi întovărăşiţi. Cîteva clipe nu a putut scoate un cuvînt. A privit o vreme în pămînt, apoi a ridicat capul şi a spus cu glas hotărît: — Am fost un om slab, o recunosc. Am plecat urechea la şoaptele veninoase ale chiaburilor şi am fugit de întovărăşire. Aseară am stat de vorbă şi cu nevasta, am chibzuit împreună şi am găteit calea. Vă rog să mă primiţi în mijloculvostru. Uite am adus şi cererea. Şi în timpul acesta muzica a început să evite cu foc o sîrbă şi apoi o învîrtită. Corespondent LUCIAN ZATTI Să contribuim la crearea de noi gospodării colective şi întovărăşiri An de an, partidul şi guvernul nostru vin cu noi măsuri menite să schimbe tot înspre mai bine, viaţa tuturor celor ce muncesc în ţara noastră. Proiectul de Directive cu privire la dezvoltarea agriculturii în următorii 2—3 ani, arată grija partidului faţă de ridicarea continuă a bunei stări materiale a celor ce muncesc. In decursul acestui an, în urma unei intense munci politice şi organizatorice de lămurire şi convingere a ţărănimii muncitoare duse de organizaţiile de partid, numeroşi ţărani muncitori, printre care şi utemişti şi tineri neutemişti din raionul Lugoj, regiunea Timişoara, au cerut să intre în gospodării agricole colective şi întovărăşiri agricole. In această problemă organizaţiile U.T.M. au adus şi ele, sub conducerea organizaţiilor de partid, o contribuţie însemnată. In urma ajutorului dat de comitetul U.T.M., organizaţiile de bază U.T.M. din comuna Buziaş, au trecut încă din primăvara acestui an la organizarea muncii politice în vederea înscrierii de noi,mimetri în gospodăria colectivă. Studiind amănunţit situaţia din comună, comitetul organizaţiei de bază U.T.M. sprijinit în permanenţă de organizaţia de partid a întocmit un plan de acţiune în vederea muncii de lămurire a ţăranilor muncitori de a intra în gospodăria colectivă. Ei au organizat o adunare deschisă a organizaţiei de bază U.T.M. la care au fost invitaţi şi o mare parte din tinerii neutemişti. Cu acest prilej s-a prelucrat statutul model al G.A.C. şi s-au discutat diferite probleme legate de munca din cadrul gospodăriei colective. în mod deosebit s-a insistat asupra foloaselor pe care le au ţăranii muncitori în urma lucrării în comun a pămîntului şi asupra avantajelor pe care statul, le acordă colectiviştilor. De asemenea, s-a arătat că trebuie respectat cu stricteţe principiul liberului consimţămînt în formarea de noi G.A.C. şi întovărăşiri. Pentru ca cei prezenţi la adunare să înţeleagă mai bine foloasele muncii în colectiv s-au făcut demonstraţii la tablă cu date şi cifre, s-au dat exemple de gospodării colective care au obţinut recolte mai mari la hectar faţă de ţăranii muncitori cu gospodării individuale. Aceste exemple concrete au trezit un mare interes şi au fScăt discuţii însufleţite. Numeroşi tineri utemişti şi ‘neutemişti şi-au manifestat în timpul discuţiilor dorinţa de a intra în gospodăria colectivă. Printre ei au fost utemiştii Durlă Constantin şi Boros Mihai care intr-adevăr au intrat ulterior în gospodărie, fiind urmaţi şi de alţi tineri. Acţonarea generală a organizaţiei de bază U.T.M. a hotărît, să inceapă imediat munca politică de masă pentru atragerea de noi membri în gospodăria agricolă colectivă, muncă ce a făcut ca o parte din ţăranii muncitori din comuna Buziaş să ceară să fie primiţi în rîndurile celorlalţi colectivişti. Printre aceştia sînt: Boroş Ioan, Petcu Carol, Cucoreţ Beniamin şi alţii. Asemenea adunări generale au fost ţinute şi în comunele Niţchidorf, Căpăt, Racova şi altele. In urma acestor adunări o parte din utemişti ca de exemplu Maler Friedric din comuna Niţchidorf, Golimbu Ioan din comuna Căpăt, Carabenci Eva şi Coape Carol din comuna Racova şi mulţi alţii şi-au convins părinţii şi familiile, şi au intrat în gospodăria agricolă colectivă. O rodnică activitate a fost dusă de organizaţia de bâză U.T.M. din comuna Homoş ,unde în urma adunării generale p ■parte di» uterrtişti ca I. Netodea Ilie, Pleşa Vichente, Hone Ana, şi alţii au mers din casă în,, casă şi de la om la om cu munca de agitaţie. în alte zile aceşti agitatori utemişti au mers împărţiţi pe străzi pentru a mobiliza pe ţăranii muncitori la căminul cultural unde urma să se discute despre avantajele şi realizările colectiviştilor din comuna lor La adunare au participat zeci de ţărani muncitori în faţa cărora a fost prelucrat statutul model al G.A.C. după care au urmat întrebări şi discuţii. Roadele acestei munci organizate duse de organizaţia de bază U.T.M. nu au întîrziat să se vadă. Intr-un timpp scurt, un număr de 8 familii de ţărani muncitori au făcut cereri şi au fost primite în cadrul gospodăriei colective, în fruntea lor fiind chiar agitatorii utemişti Pleşa Vichente, Hone Ana şi Netodea Ilie. Dar nu numai în organizaţiile de bază U.T.M. mai sus arătate au fost obţinute rezultate frumoase în ce priveşte înscrierea de noi membri în gospodăria colectivă şi întovărăşiri. Rezultate bune au fost obţinurte şi de organizaţia U.T.M. din comuna Iosifalău unde în urma moneii politice organizate, în ziua de 26 septembrie 1950 a fost inaugurată o nouă gospodărie colectiva care a primiit numele de „Cel de al II-lea Congres al Partidului“. Rezultatele obţinute se datoresc şi aparatului comitetului raional U.T.M. care a îndrumat şi a ajutat în muncă comitetele acestor organizaţii de bază. Pot fi daţi drept pildă instructorii raionali Gavranski Iuliu şi Nică Vasile, care muncesc efectiv în deplasările făcute în sectoarele pe care Ie conduc în vederea creării de noi gospodării colective şi întovărăşiri. Cu toate că în ultimul timp comitetul raional U.T.M. Lugoj a acordat o mai mare atenţie muncii politice pentru crearea de noi G.A.C. şi întovărăşiri, cît şi înscrierii de noi membri în gospodăriile colective existente, respectind liberul consimţămînt al ţăranilor cu gospodării mici şi mijlocii, in munca , sa mai există totuşi lipsuri serioase. Nu toate organizaţiile de bază U.T.M. muncesc organizat, pe baza unui plan de muncă. Exemplu în această privinţă pot fi date organizaţiile U.T.M. din comunele Costeiu, Bîra, Babşa care, cu toate că ar putea să sprijine multuunirea comitetelor de iniţiativă pentru formarea de noi G.A.C .şi întovărăşiri, nu fac aceasta.. Nici instructorii comitetului raional nu muncesc toţi cu spirit de răspundere, ca de exemplu tov. Trut Mihai şi Mitai David, care nu au acordat un ajutor calificat organizaţiilor de bază din sectoarele unde muncesc. Comitetele U.T.M. nu au fost îndrumate în suficientă măsură de a munci în mod organizat. Există şi membri ai biroului raional ca de exemplu tov. Diaconescu Constantin şi Ursu Elena, care nu au îndrumat şi controlat în suficientă măsură, comitetele organizaţiilor de bază U.T.M. de felul cum muncesc acestea în vederea creării de noi G.A.C şi întovărăşiri. La fel tov. Ciritu Ioan, şeful secţiei Şcoli Şi pionieri, în deplasările făCute pe teren nu se ocupă în suficientămăsură de îndrumarea şi ajutorul organizaţiilor de bază în această direcţie, crezînd că această muncă aparţine numai tovarăşilor care răspund de problemele agrare. Aceste lipsuri trebuiesc lichidate imediat. Fiecare utemist are datoria să-şi dea contribuţia maximă la desfăşurarea unei vaste munci de agitaţie politică de masă, să devină un înflăcărat agitator, să fie exemplu personal şi să caute să convingă cît mai mulţi ţărani muncitori de a intra în gospodăriile agricole colective şi întovărăşiri. DUMITRU TOFAN prim secretar al comitetului raional U.T.M. Lugoj