Scînteia Tineretului, mai 1955 (Anul 10, nr. 1868-1892)

1955-05-03 / nr. 1868

Proletari din toate țările, artifi-va! Anul XI Seria a II-a Nr. 1868 4 PAGINI 20 BANI Marți 3 mai 1955 Organ Central al Uniunii Tineretului Muncitor Măreaţa demonst­raţie de 1 Mai a Capitală 1 Mai 1955. Mai năvalnic ca aricind ne bat: inimile. Soarele a îmbrăţişat largile bulevarde, pieţele şi parcurile proaspăt înverzite. Străzile au îmbrăcat haine sărbătoreşti. Drapelele, ghirlandele de brad, panourile cu Chemările de 1 Mai ale Comitetului Central al P.M.R., alternează cu portrete­le marilor genii ale omenirii muncitoare, cu tablourile conducătorilor partidelor co­muniste şi muncitoreşti din lumea întrea­gă. Pe fonduri roşii străjueşte chemarea prezentă astăzi pe întregul glob : „Pro­letari din toate ţările, uniţi-vă“. Mai puternic ca oricînd clocoteşte în piepturi­ dragostea de viaţă. Este 1 Mai! De la Tropice pînă-n mările Sudului, de la poalele Himalaei, pînă la gheţurile eter­ne ale Polului Nord, omenirea prăznuieşte măreaţa zi internaţională a celor ce mun­cesc, uriaşă manifestare a solidarităţii cla­sei căreia îi aparţine viitorul. Ni-e sufletul plin de mindri­e şi sete de viaţă şi pentru că în cursul acestui an vom deveni şi noi stăpîni ai atomului, graţie ajutorului frăţesc al Uniunii So­vietice. Fii bine venit 1 Mai 1955, la noi în ţară! Oamenilor noştri li-e dragă munca şi pri­măvara ! Bucureşti. Strălucitoare ca un imens buchet de garoafe roşii brăzdate de crengi de brad, tribunele scăldate în flamuri roşii şi tricolore aşteaptă începerea grandioa­sei demonstraţii pentru pace şi socialism. Portretele marilor genii ale omenirii mun­citoare , Marx-Engels-Lenin-Stalin, strălu­cesc deasupra tribunelor. Pe un mare pa­nou este înscris un salut al poporului nostru către popoarele care luptă pentru pace şi socialism. Monumentul lui I. V. Stalin este încon­jurat de flamuri şi flori, încep să sosească în tribune invitaţii , membri ai C.C. al P.M.R., membri ai gu­vernului, ai Prezidiului Marii Adunări Naţionale, conducători ai instituţiilor cen­trale şi ai organizaţiilor oamenilor muncii, personalităţi de frunte ale vieţii ştiinţi­fice, culturale şi artistice, generali­ şi ofi­ţeri ai Forţelor Armate ale R.P.R., vechi luptători ai mişcării muncitoreşti din ţara noastră, eroi ai muncii socialiste, oameni ai muncii fruntaşi din întreprinderi şi in­stituţii — cetăţeni pe pieptul cărora stră­lucesc ordine şi medalii ale Republicii Populare Române. Sunt de faţă numeroşi oaspeţi din U.R.S.S., R.P. Chineză, Germania, India, Italia, R.P. Polonă, Suedia, R. Ceho­slovacă, Norvegia, R.P. Ungară, Brazilia, Finlanda, Danemarca, R.P. Bulgaria, Chile, R.P.D. Coreeană, Alger, Senegal, Maroc, invitaţi ai Consiliului Central al Sindica­telor, Institutului Român pentru Relaţiile Culturale cu Străinătatea, Comitetului Fe­meilor Democrate. In tribune se află membri ai corpului diplomatic. La ora 9, miile de oameni ai muncii sa­lută cu urale puternice Sosirea conducă­torilor partidului şi guvernului. In tribuna oficială iau loc tovarăşii: Gh. Gheorghiu-Dej, dr. Petru Groza, Gh. Apos­tol, I. Chişinevschi, M. B. Mitin, membru al Academiei­ de Ştiinţe a U.R.S.S., Al. Moghioroş, Chivu Stoica, Miron Constan­­tinescu, general de armată Emil Bodnăraş, C. Pîrvulescu, P. Borilă, acad. prof. dr. C. I. Parhon, acad. prof. Traian Săvulescu, Lotar Rădăceanu, D. Petrescu, Ștefan Voi­­tec, general locotenent Gh. Pintidie, T. Iordăchescu, Stelian Moraru, general lo­cotenent I. Tutoveanu, Cornel Fulger, Flo­rian Dănălache. începe mitingul de 1 Mai al oamenilor muncii din Capitală. Fanfara Intonează „Imnul partizanilor păcii“. , Ia cuvîntul tov. Miron Constantinescu, membru în Biroul Politic al C.C. al P.M.R., vicepreşedinte al­ Consiliului de Miniştri. Cuvîntarea este des subliniată de aplauzele şi uralele oamenilor muncii, mărturie a dragostei şi ataşamentului pro­fund al poporului muncitor faţă de parti­dul şi guvernul ţării noastre, faţă de poli­tica de construire, a socialismului şi de apărare a păcii. Vorbitorul aminteşte suc­cesele importante obţinute de oamenii muncii în îndeplinirea înainte de termen a primului nostru plan cincinal, care de­vine în aceste zile o măreață realitate, o mîndrie a fiecărui om al muncii. Calda chemare pe care partidul o adre­sează oamenilor muncii, de a lupta mai departe cu tot mai mult avînt pentru dezvoltarea industriei grele, temelia dez­voltării întregii economii a ţării1, pentru îndeplinirea şi depăşirea planului de stat, pentru întărirea alianţei dintre clasa mun­citoare şi ţărănimea muncitoare, pentru ridicarea producţiei agricole, este îm­brăţişată cu entuziasm de participanţii la miting. Răsună lozinci reluate de mii de glasuri : „Partidul să ne trăiască, Repu­blica s­ă înflorească !“, „Vom munci cu tot elanul, să-ndeplinim cincinalul!”, lozinci sub semnul cărora fiecare om al muncii din patria noastră luptă pentru con­struirea socialismului,­­ pentru înflorirea patriei scumpe. Oamenii muncii îşi exprimă de asemenea prin ovaţii prelungite ataşamentul de ne­clintit faţă de lagărul păcii, democraţiei şi socialismului, în frunte cu marea Uniune Sovietică, angajîndu-se să lupte neconte­nit pentru apărarea păcii, pentru întă­rirea capacităţii de apărare a patriei noastre. Mitingul oamenilor muncii a luat sfîrşit. Din însărcinarea Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român şi a Consiliului de Miniştri, , vă felicit cu oca­zia zilei de 1 Mai, ziua solidarităţii int­­ernaţionale a clasei muncitoare, ziua fră­ţiei celor ce muncesc din toate ţările în lupta pentru apărarea păcii, pentru inde­pendenţa naţională a popoarelor, pentru socialism. . . • Oamenii­ muncii din ţara noastră, sub conducerea Partidului Muncitoresc Român, au realizat în cursul acestui an succese deosebite în toate sectoarele vieţii noas­tre economice, politice şi culturale, in munca de construire a socialismului. • Pentru­ faurirea bazei economice a so­cialismului în, ţara noastră partidul a apli­cat în mod consecvent principiul leninist al industrializării socialiste, dezvoltînd cu precădere industria grea, care consti­tuie pîrghia necontenitei creşteri a eco­nomiei ţării. Muncind cu însufleţire pentru îndepli­nirea planului cincinal, clasa muncitoare a obţinut rezultate importante. Industria petroliferă din Republica Populară Ro­­mînă s-a apropiat încă în 1954 de nivelul ultimului an al cincinalului, industria chi­mică a înfăptuit în trimestrul I­I, la pro­ducţia globală, planul său­ cincinal, iar in­dustria construcţiei de maşini, şi, industria electrotehnică realizează în cursul aces­tui trimestru planul lor cincinal. Peste 200 de întreprinderi din ramurile indus­triei grele, alimentare, de îmbrăcăminte şi încălţăminte şi-au îndeplinit planul cin­cinal şi lucrează în contul anului 1956. Organizaţiile de partid sunt în fruntea acestei lupte măreţe, mobilizînd clasa muncitoare şi ţărănimea muncitoare, in­telectualitatea patriotică Organizaţiile sin­dicale cu sprijinul U.T.M.-ului organizea­ză cu succes întrecerea socialistă. Înfăptuirea planului de electrificare, creşterea continuă a puterii instalate şi a producţiei de energie la termo şi hi­drocentralele noastre, permit ca industria şi agricultura să se poată dezvolta necon­tenit, avînd asigurată energia necesară. Ţărănimea muncitoare luptă pentru în­făptuirea sarcinii puse de partid şi gu­vern, de a da recolte bogate şi o produc­ţie mărită la hectar, de a produce în acest an 10 milioane tone de grîu şi porumb. Sub conducerea organizaţiilor de partid s-au întărit şi dezvoltat cele peste 5150 gospodării agricole colective şi întovără­şiri agricole, care au obţinut succese im­portante în lucrările agricole, în produ­cerea de recolte bogate la hectar, arătînd astfel drumul spre belşug al întregii ţă­­rănimi muncitoare, drumul transformării socialiste a agriculturii. Pe baza succeselor obţinute în indus­trie şi agricultură, a creşterii consi­derabile a producţiei bunurilor de con­sum s-a dezvoltat reţeaua comerţu­lui socialist şi cooperatist, a cres­cut­ şi s-a dezvoltat schimbul de mărfuri între oraşe şi sate; astfel a devenit posibilă în decembrie 1954 desfiin­ţarea sistemului de aprovizionare pe bază de cartele, iar recent reducerea de pre­ţuri la unele articole alimentare şi indus­triale, ceea ce duce la o creştere a nive­lului de trai al oamenilor muncii. Apro­vizionarea oraşelor cu­­mărfuri alimentare şi a satelor cu mărfuri industriale este din ce în ce mai bună, în scopul ridicării nivelului de trai şi a­­ salariului real este necesară îndeplinirea şi depăşirea planului de stat, mărirea con­tinuă a producţiei, îmbunătăţirea calită­ţii şi sortimentelor produselor, creşterea productivităţii­­muncii, economisirea de materii prime­ şi materiale, dezvoltarea în­trecerii socialiste, aplicarea şi extinderea metodelor înaintate ale fruntaşilor în pro­ducţie, scăderea preţului de cost al pro­duselor. De o deosebită însemnătate în întărirea alianţei dintre clasa muncitoare şi ţără­nimea muncitoare, în lupta pentru redu­cerea preţului de cost al produselor este ridicarea­ producţiei agricole, terminarea cît mai repede şi în bune condiţii a însă­­mînţărilor de primăvară. Pentru aceasta sînt mobilizate toate forţele partidului, clasei muncitoare şi ţărănimii muncitoare, toate mijloacele, tractoarele, semănătoa­rele, alte maşini­ agricole şi atelajele. Co­mitetele executive ale sfaturilor­­ popu­lare trebuie să-şi concentreze toate efor­turile în această direcţie. Sprijinul multilateral pe care ţara noa­stră l-a primit din partea Uniunii Sovie­tice în ultimii zece ani, se lărgeşte mai mult prin acordarea de către Uniunea So­vietică de ajutor tehnico-ştiinţific în do­meniul producerii de energie atomică în scopuri paşnic­e în Republica Populară Ro­mînă. Prin acordul încheiat recent la Moscova vom primi atît ajutor tehnico-ştiinţific cît şi sprijin în formarea de cadre ştiinţifice şi inginereşti, în scopul construirii unei pile atomice experimentale, a accelerato­rilor de particule elementare şi producerii de energie nucleară. Aceasta va da un mare avînt cercetărilor ştiinţifice şi teh­nice din ţară în domeniul fizicii, chimiei, electricităţii, medicinei, biologiei etc. In timp ce în ţăriie lagărului democra­tic şi socialismului, în frunte cu marea Uniune Sovietică, producţia industrială este în continuă dezvoltare, agricultura — după experienţa agriculturii, sovietice — asigură pe an ce trece mai multe produse agroalimentare, mergînd pe drumul mari­­lor gospodării colective, preţurile scad, iar nivelul de trai material şi cultural al oa­menilor muncii este în continuă creştere, cu totul alta este situaţia oamenilor mun­cii din ţările capitaliste, coloniale şi de­pendente. Intensificarea exploatării crîncene a oamenilor muncii de către capitalişti şi moşieri, ruinarea maselor muncitoreşti şi ţărăneşti,­ prin restrângerea continuă a producţiei civile în favoarea producţiei de război, apropie şi adîncesc şi mai mult criza economică, criză care duce la paupe­rizarea maselor, la mărirea şomajului şi la foamete. Acest fapt este clar oglindit atît de si­tuaţia milioanelor de şomeri totali şi par­ţiali din S.U.A., Italia şi alte ţări capita­liste cît şi de greva docherilor şi tipo­grafilor englezi, a celor 300.000 muncitori din Saar, a celor 350 000 metalurgişti ita­lieni, a luptelor duse de muncitorimea şi ţărănimea franceză, spaniolă etc. Totodată aceasta ne arată că sub con­ducerea partidelor comuniste şi muncito­reşti, clasa muncitoare din acele ţări opu­ne o rezistenţă dîrză planurilor războinice ale imperialiştilor şi luptă cu hotărîre pentru independenţa naţională, pentru o viaţă mai bună, pentru pace. Tovarăşi, Superioritatea orînduirii noastre demo­­crat-populare izvorăşte în primul rînd din faptul că la conducerea statului se află clasa muncitoare, că la temelia regimului democrat-popular stă alianţa trainică, fră­r­ţească şi de nezdruncinat dintre clasa muncitoare şi ţărănimea muncitoare, rolul conducător în această alianţă avîndu-l clasa muncitoare. Un alt factor principal al întăririi re­gimului de democraţie populară în Repu­blica Populară Romină este prietenia şi unitatea frăţească care există între po­porul român şi minorităţile naţionale, fră­ţie ce izvorăşte din interesele comune de construire a socialismului în Republica Populară Romină — patria comună a tu­turor celor ce muncesc din ţara noastră." Regimul democrat-popular din Republi­ca Populară Romînă asigură tuturor mi­norităţilor naţionale drepturi egale cu ale­­poporului român atît prin legile şi Con­stituţia Republicii Populare Române, cît şi prin mijloacele materiale ce le sînt puse la dispoziţie. Ţara noastră, eliberată de sub jugul mo­şierilor şi capitaliştilor, face parte din pu­ternicul lagăr al păcii, democraţiei şi so­cialismului, în fruntea căruia se află marea Uniune Sovietică, luptătoare con­secventă pentru menţinerea şi întărirea păcii în lume, împotriva reînvierii milita­rismului german, pentru soluţionarea pe cale paşnică a tuturor litigiilor internaţio­nale. Conferinţa ţărilor Asiei şi Africii care a avut loc de curînd la Bandung cu parti­ciparea Republicii Populare Chineze a ex­primat de asemenea voinţa comună a po­poarelor acestor continente, de a lupta îm­potriva colonialismului, de a promova pa­cea şi colaborarea între popoare, de a se opune războiului. Partidul şi guvernul nostru cheamă oa­menii muncii din Republica Populară Ro­mînă să lupte cu avînt sporit pentru pace, pentru­ construirea socialismului în ţara noastră, pentru întărirea capacităţii ei de apărare. Trăiască 1 Mai, ziua solidarităţii inter­naţionale a oamenilor muncii, ziua fră­­­ ţiei celor ce muncesc din toate ţările ! Trăiască marea ţară a socialismului victorios, bastionul păcii şi frăţiei intre popoare, Uniunea Sovietică ! Trăiască măreţul lagăr al păcii şi socia­lismului, în frunte cu Uniunea Sovietică ! Trăiască alianţa trainică dintre clasa muncitoare şi ţărănimea muncitoare, forţa de neclintit a regimului nostru de demo­craţie populară ! La luptă pentru îndeplinirea cu succes a planului cincinal și a planului de elec­trificare ! Trăiască Comitetul Central al Partidu­lui Muncitoresc Romín. Trăiască Guver­nul Republicii Populare Romíne ! Sub steagul lui Marx-Engels-Lenin- Stalin, sub conducerea partidului, înainte spre victoria socialismului în patria noas­tră scumpă, Republica Populară Romînă . Cuvîntarea tovarăşului Miron Constantinescu Un aspect al tribunei centrale din Piaţa „I. V. Stalin“ In timpul demonstraţiei oamenilor muncii din Capitală începe demonstraţia în pas cadenţat trec gărzile muncitoreşti Pentru cîteva secunde peste marea piaţă Stalin s-a aşternut liniştea. Puternica fanfară militară intonează cu­noscutul marş al Partizanilor. Intîi mai încet, apoi din ce în ce mai puternic, ră­sună acest cîntec de luptă, îmbrăcaţi în salopete cenuşii, cu frun­tea sus, cu privirea îndreptată spre tri­bună şi cu mîinile încleştate pe puşti şi arme automate, trec intr-o aliniere per­fectă, batalioanele gărzilor muncitoreşti. In primele rindun, păşeşte intuitorul Ghenea Marin de la „Griviţa Roşie“. In anul 1933, alături de muncitorii ceferişti, el s-a ridicat împotriva putredei orînduiri burgheze. Trec batalioanele gărzilor muncitoreşti, bărbaţi şi femei, trec în pas cadenţat prin faţa tribunei. Ele sînt expresia hotărîrii oamenilor muncii de a apăra cu pieptu­rile lor, cuceririle revoluţionare dobîndite sub conducerea înţeleaptă a partidului. Pe piepturile multora dintre ei strălucesc ordine şi medalii. Unele sunt cucerite în luptele pentru libertatea patriei, altele în cimpul muncii pentru înflorirea şi întă­rirea patriei. Pionierii — primăvara patriei A fluturat ceva în zare ca o flacără ro­şie, ca o întindere de maci înfloriţi în zi­lele unui iunie acoperit de grîne. Tribu­nele au fremătat şi o voce a izbucnit ca un strigăt de bucurie : ,,Vin pionierii!“ Tobele bat tactul marşului pionieresc, flutură steagurile celor ce merg. ,,Tot îna­inte“, goarnele au umplut văzduhul cu su­nete de argint. Schimbul de mîine al oa­menilor muncii, trece prin faţa tribunei, plin de semeţie şi viaţă. Un grup de pionieri se desprinde din coloană şi înmînează cu obrajii aprinşi de emoţie buchete de flori conducătorilor partidului şi guvernului. E un omagiu în care se înmănunchiază dragostea tuturor copiilor patriei faţă de partid, recunoştin­ţa pentru bucuriile dăruite de acesta în fiecare zi, pentru rîsul senin fără de griji. 15.000 de şcoli elementare împînzesc sa­tele şi oraşele patriei şi în băncile lor desluşesc tainei® învăţăturii sute de mii de şcolari, fii ai oamenilor muncii. S-au înălţat pînă astăzi prin grija partidului 60 de palate şi case ale pionierilor, parcuri şi stadioane, solare şi ştranduri. Trecînd prin faţa tribunei, un grup de pionieri ridică în sus mari note de 5 din carton, creioane, echere, compase, unelte de grădinărie, vaporaşe — semne ale stră­daniei lor neobosite de a învăţa mai bine şi mai mult. Ei prind încă din anii fra­gezi ai copilăriei, dragoste pentru muncă, obişnuinţa de a gospodări avutul ţării. De­taşamentul de pionieri de la Şcoala ele­mentară nr. 146 din Bucureşti a dăruit oţelarilor de la uzinele „Mao Tze-dun“ 8.000 kg, fier vechi strîns de ei. Cînd şuvoiul de oţel s-a revărsat ca un izvor de foc din cuptor, muncitorii i-au chemat pe pionieri să-şi vadă rodul strădaniei lor. „Şarja pionierilor“ — au numit muncitorii tonele de oţel care s-au scurs în acele clipe pe jghiab din fierul vechi adunat de pionieri, în semn de caldă mulţumire. Trec pionierii, florile patriei şi piaţa s-a umplut parcă de soarele şi lumina viito­rului. Privirile calde ale oamenilor muncii din tribune îi învăluie ca o mîngîiere, se desfată cu priveliştea de obraji împurpu­raţi, de mîini care fîlfîie spre ei. Pionierul­ Tudor Meţulescu calcă mîndru alături de colegii săi cu fruntea sus, plin de semeţie. Notele lui sînt de 5, el învaţă cu pasiune, cu sete nep­oto­­lită. Tudor s-a născut în preajma primu­lui 1 Mai liber din ţara noastră, a trăit de atunci ani liberi în care poporul muncitor şi-a sărbătorit munca paşnică şi dorinţa de pace. Pionierul Ion L. Ion de la Şcoala elementară nr. 184 „Vasile Roaită“, fiul mecanicului de locomotivă Ion N. Dovin, strigă „ura !”, din toate pu­­terile, strigă pentru visul lui de viitor in­giner, strigă şi pentru tatăl lui, care în această clipă goneşte cu locomotiva de­­filînd prin faţa cîmpiilor şi oraşelor pa­triei. (Continuare în pag. 2-a) In legătură cu convocarea la Varşovia a consfătuirii statelor participante la Declaraţia de la Moscova din 2 decembrie 1954 In concordanţă cu hotărîrile consfătuirii de la Moscova a statelor europene, privind asigurarea păcii şi securităţii în Europa, au avut loc în ultimul timp, între guvernele Uniunii Sovietice, Republicii Populare Polone, Republicii Cehoslovace, Republicii Democrate Germane, Republicii Populare Ungare, Republicii Populare Rontine, Republicii Populare Bulgaria și Republicii Populare Albania, consultă­rile corespunzătoare. Aceste consultări s-au referit, în pri­mul rînd, la problema încheierii Tratatului de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală între cele 8 state partici­pante la consfătuire şi în al doilea rînd, la problema orga­nizării comandamentului unificat al statelor participante la Tratat. In prezent, avînd în vedere ratificarea acordurilor de la Paris statele amintite mai sus au convenit să convoace la Varşovia, la 11 mai, cea de a doua consfătuire pentru dis­cutarea problemelor ce decurg din hotărîrile consfătuirii de la Moscova. La consfătuirea de la Varșovia va lua de asemenea parte guvernul Republicii Populare Chineze, care va trimite la această consfătuire observatorul său.

Next