Scînteia Tineretului, iunie 1955 (Anul 10, nr. 1893-1918)

1955-06-01 / nr. 1893

Pentru întărirea păcii şi securităţii popoarelor Marea Adunare Naţională a Republicii Populare Române a ratificat tratatul de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală dintre cele opt state participante la Conferinţa de la Varşovia. Acest vot oglindeşte însăşi voinţa poporului nostru. Expunerea cu privire la Conferinţa de la Varşovia a sta­telor europene pentru asigurarea păcii şi securităţii în Eu­ropa, prezentată de tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dej, a relevat uriaşa însemnătate internaţională a tratatului de la Varşo­via, subliniind marea importanţă a acestui act istoric pentru poporul român. Tratatul ratificat de Marea Adunare Naţională a R.P.R. a fost încheiat în urma Conferinţei celor opt state europene care a avut loc între 11 — 14 mai la Varşovia. Reprezentanţii statelor participante la Conferinţa de la Varşovia au ana­lizat profund schimbările care au survenit în situaţia inter­naţională în urma ratificării acordurilor nefaste de la Paris şi au hotărît să ia măsurile corespunzătoare pentru asigu­rarea păcii şi securităţii in Europa şi în întreaga lume. Aces­tui scop nobil îi serveşte încheierea istoricului tratat de prie­tenie, colaborare şi asistenţă mutuală dintre cele opt state şi adoptarea hotărîrii cu privire la crearea unui comanda­ment unificat al forţelor armate ale statelor semnatare ale tratatului. Evoluţia evenimentelor arată că Germania occidentală se transformă, cu ajutorul S.U.A., Angliei şi Franţei, în principa­lul focar al primejdiei de război în Europa. Politica de reînviere a militarismului german este însoţită de o activitate febrilă a forţelor agresive şi în alte regiuni ale globului. Desigur că în faţa acestei situaţii, popoarele lagărului socialist ocupate în munca paşnică, constructivă, nu pot să stea cu mîinile încrucişate. Ele sunt nevoite să ia măsuri corespunzătoare pentru asigurarea securităţii lor, pentru a opune eventualului agresor o forţă nu mai puţin puternică. Tratatul de la Varşovia, ratificat de Marea Adunare Na­ţională a R P.R., este întocmit în spiritul Cartei Organizaţiei Naţiunilor Unite. Tratatul de la Varşovia are un caracter profund paşnic, defensiv. In aceasta constă deosebirea sa fundamentală faţă de tratatele imperialiste, de felul pactului agresiv nord-atlantic. Statele semnatare ale tratatului de la Varşovia s-au angajat ca în conformitate cu Carta O.N.U. să se abţină în relaţiile lor internaţionale de la ameninţarea cu forţa sau de la folosirea ei şi să rezolve litigiile lor inter­naţionale prin mijloace paşnice, în aşa fel încît să nu peri­cliteze pacea şi securitatea internaţională. Ele au lasa­t des­chisă calea pentru aderarea la acest tratat şi a altor state care-şi vor manifesta dorinţa de a contribui la asigurarea păcii şi securităţii popoarelor. Semnatarii tratatului vor lupta şi de acum înainte pentru adoptarea unor măsuri eficiente în vederea reducerii generale a armamentelor şi interzicerea ar­melor atomice, cu hidrogen şi a celorlalte arme de extermi­nare în masă, pentru crearea unui sistem general de secu­ritate colectivă, pentru reglementarea problemei germane în mod paşnic şi democratic în interesul păcii şi securităţii. Tratatul de la Varşovia este un tratat încheiat între state libere care doresc în mod sincer să se ajute unul pe altul, este un tratat care întruchipează măreţele idei ale prieteniei frăţeşti între popoarele libere şi egale în drepturi. O deosebită forţă şi însemnătate dă tratatului încheiat la Varşovia faptul că el se bucură de sprijinul puternic, hotărît, al marelui popor chinez. Subțiin­d faptul că pacea este indi­vizibilă, reprezentantul R. P. Chineze, la Conferința de la Varşovia a declarat: „Dacă pacea în Europa va fi încălcată, dacă agresorii imperialişti vor declanşa războiul împotriva ţărilor europene iubitoare de pace, guvernul nostru şi eroi­cul popor de 600 de milioane împreună cu guvernul­­ şi popoarele ţărilor noastre frăţeşti, vor duce lupta împotriva agresiunii pînă la victoria finală”. întregul nostru popor a apreciat tratatul de la Varşovia şi crearea comandamentului unificat al forţelor armate ca o chezăşie a întăririi securităţii ţării noastre, a tuturor ţări­lor lagărului socialist, chezăşie a unor noi victorii pe frontul muncii sale paşnice. In prezent, cînd în discuţiile în legătură cu pregătirea con­ferinţei şefilor de guverne ai celor patru puteri, cercurile im­perialiste, ostile poporului nostru, ridică fel de fel de condiţii între care şi aceea a discutării problemei­ restabilirii putre­delor regimuri măturate de la putere de popoarele din ţările de democraţie populară, poporul nostru aminteşte duşmani­lor săi că istoria nu poate fi oprită din mersul ei înainte de nimeni şi de nimic şi că lagărul păcii dispune de forţa nece­sară pentru a apăra măreţele sale cuceriri. In ceea ce pri­veşte chestiunea regimului de stat al Romîniei ea a fost hotărîtă odată pentru totdeauna de către poporul nostru, con­form voinţei şi intereselor sale şi nici un fel de putere străină nu are căderea s-o pună în discuţie. Poporul român ca şi celelalte popoare iubitoare de pace, dobîndeşte prin tratatul încheiat la Varşovia, cea mai pu­ternică garanţie a securităţii sale. Acest tratat insuflă fie­cărui om al muncii din ţara noastră un sentiment de sigu­ranţă a muncii şi vieţii sale fericite. „Putem fi pe deplin con­vinşi — a arătat tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dej în expunerea făcută la Marea Adunare Naţională — că poporul nostru iu­bitor de pace şi libertate, conştient de răspunderile sale naţionale şi internaţionale, îşi va îndeplini cu cinste obliga­ţiile ce-i revin, întărind semnătura pusă în numele său pe tratatul de la Varşovia printr-o muncă eroică pentru întări­rea şi înflorirea patriei, pentru sporirea capacităţii ei de apărare, pentru triumful păcii şi colaborării internaţionale”. Alături de întreg poporul nostru tînăra sa generaţie salută cu entuziasm ratificarea tratatului de la Varşovia de către Marea Adunare Naţională a R.P.R. El va întări semnătura pusă pe tratat de către delegaţia R.P.R. la Conferinţa de la Varşovia, muncind mai cu spor, învăţînd mai bine. Tineretul nostru iubeşte pacea şi doreşte să muncească paşnic pentru înflorirea patriei. Tineretul nos­tru este însă gata ca la nevoie să apere patria, să apere mi­nunatele drepturi şi libertăţi cucerite în anii puterii populare. In numele vieţii sale fericite, a viitorului său luminos, ti­neretul iubitor de pace din țara noastră acordă din inimă întregul său sprijin prevederilor tratatului de la Varșovia. Fier vechi pentru cuptoarele Siemens-Martin TIMIŞOARA (de la corespondentul nostru). Tot mai mulţi utemişti şi pionieri din regiunea Timişoara participă la acţiunea patriotică de stringere a fierului vechi. Pună în prezent organizaţiile U.T.M. şi de pionieri din regiune au strâns­­peste 500.000 k­g. fier vechi, din care au fost predate I.C.M.-ului 199.590 kg. în acţiunea de stringere a fierului vechi s-au evidenţiat organizaţiile de bază U.T.M. din comuna Uivar — care a strâns 10.000 kg. — şi de la S.M.T. Cenei, care a strâns 11.000 kg. (ambele din raionul Timişoara) şi unitatea de pionieri de la Şcoala elementară din Plavişeviţa, raionul Mehadia, care a strîns 3.400 kg. fier vechi. Proletari din toate fftrilaj onlfl-yil Organ Central al Uniunii Tineretului Muncitor Anul XI Seda Il-a Nr. 189a 4 PAGINI 20 BANI Miercuri 1 iunie 1955 IN NUMĂRUL DE AZIl DESPRE BUGETUL­ DE STAT AL R.P.R. PE ANUL 1955. Raportul ministrului de Finanţe al R.P.R. tovarăşul D. Petrescu (pag. 2-a). Discuţii la proiectul de lege privind ratificarea Tratatului de la Varşovia (pag. 2-a). Tratativele aovleto-iugoslave (pag. 3-a). Copii fără copilărie (pag. 3-a). ZIUA INTERNATIONALA A COPI­LULUI. — M. Airinei: Printre copiii Germa­niei noi. — V. Apreotesei­­ însemnări­­firi casa micilor intîmplări. — Emilia Căldăraru: Neliniște. — O fabrică a pionierilor. — Petrean Maria: Sunt mamă a șapte fete (pag. 4-a). . Lucrările celei de 6-a sesiuni a Marii Adunări Naţionale Şedinţa din ziua de 31 mai Marţi au continuat lucrările celei de­­ 6-a sesiuni a Marii Adunări Naţionale. La discuţiile în legătură cu proiectul de lege pentru aprobarea bugetului de stat al R.P.R. ,pe anul 1955 au luat cuvântul de­putaţii : Dumitru Balalia, din circumscrip­ţia electorală Ploeşti-Sud, regiunea Plo­eşti, Gavrilă Popa, din circumscripţia elec­torală Adamclisi, regiunea Constanţa, Gh. Hossu, din circumscripţia electorală Med­gidia, regiunea Constanţa, Elena Barfoă­­lată, din circumscripţia electorală Cio­beşti, regiunea Bîrlad, Mathe Ludovic, din circumscripţia electorală Mugeni, Regiu­nea Autonomă Maghiară, colonel Ion Gheorghe, din circumscripţia electorală Alexandria, regiunea Bucureşti, Liuba Chişinevschi, din circumscripţia electorală Con­stanţa-Sud, regiunea Constanţa, Emil Mazil­u, din circumscripţia electorală Şte­fan cel Mare, regiunea Iaşi, Romulus Ză­­roni, din circumscripţia electorală Ilia, re­giunea Hunedoara, Ion Pas, din circum­scripţia electorală Al­deni, regiunea Plo­eşti, Alexandru Sencovici, di­n circum­scripţia electorală Oradea-Nord, oraşul Oradea, G. Gaston Marin, din circum­scripţia electorală Ceahlău, regiunea Ba­cău, Ioan Ţurai, din circumscripţia electo­rală Drăgăneşti, regiunea Bucureşti. Primit cu vii aplauze, a luat cuvîntul tov. Chivu Stoica, prim vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri. Proiectul de lege pentru aprobarea bu­getului de stat al R.P.R. pe anul 1955 a fost­ citit şi supus aprobării deputaţilor. Marea Adunare Naţională a votat în unanimitate, într-o atmosferă de puternică însufleţire, legea pentru aprobarea buge­tului de stat al R.P.R. pe anul 1955. Marea Adunare Naţională a votat apoi legea pentru ratificarea decretelor emise între sesiuni de Prezidiul Marii Adunări Naţionale. De asemenea, Marea Adunare Naţională a votat în unanimitate legea pentru modificarea articolelor 43 şi 50 din Constituţia R.P.R. Pe baza acestei modifi­cări au fost reorganizate Ministerul Con­strucţiilor şi Industriei Materialelor de Construcţii şi Comitetul de Stat pentru Colectarea Produselor Agricole, înfiinţîn­­du-se Ministerul Construcţiilor, Ministerul Industriei Materialelor de Construcţii şi Ministerul Colectărilor. Marea Adunare Naţională a aprobat pro­punerea făcută de Consiliul împuternici­ţilor de a elibera pe deputatul Dumitru Coliu din funcţia de membru al Prezidiu­lui Marii Adunări Naţionale, în­trucît acesta urmează să primească sarcini pe linie de guvern, şi a ales ca membru in Prezidiul Marii Adunări Naţionale pe de­putatul Nicolae Ceauşescu. De asemenea, din aceleaşi motive, deputatul Dumitru Coliu a fost eliberat din funcţia de mem­bru şi preşedinte al Comisiei de Afaceri Externe. Deputatul Lo­tar Rădăceanu a fost ales ca membru şi preşedinte al Comisiei de Afaceri Externe, iar deputatul general lo­cotenent Iacob Teelu, ca membru al ace­leiaşi comisii. Intrucît deputatul Avram­ Bunaciu este secretarul Prezidiului Marii Adunări Na­ţionale, Marea Adunare Naţională l-a eli­berat din funcţia de membru al Comisiei de propuneri legislative, a­legînd ca mem­bru al acestei comisii pe deputatul Ion Vinte. Ora 14,30. Preşedintele Marii Adunări Naţionale, deputatul C. Pîrvulescu, ros­teşte cuvintul de închidere a sesiunii.­Sesiunea a 6-a a Marii Adunări Naţio­nale a avut sarcina de mare răspundere de a ratifica Tratatul de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală între Republica Popu­lară Albania, Republica Populară Bulga­ria, Republica Populară Ungară, Republi­ca Democrată Germană, Republica Popu­lară Polonă, Republica Populară Romînă, Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste şi Republica Cehoslovacă, semnat la Var­­şovia la 14 mai 1955. Aprobarea unanimă a tratatului de că­tre Marea Adunare Naţională, dovedeşte voinţa de neclintit a poporului nostru de a-şi apăra munca sa creatoare şi viaţa fe­ricită şi de a contribui la asigurarea păcii şi securităţii popoarelor. In această sesiune a fost de asemenea discutat şi votat bugetul de sta­t al R.P.R. pe anul 1955. Bugetul asigură dezvoltarea mai departe a economiei noastre naţionale în toate ramurile sale, a instituţiilor noas­tre culturale şi sociale. Bugetul pe anul 1955 prevede sume importante care trebuie folosite raţional ca să dăm­ un nou avînt economiei şi culturii şi să creăm condiţii de viaţă tot mai bune pentru oamenii muncii. Tovarăşi deputaţi, să contribuim cu toată energia şi priceperea la realizarea planului de stat şi a prevederilor buge­tului. Declar Închisă cea de a 6-a sesiune a Marii Adunări Naţionale. (Agerpres) Cvântarea tovarăşului dr. Petru­ Groia, preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naţionale Tovarăşi deputaţi şi deputate. Tratatul da prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală încheiat la Varşovia constituie un eveniment care prin impor­tanţa lui a produs valuri da însufleţire in puternicul nostru lagăr al păcii şi o puternică derută în tabăra duşmanilor păcii. Dacă popoarele iubitoare de pace aplaudă acest eveniment de importanţă universală, cercurile interesate in răz­boaie şi conflicte intre popoare, profitorii arhicunoscuţi ai maşinaţiunilor şi aventu­rilor războinice, devin tot mai neliniştiţi. Această nelinişte se transformă în reac­­ţiuni,­in manifestaţiuni care demască tot mai mult intenţiile acestor imperialişti şi potentaţi ai banului, legate de zăngănitul armelor şi conflicte războinice. Din presa lor şi din strigătele lor, care umplu lumea pe aripile undelor, se des­prinde o avalanşă de denaturări a conţi­nutului acestui tratat. Aceşti duşmani ai păcii neagă fără scrupule intenţia clară, exprimată in textul precis al Tratatului. Ei fac lamentabile eforturi în încercările lor zadarnice de a atribui contractanţilor intenţii diametral opuse acelora care stau la baza Tratatului. Or părţile contractante işi manifestă limpede hotărîrea fermă de a construi pacea, pe temeiul coexistenţei paşnice în­tre popoare. Temelia acestui act exprimată de la Inceput la aliniatul prim din Introducerea Tratatului este de a crea un sistem de securitate colectivă a tuturor ţărilor din Europa, indiferent de orânduirea lor so­cială şi de stat, în conformitate cu prin­cipiile Cartei O.N.U. Aliniatul 2 din articolul ultim prevede: „In cazul cînd în Europa va fi creat un sistem de securitate colectivă și va fi încheiat in acest scop un tratat general­­european de securitate colectivă, lucru spre care părțile contractante vor tinde neîncetat, prezentul Tratat își va pierde valabilitatea în ziua intrării în vigoare a Tratatului general-european". Tratatul, de la intrarea lui In vigoare, lasă larg deschise porţile pentru ţările care îşi însuşesc principiile lui de bază, ţelurile şi soluţiile lui, scopul spre care tinde întregul tratat fiind de a deveni un Tratat general. Totul este in funcţie de finalitate, iar această clauză sintetizează finalitatea spre care năzuiesc popoarele din marea fami­lie a lagărului păcii : securitatea şi pacea popoarelor. Trebuie o pătimaşe rea credinţă, iz­vorâtă din interese total străine de secu­ritatea popoarelor, pentru a căuta să se nege limpezimea acestei clauze luminoase a Tratatului, care dezvăluie şi pentru cei mai sceptici adevăratul lui scop. Tratatul, spre deosebire de pactul Atlanticului şi acordurile de la Paris, nu are refrenul zăngănitului de arme. Dacă totuşi acest pact are şi prevederi de ordin militar, aliniatul al doilea al preambulului lămureşte că ele sunt de­terminate de situaţia creată in Europa in urma ratificării acordurilor de la Paris, care creează o nouă grupare militară, sub firma „Uniunii europene occidentale“, cu participarea Germaniei occidentale în curs de remilitarizare şi includerea ei în blocul militar al Atlanticului de nord. Poate exista îndoială că aceste forma­ţiuni militare adâncesc tensiunea pe plan internaţional, agravează primejdia unui nou război şi creează o ameninţare pentru securitatea naţională a popoarelor iubi­toare de pace ? Indivizii pot avea memorie scurtă, dar oricît de înclinat ar putea fi cineva să uite trecutul, grozăviile celor două răz­boaie pe care le-am trăit nu pot fi uitate Militarismul german, nebunia fanatica a generalilor prusaci în frunte cu Kaise­­rul Wilhelm şi mai tîrziu aceea a lui Hitler şi a adepţilor săi, au provocat războaie a­le căror sălbăticii şi distrugeri au tăiat răni adinei pe trupul atâtor po­poare şi au distrus atîtea fericiri, incit ele nu pot fi uitate. Poporul român a trăit în decursul unei singure generaţii grozăviile acestor două războaie. Jertfele pe care le-a adus po­porul nostru în cele două războaie îm­potriva militarismului german, sunt de patru ori mai mari decit cele suportate de S.U.A., deşi acestea au o populaţie cu mult mai mare, mai mult decit înzecită. Poporul român este aşezat in drumul spre Orient, pe care militariştii germani au încercat de două ori să pătrundă pentru a realiza cuceririle spre care îi împingea nebuna l°r năzuinţă, exprimată în acel „drang nach Orien" care i-a pricinuit în­suşi poporului german nemăsurate jertfe. Poate fi oare vreo îndoială că această concepţie, înrădăcinată adine în mintea militariştilor şi conducătorilor marilor trusturi germane îl va împinge spre al treilea război, cînd li se pun iar arme în mină cu atâta generozitate din partea im­perialiştilor apuseni, de dincoace şi din­colo de ocean ? Poporul român consideră că e o datorie a sa sfântă să vegheze pentru ca valul acestui „drang nach Osten" să nu ame­ninţe din nou pacea lumii. E­l este alături de celelalte popoare însetate de dorinţa de a nu mai trăi zilele de dezastru din trecut, în lupta pentru a-şi crea condiţii de muncă paşnică şi creatoare, pentru a-şi îmbunătăţi şi ridica nivelul de viaţă culturală­­şi materială. In acest scop măreţ, intr-o deplină uni­tate, popor şi guvern, toate păturile so­ciale ale poporului român şi ale minori­tăţilor naţionale, de la ţărani şi munci­tori pînă la vârfurile Intelectualităţii noastre, fără deosebire de rasă şi religie, îşi manifestă cu putere deplină solidari­tatea şi hotărârea de a-şi apăra cuceririle lor, de a da o ripostă zdrobitoare oricărei încercări de agresiune. Poporul noistru este setos de progres şi nu va permite ca realizările sale să fie distruse in cataclismul unui război atomic. După cum ştim, la Conferinţa de la Varşovia a participat ca observator şi re­prezentantul R. P. Chineze. Nu de mult am traversat o mare parte a Asiei. Poposind în diferite puncte ale acestui uriaş continent, descinzînd în oraşe şi sate, cu­noscînd oamenii în casele şi fa­miliile lor, străbătând regiuni cu uriaşe şantiere de construcţii, am trăit freamătul muncii rodnice a marelui popor chinez. Cu elan grandios se construiesc uzine, centrale hidraulice, instituţii sanitare, cul­turale, se desţelenea întinse păminturi. Toate acestea sunt realizări ale unei munci închinate unei vieţi­ individuale şi colec­tive mai ridicata şi mai fericite. Pe de o parte această minunată încor­dare a energiilor populare pe cîmpul mun­cii creatoare, paşnice, al cărei răsunet pă­trunde şi în inimile cele mai împietrite şi în minţile cele mai împăienjenite de prejudecăţi şi obscurantism, iar pe de altă parte zăngănitul armelor de pe „poziţiile de forţă" ale regizorilor războaielor, ale exploatatorilor bogăţiilor ţărilor coloniale şi semicoloniale, mereu nesăturaţi. . Iată aspectul realităţilor care ne încon­joară pe plan universal, iată condiţiile izvorâte din aceste realităţi, care deter­mină poziţia de apărare adoptată prin Tratatul de la Varşovia. Imperialiştii atomici, urmărind domina­ţia mondială şi vroind să facă din lume un „uriaş naufragiu“, devin însă to­t mai isterici şi agresivi. Preşedintele Consiliului de Miniştri, to­varăşul Gh. Gheorghiu-Dej, ne-a reamintit că unii deputaţi şi senatori din Congresul Statelor Unite ale Americii, pierzîndu-şi nu numai simţul realităţii, dar şi simţul măsurii, s-au îndeletnicit de la tribună cu discuţia unor probleme pur interne ale ţării noastre. Ei au încercat, cum aţi auzit, să fixeze şi data la care poporul român ar trebui să aniverseze independenţa de stat cuce­rită la 9 mai 1877. Ei ar dori, cum spunea prim-ministrul nostru, să pună altfel data aniversării In­dependenţei, incit ea să coincidă cu o dată care astăzi se aniversează numai în Sta­tele Unite, adică data urcării pe tron a prinţilor de Hohenzolern-Sigmaringen, a căror dinastie le-a fost aşa de mult pe plac acestor capitalişti exploatatori ai bo­găţiilor altor ţări. Tovarăşe Gheorghiu-Dej, fiu al poporu­lui român, am aplaudat declaraţia ce al făcut. Citez: „Chestiunea Regimului de Stat a României a fost hotărâtă odată pen­tru totdeauna de poporul român, conform voinţei şi intereselor sale şi nici un fel de putere străină nu are căderea s-o pună în discuţie”. Aceste cuvinte izvorăsc din adâncimea sufletului poporului român, conştient şi mîndru de puterea lui de muncă şi cunos­­cind valoarea libertăţii. Unii din aceşti avocaţi nechemaţi văzin­­du-şi planurile lor de cuceriri războinice primejduite îşi pierd raţiunea. Este cunos­cut cazul fostului ministru de război im­perialist care şi-a încheiat cariera să­rind noaptea pe fereastră, sub viziunea unui atac inamic. Aş da prietenesc sfat şi altora să se ferească de a deveni pri­zonierii unor asemenea idei fixe. Cu cit aceste exaltări ale lor primejdu­­iesc mai mult pacea, cu atît mai hotărît trebuie să ne închegăm noi rindurile, con­struind un zid de nepătruns în apărarea păcii, zid de care să sa frângă toate ma­­şinaţiunile lor de subminare a păcii. Acest zid se întinde de la Elba pînă la apele Taiwanului. El cuprinde întinderi uriaşe şi o mare parte a omenirii care prin munca şi lupta el va spulbera planurile agresive şi de „îngrădire” ale imperialiştilor, asigu­­rind pacea către care năzuiesc fierbinte toate popoarele lumii. Alături de ceilalţi contractanţi ai Trata­tului de la Varşovia, poporul român, vechi brav şi înţelept, se identifică cu hotărâre, prin glasul reprezentanţilor lui autorizaţi, Pe care i-am auzit în decursul şedinţelor noastre, cu discuţii la nivelul importanţei acestui Tratat. Poporul român care îşi dă adeziunea de­plină la acest Tratat pus în slujba păcii, îşi exprimă cu tărie hotărîrea de a-şi apăra cuceririle şi realizările paşnice. Ritmul puternic al efortului constructiv al oamenilor muncii din tabăra popoare­lor semnatare ale Tratatului de la Var­şovia, descoperirea energiilor lor nebă­nuite, a bogăţiilor materiale şi spirituale (Continuare in pag. 3-a) Copii, viitorul vă aparţine! C­opiii. La ei s-au gândit întotdeauna cei care iubesc viaţa. Sub cerul fumegând în timpul războaielor, în zilele înso­rite de pace, în orice moment liber al vieţii, mama şi-a strîns la piept odorul, l-a ferit de pericol, l-a dezmierdat zâm­­bindu-i în ochişorii-i senini, l-a învăţat să rostească primele cuvinte : mamă, tată. Poeţii şi scriitorii le-au dedicat opere nemuritoare, compozi­torii le-au creat cântece duioase, savanţii s-au străduit să ducă mai departe ştiinţa, să o dezvolte, să-i smulgă din ascun­zişuri secretele, pentru ca ei — copiii — să trăiască mai bine decit înaintaşii lor. Astăzi, de Ziua internaţională a copilului, ochii părinţilor cinstiţi din toate ţările globului, îşi îndreaptă privirea mai mult ca oricind, cu dragoste şi respect, către viaţa fericită a copiilor din marea Uniune Sovietică, către uriaşele realizări ale poporului sovietic, care aduc zi de zi, noi bucurii, în viaţa copiilor. Pentru fiii lui, poporul sovietic se ridică ferm în apărarea păcii, pentru viaţa lor şi mai fericită de mâine, muncesc cu eroism minerii Donbasului, oţelarii şi laminoriştii Magnito­­gorskului, pentru viitorul lor muncesc milioane de oameni pe întinsele ogoare ale colhozurilor şi sovhozurilor, pentru viito­rul tinerei generaţii produce energie electrică prima centrală din lume acţionată de energie atomică, în­­numele acestui nobil ţol, muncesc toţi oamenii sovietici. Şi viaţa copiilor patriei noastre s-a schimbat în anii puterii populare. Au rămas în urmă vremurile de tristă amintire în care din cauza lipsei de asistenţă medicală mureau copiii cu zecile de­­mii. Mortalitatea infantilă în care ţara noastră era renumită în Europa — pe vremea regimului burghezo-tmoşie­­resc — a scăzut în anul 1954 cu 45% faţă de anul 1944. Prin grija partidului şi guvernului, prin munca întregului popor muncitor, au fost create pentru copiii patriei numeroasa creşe, cămine de zi, preventorii, spitale de copii etc. Numă­rul creselor (unităţi) şi al că­minelor de zi pentru copii a fost in 1953 mai mare de 30 de ori faţă de anul 1944. Partidul şi guvernul nostru se ocupă cu atenţie ca in şcoala noastră nouă, copiii să primească o educaţie aleasă, sănătoasă, să devină cetăţeni de nădejde ai patriei, dornici de muncă, constructori înflăcăraţi, pentru binele şi fericirea patriei. Uniunea Tineretului Muncitor trimite în acest scop, în frun­tea organizaţiilor de pionieri din şcoli, utemişti entuziaşti, des­toinici care contribuie din plin­­la dezvoltarea mişcării pionie­reşti din ţara noastră, care alături de părinţi şi profesori de­săvârşesc educaţia viitorilor cetăţeni. Copiii patriei noastre visează la lucruri măreţe. Unii îşi propun să ajungă aviatori, sau mecanici, alţii oameni de ştiinţă sau marinari, artişti sau poeţi, pictori sau agronomi. Ei pășesc cu încredere pe drumul îndeplinirii cu pasiune a idealurilor lor, căci simt din plin dragostea cu care ii înconjoară întregul Jjjjj* p ^ —-3VXI1V ‘WlflilCVM'tvyiQ 'uiuto/i -Cu gîndul­­la ziua de mîine a fiilor lui, cu dorința ca nimic să nu întunece cerul senin al­­patriei sub care cresc veseli co­piii — poporul nostru a primit cu bucurie ratificarea Tratatu­lui de la Varşovia şi luptă pentru îndeplinirea îndatoririlor ce-i revin din acest tratat, pentru întărirea capacităţii de apă­rare a patriei, pentru ca copiii să nu cunoască niciodată oro­rile cumplite ale războiului. Pe tot cuprinsul ţării, de Ziua internaţională a copilului, oamenii muncii din patria noastră le-au pregătit surprize plă­cute copiilor. Au rulat numeroase filme­­pentru copii, iar la teatrele speciale de copii au fost pregătite spectacole ce­ au oferit copiilor clipe mi­nunate de desfătare. La Cluj a fost deschisă o expoziţie de confecţii şi jucării pentru copii. In oraşul Piteşti a fost pregătit în parcul de cultură şi odihnă „Vasile Roaită“ un orăşel al celor mici, dotat cu chioşcuri în­cărcate cu dulceţuri, răcoritoare şi cărţi, mici magazine cu articole de îmbrăcăminte şi încălţăminte. Au muncit la amenajarea lui mulţi utemişti de la fabricile „Argeşul“, „11 Iunie“, ,,T. Vladimire­scu“, de la şcolile medii şi profesionale. Nu lipsesc de aici nici balansoarele, nici lea­gănele mult admirate de cei mici. Cît de amarnică şi plină de tragism este viaţa majorităţii părinţilor din ţările imperialiste, ai căror copii nu cunosc ade­văratele bucurii ale vieţii ! In S.U.A., de pildă, în timp ce pentru cheltuielile de răz­boi sânt alocate sume uriaşe de bani, numeroşi copii nu au posibilitatea să se bucure de binefacerile luminii, ala cărţii. In S.U.A., copiii primesc educaţia c­rimei, a dispreţului faţă de ora, în mâinile acestor copii, se pun tot soiul de ,,comics-uri'‘ otrăvitoare. Filmele care rulează proslă­vesc crima, gangsterismul, descompunerea morală. Aşa se ex­plică faptul că numărul adolescenţilor şi chiar al copiilor, care săvârşesc crime a devenit Îngrijorător. In Germania Occidentală In minele din Ruhr, lucrează copii in vârstă de 10—12 ani, care fiind subnutriţi, majoritatea sunt prinşi în ghiarele înfiorătoare ale tuberculozei. La 20 de an! un tînăr care a intrat de mic copil în mină arată ca un om d­e 40 de ani. Oamenii muncii din patria noastră ţin bine minte că mulţi dintre ei au avut o copilărie asemănătoare, cu cea a copiilor din ţările capitaliste de azi. Nu uită ! De aceea, ei îşi îngri­jesc cu dragoste copile — fiori ale patriei — ca un grădinar pasionat, îndrăgostit de florile din grădina sa. De aceea, ei cinstesc aşa cum se cuvine, ca pe o sărbătoare de seamă. Ziua internaţională a copilului, muncind cu entuziasm pentru în­florirea şi întărirea patriei noastre, ştiind că numai în felul acesta bucuriile copiilor vor fi şi mai mari şi ele nu vor pu­tea fi smulse de nimeni. Grija partidului şi guvernului nostru, a întregului popor, faţă de copil este nemărginită, pentru că el sunt viitorul patriei, constructorii de mâine, şoimii ce vor zbura spre înălţimile în­sorite şi pline de fericire ale socialismului şi comunismului. O g \ Plină de bucurii şi lipsită de griji este viaţa copiilor din |! i g patria noastră. El cîntă şi joacă, se bucură din plin de viaţa î­­­minunată pe care o trăiesc. \ •50®ooooooaeococoooooooooooooooooooooo ocoo«*ooooc»ooc©o©oc<»oo©o©o©ooooo©e«*3©«ee©_$

Next