Scînteia Tineretului, septembrie 1955 (Anul 10, nr. 1970-1984)

1955-09-01 / nr. 1970

Proletari din toate ţările, uniţi-vă! Organ Central al Uniunii Tineretului Muncitor Anul XI Seria II-a Nr. 1970 4 PAGINI — 20 BANI Joi 1 septembrie 1955 L Succes deplin la învăţătură! 1 SEPTEMBRIE ! Este tradiţionala zi a deschiderii anului şcolar. Elevii, şcolarii, studenţii din toată ţara au aşteptat cu nerăbdare, cu emoţie această zi. Cei mici au primit de acum abecedare, tăbliţe şi ghioz­dane, cei mai mari şi-au pregătit ma­nuale, cursuri, caiete. Şi iată că as­tăzi, alături de profesorii şi învăţă­torii lor, sute de mii de elevi şi stu­denţi se îndreaptă spre şcoala sau fa­cultatea în care învaţă. Poporul nostru pregăteşte în fiecare an pentru fiii săi noi daruri. Milioane de noi manuale au luat şi anul acesta drumul şcolilor, noi şi noi aparate au fost instalate în laboratoare. O in­tensă muncă a fost depusă în vară pentru renovarea şcolilor şi facultăţi­lor, a căminelor, cantinelor şi interna­telor, la construirea şcolilor noi. Toate acestea glăsuiesc adînc despre efortu­rile pe care le depune poporul nostru, partidul şi guvernul pentru ca în şcoli şi facultăţi elevii şi studenţii să aibă asigurate posibilităţi să înveţe în con­diţii optime. In patria noastră liberă, în care poporul este stăpîn pe soarta sa, şcoa­la îndeplineşte un ţel nobil. Ea este chemată să contribuie la formarea unui tineret sănătos, înarmat cu ştiin­ţa şi cultura înaintată care au la te­melie marxism-leninismul, la pregăti­rea de cadre cu înaltă calificare care să slujească poporului, intereselor ce­lor ce muncesc. A fi astăzi pe băncile şcolii este o mare fericire. Această fe­ricire este asigurată oricărui copil sau tînăr cu dragoste de învăţătură, ori­cărui fiu al oamenilor muncii de la noi. Rezultatele pe care le obţin în fie­care an la învăţătură elevii şi studen­ţii sunt ca dovadă că majoritatea lor s-au străduit să răspundă prin fapte pentru tot ceea ce le dăruieşte po­porul şi statul nostru democrat-popu­lar. Anul acesta, rezultatele bune şi foarte bune trebuiesc înmulţite. In acest scop, este clar că principala preocupare a elevilor şi studenţilor trebuie să fie învăţătura, studiul siste­matic şi perseverent la toate discipli­nele. Un vechi proverb popular spune: ,,Ziua bună de dimineaţa se cunoaşte”. Tot­ aşa şi rezultatele pe care le vor obţine elevii şi studenţii la sflrşitul anului­ şcolar depind în cea mai mare măsură de felul cum ei au început munca încă din prima zi de şcoală. In şcolile şi în facultăţile noastre cresc cadre de nădejde ale patriei — inrofesorii, învăţătorii, inginerii, me­dicii, agronomii noştri de mîine, care trebuie nu numai să-şi cunoască bine ocupaţia aleasă, dar în acelaşi timp să fie cetăţeni conştienţi, patrioţi luminaţi. O mare răspundere în direcţia edu­caţiei tineretului studios în spiritul patriotismului şi al internaţionalismu­lui socialist revine organizaţiilor U.T.M. din şcoli şi facultăţi. Organi­zaţiile U.T.M. trebuie să mobilizeze activ pe studenţi la studierea marxism­­leninismului, la buna pregătire a se­­minariilor, la însuşirea temeinică a politicii partidului nostru, să popu­larizeze în rîndurile elevilor şi stu­denţilor tradiţiile eroice de luptă ale partidului şi U.T.C., să le facă cu­noscute momente şi fapte din istori­cul şcolii sau facultăţii, din activita­tea unor profesori renumiţi, oameni de ştiinţă etc. Experienţa de mai mulţi ani a învă­­ţămîntului nostru a arătat necesitatea de a lega strîns învăţătura din şcoală sau facultate de practica în producţie. Activitatea pe loturile şcolare, în ca­drul cercurilor pe materii, în atelierele şcolare, în laboratoare constitue­ un mijloc important de a căpăta deprin­deri şi cunoştinţe practice preţioase pentru viitoarea profesie. Succesele care au fost obţinute de nenumăraţi studenţi în activitatea ştiinţifică, realizarea unor lucrări va­loroase care şi-au găsit aplicarea în­ producţie arată largile posibilităţi ale tineretului nostru studios pentru cer­cetări ştiinţifice creatoare, fructuoase. Buna desfăşurare a procesului de învăţămînt este strîns legată de atitu­dinea elevilor şi studenţilor faţă de în­văţătură, fată de muncă şi faţă de tot ceea ce îi înconjoară, împreună cu cadrele didactice, or­ganizaţiile U.T.M. au datoria să dez­volte opinia colectivului pentru a com­bate cu tărie orice tendinţă de chiul şi delăsare, orice manifestare de in­disciplină, lipsă de respect faţă de profesori sau acte de huliganism. In acest an şcolar în învăţămîn­­tul superior va intra un nou detaşa­ment de tineri veniţi din şcoala me­die. Organizaţiile U.T.M. trebuie să dea acestor studenţi o atenţie deose­bită înconjurîndu-i cu dragoste şi grijă tovărăşească, mobilizînd pe stu­denţii fruntaşi, cu experienţă să-i ajute la însuşirea metodelor de studiu care se deosebesc de cele din şcoală. Organizaţiile de clasă şi grupele U. T. M. , au obligaţia să lămu­rească tuturor elevilor şi studen­ţilor necesitatea studiului conti­nuu, aprofundat, a unei atitudini pline de respect faţă de profesori, faţă de părinţi, faţă de toţi cei vîrstnici, ne­cesitatea îngrijirii şi păstrării tuturor bunurilor obşteşti. Cadrelor care ies în zilele noastre de pe băncile şcolilor şi facultăţilor li se cere o pregătire te­meinică, multilaterală, un larg orizont cultural. Pentru aceasta este nevoie de folosirea la maximum a fiecărui ceas din programul de studiu, de or­ganizarea exemplară a timpului liber. Organizaţiile U.T.M. din şcoli şi fa­cultăţi trebuie să aibă în acest sens multă iniţiativă, să organizeze sim­pozioane interesante, seri literare atractive, reviste vorbite, să acorde mai mare atenţie cultivării dragostei pentru literatura romînă, sovietică şi universală, a interesului pentru însu­şirea de cunoştinţe multilaterale. T.n :lesyjjfjj i'J!. I-;! ).ÎWV'. O. ‘UWVJiJJj-vt* multiple legate de mobilizarea şi edu­carea tineretului studios impune îm­bunătăţirea neîncetată a activităţii organizaţiilor U.T.M. din şcoli şi fa­cultăţi, întărirea vieţii de organizaţie. Alegerile pentru noile organe condu­cătoare U.T.M. ce vor avea loc la în­ceputul anului şcolar trebuie să cons­tituie un nou pas important în viaţa acestor organizaţii, un prilej de a aprecia just rezultatele obţinute şi de a alege în organele conducătoare pe cei mai buni utemişti, pe tinerii meri­­tuoşi la învăţătură, în comportarea de zi cu zi, pe acei elevi şi studenţi care prin însăşi forţa exemplului lor vor­ putea­ exercita o influenţă educa­tivă în rîndurile colegilor lor. Noile organe alese vor trebui să se bucure de un sprijin calificat din partea co­mitetelor raionale, orăşeneşti şi re­gionale ale U.T.M., să fie instruite şi controlate temeinic, în tot cursul anu­lui, sprijinite continuu pentru ca în centrul tuturor preocupărilor lor să pună mobilizarea elevilor şi studenţi­lor, canalizarea entuziasmului şi ener­giei lor către însuşirea de cunoştinţe temeinice. O atenţie deosebită trebuie să se acorde organizaţiilor U.T.M. din şcolile profesionale. Un rol de seamă în viaţa şcolii îl are organizaţia de pionieri. Organele regionale, raionale, orăşeneşti ale U.T.M. trebuie să se preocupe zi cu zi de activitatea în rîndurile pionieri­lor şi şcolarilor, să îndrume concret pe instructorii­­ superiori de pionieri ajutîndu-i efectiv la organizarea unei munci atractive, la aplicare în viaţă a prevederilor Regulamentului organi­zaţiei de pionieri. Chezăşia succeselor organizaţiilor U.T.M. din şcoli şi facultăţi este con­ducerea lor de către partid, conduce­re pe care acestea trebuie s-o păstre­ze cu sfinţenie. In prag de nou an şcolar, fiecare elev, student, fiecare şcolar porneşte la drum cu legămîntul de a învăţa cu sîrguînţă, de a nu precupeţi nici un efort pentru a-şi îndeplini datoria sfîntă faţă de patrie, faţă de oamenii muncii, de a se pregăti pentru viitoa­rea lui contribuţie la construirea so­cialismului. Le urăm din toată inima să-şi în­deplinească acest legămînt. Spor la muncă, succes deplin ! In primul an de facultate Totdeauna am aşteptat cu nerăbdare în­ceperea unui nou an şcolar şi în fiecare toamnă doream să revăd mai repede şcoa­la, tovarăşele profesoare, colegele. De as­­tădată, totul s-a schimbat : toamna cui mai aducea o revedere, ci ceva complect nou. Am terminat in vară aceasta cursul Şco­lii medii de 10 ani nr. 22 din Bucureşti şi m-am găsit în faţa­­unui­ drum, oarecum anevoios, dar pe care trebuia sa-l duc la­ bun sfîrşit cu orice preţ. M-am apucat de lucru temeinic. Dar nu a porni pe un drum ■anevoios a fost lucrul cel mai greu ci chiar alegerea , acestui drum, în general, sunt puţini elevii care s-au hotărît ,,din co­pilărie” asupra meseriei pa care vor s-o urmeze. Eu m-am hotărît mai tîrziu, dar­­ am certitudinea că n-am greşit: am ales institutul de construcţii, fără să mă sperii cum s-ar crede, de matematică şi­ fizică. Odată ce făcusem primul pas — alege­rea — nu mi-a fost greu să muncesc pen­tru că aveam un scop : acela de a reuşi la examen, de a intra în facultate. Ca orice candidat am avut emoţii, dar au fost repede înăbuşite pentru că subiec­tele despre care trebuia să vorbesc îmi erau cunoscute. Sunt fericită că am obţinut un rezultat bun la examene, dar mai fericită sunt gîn­­dindu-mă că voi putea munci pentru ceva frumos, practic. Faptul că voi putea par­ticipa la mari construcţii folositoare în­tregului popor muncitor îmi dă mult cu­raj, mă face să muncesc cu mai mult spor. PAULA ULMEANU Facultatea de instalaţii, anul I Bucureşti ^ ^\/ /V/ 'N/^ \ Putem începe lecţiile \ ? t f Astăzi, uşile laboratorului nostru de J ^ fizico-chimice se vor deschide, lecţiile J ■z vor începe, iar probele experimen- ' i tale se vor putea desfăşura în toată ( ? amploarea lor. Anul acesta, mai bine J f ca în alţi ani, laboratorul nostru e f pregătit cu tot materialul experimen- g •i tal necesar lecțiilor, iar noi, profeso- * c rii, ne-am orientat din timp spre an- ( i trenarea unui cit mai mare număr de £ £ elevi la munca de confecționare a ma- f terialului didactic experimental. g ( In zilele acestei vacanțe, întorcîn- : ( du-se din diferite excursii, elevi ca Mi-­­ ? huţ Virgil din clasa a VIII-a C„ Ene­a­­ Florin din clasa a IX-a şi alţii au adus­­ ■, pentru laborator diferite roci, cuburi g­­ de sare, pirite, colofoniu etc. In timpul ' t liber, elevii, mai ales cei din clasele f ? a VIII-a şi a IX-a au lucrat cu multă ? f seriozitate şi pasiune, sub îndrumarea f g profesorului de fizico-chimice Mircea g j Mironescu şi a celorlalţi profesori la t­­ realizarea acelor aparate de care labo- ( 1 ratorul nostru avea atita nevoie. Apa- l f râtul pentru demonstrarea conductibi- f g lităţii electrice a soluţiilor a fost con- j | struit de elevul Mircea Rusienski din - ' clasa a VIII-a E. Am realizat in acelaşi t­­ fel şi o balanţă de transmisiune ( £ „Cavendish” — un aparat foarte nece- ? - sar pentru demonstrarea legii atrac- ^ , ţiei universale. La această balanţă au g " lucrat în colaborare elevii Neamţu­l ( Dragoş din clasa a IX-a B şi Mateescu (­­ Radian din clasa a IX-a C, sub directa­ra­­ noastră îndrumare. Elevul Ghimiş­u . Gheorghe din clasa a IX-a A a exe­­g­e cutat de asemenea un motoraş electric ,­­ cu tensiunea 12 volţi. Acum, în labo­ I ( ratorul şcolii noastre. Şcoala medie de £ ^ băieţi nr. 13 din Bucureşti, există toate ^ ? aparatele necesare experienţelor. To- a­­g tuşi, pentru mine, important nu este c e atît faptul că există aceste aparate cit ( C faptul că ele au fost executate de chiar ? 2 aceia cărora le sunt necesare, de elevi. ? 1 Dar ceea ce constitue pentru noi ? t siguranţa că anul acesta lecţiile no­as- ? I tre de fizico-chimice se vor putea des- f ^­­X»y — ■—•••» - - • - * V * “ - * * \ l anul trecut, sint schemele din carte l ? lucrate la dimensiuni mari, pe planşe ? ? de carton, în aşa fel incit să poată fi ^ l studiate in amănunt de fiecare elev ^ l în parte. Aceste scheme sunt, ca și a­ g - paratele, rodul activității extraşcolare ^ ^ a elevilor. g . Nu numai lecţiile noastre de fizico- ^ ' chimice se vor putea bucura de ma- ^ ' terialul didactic necesar confecţionat ^ ^ de elevi sub îndrumarea noastră, ci și ^ * cele de geografie. In sala unde se lu- ^ ' erau hărți am găsit patru echipe de ^ ' elevi, dintre cei mai buni la geografie ^ ' pe Vasilescu Vasia, Blidaru Virgil, p ^ Fluturașu Cezar, Dobrescu Dan, Vil- ^ ( covici I., Caragea Dumitru, Stănescu ^ p Adrian și Ene Florin din clasa a IX-a, ^ P care terminaseră tocmai de lucrat ^ P harta R.P.R. in relief. ^ P Se înțelege că aceste rezultate nu s P pot decit să ne bucure și să ne emo- ^ P­ţioneze deopotrivă pe noi, profesorii. j P Ele dovedesc pasiunea reală pentru ^ studiu a elevilor noştri, perseverenţă ^ p şi seriozitate în muncă. p ^ profesor ALEXANDRU DUMITRIU ? p Școala medie de băieți nr. 13 ^ P București ^ A, f"V"> fVI -N- 'X- 'X/ -x. .x. .x, .X. .X. .X. 'X .X- „Poţi deveni comunist numai atunci cind îţi îmbogă­ţeşti memoria cu cunoaşterea întregului tezaur pe care l-a­­ elaborat omenirea“ (V. I. LENIN) ­ „Căi de lumină vă stau deschise, I Libere căi, în cucerirea-naltelor vise Fiţi cei dinţii!“ (Eugen Frunză) Vreau să devin o bună învăţătoare încă din primii ani de şcoală s-a născut în mine o dorinţă puternică : să semăn cu învăţătoarea mea. Ştia oricînd să se apropie de noi, să ne insufle dragoste pen­tru muncă, să ne facă să înţelegem că un om care ştie să muncească poate face minuni. Pe atunci însă aproape că n-o­ înţele­geam, nu-mi puteam da seama pentru ce se străduieşte atît, nu ştiam că în fie­care dintre noi,­copiii pe­­care o avea în faţă, vede omul de mîine, folositor pa­triei. Au trecut ani şi am devenit elevă a Şcolii pedagogice din­ Gura­ Humorului. Am căutat să-mi însuşesc cunoştinţele care se predau la şcoală, pentru că ştiu că ele mă vor ajuta să devin o învăţă­toare adevărată. Acum sunt în anul IV, ultimul meu an pe băncile şcolii. Peste un an voi sui pe catedră. Mă şi văd parcă intr-un sat cu copii dornici de cunoştinţe, împreună cu ceilalţi profesori, îi voi ajuta şi eu să se apropie de cultură,­­ s-­o cucerească. Ce mîndrie­ poate fi mai m­a­re pentru un om decit aceea de a îndruma primii paşi ai acestor copii spre, cunoaşterea vieţii şi a datoriei lor faţă de viaţă, de a le trezi setea de cunoştinţe şi pasiunea pentru o meserie ? ■» Dar pentru ca visul acesta să se înfăp­tuiască trebuie să mă, pregătesc şi­­mai mult. Pentru aceasta mai am la dispoziţie un an pe care-l voi folosi la maximum — pentru că eu vreau neapărat să devin o bună învăţătoare. DOMNICA CIOCAN elevă în anul IV al Şcolii pedagogice mixte Gura Humorului ­ Deschiderea noului an şcolar f din ţările de democraţie popularăI . H. P. CHINEZA I Peste 100 de noi studenţi s-au în­scris în noul an universitar la Univer­sitatea populară din Pekin. Aceasta este prima universitate creată special pentru muncitori şi ţărani. Numeroşi muncitori fruntaşi din în­treprinderile industriale vor urma cursurile de economie industrială. In prezent se desfăşoară lucrările pentru construcţia a două noi şcoli medii tehnice în localităţile Urumci şi Kaşgar din provincia Sintzlan. Aceste şcoli vor pregăti specialişti pentru agricultură, silvicultură, creşte­rea animalelor, hidrologie şi meteoro­logie. In aceste şcoli vor putea învăţa 1.500 de persoane. Şcoala din Urunici va începe să func­ţioneze în toamna anului acesta. In conformitate cu programul de învăţămînt elaborat de Ministerul In­dustriei Grele, în anul acesta, nouă din zece muncitori din industria grea vor învăţa în şcoli la cursuri tehnice şi teoretice. Unii dintre ei vor urma şcoli întrerupînd munca în producţie iar alţii vor urma cursuri serale. Muncitorii care vor urma in şcoli întrerupînd munca în producţie (nu­mărul lor se ridică la peste 10.000) vor continua să primească salariul inte­gral, precum şi un ajutor de studii R. P. POLONA La 1 septembrie în toate şcolile Po­loniei începe noul an şcolar. In ora­şele şi satele ţării pregătirile in vede­rea deschiderii cursurilor s-au desfă­şurat intr-un ritm viu. Anul acesta se vor deschide in­­­o­­lonia 465 de noi şcoli elementare de şapte ani. In afară de aceasta, or­ganizaţiile de construcţii termină lu­crările de finisare a peste 200 de noi localuri şcolare, care se construiesc în diferite regiuni ale ţării.­­ Pentru începerea anului şcolar, edi- 8 turn­e de stat au tipărit peste 22 mi- I lioane de exemplare de manuale. Şco- 8 rile de învăţămînt general au fost comp 8 plectate cu noi cadre didactice■ Apro- 3 ximativ 5.300 de tineri învăţători, ab- 8 solvenţi ai şcolilor medii pedagogice 3 şi şcolilor pedagogice superioare îşi­­ vor începe activitatea în noul an şco-A IIr I R. P. BULGARIA 8 I I La 1 septembrie, in toate şcolile din f 8 R. P. Bulgaria are loc deschiderea 1 i 3 noului an şcolar. Peste 1 milion de fii 8 I ai oamenilor muncii din ţară vor um­­g 8 ple din nou sălile de clasă ale şcolilor I g de învăţămînt general, şcolilor tehnice, 8 | şcolilor rezervelor de muncă, ale insti­­g - tntelor de învăţămînt superior. | 8 Pregătirile în vederea noului an şco- 81 ^ Iar s-au desfăşurat pe scară largă. La 1 8 22 august au început în întreaga ţară | 8 tradiţionalele consfătuiri din august ale 8 jj cadrelor didactice in care se analizează f 8 rezultatele muncii cultural-educative I 8­­ g din anul trecut. In cadrul acestor con- 8 g sfătuiri cei mai buni profesori şi-au g 8 împărtăşit experienţa. Aici au fost tra- | g sate sarcinile în legătură cu dezvolta- 8 I rea continuă a învățămîntului g 8- 8 oe oo oc 30 oc oe oo oo oo oo oo oc oc oc oo oo e© oo oc ©o oc oo oo oe oe oo oo 3, Gînduri pentru cuceritorii ştiinţei Ritmul activităţii intelectuale, al activi­tăţii ştiinţifice, literare şi artistice este dominat la noi în ţară ca şi in multe alte ţări, de desfăşurarea vieţii universitare. 1 septembrie este astfel un „an nou’’ cind entuziasmul regrupat ţîşneşte ca izvor de nouă activitate. Se reîntorc la treabă profesorii; pornesc o viaţă nouă noi studenţi, noi asistenţi, noi aspiranţi. Construcţia socialismului chea­mă în universităţi şi pe oamenii de ştiinţă formaţi şi pe cei ce încep să se formeze. Ridicarea nivelului de viaţă al clasei muncitoare cere oameni de ştiinţă, cere celor ce ştiu, să-i înveţe pe cei ce nu ştiu încă. Facultăţile de geologie vor forma pe cei ce ştiu să descopere în diferite moduri bogăţiile adîncului pămîntului ţării noas­tre ; diferite facultăţi de tehnică minieră îi învaţă să extragă petrolul şi sarea, căr­bunele şi fierul şi atîtea alte lucruri mai puţin cunoscute, dar nu mai puţin utile. Din ele viitorii ingineri mecanici şi con­structori vor fabrica maşini, vor construi clădiri, chimiştii vor distila medicamente şi tot felul de alte produse necesare vieţii moderne. Alte cohorte de tehnicieni vor utiliza forţele apelor, alte grupuri de biologi vor căuta să amelioreze produsele solului, să le transforme în alimente, să închidă în cutii parfumul fructelor şi savoarea peşti­lor apelor noastre, să păstreze desişul pă­durilor. Dar orice industrie se constituie fundată pe cunoaşterea legilor naturii , a legilor mecanicii şi electricităţii, elastici­tăţii materialelor şi hidrodinamicii. Fi­zica, marea disciplină în care se aşează cunoaşterea legilor naturii domină toată tehnica. Iar modul în care fizicianul îşi exprimă descoperirile este modul mate­matic. Abstracţiile cele mai aspre ale geo­metriei şi calculului infinitesimal­ în ma­nile matematicienilor devin unelte docile pentru transcrierea legilor fizicii în toată generalitatea lor şi aplicarea lor în cazuri neprevăzute încă. Prin introducerea în folosirea paşnică a energiei intra-atomi­­ce se deschide nu nu­mai industriei, ci întregii culturi o epocă nouă. Progresul imens ce-l va realiza ome­nirea nu poate fi încă bănuit. Preciziunea cerută de instalaţiile de energie nucleară creşte în tehnician un simţ al răspunderii de neconceput pentru inginerul de acum 100 de ani, îi cere o bogăţie de cultură — matematică, fizică,, filozofie, — ce va in­terveni efectiv în munca lui. Ridicarea standardului de Vi­aţă al muncitorului, de la muncitorul necalificat al muncilor agri­­­cole vechi s­au al hamalului din port, la munca nu mai puţin grea, dar altfel grea, a muncitorului de înaltă calificare al unei uzine automatizate, constituie o trecere într-o etapă­ nouă da civilizaţie. Impor­tanţa ajutorului pe care ni-l dă U.R.S.S. făcînd ca şi poporul nostru să participe la acest salt hotăritor nu va putea fi apre­ciată decit în cadrul acestor largi pers­pective, întreaga industrie mecanică şi de cons­trucţii va trebui să treacă la perfecţiona­rea ce i-o cere energetica nucleară. Stu­denţii facultăţilor de matematică ştiu că li se vor cere în industrie cunoştinţe bo­gate şi rezolvări de probleme noi. Arhitec­ţii vor trebui să pregătească şi construc­ţiile care vor adăposti centralele ce func­ţionează cu energie atomică, şi locuinţele muncitorilor acestor centr­ale, muncitori a căror înaltă calificare profesională va fi dublată de creşterea nevoilor vieţii de toa­te zilele : hrană suculentă, decor elegant al vieţii, teatru şi concerte bune, pictură şi sculptură de înaltă calitate. Acelui ce lucrează în condiţiile de înalt nivel pro­fesional i se cere u­n înalt nivel moral şi politic ; el va cere astronomilor să-l ajute să-şi fundeze concepţia asupra lumii pe o cunoaştere ştiinţifică a întregului uni­vers ; el va cere istoricilor să-i arate cum a evoluat societatea ca să simtă exact în ce moment al acestei evoluţii se află, să ştie să înţeleagă din trecut ce sar­cini îi incumbă pen­tru viitor. Pentru îndeplinirea acestor atît de nu­meroase sarcini,, facultăţile, şcolile medii şi elementare îşi deschid porţile la 1 sep­tembrie. Noi, cei­ mai bătrîni avem dato­ria să-i învăţăm pe cei mai tineri,­ iar aceştia trebuie să-şi facă datoria lor. Sarcinile studenţimii în ziua de astăzi sunt serioase şi niciunul dintre studenţi nu li se poate sustrage. Partidul şi gu­vernul organizează munca în universităţi în aşa fel incit fiecare student să poată strînge în anii de facultate bagajul de cu­noştinţe pe care-l va utiliza — îmbogă­­ţindu-1 mai tirziu. Clasa muncitoare face mari sacrificii ca fiii ei să-şi poată for­ma cultura spre a putea duce mai bine încă lupta ce o ducem acum. La a­­ceasta, răspunsul ce se cere studenţimii este munca serioasă şi conştiincioasă spre a atinge cel mai înalt nivel profesional, etic şi politic. Precum am arătat mai sus, acest nivel este cerut de actualele cre­­diţii ale­ tehnicii. Studenţii noştri au as­tăzi profesori care sunt oameni de ştiinţă de reputarie internaţională, care-şi dau osteneala la cursuri, seminarii, labora­toare şi consultaţii să aducă pe studenţii lor la starea actuală a ştiinţei. In cercu­rile ştiinţifice se propun exerciţii de muncă originală a studenţilor şi rezulta­tele obţinute sunt deosebit de promiţă­toare. Studenţii noştri trebuie să utilizeze din plin şi competenţa şi munca profe­sorilor lor. Ei trebuie să înveţe, să înveţe serios şi temeinic, să înţeleagă în adin­­cime problemele ştiinţei încadrîndu-se în larga viziune marxist-leninistă, să mai for­meze o bogată cultură generală, citind li­teratură, versuri şi proză, exersîndu-şi gustul literar prin lectura criticilor lite­rare, să-şi­ formeze o cultură istorică şi artistică, să frecventeze teatrele, concer­tele şi muzeele. Aceasta trebuie, să o facă şi studentul facultăţii de medicină şi cel al institutelor tehnice şi matematicianul şi fizicianul. Cultura generală este cerută tuturor. Dar cultura specială nu va fi nici ea neglijată. Grija pentru munca de creaţie ştiinţifică pe care o are partidul şi guvernul nostru a creat un­­tip de ac-, tivitate pe care în zadar încercam să-l i­­staurăm pe vremea studenţiei noastre : cercurile ştiinţifice studenţeşti. E nece­sar ca studenţii noştri să ştie că teris­­tica cercurilor ştiinţifice studenţeşti este alcătuită de profesori în cadrul unui plan larg care îmbrăţişează toate formele de creaţie ştiinţifică. Planurile de muncă ştiinţifică ale Academiei R.P.R. şi Institu­telor sale de cercetări, deci planul de creaţie al vîrfurilor ştiinţifice ale po­porului nostru, planurile de muncă ale catedrelor universitare, ale profesorilor, conferenţierilor, aspiranţilor şi asistenţi­lor se concep îmbinate între ele şi îm­binate cu planul cercurilor ştiinţifice. Studentul care-şi ia o temă de studiu şi n-o îndeplineşte, întîrzie cu aceasta realizarea planului mare de activitate ştiinţifică a ţării, îl întîrzie puţin, dar îl întîrzie. Acest exemplu va sublinia un aspect cu totul nou de care trebuie ca studenţimea noastră să fie conştientă : răspunderea personală în faţa colectivului pentru în­­deplinirea sarcinilor personale. Acel care nu-şi­ îndeplineşte sarcina de cercetare în cadrul unui cerc ştiinţific, al unui colectiv de catedră, al unui co­lectiv de cercetare, acela a adus daune care sunt­ ireparabile , timpul trecut nu se recuperează. Acel student care nu în­vaţă sau învaţă superficial sau nu se dez­voltă atît cit poate, răspunde de faptul că a luat­ altuia locul pe care-l ocupă , îl merita cind l-a luat şi nu-l mai me­rită cind îl deţine. Munca de construcţie a socialismului ne interesează prea mult de fiecare din noi ca să nu subliniem importanţa în­deplinirii fiecărei sarcini, oricit ar părea ea de măruntă. Acad. Gr. C. Moisil

Next