Scînteia Tineretului, noiembrie 1954 (Anul 9, nr. 1716-1740)

1954-11-02 / nr. 1716

Politica partidului şi guvernului nostru u­rmăreşte ridicarea nivelului de trai al celor ce muncesc, prin consolidarea şi dezvoltarea sectorului socialist al econo­miei naţionale, prin ridicarea producţiei şi productivităţii muncii pe baza introdu­cerii tehnicii celei mai înaintate. Mărturia vie a înzestrării întreprinde­rilor noastre cu tehnica modernă, cu ma­şini perfecţionate, automatizarea şi elec­trificarea proceselor de producţie o consti­tuie sporirea an de an a investiţiilor alo­cate în acest scop. Bugetul de stat pe 1954 prevede pentru finanţarea investiţiilor 26,6 la sută din to­talul cheltuielilor bugetare. O bună parte din aceste investiţii sunt prevăzute pentru introducerea tehnicii noi. Introducerea tehnicii noi, în socialism se face în scopul sporirii productivităţii­­muncii, în scopul uşurării muncii, în scopul obţinerii unei producţii din ce în ce mai mari, la un preţ de­ cost cît mai scăzut, în­­vederea satisfacerii cerinţelor mereu crescînde ale oamenilor muncii. Introducerea tehnicii noi în socialism este strâns legată de legea economică funda­mentală a socialismului. In capitalism, introducerea tehnicii noi se face în scop cu totul diferit. Capita­listul înlocuieşte munca manuală cu cea mecanică, introduce o maşină perfecţio­nată în locul celei învechite numai atunci cînd aceasta îi asigură maximum de pro­fit. Dacă profitul maxim este asigurat de munca manuală sau de maşinile vechi, care încă nu s-au uzat definitiv, capita­listul nu introduce pentru nimic inova­ţiile sau perfecţionările tehnicii. In capi­talism legea economică fundamentală a capitalismului contemporan constituie o puternică frînă în dezvoltarea progresului tehnic. In socialism introducerea de maşini şi Utilaje noi, perfecţionate constituie un factor hotărîtor pentru creşterea produc­tivităţii muncii. In aceeaşi unitate de timp (săptămînă, schimb, oră etc.) un muncitor lucrînd la o maşină perfecţionată pro­duce mai mult decit producea cu vechea maşină sau manual. Aceasta asigură nu numai obţinerea unei producţii sporite dar şi sporirea cîştigului fiecărui munci­tor. Iată de ce în socialism spre deosebire de capitalism oamenii primesc cu bucurie orice descoperire şi inovaţie care contri­buie la dezvoltarea procesului tehnic, ei înşişi fiind aceia care aduc preţioase ino­vaţii şi raţionalizări în procesul de pro­ducţie. înzestrarea Întreprinderilor cu tehnica modernă influenţează în mod direct creş­terea producţiei şi îmbunătăţeşte condi­ţiile de muncă şi de trai ale muncitorilor. Aceste rezultate pot fi mult mai eficace dacă odată cu înzestrarea întreprinderilor cu tehnica modernă se duce o luptă sus­ţinută pentru folosirea raţională a maşi­nilor, agregatelor şi dispozitivelor cu aju­torul cărora întreprinderile îşi desfăşoară procesul lor de producţie. Folosirea raţională a tehnicii înseamnă utilizarea completă a capacităţii de pro­ducţie a maşinilor, prelungirea duratei lor de funcţionare etc. Care sunt căile cu ajutorul cărora putem folosi complet capacitatea de producţie a maşinilor, cu ajutorul cărora putem pre­lungi durata lor de funcţionare, cu aju­torul cărora putem folosi raţional tehnica cu care este înzestrată industria noastră? ★ O bună folosire a maşinilor şi utilaju­lui se poate obţine prin organizarea re­parării lor la timp şi în bune condiţiuni, prin organizarea locului de muncă, în­grijirea maşinilor şi utilajelor, îndeplini­rea ritmică a planului de producţie şi în­tărirea disciplinei în muncă. De asemenea trebuie avut în vedere că atît introduce­rea tehnicii noi cît şi folosirea completă a tehnicii existente în întreprinderi de­pinde în mare măsură de nivelul tehnico­­profesional al cadrelor, de măsura în care se extinde şi se generalizează experienţa înaintată şi se introduc inovaţiile. Cînd maşinile sunt reparate în termen, după grafic, se evită defectările şi stag­nările în cursul procesului de producţie. In legătură cu reparaţiile, odată cu exe­cutarea lor la timp, se pune şi problema scurtării timpului în care se execută re­paraţiile, fără însă a dăuna calităţii aces­tora. La întreprinderea „13 Decembrie“ din Capitală, de pildă, datorită faptului că reparaţiile periodice şi capitale au fost executate la timp şi cu spirit de răspun­dere, în anii 1953—1954 procentul de de­fecţiuni a scăzut la mai puţin de jumătate faţă de anii precedenţi. In acest an colec­tivul secţiei de ateliere a trecut — pe baza experienţei sovietice la efectuarea reparaţiilor din mers, ceea ce dă între­prinderii posibilitatea să-şi mărească con­siderabil producţia de ulei. Repararea la timp şi în bune condiţiuni a maşinilor şi a utilajului constituie o importantă rezervă internă care poate fi folosită de către tineret în fiecare între­prindere în vederea asigurării desfăşură­rii procesului de producţie fără întreru­peri, în vederea obţinerii unei cantităţi mai mari de produse fabricate. Utilizarea la maximum a capacităţii de producţie a maşinilor, depinde în mare măsură de buna organizare a locului de muncă. Există tineri care nu dau importanţa cuvenită organizării locului de muncă. Piesele care trebuiesc prelucrate sunt ră­văşite în jurul maşinii, sculele din dulap stau aruncate la voia întîmplării, şpanul nu este degajat ş.a.m.d. Toate acestea stînjenesc mişcările muncitorului, îl încurcă. O bună organizare a locului de muncă presupune ca fiecare muncitor să aibă grijă ca piesele pe care le prelucrează să fie aşezate la îndemîna şi în ordinea în care­ ele vor fi lucrate. De asemenea sculele, cuţitele, aparatele de măsurat, cheile etc. să fie şi ele aşezate după ne­cesităţi într-o ordine perfectă, pentru ca în decursul procesului de producţie mun­citorul să nu fie nevoit să oprească ma­şina pentru a căuta sculele de care are nevoie. Curăţenia la locul de muncă este şi ea o condiţie de seamă in lupta pentru sporirea producţiei şi productivităţii mun­cii. Pentru ca utilajul să fie pe deplin fo­losit, odată cu organizarea locului de muncă, trebuie acordată o atenţie deose­bită şi aprovizionării locului de muncă. Proasta organizare a aprovizionării locu­lui de muncă poate provoca opriri. Pen­tru a evita acest lucru, conducerea între­prinderilor trebuie să se îngrijească să existe o deplină concordanţă între planul de producţie şi cel de aprovizionare şi să organizez transporturile în interiorul uzinei. Folosind mai bine maşinile şi timpul de lucru, îmbunătăţind aprovizionarea locurilor de muncă cu piesele şi materia­lul necesar, muncitorii şi tehnicienii ate­lierelor de locomotive şi vagoane din Oraşul Stalin au obţinut o sporire a pro­ductivităţii muncii cu mai mult de 15 la sută faţă de prevederile, planului, reali­­zînd economii de peste 300.000 lei. Aceasta a făcut posibilă reducerea preţului de cost cu 4,5 la sută. Buna îngrijire a maşinilor, precum şi întărirea disciplinei în muncă, constituie de asemenea un factor important care contribuie la mai buna utilizare a utila­jului şi la prelungirea duratei de func­ţionare a maşinilor. De pildă, la întreprin­derea textilă „Teba“ din Arad, în vederea îmbunătăţirii îngrijirii utilajului s-au or­ganizat brigăzi însărcinate cu curăţirea şi ungerea maşinilor. Astfel, în grafic se prevede ca la războaiele automate unge­rea să se facă de trei ori pe săptămînă, precum şi la terminarea urzelii, iar la războaiele vopsite ungerea să se facă de 2 ori pe săptămînă şi odată la terminarea urzelii. în întreprinderile industriale procesele de producţie sînt complexe. Producţia unei secţii este condiţionată de ceea ce i se livrează ca semifabricat de alte sec­ţii. Dacă într-o secţie o parte din munci­tori lipsesc, consecinţa acestui fapt este nu numai că secţia respectivă nu-şi înde­plineşte la timp planul, dar nici secţia care trebuie să primească semifabricatele de la prima secţie nu-şi poate îndeplini planul. Iată de ce organizaţiilor U.T.M. din fiecare întreprindere le revine sarcina să ducă o muncă permanentă de educare a tineretului în vederea întăririi disci­plinei în muncă şi să critice cu tărie ca­zurile de indisciplină, lipsurile nemoti­vate, întîrzierile, plimbările fără rost. Un alt factor care contribuie la folosirea deplină a tehnicii cu care sunt înzestrate întreprinderile noastre îl constituie ridi­carea nivelului tehnic profesional al ca­drelor. Muncitorii şi tehnicienii care do­­bîndesc cunoştinţa tot mai largi în me­seria pe care o practică, folosesc mai bine capacitatea de producţie a maşinii la care lucrează, întrebuinţează raţional timpul de lucru, dau produse de mai bună cali­tate, aplică în mod creator cuceririle ştiinţei şi tehnicii înaintate. Creşterea de noi cadre calificate de muncitori, tehnicieni şi ingineri, ridicarea permanentă a cunoştinţelor tehnico-profe­­sionale ale cadrelor existente constituie o rezervă foarte importantă a creşterii producţiei şi productivităţii muncii în fie­care întreprindere in parte. Creşterea de noi cadre calificate cons­tituie de asemenea o condiţie esenţială în muncă pentru o mai bună folosire a maşinilor cu care este înzestrată între­prinderea, dar şi pentru introducerea de noi maşini perfecţionate Au fost cazuri cînd deşi întreprinderea a primit utilaj nou, acesta nu a putut fi pe deplin folo­sit datorită faptului că nu existau cadrele cu calificarea pe care o necesită noile ma­şini. Datorită acestui fapt, capacitatea de producţie a acestor maşini nu poate fi folosită pe deplin, productivitatea muncii nu creşte deşi maşinile permit acest lu­cru, normele de producţie nu sunt înde­plinite, cîştigul muncitorului nu creşte. Maşinile şi utilajele din ce în ce mai perfecţionate care se introduc în între­prinderile noastre nu pot fi mînuite de­cit de oameni care şi-au însuşit tehnica nouă, care şi-au însuşit o înaltă calificare. Aceasta asigură o mai bună folosire a capacităţii de producţie a utilajului, eco­nomisirea de materii prime şi materiale, precum şi o mai bună organizare a mun­cii. în acest scop, organizaţiile U.T.M. din întreprinderi pot să organizeze o acţiune sistematică de lămurire în rîndurile tine­retului asupra necesităţii calificării. Tine­­retul trebuie mobilizat să studieze lucrări tehnice de specialitate, să participe la con­ferinţele cu subiect tehnic, să caute să-şi ridice necontenit calificarea, însuşindu-şi bogata experienţă a maiştrilor, muncito­rilor experimentaţi şi inovatorilor în pro­ducţie de la locul de muncă respectiv. Or­ganizaţiile U.T.M. au datoria să iniţieze şi să propună conducerilor întreprinderi­lor organizarea cursurilor de minim teh­nic prin care să se ridice calificarea ti­neretului, în întreprinderile în care există această preocupare se obţin rezultate bune. De pildă, la fabrica „Triumf“ din Cluj intro­ducerea unor maşini şi a unui utilaj nou, de înaltă tehnicitate, a fost însoţită de or­ganizarea unei acţiuni temeinice de ridi­care a calificării muncitorilor. în conse­cinţă, muncitoarele Rozalia Rimot, care lucrează la un strung automat şi Ana Sebe care lucrează la o maşină de filetat, aplicînd cunoştinţele dobîndite, îşi depă­şesc zilnic norma cu 100 la sută. Extinderea şi generalizarea experienţei înaintate precum şi introducerea inova­ţiilor constituie unul din cele mai impor­tante mijloace pentru asigurarea bunei folosiri a tehnicii. A extinde experiența înaintată, a introduce metodele sovietice înaintate de lucru, înseamnă a studia ce metodă se poate aplica în întreprinderea sau ramura respectivă, a populariza aceste metode pe diferite căi — consfătuiri de producţie, schimburi de experienţă, ca­binete tehnice, ziare de uzină, afişe etc., a crea condiţiile tehnico-organizatorice corespunzătoare pentru extinderea acestor metode pe bază de plan, a organiza popu­larizarea şi stimularea muncitorilor care lucrează după metodele înaintate. Care este importanţa introducerii me­todelor înaintate de lucru, se poate ve­dea din următorul exemplu : Pînă nu de mult, în secţia confecţii de la fabrica ,,Tri­cotajul Roşu“ din Arad, munca era orga­nizată după metoda în bandă rulantă. Folosirea acestei metode, care permite realizarea unei înalte productivităţi a muncii, avea însă unele mici neajunsuri. Lucrul în bandă făcea ca în executarea fazelor de lucru, muncitorii cei mai buni în producţie să-i aştepte pe cei mai slabi. Lipsa unui muncitor de la lucru provoca de asemenea greutăţi în desfăşurarea normală a planului tehnologic. Pentru înlăturarea acestor neajunsuri, colectivul de conducere al întreprinderii — în urma unui schimb de experienţă cu muncitorii şi tehnicienii fabricii de confecţii „Gh. Gheorghiu-Dej“ din Capitală­­ a trecut la aplicarea metodei de lucru „prod­­sincron“. Muncitorii secţiei confecţii care au aplicat primii această metodă au reu­şit să sporească producţia zilnică cu peste 80 la sută. O importanţă deosebită pentru înlocui­rea muncii manuale cu cea mecanică, pen­tru uşurarea muncii şi în acelaşi timp pentru creşterea productivităţii ei o cons­tituie mica mecanizare. Avantajul micii mecanizări constă în aceea că ea nu cere investiţii mari şi se realizează de obicei din resursele existente în întreprinderi. Folosirea tuturor căilor care contribuie la o mai bună utilizare a tehnicii în în­treprinderile noastre are o importanţă deosebită pentru faptul că prin aceasta se asigură îndeplinirea planului la toţi indicii, se asigură concentrarea eforturi­lor în vederea realizării obiectivelor puse de partid şi guvern în vederea dezvoltă­rii economiei şi ridicării nivelului de trai al celor ce muncesc. E. PRAHOVEANU CONSULTAŢIE R­ezerve interne ale _ NOI FILME ROMÂNEŞTI --------- Zilele acestea cinematografia noastră se înfăţişează cu noi realizări înaintea spectatorilor. Astfel rulează partea a doua — „Răsare soarele“ — a filmului „Nepoţii gornistului“ (regia Dinu Negreanu), cu­prinzătoare evocare a luptelor eroice purtate de cei mai buni fii ai poporului — comuniștii — pentru făurirea fericirii celor ce muncesc. Un alt film artistic — acesta de scurt metraj — este co­media „Cu Marincea e ceva“, realizat de tînărul regizor Gh. Turcu — care rulează într-un program comun cu două noi filme documentare : „Printre marinarii noştri“, film în culori, realizat de Mirel Ilieşu şi „Oameni de pe Valea Bis­triţei“, creat de regizorul I. Rodan, precum şi cu filmul de desene animate „Fluieraşul fermecat“. Pentru oamenii muncii cele două programe de noi filme româneşti constituie un eveniment artistic de o im­portanţă deosebită. Fotografiile noastre înfăţişează­­ prima, un cadru din filmul „Răsare soarele“ („Nepoţii gornistului“, partea doua), iar a doua un cadru din documentarul „Oameni de pe Valea Bistriţei“. PE DRUMUL BUNEI STĂRI Cîteva socoteli simple Mă aflu în sediul G.A.C. „1907“ din Slo­bozia Mîndra, raionul Turnu Măgurele, în biroul contabilităţii. Contabilul şi cu ajutoarele sale lucrează de zor. Mă apro­pii uşor de masa la care lucrează tovară­şul Voicu Alexandru şi urmăresc din cu­riozitate calculele pe care le face. O su­medenie de cifre m-au uimit de’ la­ în­ceput. Am văzut că multe familii din gos­podăria noastră iau venituri mari. Acea­sta m-a determinat să-i cer voie să fac și eu cîteva socoteli. Am luat la întîm-­­plare familia lui Emanoil Bojică, com­pusă din: 1. Bojică E. Ilie cu 242,60 zile-muncă. 2. Bojică Emanoil cu 133,55 zile-muncă. 3. Bojică E. Ioana cu 103,15 zile-muncă. 4. Bojică Arina cu 73,90 zile-rmuncă. 5. Bojică Leontina cu 110,80 zile-muncă. Total = 664. zile-muncă., Aceste zile-muncă ,sînt efectuate pînă la data de 15 septembrie. Pentru fie­care zi muncă membrii gospodăriei noa­stre vor primi cite 1.500 kg. cartofi. Prin urmare familia Bojică va primi 996 kg. Pentru alte regiuni această cantitate de cartofi este foarte normală, însă pentru noi este ceva uimitor, deoarece în trecut fiecare familie își punea doar cîteva cui­buri de cartofi pe lingă casă și cartoful era un aliment rar. în continuare, am făcut socoteala car­tofilor ce revine familiei tov. Geampalia Stancu, compusă din 6 membri care mun­cesc efectiv. Ei au efectuat pînă la 15 septembrie 796,90 zile-muncă pentru care vor primi 1195,350 kg. cartofi. Un alt lucru care m-a uimit a fost can­titatea de ceapă pe care au primit-o co­lectiviştii noştri. Ei au primit cîte 0,500 kg. ceapă de zi-muncă ceea ce înseamnă sute de kilograme pentru fiecare familie în parte. La fel au mai primit cîte 300 gr. mazăre şi cîte 140 gr. fasole pentru fiecare zi-muncă. Membrii colectivei au de primit 800 gr. miere la suta de zile­­muncă, cîte 800 gr. brînză tot la suta de zile-muncă. Vor mai primi 800 gr. lînă pentru suta de zile-muncă,­­ precum şi mere din livadă. In ceea ce priveşte griul, colectiviştii au primit la avansul de 40 la sută, cîte 2.500 kg. la zi-muncă. La fel au primit şi po­rumbul şi uleiul produs din floarea-soa­­relui. Peste puţin timp ei vor primi şi produ­­­­sele frumoasei grădini de zarzavat. Pe lingă toate acestea colectiviştii au mai primit ca avans cîte 3 lei pentru fie­care zi-muncă. Toate aceste date m-au determinat să fac o comparaţie între viaţa din gospo­dăria colectivă şi viaţa din afara ei. Dacă pentru o zi-muncă fiecare colectivist pri­meşte cîte 5 kg. grîu, familia Bojică va primi cca. 4.000 kg. grîu. Din acest grîu ei nu vor trebui să folosească niciun bob pentru semănat, nu vor avea de dat cotă, nu vor plăti impozit, ei nu vor trebui să vîndă griul pentru a cumpăra zarzavat, sau pentru plata vitelor la pășunat, re­pararea carului, a plugului sau a altor unelte Deci acest grîu este numai pentru mâncare, iar surplusul îl vor vinde pen­tru satisfacerea diferitelor nevoi fami­liare. De asemenea, cantitatea de porumb pe care o vor primi, o vor, putea folosi la fel. Emanoil Bojică, ca şi alţi colecti­vişti, a făcut în vara aceasta 30.000 de că­rămizi, plus alt material care-l va folosi la construirea unei case noi în primăvara viitoare. Pentru iarnă mulţi colectivişti s-au în­grijit să crească cîte un porc şi păsări pe lingă casă, unii mai au­ proprietate personală o vacă cu lapte şi oi. Colectiviştii mai au însă şi alte avan­taje. Vara copiii lor merg la grădiniţă unde sunt hrăniţi şi educaţi bine, iar bă­­trînii primesc 2% din venitul gospodă­riei. Din datele de mai sus cred că fie­care îşi dă seama că o familie care lu­crează cu dragoste în gospodăria colec­tivă duce cu adevărat o viaţă fericită. Corespondent A. POMPILIU In anii regimului democrat-popular, odată cu dezvoltarea creşterii animalelor s-a mărit şi numărul­ adăposturilor pentru animale. Aceste construcţii noi, luminoase şi încăpătoare asigură condiţii optime pentru creşterea animalelor, iar, mecanizarea din ce în ce mai mare a proceselor de pro­ducţie uşurează mult munca îngrijitorilor de animale. In fotografie: Interiorul grajdului de vaci al gospodăriei agricole de stat Pantelimon, regiunea Bucureşti. Sârhiltoflrpa bokinulu­i viitor în ziua cînd a socotit că lucrurile merg bine şi că oamenii sînt hotărîţi, Oprea Florea şi-a luat­ merinde de drum şi pe la cumpăna nopţii a pornit-o spre raion. A ajuns în Tîrgu Cărbuneşti odată cu ivirea zorilor şi s-­a oprit la comitetul raional de partid. Cînd a sosit primul se­cretar, a intrat la el şi, i-a spus de-a dreptul: — Tovarăşe Savu, înainte de a veni la partid am stat de vorbă cu tovarăşii din organizaţia de bază, am cumpănit lucru­rile şi am socotit că sînt create toate con­diţiile pentru ca la noi în Logreşti să ia fiinţă o întovărăşire. Tovarăşul Mircea Savu, primul secretar al comitetului raional de partid a scos din sertarul biroului un dosar, a citit o filă unde erau multe cuvinte subliniate cu creionul roşu şi, după un scurt răgaz, a spus : — Sînteţi vasăzică 23 familii. Mitruţoiu Ion, Stoienescu Constantin, Perescu Petre, candidatul de partid Popescu Constantin da, sînt oameni de nădejde. — Sînt mulţi oameni de­­nădejde la noi în Logreşti, tovarăşe secretar şi am ho­­tărît să facem curînd inaugurarea. Primul secretar al comitetului raional de partid, se lumină la faţă. Era bucuros că nu greşise atunci cînd spusese despre Oprea Florea că e un om hotărît şi ener­gic, un comunist de toată isprava. — Ia spune-mi tovarăşe Oprea, ce se aude cu mijlocaşul Croitoru Victor ? Oprea Florea se gîndise şi pe drum că primul secretar o să-l întrebe despre acest Croitoru Victor, care la o vreme se hotă­­rise să intre în întovărăşire, pentru ca mai tîrziu să cadă la îndoială şi să spună că el mai aşteaptă, mai stă de o parte, să vadă ce ispravă o să facă alţii care sînt mai cutezători decit el. —­ Tovarăşe secretar — vorbi Oprea Florea — cu Croitoru Victor e o întreagă poveste. E un ţăran harnic, un gospodar bun, dar încă nu s-a hotărît pe de-a în­tregul să vină alături de noi. ★ Acum cîtva timp în satul Logreşti, au venit oaspeţi din toate satele şi comunele învecinate. Erau cu toţii peste 700. Veni­seră să sărbătorească împreună ziua în care 23 familii de ţărani muncitori cu gos­podării mici şi mijlocii pornesc pe drumul bunei stări, muncindu-şi pămîntul cu trac­toarele S.M.T.-ului. Au cîntat muzicile şi întovărăşiţii au ju­cat, bucurîndu-se de realizarea gîndului ce-i frămînta­ de multă vreme. Erau doar 23 familii şi oamenii se simţeau mai pu­ternici decît în vremea cînd munceau pa fîşiile de pămînt răzleţite. Au să se simtă şi mai puternici în ziua cînd al­te familii vor veni la sediul întovărăşirii şi vor spune : — Primiţi-ne alături de voi. Locul nos­tru este în întovărăşire. Să dobîndim îm­preuna, prin munca noastră belşugul şi fericirea La inaugurare, a luat cuvîntul tovarăşul Mircea Savu primul secretar al comitetu­lui raional de partid, preşedinţi al înto­vărăşirilor şi gospodăriilor agricole colec­tive din satele învecinate, Oprea Florea pe care întovărăşiţii din Logreşti­ l-au ales preşedinte şi alţii. ★ Tovarăşul Oprea Constantin, secretarul organizaţiei de bază din comuna Tîrgu Lo­greşti, e un om tare vesel. După ce le-a vorbit celor adunaţi la frumoasa­­ sărbă­toare despre cele 36 care de porumb re­coltate de întovărăşiţi de pe 3, hectare de pămînt, a ridicat în mină o tulpină de porumb cu care venise din satul lui. , — Priviţi fraţilor — a spus el — pe acest fir de porumb au crescut 6 drugi. Treceţi porumbul din mină în mînă, cer­­cetaţi-l şi pe urmă mi-l daţi înapoi. Nu de alta, dar e al întovărăşiţilor din Tîrgu Logreşti, a crescut pe pămîntul lor. Mie mi l-au dat cu împrumut şi trebuie să-l dau înapoi. Au rîs unii de gluma vorbitorului, dar au căzut pe gînduri. Cine a mai vă­zut pe locurile răzleţite, porumb­eh , drugi mari şi sănătoase? Nimeni! Şi în ziua aceea, Oprea a umblat tot timpul cu firul de porumb în mînă şi l-a arătat oamenilor. ★ Cînd sărbătoarea inaugurării întovără­şirii din satul Logreşti, era în toi, s-a pe­trecut un lucru pe care mulţi o să-l ţină minte vreme îndelungată. ■ >■ ■ Şi-a făcut loc printre oamenii Croitoru Victor — ţăranul cu gospodărie mijlocie — şi a venit în locul unde Oprea Florea sta de vorbă cu alţi întovărăşiţi. Cîteva clipe nu a putut scoate un cuvînt. A pri­vit o vreme în pămînt, apoi a ridicat capul şi a spus cu glas hotărît: — Am fost un om slab, o recunosc. Am plecat urechea la şoaptele veninoase ale chiaburilor şi am fugit de întovărăşire. Aseară am stat de vorbă şi cu nevasta, am chibzuit împreună şi am găteit calea. Vă rog să mă primiţi în mijlocul­­vostru. Uite am adus şi cererea. Şi în timpul acesta muzica a început să evite cu foc o sîrbă şi apoi o învîrtită. Corespondent LUCIAN ZATTI Să contribuim la crearea de noi gospodării colective şi întovărăşiri An de an, partidul şi guvernul nostru vin cu noi măsuri menite să schimbe tot înspre mai bine, viaţa tuturor celor ce muncesc în ţara noastră. Proiectul de Di­rective cu privire la dezvoltarea agricul­turii în următorii 2—3 ani, arată grija partidului faţă de ridicarea continuă a bunei stări materiale a celor ce muncesc. In decursul acestui an, în urma unei intense munci politice şi organizatorice de lămurire şi convingere a ţărănimii muncitoare duse de organizaţiile de par­tid, numeroşi ţărani muncitori, printre care şi utemişti şi tineri neutemişti din ra­ionul Lugoj, regiunea Timişoara, au cerut să intre în gospodării agricole colective şi întovărăşiri agricole. In această pro­blemă organizaţiile U.T.M. au adus şi ele, sub conducerea organizaţiilor de partid, o contribuţie însemnată. In urma ajutorului dat de comitetul U.T.M., organizaţiile de bază U.T.M. din comuna Buziaş, au trecut încă din pri­măvara acestui an la organizarea muncii politice în vederea înscrierii de­ noi,m­ime­tri în gospodăria colectivă. Studiind amă­­­nunţit situaţia din comună, comitetul or­ganizaţiei de bază U.T.M. sprijinit în per­manenţă de organizaţia de partid a întoc­mit un plan de acţiune în vederea muncii de lămurire a ţăranilor muncitori de a in­tra în gospodăria colectivă. Ei au organizat o adunare deschisă a organizaţiei de bază U.T.M. la care au fost invitaţi şi­ o mare parte din tinerii neutemişti. Cu acest prilej s-a prelucrat statutul model al G.A.C. şi s-au discutat diferite probleme legate de munca din cadrul gospodăriei colective. în mod deosebit s-a insistat asupra foloaselor pe care le au ţăranii muncitori în urma lucrării în comun a pămîntului şi asupra avantajelor pe care statul, le acordă colectiviştilor. De aseme­nea, s-a arătat că trebuie respectat cu stricteţe principiul liberului consimţămînt în formarea de noi G.A.C. şi întovărăşiri. Pentru ca cei prezenţi la adunare să înţeleagă mai bine foloasele muncii în colectiv s-au făcut demonstraţii la tablă cu date şi cifre, s-au dat exemple de gospodării colective care au obţinut re­colte mai mari la hectar faţă de ţăranii muncitori cu gospodării individuale. Aceste exemple concrete au trezit un mare interes şi au fScăt discuţii­ însufle­ţite. Numeroşi tineri utemişti şi ‘­neute­mişti şi-au manifestat în timpul discu­ţiilor dorinţa de a intra în gospodăria colectivă. Printre ei au fost utemiştii Durlă Constantin şi Boros Mihai care in­tr-adevăr au intrat ulterior în gospodărie, fiind urmaţi şi de alţi tineri. Acţonarea generală­­ a organizaţiei de bază U.T.M. a­ hotărît, să in­ceapă imediat munca politică de­ masă pentru atragerea de noi membri în gospodăria agricolă co­lectivă, muncă ce a făcut ca o parte din ţăranii muncitori din comuna Buziaş să ceară să fie primiţi în rîndurile celor­lalţi colectivişti. Printre aceştia sînt: Boroş Ioan, Petcu Carol, Cucoreţ Benia­min şi alţii. Asemenea adunări generale au fost ţinute şi în comunele Niţchidorf, Căpăt, Racova şi altele. In urma acestor adunări o parte din utemişti ca de exemplu Maler Friedric din comuna Niţ­chidorf, Golimbu Ioan din comuna Căpăt, Carabenci Eva şi Coape Carol din comuna Racova şi mulţi alţii şi-au convins pă­rinţii şi familiile, şi au intrat în gos­po­­dăria agricolă colectivă. O rodnică activitate a fost dusă de or­­ganizaţia de bâză­ U.T.M. din comuna Ho­m­­oş ,unde în urma adunării generale p ■parte di» uterrtişti ca I. Netodea Ilie, Pleşa Vichente, Hone Ana, şi alţii au mers din casă în,, casă şi de la om la om cu munca de agitaţie. în alte zile aceşti agitatori utemişti au mers împărţiţi pe străzi pen­tru a mobiliza pe ţăranii muncitori la căminul cultural unde urma să se discute despre avantajele şi realizările colectiviş­tilor din comuna lor La adunare au par­ticipat zeci de ţărani muncitori în faţa cărora a fost prelucrat statutul model al G.A.C. după care au urmat întrebări şi discuţii. Roadele acestei munci organi­zate duse de organizaţia de bază U.T.M. nu au întîrziat să se vadă. Intr-un timpp scurt, un număr de 8 familii de ţărani muncitori au făcut cereri şi au fost pri­mite în cadrul gospodăriei colective, în fruntea lor fiind chiar agitatorii utemişti Pleşa Vichente, Hone Ana şi Netodea Ilie. Dar nu numai în organizaţiile de bază U.T.M. mai sus arătate au fost obţinute rezultate frumoase în ce priveşte înscrie­rea de noi membri în gospodăria colectivă şi întovărăşiri. Rezultate bune au fost ob­­ţinurte şi de organizaţia U.T.M. din comuna Iosifalău unde în urma moneii politice organizate, în ziua de 26­ septembrie­­ 1950 a­ fost inaugurată o nouă gospodărie colectiva care a prim­iit numele de „Cel de al II-lea Congres al Partidului“. Rezultatele obţinute se datoresc şi apa­ratului comitetului raional U.T.M. care a îndrumat şi a ajutat în muncă comitetele acestor organizaţii de bază. Pot fi daţi drept pildă instructorii raionali Gav­­ranski Iuliu şi Nică Vasile, care muncesc efectiv în deplasările făcute în sectoarele pe care Ie conduc în vederea creării de noi gospodării colective şi întovărăşiri. Cu toate că în ultimul timp comitetul raional U.T.M. Lugoj a acordat o mai mare atenţie muncii politice pentru crea­rea de noi G.A.C. şi întovărăşiri, cît şi înscrierii de noi membri în gospodăriile colective existente, respectind liberul con­­simţămînt al ţăranilor cu gospodării mici şi mijlocii, in munca , sa mai există totuşi lipsuri serioase. Nu toate organizaţiile de bază U.T.M. muncesc organizat, pe baza unui plan de muncă. Exemplu în această privinţă pot fi date organizaţiile U.T.M. din comunele Costeiu, Bîra, Babşa care, cu toate că ar putea să sprijine mult­uunirea comitetelor de iniţiativă pentru formarea de noi G.A.C .şi întovărăşiri, nu fac aceasta.. Nici instructorii comitetului raional nu muncesc toţi cu spirit de răs­pundere, ca­ de exemplu tov. Trut Mihai şi Mitai David, care nu au acordat un ajutor calificat organizaţiilor de bază din sectoarele unde muncesc. Comitetele U.T.M. nu au fost îndrumate în sufi­cientă măsură de a munci în mod orga­nizat. Există şi membri ai biroului raio­nal ca de exemplu tov. Diaconescu Cons­tantin şi Ursu Elena, care nu au îndru­mat şi controlat în suficientă măsură, co­mitetele organizaţiilor de bază U.T.M. de felul cum muncesc acestea în vederea creării de noi G.A.C şi­ întovărăşiri. La fel tov. Ciritu Ioan, şeful secţiei Şcoli Şi pionieri, în deplasările fă­Cute pe teren nu se­ ocupă în suficientă­­măsură de­ în­drumarea şi ajutorul organizaţiilor de bază în această direcţie, crezînd că acea­stă muncă aparţine numai tovarăşilor care răspund de problemele agrare. Aceste lipsuri trebuiesc lichidate ime­diat. Fiecare utemist are datoria să-şi dea contribuţia maximă la desfăşurarea unei vaste munci de agitaţie politică de masă, să devină un înflăcărat agitator, să fie exemplu personal şi să caute să convingă cît mai mulţi ţărani muncitori de a intra în gospodăriile agricole colective şi înto­vărăşiri. DUMITRU TOFAN prim secretar al comitetului raional U.T.M. Lugoj

Next