Scînteia Tineretului, iulie 1955 (Anul 10, nr. 1919-1945)

1955-07-22 / nr. 1937

Secretarul organizaţiei de bază U­NEORI două organizaţii de bază U.T.M. avînd condiţii de muncă asemănătoare, desfăşoară o ac­tivitate diferită. Una lucrează bine, alta slab, una trăieşte o viaţă de or­ganizaţie plină, bogată, constituie în­­tr-adevăr ajutorul principal al comu­niştilor în îndeplinirea sarcinilor de partid în­­rîndul tineretului, alta duce o viaţă mai puţin bogată, adeseori chiar lipsită de conţinut. Pe drept cu­­vint îţi pui întrebarea : care să fie cauza ? Organizaţia de bază U.T.M. de la uzinele „Republica” de pildă, reuşeşte să antreneze marea majoritate a ti­nerilor la realizarea şi depăşirea pla­nului de producţie, brigăzile de tine­ret de aici sunt apreciate de toţi mun­citorii, majoritatea utemiştilor şi ti­neretului îşi perfecţionează perma­nent metodele de muncă, din rîndul lor se ridică mereu noi inovatori. In timp de numai 6 luni din rîndurile tineretului s-au ridicat peste 30 de ra­­ţionalizatori şi inovatori în producţie. Tinerii de la uzinele „Republica” învaţă şi îşi petrec în mod plăcut tim­pul liber. Activitatea rodnică a ute­miştilor din această întreprindere se vădeşte şi în faptul că rîndurile or­ganizaţiei cresc necontenit. Tot mai mulţi tineri din uzină se prezintă la comitetul U.T.M. cerînd să fie şi ei primiţi în rîndurile utemiştilor. Cu totul altfel stau lucrurile în or­ganizaţia de bază de la F.R.B. Aci brigăzile de tineret sînt mai puţin în­chegate, anul de învăţămînt politic s-a desfăşurat slab, activitatea cultu­rală în rîndurile­ tineretului e de ase­menea slabă, rîndurile organizaţiei au crescut nesatisfăcător în compara­ţie cu numărul ma­re de tineri care ar merita să intre în U.T.M. Explicaţia nepotrivirii rezultatelor din munca acestor două organizaţii o găsim şi în atitudinea diferăă pe care o au secretarii organizaţiilor de bază respective faţă de munca ce le-a fost încredinţată. Desigur că între aceste două între­prinderi există deosebire, iar condi­ţiile de muncă, prin însăşi natura lu­crurilor, sunt diferite: una din ele este o întreprindere metalurgică iar cealaltă o filatură ; la „Republica” ti­nerii au o vechime mai mare în pro­ducţie şi deci şi o disciplină şi o edu­caţie muncitorească mai mare, pe cînd la F.R.B. multe fete sunt venite de puţin timp în fabrică direct de la sate. Cei doi secretari ai organizaţiilor­­de bază muncesc însă diferit şi de aici şi rezultatele muncii lor sînt diferite. Tovarăşul Gheorghe Chiriac secre­tarul Comitetului organizaţiei de bază U.T.M. de la uzinele „Republica”, nu ia nici o hotărîre mai însemnată fără a se consulta cu organizaţia de par­tid din partea căreia primeşte îndru­mările necesare. El este un bun orga­nizator al muncii comitetului U.T.M., datorită cărui fapt a reuşit să facă din acesta un conducător colectiv al tineretului. El a reuşit să introducă în cadrul comitetului un spirit colectiv de muncă şi nu ia niciodată hotărîri de unul singur. De asemenea el se preocupă cu perseverenţă de pregăti­rea sa profesională, ideologică şi po­litică. „Dacă nu voi învăţa eu, spune Gheorghe Chiriac, nu voi putea fi de folos nici altora”. El poate fi văzut adesea îndrumîndu-i pe tinerii care nu au încă suficientă experienţă în muncă, cum să folosească mai raţio­nal maşina şi timpul de muncă pentru a realiza o productivitate cît mai înal­tă. Sprijinul lui din punct de vedere profesional se face simţit şi în reali­zările tinerilor inovatori şi raţionali­­zatori pe­ care îi îndrumă îndeaproape. Secretarul organizaţiei de bază U.T.M. de la uzinele „Republica” dă dovadă în activitatea sa de dragoste şi grijă faţă de tineri şi este intransi­gent faţă de lipsuri. El ţine o strînsă legătură şi colaborează cu organiza­ţiile de bază U.T.M. din întreprinde­rile vecine cu care organizează adesea schimburi de experienţă şi reuniuni tovărăşeşti. Cu totul altfel însă munceşte to­varăşa Maria Rusu­, secretara orga­nizaţiei de bază U.T.M. de la F.R.B. Pe ea o vezi rar în mijlocul tinerilor, nu organizează temeinic munca orga­nizaţiei de bază U.T.M., instruieşte şi controlează slab grupele U.T.M. Din păcate Maria Rusu trece rar pe la comitetul de partid şi nu se strădu­ieşte suficient să aplice în activitatea organizaţiei de bază U.T.M. îndru­mările preţioase ale acestuia. Această lipsă determină de altfel şi rezulta­tele slabe din munca organizaţiei U.T.M. de la F.R.B. De aceea Maria Rusu nu este respectată şi nici apre­ciată de tineri ca un adevărat con­ducător. Cea mai justă apreciere asupra ca­lităţii muncii conducătorului U.T.M. o pot face în primul rînd masele de ute­­mişti prin respectul pe care-l acordă şi prin felul cum îşi deschid sufletul fată de el. Cel mai bun indiciu al unei munci rodnice este atitudinea maselor fată de conducător. Secretarul organizaţiei de bază TI T M i tpKj u (K. cru f j a_ paI . m ru x '\ryv\yy ai, prieten al tinerilor, sfătuitorul şi în­drumătorul lor, organizatorul lor. De aceea el are datoria să cunoască bine tinerii în mijlocul cărora munceşte, cerinţele şi nevoile lor, să fie legat de ei, să le arate toată frumuseţea unei vieţi bazate pe muncă cinstită şi în­văţătură, să-i facă să dorească să ducă o asemenea viaţă. Fără îndoială că şi comitetul raional „23 August” are o vină importantă în existenţa situaţiei povestită mai sus. Cu toate că cunoştea felul de muncă al tov. Maria Rusu, el n-a in­tervenit în mod serios pentru ajuto­rarea ei, pentru îmbunătăţirea stilului ei de muncă. După cum se ştie, secretari ai orga­nizaţiilor de bază competenţi nu se nasc peste noapte. Ei trebuie crescuţi cu răbdare şi pricepere. De aci şi în­datorirea de seamă a comitetelor ra­ionale, orăşeneşti şi regionale U.T.M. de a se ocupa cu multă atenţie, per­severentă şi cu mult simţ de răspun­dere de îndrumarea concretă şi per­­mamentă a secretarilor organizaţiilor de bază care constituie partea cea mai numeroasă şi hotărîtoare a acti­vului Uniunii Tineretului Muncitor. TELEGRAME Tovarăşului ALEXANDER ZAWADSKI Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Polone Varşovia Cu prilejul sărbătorii naţionale a Republicii Populare Polone, vă rog să primiţi, tovarăşe Preşedinte, din partea Prezidiului Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Romiîne sincere felicitări. Urez poporului frate polonez noi succese in munca sa paşnică pentru întări­rea şi propăşirea continuă a Republicii Populare Polone şi în lupta comună pentru întărirea păcii în lume. Dr. PETRU GROZA Preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Romíne Proletari din toate țările* unid­-văl Organ Central al Uniunii Tineretului Muncitor Anul XI Seria II-a Nr. 1937 4 PAGINI — 20 BANI Vineri 22 iulie 1955 Tovarăşului IOSEF CYRANKIEWICZ Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Polone Varşovia Cu prilejul celei de a 11-a aniversări a eliberării Poloniei de sub jugul fascist, primiţi, tovarăşe Preşedinte, din partea guvernului Republicii Populare, Române cele mai călduroase felicitări. Poporul român urează poporului frate polonez noi victorii, în opera de con­struire a socialismului, în întărirea şi înflorirea Poloniei democrate populare şi în lupta comună pentru asigurarea păcii şi securităţii popoarelor, în fruntea căreia se află marea noastră prietenă, Uniunea Sovietică. Trăiască prietenia frăţească dintre popoarele român şi polonez. GHEORGHE GHEORGHIU DEJ Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Romåne Tovarăşului STANISLAW SKRZESZEWSKI Ministrul Afacerilor Externe al Republicii Populare Polone Varşovia Cu ocazia celei de a 11-e aniversări a eliberării Poloniei de către eroica Armată Sovietică, vă rog să primiţi, tovarăşe Ministru, sincere felicitări şi urări de noi succese în întărirea Poloniei democrat-populare şi în lupta comună pentru pace şi colaborare internaţională. SIMION BUGHICI Ministrul Afacerilor Externe al Republicii Populare Române ÎN I. MOLDOVEANU : titlul nostru utemist de pania de recoltare (paj DIACONU ION: Ș­erb­a noastră întîm­pină Festivalul (pag. 2-a). Ing. VICTOR COST calificare pentru tinerii (pag. 2-a). Cu tot elanul tineresc la strînsul recoltelor de vai IN AJUTORUL MUNCITORILOR DE PE OGOARE Şi zici că mergi şi dumnea­ta la secerat, baci István ? se adresă în glumă Carol Re­­paşi turnătorului Ştefan Szi­lagy. Bătrînul turnător, cu părul nins de trecerea anilor, îi aruncă o privire piezişă, şi­­reată şi i-o tăie brusc : — Ai grijă, secretarule, să nu ţi-o ia bătrîmul înainte la secerat. Pare-mi-se că am să te fac de rîs. — Vom vedea, vom vedea, se stăpîni secretarul comite­tului U.T.M. Discuţiile au mai continuat cîteva minute, pînă cînd a sosit camionul şi un grup da muncitori de la întreprinderea de maşini-unelte „înfrăţirea” au pornit spre lanurile bogate de grîu din comunele apro­piate. ★ Munca începuse. Pe tarla­lele gospodăriei de stat Ora­dea, situate în marginea sa­tului Palota, se zăresc sute de muncitori, tineri şi vîrstnici, secerînd de zor. Din marginile holdei, mănunchiuri după mănunchiuri de spice erau retezate de seceri. In urmă se ridicau tot mai multe clăi de snoni. PITEŞTI (de la corespon­dentul nostru). Zi şi noapte secţia tineretu­lui şi secţia Oporelu ale gos­podăriei de stat recoltează din plin. Cele două combine, secerătorile-legători, tractoa­rele, autocamioanele şi chiar greblele mecanica sînt con­dusa de tineri. Se desprinde deci că răspunderea strîngerii recoltei apasă cu toată greu­tatea şi pe umerii tineretului. De curînd tinerii au termi­nat recoltatul unei suprafeţe de 180 hectare de orz, iar în cele 5 zile care au trecut de la începerea secerişului au fost recoltate peste 205 hec­tare cu grîu şi secară. La recoltarea acestor su­prafeţe şi-au adus contribuţia toţi tinerii. Utemistul Dincă A. Nicolae nu este de prea mult timp combiner, dar el reuşeşte să recolteze zilnic cu 30—50 la sută mai mult decit norma fixată. Cu multă voinţă muncesc şi utemiştii Ilie Niculcea şi Dumitru Mus­taţă, ajutori de combinări. Tractoriştii utemişti Ilie Bra­­tu, Florica Drăgoi şi alţii au secerat cu secerătorile-legători cele mai mari suprafeţe. Odată cu strîngerea recoltei se fac şi alături de vară. Pînă acum, au fost arate pes­­rintre sutele de muncitori veniţi din fabricile şi între­prinderile oraşului Oradea să aj­ute la secerat, l-am recu­noscut mai repede pe utemis­­tul Francisc Csatari, turnător la „înfrăţirea’’. Cu toate că el a crescut şi a învăţat nu­mai la turnătorie, se dove­deşte Şi aici dibaci. Aproape de Csatari lu­crează maistrul lui, Teodor Bodai. El ,îşi privea elevul pe care l-a Învăţat tainele tur­nătoriei şi-n ochi i se puteau citi licăriri ‘de mulţumire. — Da ! Aşa trebuie să fie tinerii noştri, cunoscători ai meseriei, dar pricepuţi în toate... Unul lingă altul lucrau cei doi „rivali”: bătrînul turnător Ştefan Szilagy şi Carol Re­te 200 hectare, iar cele mai bune rezultate le-au obţinut tractoriştii utemişti Niculae Niculcea, Dumitru Calomfir şi Marin Predescu, înfrăţiţi in muncă, tinerii muncitori îşi înzecesc efortu­rile tai y­i din zi pentru strîn­­gerea recoltei la timp şi fără pierderi. BIRLAD (de la corespon­dentul nostru): De cîteva zile, odată cu vre­mea bună, secerişul a început cu toată viteza. Acum munca este în toi pe fiecare lan. In zorii zilei, satele se go­lesc de locuitori şi cîmpul se împestriţează de secerători. Recolta trebuie strînsă fără RECOLTE MARI IN GOSPODĂRIILE DE STAT BACĂU (de la, corespondentul nostru). — In toate gospo- ili dăriile de sta­t din regiunea Bacău secerişul păioaselor este în toi. Fiecare zi bună de lucru este folosită din plin pentru a nu se piarde nici un bob. Fruntaşă pe regiune este gospodăria de stat Dămieneşti care a reuşit pînă la data de 16 iulie să recolteze întreaga suprafaţă însămînţată cu secară şi orz de toamnă. La treier s-a obţinut o producţie din 2200 kg. la hectar, depăşindu-se astfel cu 700 kg. media planificată. Succese frumoase a obţinut şi gospodăria de stat Zăneşti din raionul Buhuşi. Pînă acum în această gospodărie au fost recol­tate 38 hectare cu orz de toamnă, din care 18 hectare au fost recoltate cu maşinile, iar restul cu secera. La gospodăria de stat Vasile Roaită din raionul Bacău ute­miştii secţiei Şerbeşti, mobilizaţi de organizaţia U.T.M., au mers duminică 17 iulie cu toţii la recoltatul secarei şi orzului de toamnă. Utemistul Bálint Mihai a fost primul care a intrat cu secera în lan. Exemplul lui a fost urmat de utemiştii Mun­­teanu Constantin, Şurubaru Dumitru şi alţi tineri din gospo­dărie. Iaşi, secretarul U.T.M. Pe faţa lui Bej­deau prelungindt de sudoare. Nu unul nici altul. E numai mîinile re­pede, tăind cu se­cara de lan. Nici unul nu s­au toţf acei pes pe care-i numără lagy nu s-a lăsa cum nu s-a lăsat la pensie. — No, ce zici, ai cam ostenit ? curge sudoarea . — Nu-i nimic duminica viitoar cruţa şi tot te înt — Bine, bine, a tinereţe ! Fii bărt * Iniţiativa de a i în sprijinul cas vară este îmbrăţ mai mulţi muncit şi tineri din ora In duminica ce a luat parte la mu tară peste 2.000 d muncii, printre mulţi tineri. Cores DUMITI nici o întîrziere, pierdere. Ţăranii muncite numa Murgeni pînă la 17 iulie, 15 grîu de toamnă, de secară şi 24 he he primăvara.''ali Dumitru Baston i Focşa, au desmir după seceriş şi ai în mirişte portii Printre primii cai nai de recoltat sî, muncitori Petrach Constantin Igescu şi-au dus imedia arie. Tinerii din comu intens la amenaj. Aria nr. 1, de pile văzută cu trei depe o pompă, cît şi de nisip şi un ll la fiecare brazdă, nea tinerii sprijir­­ea cooperativei , najarea unui chi­mente şi răcoritoai In acelaşi timp, site de la S.M.T. au fost complecţ­i fiecare zi, după muncii, tinerii ţăi­tori şi funcţionari . Murgeni pregătesc program artistic ci­zentat la arie. RĂSPUNDEREA TINERETULUI PE FIECARE LAN SPRIJINUL POATE FI MAI MARE IAŞI (de la corespondentul nostru). De săptămîna trecută, zeci de camioane pleacă zilnic din ora­şele şi centrele raionale. Sute de oameni de la oraşe merg să dea ajutor gospodăriilor de stat la strîngerea recoltei. După cîntece şi veselie, recunoşti printre ei mulţi tineri. 60 de tineri din Negreşti au lucrat timp de trei zile la gospodăria de stat Todireşti. 250 elevi şi studenţi din Vaslui au strîns mază­rea de pe 60 hectare la gospodăriile de stat din raion. 60 de tineri au plecat duminică la sate. Numai din oraşul Iaşi au ieşit aproape 1200 tineri. Alte sute de tineri sînt organizaţi în bri­găzi permanente. E un ajutor preţios pe care îl dau organiza­ţiile U.T.M. din oraşe şi din centrele raionale la strînsul re­coltei. Ajutorul acesta putea să fie însă mult mai mare. Comi­tetul orăşenesc U.T.M. Iaşi, comitetele raionale U.T.M. din Ro­man, Paşcani, Vaslui nu se pot mulţumi cu ceea ce au făcut pînă acum. Ele au obligaţia şi pot să creeze posibilităţi pentru ca un număr mai mare de tineri să meargă să ajute pe mun­citorii din gospodăriile de stat. Manifestînd mai multă iniţiativă ele vor realiza lesne acest lucru. In drum spre Capitala tineretului lumii. Care dintre noi n-a Încercat un puternic sentiment de bucu­rie, dar şi de neli­nişte, atunci când pe peronul gării îşi aş­teaptă prietenii sau oaspeţii, veniţi din depărtare ? Cu cită nerăbdare întîmpini întotdeauna şuieratul locomotivei, vagoa­nele trenului, braţul prietenului iubit că­ruia să-i urezi : „Bine ai sosit !“ Aceleaşi sentimente ale oamenilor ce-şi întâmpină cu dragoste prietenii, le încer­cau şi zecile de tineri din Capitală care în zorii zilei de ieri aşteptau pe peronul Gării de Nord oaspeţi dragi , delegaţii ti­neretului albanez la Festivalul de la Var­şovia care sînt în trecere prin ţara noa­stră. Sînt aproape orele 6 dimineaţa. Forfota Gării de Nord nu conteneşte o clipă. Un şuierat prelung anunţă sosirea trenului. Acceleratul de Constanţa a intrat în gară. Zeci de tineri veniţi în întâmpinarea oas­peţilor se îndreaptă către vagoane. La fe­restre apar chipurile dragi ale tinerilor albanezi îmbrăcaţi cu toţii în alb, cu tra­diţionalele „Kelesett“ pe creştetul capu­lui. Solii tinerilor albanezi, solii tinerilor făuritori ai unei vieţi noi de pe ţărmurile Mediteranei, poposesc în Capitala patriei noastre. Peste cîteva clipe tineri romîni şi alba­nezi îşi string cu putere mîinile, se îm­brăţişează cu căldură. „Pace şi prietenie“. „Page dhe miqesi“ răsună cu tărie dea­supra gării, în şuieratul trenurilor ce so­sesc sau pleacă, în mijlocul sutelor de că­lători care s-au oprit o clipă locului pri­vind cu drag oaspeţii iubiţi. Tovarăşul Miron Olteanu, prim-secre­­tar al Comitetului orăşenesc Bucureşti al Uniunii Tineretului Muncitor salută pe Delegata tineretului albanez a trecut prin Bucureşti oaspeţi în numele tineretului din Capi­tală. Răspunde tovarăşul P. Mitroiorghi, conducătorul delegaţiei tineretului alba­nez care transmite tineretului român, ti­neretului Capitalei noastre un călduros salut prietenesc. Doi tineri cu acordeoane dau tonul. Imnul F.M.T.D., Imnul tinerilor luptători pentru pacea şi prietenia dintre popoare cuprinde întreaga gară. Oboseala nopţilor petrecute pe drum nu mai are ce căuta. Fără a cunoaşte limba pe care o vorbesc ceilalţi, tineri romîni şi albanezi se înţeleg uşor. Georgeta Simo, studentă în anul II al Facultăţii de medicină din Tirana şi Vera Mesite din ansamblul Filarmonicii „Albania“ se apropie de Eugenia Badea şi Enache Elena de la Şcoala profesională de pe lingă fabrica „Quadrat“. Braţele se string prieteneşte- Privesc fiecare în ochii celeilalte şi privirile lor îşi spun multe... Vă amintiţi filmul albanez „Scander­­beg”, care reda glorioasa epopee a luptei poporului albanez împotriva stăipînirii străine ? Artista Adivne Alibali care a ju­cat în rolul surorii lui Scanderbeg este înconjurată de cîţiva tineri romîni dor­nici de a strînge mina talentatei fiice a poporului albanez. Intr-un grup numeros Dine Cosatti, mun­­citor la fabrica de încălţăminte din Tirana în puţinele cuvinte româneşti pe care le ştie d© cînd a fost la Bucureşti vorbeşte prietenilor săi romîni des­pre biruinţele pe frontul muncii cu care tinerii albanezi au întâmpinat marea sărbătoare a tinereţii şi păcii de la Varşovia. Besem Zekthi, fost muncitor la combina­tul textil din Tirana, acum membru al Filarmonicii, Ali Tacri, Margberit Crist­in şi alţi membri ai ansamblului început să cînte cîteva frînturi lodie populară albaneză. Doi pionieri privesc plini di decoraţiile fostului partizan la care în anii grei ai ilegalităţii alături de comuniştii albanezi împotriva cotropitorilor patrie! Bucuria şi voia bună domneş­te schimbă insigne şi autografi Popasul e pe sfirşite ! Peste trenul va porni mai departe. La revedere, scumpi tovarăţ Ne vom întîlni peste cîteva 7 zile sau în sălile de spectacole viei — minunata capita® a lumii, pe străzile sau pe stadioa lui spre care sînt îndreptate­­ năzuinţele tinerei generaţii a li Drum bun dragi tovarăşi I I In fotografie i tineri

Next