Scînteia Tineretului, iulie 1955 (Anul 10, nr. 1919-1945)

1955-07-01 / nr. 1919

Ceea ce se întimplă pe şantierul Naţional Cerna-Jiu nu poate avea echivalent in cuvinte Întocmai cum nu se poate vorbi despre naşterea unui prunc. Sute de brigadieri veniţi din toate colţurile ţării, de pe ogoarele Întinse şi roditoare, de pe culmile munţilor, lucrează acum pe acest şantier. Il cunoşti după jocurile lor din pauzele zilelor de muncă, după cîntecele năvalnice sau tărăgănate, dar mai ales după munca lor Indîrjită. Să facem cunoştinţă cu brigadierul Popa Tudor (fotografia nr. 1). El e comandantul echipei a II-a sectorul Suşiţa. Niciodată brigadierii din echipa lui nu simt oboseala, ci din contră parcă le cresc în fiecare zi puterile. In fotografia nr. 2 11 puteţi vedea pe şeful echipei I-a A, din brigada V-a, sectorul Bistriţa, Fisteag Mihai. El munceşte nu numai cu avânt tineresc ci şi cu multă seriozitate şi pricepere şi obţine în fiecare zi rezultate frumoase. Jiul năvăleşte mereu la vale cu apele sale vinete, desprin imagini de pe şantierul naţional zînd din cale bolovani grei de stîncă revărsîndu-se din albia sa, punind în primejdie podul care se construieşte peste el. Cînd negurile nopţii încep să se destrame, undeva departe in inima munţilor o mină de oameni dau bătăile Indirjbă ca fundaţiile podului să fie terminate cit mai repede. (Fotografia nr. 3). Cînd o roabă este umplută, este dusă repede de către un tlnăr brigadier la locul respectiv. După felul în care se grâbesc să ducă roabele pline cu pămînt il cunoşti imediat pe tinerii din brigada condusă de brigadierul Iana Vasile, cu care puteţi face cunoştinţă dinfotografia nr. 4 Munca pe şantier se face asudînd, dar cu veselie ca intr-un mare festival al bucuriei. Cînd ultimile lopeţi de pămlnt din timpul zilei sunt aruncate în roabe, un tinăr plin de sudoare flutură cazmaua, semn că tinerii trebuie să vină la incolonare. E şeful echipei a 11-a, Dinu Nicolae din sectorul Bistriţa pe care-l vedeţi in fotografia nr. 5 Proletari din toata ţării?, uniţi-vă! Groan Central al Uniunii Tineretului Muncitor Anul XI Seria II-a Nr. 1919 4 PAGINI — 20 BANI Vineri 1 iulie 1955 GLASUL POPOARELOR Adunarea mondiala a păcii a luat sfîrşit. Importanţa acestui eveniment măreţ este deosebit de mare dacă ţinem seama de actuala situaţie internaţională. Creşterea forţelor păcii are o însemnătate hotărîtoare pentru destinele omenirii. Această creştere acţionează cu o deosebită forţă în actualele împrejurări cînd cercurile agresive occidentale ameninţă cu războiul, cînd agresorii îşi intensifică activitatea. Ratificarea acordurilor militare de la Paris care agravează situaţia în Europa, creînd pe acest continent focarul unui nou război; crearea de către S.U.A. de blocuri militare în Extremul Orient şi Orientul Apropiat; existenţa şi construirea de noi baze militare în jurul ţărilor lagărului democratic; provocările împotriva R. P. Chineză ; intensificarea cursei înarmărilor în ţările capitaliste; pregătirile blocului Atlanticului de Nord în vederea unui război atomic nu pot să lase popoarele liniştite. Atmosfera internaţională este otrăvită de toate aceste urzeli ale forţelor agresive din Occident. Popoarele lumii nu pot privi cu indiferenţă la cei ce complotesc împotriva vieţii, a viitorului, la cei ce seamănă neîncrederea şi discordia între naţiuni. Ele sînt hotărîte, pe deasupra oricăror deosebiri de sisteme sociale, de concepţii, să apere seninul cerului, liniştea căminelor lor, spre binele şi progresul întregii omeniri. Ele şi-au trimis la Helsinki solii lor să-şi spună cuvîntul. S-au adunat astfel în capitala Finlandei 1841 de delegaţi şi observatori din 68 de ţări ale lumii, reprezentînd cele mai felurite pături sociale, profesiuni, concepţii politice şi credinţe religioase. Adunarea Mondială a Păcii salutată cu căldură şi speranţe de întreaga omenire, este considerată ca cea mai largă dintre toate întîlnirile internaţionale ale reprezentanţilor forţelor iubitoare de pace care au avut loc pînă în prezent. Modul de desfăşurare a activităţii Adunării n-a fost impus de nimeni. Ea însăşi a hotărît în mod definitiv care anume probleme şi în ce ordine vor fi examinate." Bineînţeles că discuţiile între participanţii la Adunare n-au fost întotdeauna line şi au existat divergenţe în multe probleme. Aceasta n-a împiedicat însă ca schimbul de idei să se desfăşoare în mod constructiv, deoarece cu toţii erau însufleţiţi de o singură năzuinţă — aceea de a contribui prin toate mijloacele la destinderea încordării internaţionale, la restabilirea relaţiilor normale între state şi la înlăturarea primejdiei unui nou război. Activitatea participanţilor la Adunare s-a desfăşurat în cadrul plenarelor şi a celor 7 comisii pe probleme. Lucrările comisiilor s-au caracterizat printr-o muncă încordată şi rodnică. Discuţiile din comisia pentru problemele educaţiei tineretului de pildă, s-au purtat cu mult interes. Raportul acestei comisii conţine numeroase recomandări, avînd ca obiect educarea tineretului într-un spirit de înţelegere, prietenie şi pace. Tînăra generaţie a lumii care se pregăteşte intens pentru cel d de al V-lea Festival Mondial, a urmărit cu atenţie lucrările Adunării de la Helsinki, salutind cu bucurie, din toată inima, rezultatele ei. Congresele şi Festivalurile mondiale ale tineretului au arătat că tinerii, indiferent de profesie, culoare, concepţii politice şi credinţe religioase, se pot înţelege, pot să găsească un Limbaj comun atunci cînd sunt animaţi de dorinţa sinceră de a trăi în pace şi prietenie. Peste o lună, la Varşovia, solii tineretului lumii îşi vor strînge mîna şi vor afirma hotărîrea lor de a lupta pentru triumful nobilelor idei ale păcii şi prieteniei. Ca rezultat al discuţiilor vii, prieteneşti şi libere care au avut loc la Adunarea Mondială a Păcii, s-a realizat un acord asupra a numeroase probleme importante ca: reducerea, generală a înarmărilor, interzicerea armelor nucleare, cererea de a se folosi pe scară mai largă energia atomică în scopuri paşnice, de a se realiza o coexistenţă paşnică a tuturor ţărilor lumii, de a se respecta independenţa naţională şi de a se organiza schimburi economice şi culturale normale pe bază de egalitate şi avantaje reciproce. Documentul principal al Adunării Mondiale a Păcii este Apelul de la Helsinki. Redactat în mod limpede şi concis, el arată ce aşteaptă omenirea de la Conferinţa de la Geneva a celor patru puteri. Apelul de la Helsinki cheamă opinia publică de pretutindeni să se împotrivească uneltirilor adepţilor războiului şi să sprijine pe participanţii la tratative. „Cauza păcii va fi pînă în cele din urmă încununată de succes dacă forţele iubitoare de pace, care au ţeluri comune şi îndeosebi diferitele mişcări pentru apărarea păcii, marile organizaţii pacifiste de orientare creştină şi social-democrată vor întreprinde acţiuni unite pentru a risipi neîncrederea şi a apăra pacea. Contradicţiile internaţionale pot fi rezolvate pas cu pas. Speranţele popoarelor pot fi împlinite“. Aceste cuvinte ale Apelului sunt primite cu încredere şi speranţă de popoarele din toate ţările lumii, le însufleţesc în lupta nobilă a zilelor noastre — lupta pentru triumful păcii. Lucrările Adunării Mondiale a Păcii deschid noi perspective în lupta popoarelor pentru pace, insuflă sutelor de milioane de oameni convingerea că războiul poate fi preîntîmpinat. Adunarea de la Helsinki, așa cum arată Apelul, a creat certitudinea că, cu toate divergenţele profunde şi diversitatea opiniilor, un acord asupra unor probleme importante poate fi realizat şi numeroase probleme pot fi rezolvate astăzi prin tratative. E limpede cite speranţe trezesc rezultatele Adunării de la Helsinki acum, în preajma conferinţei fie la Geneva a celor patru puteri. Delegaţii prezenţi la Helsinki au subliniat adesea in cadrul lucrărilor caracterul constructiv al politicii ţărilor lagărului socialist, realismul propunerilor de pace ale Uniunii Sovietice — propuneri care exprimă năzuinţele maselor de milioane de oameni de pretutindeni. Delegaţia R.P.R. la Adunarea Mondială a Păcii a exprimat profunda dorinţă de pace şi colaborare a poporului nostru. Pentru tineretul român, nu există dorinţă mai fierbinte decît aceea de a trăi în condiţii de pace pentru a-şi dedica toate forţele sale creatoare muncii paşnice, constructive. Iată de ce tînăra generaţie din patria noastră salută din toată inima rezultatele lucrărilor Adunării Mondiale a Păcii, istoricul Apei de la Helsinki. El îşi exprimă hotărîrea de a lupta fără răgaz pentru ca marile speranțe pe care le-a deșteptat Adunarea Mondială a Păcii de la Helsinki să triumfe pe întregul glob. Concertul de gală al orchestrei de muzică naţională chineză Joi seara a avut loc în sala Teatrului C.C.S. concertul de gală al orchestrei de muzică naţională chineză care se află în turneu în ţara noastră. La concert au asistat tovarăşii Chivu Stoica, C. Pîrvulescu, acad. prof. dr. C. I. Parhon, S. Bughici, Constanţa Crăciun, M. Roşianu, membri ai guvernului, membri ai C.C. al P.M.R. conducători ai organizaţiilor obşteşti şi ai instituţiilor centrale, oameni ai artei şi culturii, reprezentanţi ai presei, un numeros public. In sală se aflau ambasadorul R. P. Chineze, Ke Bo-nian şi alţi membri ai corpului diplomatic. Orchestra de muzică naţională chineză, alcătuită din 21 de artişti cu instrumente vechi populare şi solişti vocali, este condusă de Li Juan-cin, director adjunct al Institutului de muzică populară de pe lingă Conservatorul Central al RP- Chineze. Conducător artistic este compozitorul Van Sin, iar dirijor este Cin Pen-can. Orchestra a interpretat un program bogat de piese muzicale clasice cu o veche tradiţie şi muzică populară instrumentală din diferite regiuni ale marii Chine, care au demonstrat înalta artă a poporului chinez. Temele cîntecelor exprimă dragostea de natură, dragostea de patrie, bucuria poporului eliberat, hotărîrea de a lupta pentru construirea unei vieţi fericite. In cîntecul „Primăvăratic dlar de lună”, o melodie clasică lirică, se descrie pitorescul rîurilor şi munţilor. Acelaş conţinut liric îl au şi cîntecele „Intîlnirea fericită“, un cintec popular din Mongolia Interioară, care exprimă bucuria intîlnirii a doi îndrăgostiţi după o lungă despărţire. „Lumina soarelui de primăvară" executat de o formaţie de instrumente populare ,,Pi-pa", care descrie frumuseţea unei zile de primăvară sau „Toate păsările cinstesc Phoenixul“ în care sunt imitate diferite glasuri de păsări. Sentimentele patriotice profunde ale poporului chinez sunt oglindite în melodiile „Generalul“, care redă întoarcerea victorioasă în patrie a unui erou popular şi „Guan Lin San“, care descrie lupta unui erou împotriva asupritorilor. Bucuria de a trăi viaţa nouă după eliberare este cvitata în „Dansul naţionalităţii Jao", şi în „Cîntecul căruţaşului“ care exprimă sentimentele ţăranilor chinezi după înfăptuirea reformei agrare. Concertul artiştilor chinezi a fost răsplătit de spectatori cu îndelungi aplauze. Artiştilor le-au fost oferite flori în semn de preţuire a măiestriei lor artistice. (Agerpres) Miting în cinstea Congresului mondial al mamelor In cinstea Congresului mondial al mamelor va avea loc în Capitală un miting la care vor lua cuvintul reprezentante ale femeilor din diferite regiuni ale ţării şi delegate care vor participa la Congresul mondial al mamelor. Va lua cuvîntul vicepreşedinta Federaţiei Democrate Internaţionale a Femeilor, Dolores Ibarrumi. La acest miting sunt invitate să participe mame, muncitoare, intelectuale, gospodine din Bucureşti şi delegate din toate regiunile ţării. Mitingul va avea loc în ziua de 1 iulie a.c., orele 13, la Arenele Libertăţii. In caz de ploaie, mitingul va avea loc în sala de sporturi Floreasca. Cum elaborăm şarjele rapide Pentru a contribui la dezvoltarea continuă a industriei noastre grele, noi, oţelarii hunedoreni, ne străduim zi de zi să dăm patriei mai multe tone de oţel. De curind, tinerii siderurgişti din brigăzile de tineret de la combinatul nostru s-au angajat să dea peste plan, pînă la Festivalul de la Varşovia, trei trenuri cu metal. Noi muncim acum însufleţiţi de acest angajament. Una din metodele cele mai răspîndite în oţelărie este şi metoda oţelarului sovietic Matulineţ, care constă în scurtarea duratei şarje, cu 2—3 ore faţă de normal. Pentru a explica mai concret avantajele metodei, voi căuta să arăt cum reuşeşte brigada noastră să obţină şarje cu o durată scurtă — şarje rapide. Intrind în lucru la orele 15, găsim şarja aproape pregătită de schimbul precedent. Cu o jumătate de oră înainte de descărcare, brigada noastră începe deja ajustarea cuptorului la peretele din spate şi capete, astfel noi pregătindu-ne deja pentru şarja viitoare. Această ajustare se face cu dolomită calcinată, şi deoarece în timpul afinării cuptorul e foarte cald, şi reparaţia e de bună calitate. Imediat ce ne vine analiza chimică de la laboratorul rapid care arată că oţelul e gata, se introduce o cantitate anumită de fero-mangan pentru desoxidare, iar ajutorii I şi II, desfundă orificiul de evacuare, ceea ce durează 5—10 mlnute, timpul necesar pentru ca fero-manganul să se topească în oţel. In vreme ce şarja a pornit în oala de turnare, restul brigăzii, împreună cu mine, astupăm cu dolomită locurile uzate din cuptor. Această operaţie, începută încă din momentul cînd şarja a pişcat pe orificii, noi o executăm în 10—15 minute în loc de 25—40 cum era înainte. In acest timp menţinem şi regimul termic în cuptor foarte ridicat, însă fără depăşiri de temperatură. In momentul cînd s-a golit cuptorul, împreună cu maistrul cercetăm starea vetrei. Dacă e bună, înfundăm orificiul, dacă pe vatră au rămas resturi de metal şi zgură, le suflăm afară cu aer comprimat. Terminînd şi această operaţie, începem încărcarea cuptorului cu fier uşor pe vatră, după care introducem decarburanţi, minereu, ţunder şi fondanţii. Lăsăm ca ele să ardă 5—10 minute şi continuăm încărcarea fierului, astfel ca fierul greu să fie pus sus, unda vine în contact cu flacăra, pentru a uşura topirea. încărcarea este executată cu două macarale de şarjare la o singură uşă, pe rînd, şi în felul acesta timpul încărcării îl scurtăm cu cel puţin 30 de minute, economisind şi căldură. Odată terminată încărcarea, conduc pregătirea pragurilor false şi lipirea stîlpilor cu material, pregătit de ajutorii 3 şi 4, în timpul încărcării. In acest timp ajutorii 1 şi 2 curăţă jgheabul şi orificiul de scurgere. In momentul cînd încărcarea metalică este suficient de caldă, comand fonta lichidă pe care o introduc in cuptor. Acestor ultime operaţii, le acord o mare atenţie, deoarece de buna lor executare va depinde şi succesul şarjei rapide. Aici totul cere să fie făcut la timp şi corect. Am ajuns în faza de topire. Ca şi pînă acum lucrăm cu maximum de căldură şi numai nu spre sfirşitul topirii, scădem cu puţin de tot şi treptat cantitatea de combustibil. Deoarece fazele precedente au fost executate rapid şi bine, topirea va merge repede. Pentru aceasta eu cercetez din timp calitatea fierului vechi şi analiza chimică a fontei şi cu sprijinul inginerului de schimb, facem dozarea cuptorului în aşa fel ca şarja să aibă la topire un conţinut de carbon cu 0,60% mai mare decît ne trebuie la proba finală. O caracteristică deosebită a şarjei rapide o constituie şi zgura. De aici vine şi vorba oţelarilor : „Sub o zgură bună este şi un oţel bun’’. De aceea noi începem să separăm zgura încă din timpul topirii, dîndu-i adausuri de var sau florură de calciu. Ca măsuri de organizare în timpul topirii, brigada noastră pregăteşte toate materialele şi sculele necesare şarjei pentru a la avea la timp şi la îndemînă. Odată şarja fiind topită, trimitem proba de oţel la laboratorul rapid, unda se determină analiza chimică, ştiind astfel ce cantitate de minereu trebuie să mai introducem. Minereul nu-l dau decit atunci cînd oţelul e cald şi zgura formată, în felul acesta decarburarea făcîndu-se iute şi după regulile tehnologice. De asemenea minereul îl introducem cu macaraua în porţii mici în felul acesta evitînd deschiderea uşilor în permanenţă şi uşurînd munca brigăzii în timp cein trecut introduceam minereul cu lopata manuală. Toate operaţiile fiind făcute repede, bine şi cu un regim termic ridicat, şarja este gata şi după ce laboratorul ne identifică analiza oţelului, acesta ia drumul oalei de turnare. Ştiindu-se din timp că vom da şarjă rapidă, tovarăşii din hala de turnare au sarcina să pregătească terenul de turnare şi oala la timp. In acest fel, cu o durată mai mică şi combustibil redus, am obţinut oţel mai mult, mai bun şi mai ieftin. Pentru reuşita şarjei rapide eu caut să cer permanent sprijinul tehnicienilor schimbului, pentru ca împreună să evităm toate deficienţele ce s-ar ivi. Pentru obţinerea unor rezultate bune, la propunerea comitetului organizaţiei de bază U.T.M., brigada noastră a urmat un curs de minim tehnic şi in acest fel ne-am îmbogăţitcunoştinţele noastre. In cursul lunii trecute brigada noastră a elaborat 31 da şarje rapide, depăşindu-ne sarcinile de plan cu 23,43 la sută. Pentru viitor ne-am propus să studiem şi mai mult procedeul de elaborare a şarjelor rapide atît teoretic cit şi practic şi să îngrijim mai atent cuptorul. Insuşindu-ne din experienţa oţelarilor sovietici şi a oţelarilor noştri fruntaşi vom putea reduce cu încă cel puţin 30 de minute durata elaborării şarjei. Lăbuneţ Vaier prim-topitor responsabil de brigadă de tineret Oţelăria Siemens-Martin Combinatul metalurgic „Gh. Gheorghiu-Dej“ — Hunedoara Ceferiştii se pregătesc pentru transportul recoltei Echipele de muncitori organizate în cele 11 centre de etanşare de pe cuprinsul regonalei C.F.R. Iaşi au etanşat în primele zece zile de lucru aproape 600 vagoane. In plus, au reparat şi 205 obloane mobila necesare transportului cerealelor. Echipa condusă de tovarăşul Grigore Comănescu de la revizia de vagoane Bacău a aplcat inscripţia: „1955 Bun pentru cereale“’, pe 130 vagoane. In echipa reviziei de vagoane Iaşi lucrează şi tîmplarul Anton Şirbu , care are o experienţă îndelungată în această muncă. Pentru ca pregătirea vagoanelor pentru transportul recoltei să se desfăşoare fără întrerupere şi în cel mai scurt timp, echipele de etanşare de pe cuprinsul regionalei C.F.R. Iaşi, au fost aprovizionate cu materiale şi scule in cantităţi suficiente. Mersul lucrărilor de etanşare este urmărit zilnic prin operatorii de circulaţie. De asemenea, organele de specialitate din direcţia regională execută un control permanent asupra calităţii reparaţiilor vagoanelor. Membrii brigăzii de tineret condusă de Ion Chiroşca de la Atelierele C.F.R. Paşcani au confecţionat obloane duble pentru 25 vagoane, folosind numai materiale recuperate. In total, tinerii muncitori din această brigadă au pregătit pînă în prezent obloane pentru aproape 80 vagoane. ★ Muncitorii timplari de la atelierul reviziei de vagoane Iași se îngrijesc îndeaproape de aprovizionarea cu material lemnos a echipelor de etanşare care lucrează la reviziile de vagoane Iaşi, Socola şi Birlad. Intr-un timp scurt au confecţionat 3.700 metri liniari şipoi şi 1.800 metri liniari colţari. De asemenea, ei au reparat 30 obloane mobile care erau propuse pentru casare, economisind în acest fel aproape 5.400 lei. Corespondent S. BANU Î I Tovarăşul Valentin j j şi „băieţii lui“ j J Am cunoscut intr-o seară un om I f trecut cu mult de vîrsta unuia care 4 t visează să evite „mandolinatta ^ sera T t pe sub fereastra unei fete cu inima de t ♦ piatră, în speranţa că cine ştie? 4 \iubita îl va asculta de după perdea. T I Omul acesta se numea Valentin Ku- X ♦ ialski și tocmai coborise din autobu- 4 j sul uzinei de reparaţii mecanice-Plocs- T 1 ti, in fruntea unei cete tinere și zgo-1 ♦ motoase de fete și băieţi. 4 ,.Tovarăşul Valentin ' — cum se ^ 4 spunea — purta cu grijă o mandolină * ♦ aproape nouă, fină și subţire, care con- * i trasta cu degetele sale aspre și țapene. ^ ♦ După ce au coborit toți am obser- 4 vat că fiecare avea mandolina lui, de * 4 parcă ar fi fost o trupă de soldați care J ♦ porneau in bătălia cintecului. Am aflat 4 J despre echipa de mandoline condusă 4 4 de „tovarășul Valentin” că la concursul ţ I organizat în cinstea Festivalului de la 4 l Bucureşti a obţinut premiul doi pe ♦ 4 ţară. Nu ştiu de ce, nu-mi venea să. . I cred. Poate, unde mi-i închipuisem Ialtfel decit i-am văzut. Mai reţinuţi, 4 4 mai liniştiţi, mai... ştiu eu cum ? Poa- ♦ tie i-aş fi vrut şi cu barbă ! Fapt este 1 1 că imaginaţia mea greşise. Şi de lucrul 4 4 acesta m-am convins doar cînd strecu- J I rîndu-mă printre sute de ploeşteni am 4 t ajuns lingă scena montată in centrul 4 4 oraşului. In seara aceea se încheia J t Săptămîna cintecului şi a dansului 4 î prin care tinerii artişti amatori din 4 4 regiunea Ploeşti au dat viaţă chemării I t entuziaste a comitetului regional 4 î U.T.M., „Să întimpinăm Festivalul de 4 4 la Varşovia prin cîntece şi dansuri". ^ t Oraşul avea aspectul sărbătoresc dina- 4 I intea evenimentelor deosebite — stea- 4 4 guri roşii, albastre şi albe străjuiau la centrul pînă departe, spre bulevard. ţ Reflectoarele aduceau pe scenă o părţi- 4 cică din lumina zilei. Şi la un moment dat a răsunat o melodie vie, tremurată, şi care m-a făcut să tresar : cintau aceia 4 I pe care mi-i închipuisem altfel decit J erau. L-am recunoscut imediat, pe ,,to- * varăşul Valentin”. „Băieţii lui“ (,,ăştia 4 sint băieţii mei", aşa mi-i prezentase) ! I cintau de nu li se vedeau degetele pe 4 strune. Era un cîntec tineresc, pe mă- 4 sura celor care-' cintau. * Au pregătit multe cintece băieţii * ,,tovarăşului Valentin“ , şi o melodie 4 de Soloviov Sedoi, fi o polcâ ^ 4 „Albiniţa", şi cintece ale tineretului 4 4 din diferite ţâr, dar in fiecare inter- J I preţii, puneau aceeaşi pasiune a virstei . I şi mai rles n sufletelor lor. 4 La sfirşitul programului m-am dus J t să-i felicit pe artişti. Aflind că vreau t, 4 să scriu la ziar despre ei, Ştefan To- 4 4 mescu, un băiat şugubăţ ca Pepelea J J mi-a spus la plecare, in glumă: 4 * — Ai grijă tovarăşe, nu mă uita nici 4 J. pe mine. " 4 Nu te-am uitat Ştefan Tomescu. Şi J June, te rog să primeşti mulţumirile 4 4 unui spectator anonim care te-a ascul- 4 t tat cîntînd şi căruia i-ai dăruit o parte I J din bogăţia şi tinereţea sufletului tău. 4 4 Am plecat spre autobus împreună cu ♦ \ -tvvx».x»v«i iZiKitim. lîiVryuh. ‘cuvite mu \ I ştiam cum să intru in vorbă cu el. 4 4 Nu ştiu ce mi-a venit şi l-am intre în bai, aşa intr-o doară . I — Şi ce mai aveţi de gind tovarăşe 4 Valentin? — Avem de gînd să cîntăm atît de bine incit să se audă pînă la Varşovia, 4 ■ la Festival! 4 ...Asta mi-a spus-o un om care nu visa să evite „mandolinatia sera“ pe 4 sub fereastra unei fete cu inima de piatră, ci un om in virstă care se ! pregătea, împreună cu „băieţii lui" 4 " pentru sărbătoarea tinereţii. AUREL SCHWARTZ 4 Lucrările sesiunii generale a Academiei R. P. R. Miercuri după amiază şi în cursul zilei de joi au continuat lucrările sesiunii generale a Academiei R.P.R. Au fost expuse comunicări ştiinţifice pe secţii în secţia I, pe specialităţile matematică şi fizică; in secţia a II-a, pe specialităţile biologie, agronomie, geologie şi geografie ; in secţia a IlI-a, pe specialităţile mecanică aplicată, energetică şi metalurgie, chimie ; în secţia a IV-a, de ştiinţe medicale ; în secţia a V-a, pe specialităţile istorie, filozofie şi psihologie, economie ; in secţia a VI-a, pe specialităţile limbă, literatură şi artă. Lucrările sesiunii generale a Academiei R.P.R. continuă. (Agerpres)