Scînteia Tineretului, martie 1955 (Anul 10, nr. 1815-1841)

1955-03-01 / nr. 1815

Proletari din toate tarile, uniți-vă! Organ Central al Uniunii Tineretului Muncitor Anul XI Seria II-a Nr. 1815 4 PAGINI — 20 BANI Marți 1 martie 1955 Forţa marelui Stat Sovietic D­uminica, oamenii sovietici din­tr-o serie de republici unioniate şi-au ales deputaţii în Sovietele Supreme ale acestor republici şi în So­vietele locale. Alegerile s-au desfăşurat într-o atmosferă de uriaş entuziasm, sub semnul avîntului în muncă şi al profun­dului patriotism socialist al poporului so­vietic. Ele au prilejuit o mobilizare şi mai mare a oamenilor sovietici la lupta pentru realizarea sarcinilor puse de par­tid şi guvern, au constituit o puternică verificare a unităţii de nezdruncinat din­tre partid, guvern şi popor. Alegerile au prilejuit o trecere în re­vistă a marilor succese pe care Uniunea Sovietică le-a obţinut în direcţia înfăp­tuirii măreţelor sarcini ale construcţiei comuniste. Succesele acestea sunt rodul politicii leniniste a Partidului Comunist, politică care se bucură de sprijinul deplin al întregului popor sovietic. In cuvîntarea pe care a rostit-o la 9 februarie 1955 în cadrul sesiunii Sovietului Suprem al U.R.S.S., tovarăşul N. A. Bulganin, pre­şedintele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S. a arătat că Guvernul Sovietic va duce şi de acum înainte neabătut po­litica elaborată de Partidul Comunist, po­litica de construire a societăţii comuniste, de întărire continuă a puterii Statului So­vietic, de întărire a alianţei dintre clasa muncitoare şi ţărănimea colhoznică, poli­tica de întărire a păcii şi securităţii. Des­făşurarea campaniei electorale din U.R.S.S. a demonstrat hotărîrea oameni­lor sovietici de a duce la bun sfîrşit sar­cinile puse de partid şi guvern. Politica partidului şi guvernului este chezăşia sigură a înfloririi continue a Statului Sovietic socialist şi în acelaşi timp este chezăşia îmbunătăţirii condi­ţiilor de viaţă ale poporului. întreaga ac­tivitate a partidului şi guvernului Uniu­nii Sovietice urmăreşte să realizeze o continuă ridicare a nivelului de trai al oamenilor sovietici. ^v^vOiYai'ii con­tinue a economie'­ Sovietice a fost întotdeauna şi rămîne şi în prezent industria grea. In această di­recţie Uniunea Sovietică a obţinut victorii istorice. Industria grea a Uniunii Sovie­tice se află pe o înaltă treaptă de dezvol­tare; ea şi-a îndeplinit cu cinste sarcinile atit pe frontul muncii paşnice pentru cons­truirea socialismului cît şi pe frontul lup­tei împotriva agresorilor fascişti. In con­vorbirea cu grupul de ziarişti ameri­cani, N. S. Hruşciov a spus că dacă în­treaga economie naţională reprezintă un complex de diferite ramuri ale economiei, industria grea trebuie să ocupe un loc conducător în acest complex. Necesita­tea dezvoltării industriei grele decurge din aceea că industria grea creează mij­loace de producţie, iar pentru a ridica nivelul de trai este necesar să se creeze şi să se lărgească forţele de producţie, este necesară mecanizarea. Guvernul Sovietic este hotărît să ur­meze cu fermitate linia generală a Parti­dului Comunist care prevede dezvoltarea prin toate mijloacele a industriei grele. Cerinţele mereu crescînde ale populaţiei în ceea ce priveşte produsele alimentare precum şi necesităţile sporite ale indus­triei în ceea ce priveşte materiile prime fac necesară dezvoltarea rapidă a agri­culturii sovietice — una din sarcinile principale pe care şi-a pus-o în faţă Sta­tul Sovietic. O mare însemnătate are pe această linie recenta hotărîre pe care C.C. al P.C.U.S. a adoptat-o şi anume de a ridica în următorii 5—6 ani recolta anua­lă de cereale la nu mai puţin de 10 mi­liarde poduri, iar producţia principalelor produse ale creşterii animalelor de peste două ori. întărirea continuă a industriei grele şi dezvoltarea agriculturii vor avea drept efect direct sporirea producţiei articole­lor de­ consum popular: îmbrăcăminte, încălţăminte, produse alimentare, articole de uz casnic şi de deservire a cerinţelor culturale ale populaţiei. Sarcinile însemnate pe care economia Statului Sovietic va trebui să le înfăp­tuiască vor fi exprimate in cel de al şa­selea plan cincinal care urmează să fie elaborat în cursul acestui an. Preşedin­tele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S. a subliniat în mod deosebit însemnătatea pe care o are îndeplinirea planului de stat pe anul 1955, ultimul an al celui de al cincilea plan cincinal. Potrivit prevederi­lor, în anul 1955, volumul global al pro­ducţiei industriale urmează să sporească cu peste 9 la sută în comparaţie cu anul 1954. Producţia industrială va fi în acest an cu 80 la sută mai mare decît cea din anul 1950. Aceasta înseamnă îndeplinirea înainte de termen a planului cincinal în domeniul industriei. Ritmul furtunos de dezvoltare a industriei sovietice nu poate fi ascuns nici măcar de cele mai înver­şunate ziare antisovietice. Un ziar ultra reacţionar ca „New York Herald Tribune“ a fost nevoit să recunoască : „Industria socialistă a Uniunii Sovietice lucrează ui­mitor de bine şi într-un ritm impresio­nant... Ea depăşeşte în mod vădit ritmul dezvoltării puterilor occidentale şi chiar al S.U.A.“. Politica internă a Partidului Comunist şi a Guvernului Uniunii Sovietice este o politică limpede, o politică care ţine sea­ma în primul rînd de interesele oamenilor muncii sovietici. Scopul politicii partidu­lui şi guvernului este de a face ca po­porul sovietic să fie fericit, de a ridica ni­velul de trai al poporului sovietic. Politicii Uniunii Sovietice pe plan in­tern îi corespunde în mod firesc o politică externă de pace. In relaţiile cu alte state, marele Stat Sovietic promovează relaţii bazate pe dorinţa de înţelegere reciprocă Guvernul Sovietic consideră că toate pro­blemele internaţionale pot fi rezolvate pe cale paşnică. Statul Sovietic a dus, duce şi va duce şi în viitor în mod consecvent o politică de întărire a păcii, de norma­lizare a situaţiei internaţionale. Declara­ţia Sovietului Suprem al U.R.S.S. este o dovadă grăitoare în acest sens. Statul Sovietic ţine însă seama de faptul că cercurile agresive din occi­dent pun la cale tot felul de provocări războinice împotriva Uniunii Sovietice. De aceea una din grijile principale ale P.C.U.S. şi Guvernului Sovietic, este în­tărirea puterii de apărare a statului, menţinerea capacităţii de luptă a glorioa­selor forţe armate sovietice la nivelul ce­rut de interesele Patriei, de situaţia inter­naţională şi de actuala dezvoltare a artei militare. Statul Sovietic este puternic prin unita­tea de nezdruncinat a poporului, guver­nului şi partidului. Popoarele sovietice sunt o mare familie frăţească care-şi dă­ruieşte toate energiile ei întăririi puterii primului stat care în istoria omenirii a construit socialismul şi care acum cons­truieşte cu succes comunismul. Alegerile de duminică au fost o impresionantă demonstraţie a sprijinului poporului so­vietic pentru politica partidului şi guver­nului. Forţa Statului Sovietic pe care dezbate­rile din Sovietul Suprem au reflectat-o atît de limpede a stîrnit derută în mijlocul exponenţilor cercurilor agresive din occi­dent. Propagandei imperialiste îi este însă cu neputinţă să ascundă consec­venţa politicii de pace a U.R.S.S., după cum îi este imposibil să ascundă forţa de neînvins a Statului Sovietic. In numele întregului nostru popor Marea Adunare Naţională a R.P.R. a sa­lutat Declaraţia Sovietului Suprem al U.R.S.S. şi a exprimat în Declaraţia pe care a adoptat-o profunda încredere în forţa Uniunii Sovietice. Politica externă a U.R.S.S. se bucură de adeziunea fier­binte a poporului nostru deoarece este o politică a păcii şi înţelegerii între popoare. Pentru poporul nostru, ca şi pentru toate popoarele lumii, Uniunea Sovietică reprezintă garanţia sigură a păcii în în­treaga lume, constituie chezăşia prăbu­şirii tuturor planurilor acelor cercuri im­perialiste care vor să oprească mersul înainte al omenirii. Viitori muncitori destoinici Elevii Şcolii profesionale metalurgice nr. 1 din Timişoara, pregă­­tindu-se pentru ziua cînd vor începe să lucreze în producţie, învaţă cu conştiinciozitate la cursuri şi lucrează cu atenţie la orele de practică,­­În fotografie,­ un grup de elevi la o lecţie practică, lucrînd sub conducerea utemistului Aurelian Istrate, instructor de specialitate. Alături de lupta tinerilor din colonii Ziua de luptă împotriva colonialismului şi de solidaritate cu tineretul din ţările coloniale şi dependente, a fost sărbătorită duminică după amiază de sute de tineri din Capitală. In sala de festivităţi a Casei de cultură a sindicatelor din Bucureşti s-au întîlnit pentru a sărbători această zi tineri mun­citori şi ţărani muncitori, studenţi rormni şi tineri veniţi din diferite colţuri ale lu­mii pentru a studia la noi în ţară. După cuvîntul de deschidere rostit de Vladimir Litvin, directorul Casei de cul­tură a sindicatelor din Bucureşti, au luat cuv­ântul studenţii străini An­ Raza, Magid Darius, T. Panu, Ianis Simeonidis, care au vorbit despre lupta desfăşurată de po­poarele lor pentru libertate, independenţă naţională şi pace. Despre munca şi viaţa nouă a tinere­tului chinez a vorbit Su Wen-de. In numele studenţilor romîni din Capi­tală a luat cuvîntul Stan Soare. A urmat un program artistic. Cintece argentiniene, dansuri greceşti, melodii populare turceşti, iraniene, australiene, re­citări din cunoscuţi poeţi indieni au oglindit rînd pe rînd viaţa grea şi lupta pentru libertate şi pace a popoarelor co­loniale şi dependente. (Agerpres) ------------­ Cu ajutorul inovaţiilor ARAD (de la corespondentul nostru). De la începutul acestui an întreprinderea „Tricoul Roşu“ din Arad a realizat peste plan 13.240 articole de lenjerie şi 417 arti­cole din lună, printre care treninguri băr­băteşti şi de copii, cămăşi bărbăteşti, per­dele de bumbac şi mătase, broboade ţără­neşti, fulare etc. Această importantă realizare se datore­­şte şi aplicării a patru inovaţii în prin­cipalele sectoare ale întreprinderii. La maşinile din sectorul raschel s-a adaptat astfel un dispozitiv, reuşindu-se ca, prin mărirea turaţiei maşinilor, producţia fie­căreia să crească lunar cu 400 kg. tri­coturi. In cinstea zilei de 8 Martie, Ziua Inter­naţională a Femeii, întreprinderea „Tri­coul Roşu” a pregătit peste 25 sortimente noi pentru femei, care vor fi puse în cu­­rînd la dispoziţia consumatorilor. LU'»COOC'OOOOOOOCbOCCOOOOOOOO XJCOOOOOOOOOCOOCOCOOOOOOOOO'J 3 8 In Editura de Stat pentru Literatură Poltică a apărut în broșură în limbile: romînă, maghiară, germană și sîrbă l Gh. Gheorghiu - Dej CU PRIVIRE LA POLITICA jj EXTERNA A GUVERNULUI R.P.R. j jj Cuvîntarea rostită la cea de a V-a­­ 8 sesiune a Marii Adunări Naționale din­­ 8 22 februarie 1955. I 32 pag. 35 bani.­­ 8 I r.,ooe©cc>aoocoo3cooc5oooooooooooooooooooooooooooooooooooo>.< Deschiderea lucrărilor Consfătuirii fruntaşilor în agricultură Duminică dimineaţa au început în sala Ateneului R.P.R., lucrările „Consfătuirii fruntaşilor în agricultură cu privire la executarea în bune condiţii şi la timp a lucrărilor agricole în anul 1955 în vederea obţinerii unor recolte bogate“. La consfătuire iau parte maeştrii recol­telor bogate de porumb, grîu, secară, car­tofi şi sfeclă de zahăr din rândurile ţă­ranilor muncitori cu gospodării indivi­duale, ţărani muncitori din gospodă­riile agricole colective, întovărăşirile de lucrare în comun a pămîntului, asocia­ţiile cultivatorilor de plante industriale, precum şi fruntaşi tractorişti, tehnicieni şi ingineri agronomi din S.M.T.-uri, gos­podării agricole de stat, staţiuni experi­mentale şi din organele agricole ale sfa­turilor populare. Sînt prezenţi oameni de ştiinţă şi cercetători din domeniul agri­culturii, directori şi ingineri, şefi de pro­ducţie din întreprinderile producătoare de maşini şi unelte agricole, primii secretari ai comitetelor regionale şi ai unor comi­tete raionale săteşti ale P.M.R. şi pre­şedinţii unor sfaturi populare regionale, raionale şi comunale. Sosirea conducătorilor partidului şi gu­vernului a fost salutată cu puternice aplauze. La masa prezidiului au luat loc tova­răşii : Gh. Gheorghiu-Dej, dr. Petru Groza, Gh. Apostol, Chîvu Stoica, Al. Moghioroş, P. Borilă, N. Ceauşescu, acad. prof. Traian Săvulescu, C. Popescu, pre­cum şi fruntaşi ai recoltelor bogate, spe­cialişti din domeniul agriculturii. In loji se aflau tovarăşii : general de armată Emil Bodnăraş, C. Pîrvulescu, D. Coliu, general locotenent Al. Drăghici, I. Fazekaş, membri ai C.C. al P.M.R., mem­bri ai guvernului şi ai Prezidiului Marii Adunări Naţionale. Printre invitaţi sunt conducători ai in­stituţiilor de stat, ai organizaţiilor de masă, scriitori, ziarişti romîni şi străini. Lucrările consfătuirii au fost deschise de tovarăşul Gh. Apostol, prim secretar al C.C. al P.M.R., care a rostit un scurt cuvînt de deschidere. Tov. Gh. Apostol a arătat că în decursul anului trecut şi de la începutul acestui an, conducerea partidului şi guvernului a luat o serie de măsuri economice, tehnice şi organizatorice în vederea dezvoltării tuturor ramurilor agriculturii noastre. Comitetul Central al Partidului nostru, atît la plenara sa din august 1953, cît și la plenara din 2 august 1954, cînd s-a aprobat proiectul de Directive ale Congre­sului al II-lea al Partidului cu privire la dezvoltarea agriculturii în următorii 2-3 ani, a apreciat că în ţara noastră sunt create condiţiile tehnice şi materiale nece­sare în vederea ridicării agriculturii şi deci a sporirii producţiei agricole. Anul 1954 a fost anul în care industria noastră a pus la dispoziţie ţărănimii mun­citoare cel mai mare număr de tractoare, maşini agricole trase de tractor şi de ani­male de muncă şi cea mai mare cantitate de unelte agricole pentru munca cîmpului Anul 1954 este anul în care statul nos­tru democrat-popular a pus la dispoziţia ţărănimii muncitoare un însemnat volum­ de credite pe termen lung şi avantaje economice importante pentru a se da putinţă ţăranilor muncitori să-şi asigure mijloacele necesare de muncă în vederea sporirii producţiei la hectar, creşterii ani­malelor şi productivităţii lor. Eforturile economice făcute de stat, le­­gîndu-se temeinic de eforturile în muncă ale ţăranilor muncitori cu gospodării indi­viduale, ale colectiviştilor şi întovărăşiţi­lor, ale muncitorilor, inginerilor şi tehni­cienilor din S.M.T.-uri şi gospodării agri­cole de stat, precum şi cu eforturile oa­menilor de ştiinţă din agricultură şi ale cercetătorilor şi lucratorilor din staţiunile experimentale, au avut drept rezultat spo­rirea în multe regiuni şi raioane a produc­ţiei la hectar la toate culturile şi în spe­cial la porumb, grîu, cartofi, sfeclă de zahăr, floarea soarelui şi bumbac. Rezultatele obţinute în anul trecit au fost cu putinţă şi datorită faptului că or­ganele de partid, sfaturile populare, cu sprijinul unui însemnat număr de ingi­neri şi tehnicieni, s-au apropiat mai mult de problemele agriculturii, începînd a cu­noaşte mai bine nevoile satelor noastre. Dar lucrul cel mai de seamă pe care tre­buie să-l subliniem este acela că frun­taşii producţiei agricole din satele noastre încep să devină o forţă activă în mobiliza­rea tuturor producătorilor agricoli de a lucra mai bine pămîntul şi a obţine re­colte pe care le obţin concetăţenii lor — fruntaşii sau mai bine zis maeştrii recol­telor bogate. Rezultatele înregistrate în anul 1953 şi 1954, a spus în continuare tov. Gheorghe Apostol, sunt totuşi departe de a cores­punde condiţiilor tehnice şi materiale de care dispune ţara noastră. Dacă luăm în considerare investiţiile importante în tractoare, maşini şi unelte agricole, îngră­şăminte chimice şi materiale de construc­ţie, care s-au prevăzut în acest an pentru dezvoltarea în continuare a agriculturii, volumul de credite şi avantajele economice ce se vor acorda ţărănimii muncitoare pe baza Hotărîrilor partidului şi guvernului deja cunoscute, ne dăm seama că nu sînt chiar aşa de uşoare sarcinile ce stau în faţa organelor de partid şi de stat şi în faţa tuturor celor ce muncesc în agricul­tură. Dar cînd oare eroica noastră clasă mun­citoare şi aliatul său principal şi de nă­dejde, minunata, harnica şi priceputa noa­stră ţărănime muncitoare, s-au speriat de greutăţi şi de îndeplinirea sarcinilor, ori­cît de grele ar fi fost? Avem, dragi tovarăşi, toate condiţiile pentru a face faţă cu succes sarcinilor mari puse de partid şi guvern în faţa tuturor producătorilor agricoli pentru a obţine cele mai înalte producţii la hectar cunoscute pînă acum în ţara noastră. Tocmai pentru a se stabili cele mai bune măsuri tehnice şi organizatorice în vede­rea realizării acestor sarcini pe anul 1955, conducerea partidului şi guvernului a con­vocat această consfătuire. Aci sunt prezenţi oamenii cei mai buni din toate domeniile de activitate din agri­cultură, sunt prezenţi oameni de răspundere din fruntea organelor de partid şi de stat, care vor aduce contribuţia lor la desfăşura­­rea în cele mai bune condiţii a lucrărilor consfătuirii noastre. Aceasta înseamnă că laolaltă cu conducerea partidului şi gu­vernului vom putea depune o muncă rod­nică pentru a stabili, pe baza experienţei şi capacităţii fiecăruia, măsurile cele mai bune pentru desfăşurarea la timp şi în condiţii agrotehnice mai înalte a arături­lor şi însămînţărilor de primăvară, a în­treţinerii culturilor semănate în toamna anului trecut şi a celor ce se vor semăna în primăvara care se apropie, precum şi a recoltării lor fără pierderi. In această consfătuire vom avea posibi­litatea să realizăm im­preţios schimb de experienţă, să cunoaştem experienţa înain­tată în producţia agricolă şi să stabilim împreună ce avem de făcut ca această ex­perienţă înaintată să fie cunoscută şi în­ţeleasă de toţi producătorii agricoli, se devină un bun comun al tuturor celor ce muncesc în agricultură. Tov. Gheorghe Apostol a adresat apoi în numele conducerii partidului şi guver­nului, un salut călduros participanţilor şi le-a urat spor rodnic în lucrările consfă­tuirii. Tov. C. Popescu, ministrul Agriculturi şi Silviculturii, a prezentat un raport cu privire la realizările agriculturii în anul 1954 şi la măsurile în vederea pregătirii şi executării în bune condiţii şi la timp a lucrărilor agricole în anul 1955 pentru obţinerea de recolte bogate. Numeroşi participanţi la consfătuire au arătat apoi în cadrul discuţiilor realiză­rile obţinute în munca pentru recolte bo­gate, felul cum au fost ele dobîndite şi cum se răspîndeşte experienţa înaintată şi au prezentat angajamentele lor pentru sporirea producţiei agricole în anul 1955. La discuţii au luat cuvîntul tovarăşii : Vintilă Marin, prim secretar al comitetu­lui regional Constanţa al P.M.R., Filip Marin, preşedintele gospodăriei agricole colective din Belitori, raionul Roşiori de Vede, regiunea Bucureşti, Teodor Roden­­ciuc, ţăran muncitor întovărăşit din co­muna Pătrăuţi, raionul Suceava, Eroul Muncii Socialiste Vasile Voichiţă, briga­dier la S.M.T. Sînnicolaul Mare, regiunea Arad, Vasile Anghel, brigadier la gospo­dăria agricolă de stat Brăila, regiunea Galaţi, Ion Tim­pă, inginer agronom la gospodăria agricolă colectivă Tătara, co­muna Comana, regiunea Constanţa, Ale­xandru Gali, ţăran muncitor cu gospodă­rie individuală din comuna Curtuiuşeni, regiunea Oradea, Nichita Mărgineanu, ţăran muncitor cu gospodărie individuală din comuna Sucutard, regiunea Cluj, Gheorghe Covrig, ţăran muncitor cu gos­podărie individuală din comuna Ungheni, Regiunea Autonomă Maghiară, Nicolae Ştefănescu, inginer agronom şef la S.M.T. Gottlob, regiunea Arad, Gheorghe Bote­zaţu­, ţăran muncitor cu gospodărie indi­viduală din comuna Romîni, regiunea Bacău, Salai Augustin, ţăran muncitor cu gospodărie individuală din comuna Moş­­niţa Nouă, raionul Timişoara, Ion Doro­banţu­, directorul uzinei „Semănătoarea“ din Bucureşti. Şedinţa din după amiaza zilei de dumi­nică a fost prezidată de tov. Chivu Stoica, prim vicepreşedinte al Consiliului de Mi­niştri. In continuarea discuţiilor au luat cu­vîntul : Anghel Bodîrlău, prim secretar al comitetului raional Turnu Măgurele al P.M.R., Vasile Florea, preşedintele gos­podăriei agricole colective din Văleni sat, regiunea Cluj, Csáki Emeric, brigadier la gospodăria agricolă colectivă din satul Agriş regiunea Baia Mare, Constantin Tănase, preşedintele gospodăriei agricole colective din comuna Golăşei, regiunea Galaţi, prof. univ. Gh. Ionescu-Siseşti de la Institutul Agronomic „Nicolae Băl­­cescu“, Gheorghe Gheorghiu, ţăran mun­citor cu gospodărie individuală din co­muna Străoane, regiunea Bîrlad, Constan­tin Colceag, preşedintele întovărăşirii agri­cole din Corabia, regiunea Craiova, Dra­­ghina Curtu, preşedinta gospodăriei agri­cole colective din comuna Şemlac, re­giunea Arad, Nicolae Precup, ţăran mun­citor cu gospodărie individuală din co­muna Blandiana, regiunea Hunedoara, Io­­sef Rab, ţăran muncitor cu gospodărie in­dividuală din comuna Crizbav, regiunea Stalin, Vasile Pîrvu, ţăran muncitor cu gospodărie individuală din comuna Co­­steşti, regiunea Piteşti, Ioan Gulan, pre­­­­şedintele sfatului popular al comunei Gor­­neni, regiunea Bucureşti, Dumitru Anghel preşedintele întovărăşirii agricole din satul Uleşti, comuna Eliza Stoeneşti, re­giunea Ploeşti, Vladimir Moşneagă, ingi­­­­ner agronom la staţiunea experimentală ICAR Moara Domnească, Barbara ördög şef de echipă la gospodăria agricolă co­­­­lectivă din Beşenova Nouă, regiunea Ti­mişoara, Valeriu Mituiescu, prim secretar al comitetului raional P.M.R. Bujor, re­giunea Galaţi, Andrei Sitaru, agronom îs gospodăria agricolă colectivă Lenauheim regiunea Arad (Agerpres). Nota Guvernului Republicii Populare Române adresată guvernului elveţian în legătură cu atacul banditesc, fascist, împotriva Legaţiei R. P. R. la Berna La 28 februarie a. c. însărcinatul cu Afaceri al Elveţiei la Bucureşti, A Parodi, a fost invitat la Ministerul Afacerilor Ex­terne unde i s-a înmânat o notă cu urmă­torul conţinut: „Guvernul romín reţine faptul că în Nota sa din 18 februarie 1955 guvernul el­veţian îşi exprimă regretul în legătură cu agresiunea împotriva Legaţiei Republi­cii Populare Romíne la Berna şi că deplîn­­ge moartea lui Aurel Şeţu. Guvernul român consideră necesar ca în legătură cu răspunsul guvernului el­veţian să facă următoarele observaţii: 1. In notele sale din 15 şi 16 februarie guvernul romín a atras atenţia asupra răs­punderii care revine guvernului elveţian în conformitate cu obligaţiile sale interna­ţionale de a garanta inviolabilitatea loca­lului şi a arhivelor, persoana şi viaţa mem­brilor misiunii diplomatice române aflate pe teritoriul Elveţiei. Guvernul român a cerut guvernului el­veţian restabilirea neîntîrziată a imuni­tăţii diplomatice a Legaţiei R.P.R. la Ber­na, măsuri pentru salvarea vieţii lui Au­rel Şeţu, arestarea şi extrădarea crimina­lilor şi a atras atenţia că autorităţile el­veţiene tergiversează luarea măsurilor ne­cesare. Guvernul elveţian, în răspunsul său, arată că este supărător surprins deoarece guvernul român ar reînoi împotriva sa acuzaţii care ar fi grăbite şi fără funda­ment. Guvernul romín consideră că supărătoa­re n-ar trebui să fie demersurile guvernu­lui romín ci situaţia care s-a creat prin agresiunea săvîrşită pe teritoriul Elve­ţiei de banda de terorişti fascişti, agresiu­ne care n-a fost nici pînă în prezent con­damnată şi înfierată public de către guver­nul elveţian. Cît priveşte demersurile guvernului ro­mân ele erau cu totul legitime, dat fiind starea de lucruri creată şi care, după cum se ştie, a provocat indignarea opiniei pu­blice internaţionale. Guvernul român este nevoit să constate că în aceste împrejurări autorităţile el­veţiene nu au acordat atenţia cuvenită demersurilor sale. In legătură cu măsurile pe care le-au iniţiat autorităţile elveţiene pentru a res­tabili imunitatea diplomatică a Legaţiei, nu s-ar putea să nu se reţină unele as­pecte stranii. Astfel cei cîţiva criminali în timpul cînd erau înconjuraţi de forţele poliţie­neşti au avut toate posibilităţile să facă declaraţii destinate presei în scopuri di­versioniste, să se întîlnească cu poliţişti şi să ducă negocieri, precum şi să impună condiţii care să fie acceptate de numeroa­sele forţe poliţieneşti ce stăteau în jurul Legaţiei. Prezenţa în imobil în primele ore ale agresiunii, a unei părţi din personalul Le­gaţiei, — motiv invocat de autorităţile elveţiene pentru a justifica întîrzierea în restabilirea imunităţii diplomatice a Le­gaţiei — nu poate explica de ce au trebuit să treacă 33 de ore de la salvarea aces­tora şi pînă la curăţirea sediului misiunii de elementele criminale. Este oare posibil să fie considerată nor­mală o astfel de situaţie? Ea trezeşte o îndoială justificată că autorităţile elve­ţiene ar fi luat toate măsurile posibile pentru a restabili imunitatea diplomatică a Legaţiei. Cît priveşte faptul că nu s-au luat mă­suri pentru salvarea lui Aurel Şeţu, grav rănit de banda de criminali, cît mai de­vreme posibil, deşi poliţia a fost înştiin­ţată încă în cursul nopţii că el se află ră­nit în curtea Legaţiei, e de remarcat că nici o piedică nu a putut sta în calea unui asemenea act uman şi conform cu datoria unei autorităţi a cărei primă misiune este să protejeze victimele agresiunii împotriva agresorilor. 2. Guvernul român este surprins să con­state că guvernul elveţian se situează pe poziţia de a declina răspunderea ce-i re­vine cu privire la garantarea imunităţii diplomatice a Legaţiei române şi a mem­brilor misiunii, neţinind seama de nor­mele fundamentale de drept internaţional consacrate şi acceptate în relaţiile dintre state potrivit cărora statele au obligaţia de a asigura misiunilor diplomatice o pro­tecţie deosebită şi de a lua măsuri cores­punzătoare pentru prevenirea atingerilor ce s-ar putea produce din partea oricui imunităţilor­­ şi privilegiilor diplomatice ale reprezentanţelor statelor străine. Aceste obligaţii, unanim recunoscute, fac ca responsabilitatea statului să fie pusă in cauză în cazul în care pe teritoriul său se produce un act de violenţă împotriva unei misiuni diplomatice străine, chiar dacă se datorează numai lipsei de vigi­lenţă sau de atenţie din partea autori­tăţilor. Se pune în mod firesc întrebarea, cum a fost cu putinţă ca în capitala Elveţiei, Legaţia R.P.R. să fie atacată fără ca poli­ţia, care are obligaţia de a asigura paza Legaţiei, să se seziseze luînd măsurile ne­cesare de prevenire şi apărare? Or, în cazul de faţă se vede că a fost cu putinţă ca o bandă purtînd numeroase arme să treacă frontiera sau să se consti­tuie pe teritoriul Elveţiei, să stabilească legături cu complicii, să pregătească în mod minuţios atacul şi să treacă la săvîr­­şirea lui la sediul Legaţiei R.P.R. în cen­trul capitalei Elveţiei, fără ca autorităţile elveţiene să fi intervenit în niciuna din faze. Rezultă în mod evident că autorităţile elveţiene au omis să ia măsurile de pro­tecţie care ar fi putut să împiedice să­vârşirea unui astfel de atac împotriva Le­gaţiei R.P.R. Pentru întreaga opinie publică a devenit limpede că această crimă a fost pusă la cale de grupele fasciste teroriste, de ele­mente ale fostei organizaţii naziste „Garda de fier” fugite din Romînia pentru a nu da socoteala în faţa poporului român de crimele şi fărădelegile lor. Aceşti criminali, în ura lor împotriva ţării pe care au trădat-o d­in neputinţa lor, au recurs la asasinat şi jaf, metodă ce a caracterizat din totdeauna „Garda de fier” şi căreia i-au căzut victimă la timpul său, după cum se ştie, numeroşi oameni poli­tici şi cetăţeni din Romînia. E de menţionat faptul că numai la cî­­teva zile după comiterea agresiunii, au­torităţile elveţiene au îngăduit manifes­tări ale emisarilor bandelor teroriste. Ast­fel în ziua de 19 februarie M. Fărcăşanu şi B. Niculescu, doi cunoscuţi şefi ai te­roriştilor au făcut la Geneva, în cadrul unor declaraţii publice, apologia crimei săvîrşite şi au îndemnat la noi acte cri­minale împotriva Republicii Populare Ro­míne. Guvernul român insistă pentru ca să fie luate măsuri eficace pentru interzicerea pe teritoriul elveţian a activităţii indivizi­lor, bandelor și organizațiilor teroriste în­dreptate împotriva Republicii Populare Române. 3. Invocînd legislația interna elveţiană și lipsa unui tratat de extrădare între Ro­­mânia și Elveţia, guvernul elveţian afirmă în Nota sa că nu va putea da urmare cererii de extrădare făcută de guvernul român. Faţă de caracterul deosebit de grav al atacului banditesc fascist săvîrşit împo­triva Legaţiei R.P.R. la Berna şi de asa­sinarea lui Aurel Şeţu, faţă de indignarea profundă care a cuprins opinia publică romînă, guvernul român consideră că ex­trădarea bandei de criminali legionari se impunea ca un act legitim şi o reparaţie justă cuvenită Republicii Populare Ro­míne şi îşi rezervă dreptul de a reveni in această chestiune. Guvernul romín ia act de declaraţia gu­vernului elveţian că va urmări pe agre­sori. Guvernul romín trebuie să constate cu regret că cu toate insistenţele sale nici pînă în prezent guvernul elveţian nu i-a comunicat numărul celor arestaţi, identi­tatea lor şi numărul celor care au evadat. Pentru tot timpul cît banda de terorişti se află în cercetarea justiţiei elveţiene, guvernul român insistă pe lingă guvernul elveţian asupra următoarelor : a. Să fie luate toate măsurile necesare pentru cercetarea multilaterală a celor pe­trecute, descoperirea tuturor vinovaţilor şi găsirea tuturor firelor care duc la organi­zatorii atacului teroriştilor. b. însărcinatul cu Afaceri al R.P.R. la Berna să asiste în numele statului român ca parte lezată la interogatoriul inculpa­ților și la administrarea probelor conform art. 118 din legea federală de procedură penală. c. Guvernul român să fie informat de către guvernul elvețian asupra mersului anchetei şi cercetărilor. Totodată guvernul român cere ca guver­nul elveţian să acorde statului român des­păgubiri pentru prejudiciile produse pre­cum şi despăgubiri familiei lui Aurel Şeţu. Guvernul român este convins că luarea în consideraţie a cererilor sale nu poate decît să contribuie la relaţiile normale ce trebuie să existe între state. Guvernul român speră că in interesul relaţiilor normale dintre Republica Popu­lară Romînă şi Elveţia guvernul elveţian va satisface cererile sale legitime”. (Agerpres)

Next