Scînteia Tineretului, iunie 1955 (Anul 10, nr. 1893-1918)

1955-06-10 / nr. 1901

Anul XI Seria II-a Nr. 1901 Proletari din toata firii»« unifi­ vul Organ Central al Uniunii Tineretului Muncitor 4 PAGINI — 20 BANI Vineri 10 iunie 1955 52 de zile pînă la Festival A­TUNCI CIND tinerii din toate col­ţurile lumii îşi vor uni glasurile şi­­ vor cînta împreună, cind vor face schimburi culturale şi sportive, cînd vor discuta despre problemele lor într-o at­mosferă de caldă prietenie, atunci tunu­rile vor trebui să amuţească” — a de­clarat cu cîtva timp în urmă Jose Cuestro (deputat din Chili), una dintre nume­roasele personalităţi ale lumii care spri­jină Festivalul de la Varşovia. Da ! Tunurile vor trebui să amuţească. Praga, Budapesta, Berlinul, Bucureştiul — capitalele celor patru Festivaluri Mon­diale — sunt martorii năzuinţelor tinerilor de pe toate meridianele globului, indife­rent de convingeri politice şi credinţe re­ligioase, spre unitate, pace şi prietenie. Intre 31 iulie şi 14 august Varşovia — capitala eroică a Poloniei populare va fi un nou martor al acestui imn măreţ al tineretului lumii — al V-lea Festival Mon­dial al Tineretului şi Studenţilor pentru Pace şi Prietenie. An de an creşte şi se lărgeşte lupta po­poarelor, a tineretului lumii pentru pace, pentru colaborare internaţională, pentru progres. Forţele oarbe ale războiului, în frunte cu cele din S.U.A., uneltesc însă împotriva păcii, a vieţii, a tinereţii. Ele se fac luntre şi punte pentru a învenina atmosfera internaţională, pentru a învrăj­bi popoarele, tineretul lumii. Alături de toate popoarele lumii tinerii se împotrivesc unor asemenea planuri. Ei vor să trăiască, să iubească, să evite, să-şi închine cunoştinţele căpătate forţelor bi­nelui, progresului, umanităţii. Festivalul de la Varşovia care se va desfăşura sub lozinca „Pace şi Priete­nie" — va fi o sărbătoare a tinereţii, a aspiraţiilor tineretului lumii spre un vii­tor fericit. El va fi un minunat prilej de exprimare a năzuinţelor fierbinţi spre pace de care este animat tineretul de pe întreg cuprinsul pămîntului. Diversitatea, amploarea şi bogăţia pre­gătirilor care au loc în toate ţările lumii în întîmpinarea măreţei sărbători dove­desc cu prisosinţă popularitatea ideilor nobile ale Festivalului în rindurile • Vi VI* . Participînd intens la pregătirea celui de-al V-lea Festival Mondial, tînăra ge­neraţie îşi afirmă cu tărie voinţa sa ne­clintită de a contribui la întărirea cauzei păcii şi colaborării între popoare, pentru înlăturarea primejdiei unui nou război, în sprijinul acţiunii hotărîte a maselor largi pentru interzicerea folosirii armelor atomice şi cu hidrogen. Tineretul din Aus­tria, de pildă, a chemat la întrecere pen­tru strîngerea de semnături pe Apelul de la Viena pe prietenii săi din Suedia. In ceea ce privește numărul de semnături adunate individual, tineretul suedez se află pînă în prezent în frunte. Pînă de curînd Eddi Anlfeldt, elev în vîrstă de 15 ani, strînsese 1200 de semnături pe Apel. Drept recompensă, tineretul suedez a ho­­tărît să-l trimită în mod gratuit la Festi­valul de la Varşovia. Tinerii italieni şi-au propus să stringă pînă la deschiderea Festivalului două milioane de semnături pe Apel. In întîmpinarea Festivalului au loc pretutindeni diferite şi multiple manifes­tări — conferinţe, festivaluri naţionale sau locale, întîlniri între tineri de dife­rite profesii, convin­geri politice şi cre­dinţe religioase etc., care duc la întărirea unităţii tineretului pe plan naţional şi in­ternaţional, a comba­tivităţii în lupta pen­tru satisfacerea re­vendicărilor lui vi­tale. La o conferinţă a tineretului indian din Calcutta la care a fost înfiinţată or­ganizaţia „Kalikata Yuba Sangha", s-a hotărît afilierea aces­tei organizaţii la F.M.T.D. şi partici­parea la Festival. Organizarea festi­valurilor naţionale, regionale şi locale sunt etape principale în pregătirea Festi­valului Mondial de la Varşovia­ Un mare şi frumos festival a organizat tineretul francez din Provence La acest festival care a durat cinci săp­­tămîni au participat zeci de mii de ti­neri francezi. In Japonia pregătirile pen­tru Festival vor culmina cu un festival naţional care va avea loc la Tokio la în­ceputul lunii august şi la care vor parti­cipa 50.000 de tineri din întreaga Japo­nie. In regiunea Sofia (R. P. Bulgaria) la un festival local au participat 10.000 de tineri. Cu prilejul pregătirilor pentru Festival cresc şi se întăresc legăturile internaţio­nale ale tineretului lumii. Pretutindeni au loc schimburi de scrisori între tinerii din diferite ţări, întîlniri la graniţe etc. De curînd a avut loc întîlnirea de pe Dunăre a tineretului român cu tineretul frate bul­gar. Tinerii olandezi au proiectat să or­ganizeze în iulie o întîlnire cu tinerii ger­mani şi englezi. O minunată ilustrare a colaborării în­tre tineretul lumii, a prieteniei tot mai trainice, este Fondul solidarităţii inter­naţionale destinat cheltuielilor de călăto­rie a delegaţiilor ţărilor coloniale la Fes­tival. Tineretul englez de pildă, va aco­peri cheltuielile de călătorie a delegaţi­lor din Kenya. Contribuţia tinerilor ce­hoslovaci la Fondul solidarităţii se ridica pînă de curînd la 1.000.000 de coroane. Pregătirile pentru Festival sînt în toi şi numeroase delegaţii şi-au anunţat deja participarea, contribuţia lor la programul Festivalului. Peste 1000 de tineri va nu­măra delegaţia olandeză. Din această de­legaţie vor face parte şi cîteva ansam­bluri artistice între care o grupă de ba­let, un amsamblu de muzică şi cor. Din Franţa şi-au anunţat participarea pînă în prezent 500 de sportivi şi 200 de artişti. Din diferite ţări au pornit spre oraşul Festivalului ştafete ale păcii. Astfel, şta­feta ţărilor nordice a plecat la 8 mai din Helsinki. In perioada 8—15 iulie din di­ferite oraşe ale Franţei vor porni 6 şta­fete naţionale. Pe parcurs, tinerii vor strînge semnături pe Apelul de la Viena. Cu mult elan se pregătesc tinerii din Polonia populară să primească oaspeţii săi în oraşul Festivalului. Intreoml li.»­... - -v­uumv uiwuuai in pregăti­rea grandioasei sărbători a tineretului lumii. Mii de tineri fac muncă voluntară pentru a putea termina la vreme stadio­nul central unde va avea loc deschide­rea Festivalului. In vederea Festivalului au luat un ritm rapid lucrările de ame­najare a Parcului central de cultură şi odihnă de pe malul Vistulei. Filarmonica din Varşovia, una dintre cele mai moder­ne filarmonici din Europa va fi gata în cinstea Festivalului. Palatul Culturii şi Ştiinţei dăruit de Uniunea Sovietică po­porului polonez va fi pus la dispoziţia participanţilor la Festival. Tineretul român, care poartă vii în amintire zilele de sărbătoare ale Festi­valului de la Bucureşti, se pregăteşte cu însufleţire pentru cel de al V-lea Festival al păcii şi prieteniei de la Varşovia. El întîmpină această tradiţională sărbătoare a tinerei generaţii înzecindu-şi eforturile în munca pentru continua înflorire şi în­tărire a patriei. In cinstea Festivalului, pe tot cuprin­sul patriei tinerii organizează serbări, conferinţe, discuţii, concursuri culturale şi sportive. Se con­fecţionează de ase­menea daruri pe care solii tineretului din R.P.R. le vor oferi în semn de prietenie în zilele Festivalului ti­­nerilor delegaţi din întreaga lume. In pe­rioada imediat urmă­toare tineretul român este hotărît să ducă pregătirile pentru Festival pe o treaptă şi mai înaltă. Dele­gaţia noastră la Fes­tival va duce astfel la Varşovia salutul înflăcărat al tinere­tului român, plin de bucuria succeselor obţinute de el în în­tîmpinarea acestei mari sărbători. Pe toate meridia­nele globului, tînăra generaţie a lumii este hotărîtă să contribuie cu toate forţele la succesul Festivalului, această sărbătoare animată de ideile no­bile ale păcii şi prie­teniei. Un nou şantier al muncii voluntare In raionul Tudor Vladimirescu, îndru­maţi de comitetul raional de partid, ute­miştii şi tinerii au hotărît să întîmpin­e Festivalul Mondial al Tineretului şi Stu­denţilor de la Varşovia şi ziua de 23 Au­gust sprijinind prin muncă voluntară construirea a peste 450 de locuinţe mun­citoreşti. La chemarea Comitetului raional U.T.M. Tudor Vladimirescu au răspuns cu entuziasm utemiştii şi tinerii din toate întreprinderile şi institu­ţiile raionului. Astfel numai pe şantierul de construcţii de locuinţe muncitoreşti din şoseaua Mi­­hai Bravu care s-a deschis de curînd, au venit să muncească voluntar în timpul liber peste 700 de tineri. Au venit aici tineri de la gospodăria I.T.B. Dudeşti, de la cooperativa „Tehnica confecţiei“, tineri din cadrul Ministerului Industriei Uşoa­re, de la Centrul şcolar profesional con­strucţii nr. 21 şi din multe alte locuri. Organizaţi pe echipe şi schimburi, ei muncesc acum cu Însufleţire pentru a ter­mina in cel mai scurt timp blocurile de locuinţe. DE PE CUPRINSUL Examenul de maturitate este un eveniment de o deosebită importanţă în viaţa elevului. Fiecare s-a gândit mult la acest bilanţ al muncii, depuse de el în şcoală şi s-a pregătit din timp în vederea lui. In clişeul nostru, elevul Paul Blaeer de la Şcoala medie de 10 ani nr. 8—12 din Capitală la examenul de maturitate la fizică. In faţa comisiei de examinare el vorbeşte cu mult calm şi siguranţă despre acţiunile reciproce dintre curenţii electrici şi magneţi. Spectacolul prezentat de Teatrul Naţional din Iaşi In cadrul turneului pe care-l întreprinde în Capitală, colectivul Teatrului Naţional din Iaşi a prezentat joi seara pe scena Teatrului C.C.S. piesa „Oraşul în flăcări" de Mihail Davidoglu, laureat al Premiu­lui de Stat. Spectacolul, în direcţia de scenă a re­gizorului Val Mugur, maestru emerit al artei din R.P.R. a avut în distribuţie pe Margareta Baciu, şi Mărioara Darvidoglu, artiste emerite ale R.P.R. Virgil Raiciu, Constantin Obadă, Lidia Persofschi şi Petru Gheorghiu. La spectacol au asistat tovarăşii : Gh. Apostol, I. Chişinevschi, Constanţa Cră­ciun, scriitori şi artişti, reprezentanţi ai presei şi un numeros public. Spectacolul s-a bucurat de mult succes. (Agerpres) Ajutor preţios TG. MUREŞ (de la corespondentul nos­tru). La cererea oamenilor muncii din Tg. Mureş, Trustul de Construcţii regional a deschis zilele acestea pe B-dul 1 Mai o nouă cofetărie. La construirea ei şi-au adus din plin contribuţia cetăţenii cartierului. Astfel datorită ajutorului primit din partea ce­tăţenilor cartierului, cofetăria a fost con­struită în timpul record, de şase zile. In ultimii ani, ca urmare a dezvoltării industriei grele, unităţile socialiste din agricultură au primit tot mai multe maşini. întreprinderea metalurgică „Tehnometal" din Timişoara fabrică în acest an pentru prima oară maşini agricole selec­toare tip S. 45. In fotografie: Maistrul sectiei a III-a mecanică, Ioan Cuceanu, împreună cu utemiştii fruntaşi Constantin Şovei şi Ioan Dragomir fac ultimele revizii la selectoarele ce urmează a fi expediate agriculturii. Foto : EUGENI C.SIKOŞ Schimb de onoare SIBIU (de la corespondentul nostru).­­ Cu prilejul prelu­crării documentelor de la Varşovia, muncitorii tineri şi vîrst­­nici de la uzinele „Independenţa“-Sibiu s-au angajat să-şi spo­rească eforturile luptind pentru îndeplinirea şi depăşirea pla­nului de stat. Pentru a cinsti hotărîrile adoptate la Conferinţa de la Var­şovia de către cele 8 state în frunte cu Uniunea Sovietică, la uzinele ..TnHeţu»tvâ«,i/pi‘­­.3 organizat ui Ziua de 8 IUI116, Un schimb de onoare in cadrul căruia s-au evidenţiat in mod deose­bit numeroşi muncitori. In dimineaţa zilei schimbului de onoare, muncitorii uzinei şi-au­ pregătit bine locul de muncă şi maşinile şi s-au apro­vizionat cu piese brute pentru a le avea la îndemină. Utemistul Nicolae Luca este responsabilul brigăzii de tineret „Vasile Roaită“ din secţia strungărie uşoară. Lucrînd de mai mult timp la un strung romînesc el cunoaşte bine tainele mese­riei sale. In dimineaţa zilei schimbului de onoare, Nicolae Luca şi-a pornit maşina la ora şapte, avînd fixate dinainte la strung dispozitivele pe care le foloseşte în timpul lucrului pentru efec­tuarea cotelor de lungime. Folosind metoda de tăiere rapidă intensivă el a reuşit pină la sfîrşitul schimbului să-şi depă­şească norma cu 183 la sută. Asemenea depăşire a obţinut şi utemistul Ion Neamţu şi alţi tineri membri ai brigăzii. Succese însemnate au realizat şi tinerii care lucrează la mon­tarea secerătorilor. Ei au folosit din plin fiecare minut de lucru, grăbind in fe­lul acesta montarea secerătorilor aştep­tate acum cu nerăb­dare de ţăranii mun­citori. In secţia acea­sta utemiştii Simion Meitzer şi Ion Bog­dan şi-au depăşit norma, primul cu 70 la sută şi al doilea cu 60 la sută. „Materialele au fost salva­te" Pe meleagurile ra­ionului Tg. Măgu­rele, mai ales în a­­propierea comunelor Segarcea Vale, Ol­teanca şi Rîioasa, în primăverile ploioase, apele Oltului se re­varsă. Aşa s-a în­­tîmplat la începutul lunii mai, cînd pe aceste locuri au că­zut ploi repezi. Oltul îşi desfăcu malurile sale dînd frîu liber apelor. Vestea că a­­pele s-au revărsat se răspîndi repede în întreaga comună. Preşedintele sfatului popular din Segarcea Vale vorbi oame­nilor : „...Tovarăşi, mate­­rialul pentru con­strucţia podului din satul Olteanca e în pericol să-l ia apa. El trebuie salvat”. Comuniştii şi ute­miştii au fost primii care au pornit la treabă. Doar ei ştiau că pentru construirea podului fuseseră a­­duse două vagoane de lemn de construc­ţie. Utemistul Mîinea, alături de tatăl său şi de tovarăşii Gheor­­ghe Rogobi­­a, Pa­raschi­v Ochia și Flo­ren Madare au mun­cit cu rîvnă. In cî­­teva ore tot materia­lul a fost salvat. El a fost mutat în deal unde apele revărsate nu-i mai puteau a­­junge. Corespondent ENE FLORIAN IN NUMĂRUL DE AZI­­ Conf. univ. VASILE MACIU: 11 iunie 1848 (pag. 2-a). ADRIAN RIZA: Poezia adevărului (pag. 2-a). L. DUNAREANU : Examenul de limba romînă­ (pag. 2-a). V. APREOTESEI: A. S. Makaren­ko : „Cartea pentru părinţi“ (pag. 2-a). FILIP CERBU: Participarea tine­retului la întrecerea socialistă (pag. 3-a). H. M. MAHU : Sălaşul de vară (pag. 3-a). GEORGETA BAJENARU: Marea bucurie (pag. 3-a). Ce probleme discutăm ín adunSrllí generale U.T.M. (grupaj — pag. 3-a)* Noua iniţiativă a U.R.S.S. în favoa­rea colaborării internaţionale (pag. 4-a). Vizita lui J. Nehru la Moscova (pag. 4-a). Cultură fizică și sport (grupaj —­ pag. 4-a). Pregătiri pentru Festival în regiunea Cluj Comitetul regional U.T.M.-Cluj desfăşoară o muncă intensă în vederea întimpinării Festivalului Mondial al Tineretului şi Studenţilor de la Varşovia. Comitetul regional U.T.M. a depus multă strădanie pentru a organiza comisii pe regiune, raioane şi oraşe. Aceste comisii şi-au întocmit plan de muncă cu date şi sarcini concrete pentru fiecare om, punîndu-se accent deosebit pe antrenarea unui mare număr­­-succerea socialistă, a creării de noi bri­­găzi şî posturi utemiste de control. Ca urmare a acestui fapt, numărul tinerilor antre­naţi în întrecerea socialistă numai în oraşul Turda a ajuns la 2155, iar pe întreg raionul vor fi antrenaţi 4000 de tineri până la 31 iulie. La întreprinderea Car­­bochim, brigada „Vasile Roaită", deţinătoarea dra­pelului de brigadă fruntaşă pe întreprindere, condusă de utemistul Lupulescu Ion şi-a luat angajamen­tul să depăşească plănul lunar cu 5%, să facă eco­nomii de materiale şi combustibil în valoare de 2.000 lei şi să îmbunătăţească calitatea produselor cu 100 la sută. Iar brigada condusă de utemistul Martac Gh. de la „Industria Sirmei“ a chemat la întrecere socialistă toate brigăzile de tineret din întreprindere. Numărul brigăzilor de tineret este in continuă creș­tere. Astfel numai în întreprinderile din oraşul Turda au fost create 8 brigăzi de tineret şi 7 pos­turi utemiste de control. Iar la întreprinderea „Ia-h°Ş Herbak" din Cluj s-a creat o secţie de tineret în cadrul căreia s-a format o brigadă complexă. In organizaţiile de bază de la sate, tinerii mun­cesc cu mult elan pentru îngrijirea recoltelor şi în­frumuseţarea satelor. Astfel tinerii din comuna şi satul Iara şi Făgetul Ierii au plivit 46 ha. grîu şi au curăţat 40 ha. izlaz, cei din comuna. PlăiftVJ. VU plivit, ifi Va. ■gîiu,­­iar cei din Petreşeni au ame­najat Un parc in care au plantat pomi şi flori. Tinerii de la G A.S. Bădeni au confecţionat ghi­vece nutritive şi au plivit 50 ha. grîu. Tinerii trac­torişti de la S.M.T. Cîmpia Turzii, luptă cu succes pentru titlul de cea mai bună brigadă de tractorişti. Fină acum, in frunte se află brigăzile 4 şi 5, care şi-au depăşit cu 150— 190 la sută planul pe campanie, făcind economii de peste 3.000 kg. motorină. Intense pregătiri se fac şi pe linie culturală şi sportivă. Echipe ale multor cămine culturale pregă­tesc noi programe artistice, iar cele sindicale se pre­gătesc pentru săptămina „Intîmpinăm Festivalul prin cîntec şi dans‘‘. Numărul tinerilor antrenaţi in­ concursurile sportive ale tineretului este in continuă creştere. Pe lingă realizările în producţie şi pe ogoare, tine­rii pregătesc diferite cadouri pentru delegaţii la Festival. Numai tinerii de la „Ianoş Herbak" lu­crează peste 70 de cadouri diferite cum ar fi: port­ţigarete, port-piep­­tene, port-briceag, curele pentru ceas, portmonee, port-vi­­zite şi semne de cărţi cu motive naţionale. Tinerii de la „Indus­tria Sirmei“ lucrează curele împletite de diferite culori, bri­­cege etc. D. GINDACU Un nou leren de sport Tinerii din comu­na Urecheşti, raio­nul Focşani, au a­­flat, în urmă cu cîtva timp, că in cinstea Festivalului de la Varşovia se vor desfăşura „Con­cursurile Sportive ale Tineretului“. Fiindcă în comuna lor terenul de sport nu era tocmai bun, tinerii, în frunte cu utemiştii, au pornit la treabă. In scurt timp s-a reamenajat terenul de fotbal, a fost nivelată pista de atletism şi s-a fă­cut o groapă de să­rituri. în jurul tere­nului de fotbal şi a pistei de atletism s-a construit un gard de protecţie iar la intrarea pe teren s-a refăcut un podeţ. Toate aceste lucrări s-au executat prin muncă voluntară şi cu sprijinul Sfatului popular comunal. U­­temiştii Virgil Ră­­duc, Mitică Mitrea, Ştefan Ciobotaru şi deputaţii Nicolae Ol­­teanu şi Petrache Cismaru s-au numă­rat printre cei mai harnici la amenaja­rea terenului de sport din Urecheşti. Acum, au început „Concursurile Spor­tive ale Tineretului“ la atletism, fotbal, oină, handbal etc. La ele participă peste 200 de tineri din comună. Tinerii preţuiesc metalul Era pe la ora prinzului... împreună cu utemistul Teodor Ionescu se îndrep­tau spre cantină şi utemiştii Vasie Ploscaru, Petre Voinea, Alexandru Săn­­duţ, Florian Constantinescu şi Albert Rădulescu. O discuţie aprinsă începu­se între el. Ziarul era trecut de la unul la altul. Din el, mai în toată uzi­na „Gh. Gheorghiu-Dej“ din Tîrgoviş­­te se aflase că tinerii de la „Clement Gottwald“ din Bucureşti, după exem­plul comsomoliștilor de la uzinele „ZIS“ din Moscova, au constituit o brigadă complexă pentru reducerea consumului de metal la fiecare fabri­cat. Nu terminase bine de citit tehnolo­gul Ionescu, cînd turnătorul Albert Ră­­dulescu şi începu: — Bine, dar aşa ceva ne-ar trebui şi nouă. Ştiţi doar cu toţii ce rezerve avem. De pildă, la fiecare patru inele pentru macarale şi geamblacuri se pierd cite 60 kg. fontă la turnare. — Dar la noi — interveni Ionescu — cu capacul carcasei de la capul hidra­ulic e mai bine ? Prin sistemul actual de lucru pierdem o cantitate de 31 kg. de oțel, lucru care s-ar putea econo­misi dacă această piesă am realiza-o prin turnare. — Se consumă de multe ori mate­rial fără rost — zise utemistul Vasile Ploscaru. La noi în sector, de pildă, executăm din oţel rotund racorduri cu mult mai mici decit bara. Ce ziceţi, aici n-ar fi o sursă pentru a economisi oţel ? In aceeaşi zi, după sfîrşitul schim­bului, la cabinetul tehnic al uzinei, îm­preună cu inginerul Mihai Gheorghe, şeful cabinetului, discutau aceeaşi pro­blemă şi utemistul Şerban Munte,•’nu, inginer de la serviciul producţie şi utemistul Ion Gavrilă, Inginer de la secţia energetică, inginerul Ion Filip, şef proiectant şi maiştrii Vasile Dăni­­lescu, Ion Enescu, Gheorghe Ionescu şi alţii. Nu era organizată discuţia, însă pă­reri despre felul cum se poate reduce consumul de metal şi micşora astfel considerabil şi preţul de cost al pro­duselor, împărtăşea fiecare. A doua zi, înainte ca sirena să sune de orele 7, la comitetul U.T.M. veniră utemiştii Teodor Ionescu, Ion Gavrilă, Vasile Ploscaru şi Şerban Munteanu. Ei propuseră tovarăşului Vasile Stă­­nescu, secretarul comitetului, să orga­nizeze pentru orele 16 o adunare la ca­binetul tehnic. Intr-adevăr, după-amiază consfătut­ IN CINSTEA CELUI DE AL V-LEA FESTIVAL MONDIAL AL TINERE­TULUI ŞI STUDENŢILOR ŞI A ZI­LEI DE 23 AUGUST vea avu loc. Au fost chemaţi să-şi dea părerea despre gospodărirea metalului alături de ingineri, tehnicieni şi dispe­ceri şi strungari, forjori, turnători şi ajustori, cei care lucrează după proiec­tele elaborate. Cu această ocazie, în Întreprindere s-a constituit o brigadă complexă pen­tru reducerea consumului de metal la fiecare fabricat, formată din 21 mem­bri, începind de la masa de desen şi pină la controlul calităţii. Brigada şi-a stabilit cîteva obiective principale în procesul de fabricaţie al utilajului pe­trolifer. Printre aceste obiective se numără modificarea în proiect printr-o redimensionare mai economică a re­perelor, trasarea judicioasă a pieselor, Înlocuirea metalelor scumpe cu altele mai ieftine, extinderea turnării in co­­chile, perfecţionarea forjării în ma­triţe etc. ★ Primele rezultate. O lună de zile a trecut de cind tinerii uzinelor meta­lurgice „Gh. Gheorghiu-Dej“ din Tîr­­govişte s-au alăturat preţioasei iniţia­tive de reducere a consumului de me­tal la fiecare fabricat. In secţia turnătorie, turnătorul Al­bert Rădulescu, împreună cu serviciul tehnologic, şi-a tradus în viaţă ideea. Aplicind propunerea de a realiza prin turnarea in cochile metalice inelele de la macarale şi geamblacuri şi turnînd mai multe piese deodată, în sistem ciorchine, el obţine acum o economie de 60 de kg. fontă la turnarea fiecăror 4 inele. Tinerii turnători, ajutaţi de in­ginerul lor, tovarăşul Ion Chivăran, au realizat şi altă propunere. Acum, cu­zineţii, altădată lucraţi din metal mai costisitor sunt realizaţi din oţel. Utemistul Şerban Munteanu, respon­sabilul brigăzii complexe a iniţiat la rîndul său o perfecţionare însemnată. — înainte — spune el — cînd fa­bricam o serie de inele decupîndu-le dintr-un pătrat de tablă, pierdeam 9 kg. oţel la fiecare. Acum aceste inele sînt obţinute printr-un nou sistem, de roluire, fără nici o pierdere. O cantitate însemnată de oţel eco­nomisit au adus şi propunerile făcute de utemistul Teodor Ionescu în vede­rea schimbării tehnologiei de fabrica­ţie a unor piese din capul hidraulic petrolifer. Brigada complexă a antrenat un număr însemnat de muncitori tineri şi vîrstnici, fruntaşi în producţie, tehni­cieni şi ingineri să vină cu noi propu­neri pentru reducerea consumului de metal la fiecare fabricat. Ca urmare, utemistul strungar Vasile Ploscaru, membru al brigăzii, lucrînd împreună cu ceilalţi tineri strungari la racorduri speciale, a făcut propuneri datorită că­rora se vor obţine pînă la sfîrşitul anului economii în valoare de peste 82.000 lei. Un rol de seamă în antrenarea tine­retului în întrecere, intre altele şi în gospodărirea metalului, îl are munca politică a organizaţiei de bază U.T.M. din uzină. Comitetul U.T.M., birourile organizaţiilor U.T.M. pe secţii, respon­sabilii brigăzilor de tineret şi ai pos­turilor utemiste de control nu trebuie să se mulţumească numai că s-a discu­tat în adunările deschise despre rolul luptei pentru reducerea consumului de metal. Ei au sarcina de a sprijini acea­stă preţioasă iniţiativă, a o populariza intens la gazetele de perete, la staţia de radioamplificare şi la diferite ma­nifestaţii artistice în uzină, a eviden­ţia rezultatele obţinute de tinerii care îşi aduc contribuţia la reducerea con­sumului de metal la fiecare fabricat. Comitetul raional U.T.M. Tîrgovişte trebuie să dea însemnătatea cuvenită acestei acţiuni , menită să contribuie la îmbogăţirea aprovizionării cu me­tal a industriei grele şi astfel la dez­voltarea întregii economii naţionale şi la întărirea patriei. Dacă pînă acum activul raional în frunte cu primul se­cretar, tovarăşul Constantin Chirigiu, a dat mai puţină importanţă gospodă­ririi metalului, el trebuie cel puţin pe viitor să susţină şi să popularizeze ex­perienţa brigăzii complexe din uzina „Gh. Gheorghiu-Dej“. In cinstea Festivalului Mondial al Tineretului şi Studenţilor de la Varşo­via şi a zilei de 23 August, tinerii de la uzinele metalurgice „Gh. Gheorghiu- Dej“-Tîrgovişte s-au angajat să reali­zeze ECONOMII EGALE CU PRE­ŢUL DE COST A DOUA SONDEU­­ZE montate pe autocamioane, instalaţii complecte de foraj pentru cercetarea de noi zăcăminte în subteran. Tinerii metalurgişti trebuiesc sprijiniţi pentru a-şi respecta cuvîntul dat. N. PUIU corespondentul „Scinteii tineretului“ pentru regiunea Ploeşti

Next