Scînteia Tineretului, februarie 1956 (Anul 11, nr. 2100-2124)

1956-02-01 / nr. 2100

Proletari din toate țările, unifi-văl Organ Central al Uniunii Tineretului i Munitor Anul XII, Seria II-a, Nr. 2100 4 pagini — 20 bani Miercuri 1 februarie 1956 MAREA RĂSPUNDERE A PROPAGANDISTULUI In organizaţiile U.T.M. se desfăşoară in prezent studierea documentelor celui de-al II-lea Congres al P.M.R. Sub îndrumarea comitetelor regionale de partid, comitetele regionale U.T.M. Bucureşti, Bacău, Craiova şi altele au luat din timp o serie de măsuri practice pentru dezbaterea documentelor Congresului in rîndurile activiştilor U.T.M. şi apoi a colectivelor de muncă. In unele întreprinderi şi unităţi socialiste din agricultură, la discutarea sarcinilor din cel de-al doilea plan cincinal au fost luate noi angajamente în producţie, pornite noi iniţiative valoroase. Sarcina este acum ca documentele Congresului să pătrundă cit mai adine în mase, să fie studiate şi însuşite de către toţi utemiştii şi tinerii. O deosebită importanţă are studierea documentelor Congresului de către cadre, de către activiştii U.T.M. Congresul partidului a pus în faţa Uniunii Tineretului Muncitor sarcina de a ridica nivelul muncii de educaţie marxistleninistă a tineretului, de a înlătura deficienţele serioase existente în educarea politică şi morală a tineretului muncitoresc, sătesc şi studios. Partidul ne învaţă să cultivăm în rîndurile tinerilor tradiţiile eroice ale luptei revoluţionare dusă de comunişti şi utecişti, să învăţăm pe tineri să fie devotaţi partidului şi poporului, să înfrunte cu curaj orice piedici şi greutăţi, să fie neiertători faţă de duşmani şi plini de abnegaţie în îndeplinirea sarcinilor încredinţate, însuşirea profundă de către activişti a documentelor Congresului îi va ajuta să înţeleagă mai bine însemnătatea muncii de educaţie comunistă a tineretului, să devină ei înşişi propagandiştii cei mai activi în masele de tineret, ai hotărîrilor de însemnătate istorică ale celui de-al II-lea Congres al P.M.R. O mare însemnătate în popularizarea şi însuşirea hotărîrilor Congresului o au propagandiştii, numeroşii conducători ai cercurilor şi seminariilor din învăţămîntul politic U.T.M. Ei sunt chemaţi să ajute pe cursanţi să înţeleagă întreaga materie a programului trasat de partid, să înţeleagă şi mai bine rolul conducător al partidului clasei muncitoare al cărui ţel suprem este bunăstarea şi fericirea celor ce muncesc. Propagandistul este chemat să-i înrufleţească pe tineri astfel ca, în îtreaga lor viaţă, să înveţe de la comunişti, să urmeze exemplul lor de bărbăţie, dîrzenie, dragoste de muncă. La majoritatea propagandiştilor U.T.M. există dorinţa vie de a îndeplini sarcinile noi ce le revin, de a-şi ridica nivelul muncii. In scrisori trimise redacţiei, cerînd unele sfaturi, ei pun numeroase întrebări de acest fel: „Cum să muncim mai bine ?“, „Cum să muncim pentru ca hotărîrile Congresului să fie înţelese cît mai bine de tineri, astfel ca însuşirea lor să poată duce la rezultate practice imediate pe locul nostru de muncă ?" Întrebări îndreptăţite. De felul cum fiecare propagandist găseşte răspunsul la aceste întrebări, depinde în mare măsură calitatea activităţii în cercuri şi seminarii. Principalul în propagandă este conţinutul ei bogat de idei. In cercul sau seminarul pe care-l conduce, propagandistul trebuie să ajute pe cursanţi să reţină principalul, să înţeleagă cît mai clar esenţa politicii partidului, sarcinile importante trasate de partid pentru întărirea statului nostru democrat-popular, pentru dezvoltarea continuă a economiei şi culturii, înţelegerea de către fiecare cursant a acestor probleme va duce la o înaltă calitate a seminariilor. Propaganda noastră trebuie să fie clară, atrăgătoare, eficace. Este bun acel propagandist care ştie să îmbine tezele teoretice cu faptele, cu exemplele concrete de pe locul de muncă. A da seminarului un caracter concret, folosind fapte semnificative, din viaţă, tocmai în aceasta constă forţa propagandei. Astfel, se ştie că locul principal in documentele Congresului partidului îl ocupă problemele economice, sarcinile privitoare la cel de-al doilea plan cincinal. Urmărind însuşirea problemelor generale, propagandistul nu se poate opri numai aici. In acelaşi timp, el va atrage cu pricepere atenţia cursanţilor asupra problemelor concrete ale întreprinderii sau ale unităţii socialiste din agricultură, unde el îşi desfăşoară activitatea. Să luăm, de pildă, un cerc de la o uzină constructoare de maşini. La seminarul despre sarcinile în cel de-al doilea plan cincinal, propagandistul va insista intre altele asupra problemelor generale privitoare la dezvoltarea industriei constructoare de maşini din ţara noastră, asupra problemelor concrete ce stau în fata întreprinderii respective, în faţa tineretului din întreprindere în vederea înde-Fozu?SdLAîî'dofSmTMteîîdeplinire. asupra tipsiilor calocul principal in documentele ra‘eristice * locul de muncă Congresului partidului îl ocupă rpcnprtiv si in acest fel să problemele economice, sarcinile 3î?eV«iÎreta“Î. Ilihidi privitoare la cel de-al doilea cauzelor care determină plan cincinal Urmărind msu- ( Iipsurif Ia 0 contriuirea problemelor generale, pro- . .. v. . .. * tj numaf a/d1 llElaWnTi!ri,°r la ridicarea «"treprlildeva atage cu pricepere Sia rii a ?a"«eru1^ a •*va atrage cu pricepere atenția țiunii de maşini şi tractoare, cursan ilor asupra problemelor gospodăriei d* st*t, gospodăconcrete ae întreprinderi ?. .H__■ xVxnirii sau a unităţii socialiste din nei colective, întovărăşirii etc. sau a e unităţii socialiste din , nive,u, ce!or fruntaşe, agricultură, unde el is.desfă- Răspîndirea largă a docuşoara activitatea. Sa luăm. de mentejor Congresului în rinpilda un cerc de la ouzdurile utemiştilor şi în masa constructoare de maşini La tineretului muncitor şi studios seminarul despre sarcinile în este sarcină de cea mai cel de-al doilea plan cincinal, mare răspundere a tuturor propagandistul va insista intre 0 Io/ , orffanizaţiilor altele asupra problemelor ge- jjțjv, Prin seminariile cu nera e privitoare a dezvolta- . . .. cu ri, din 0Igarea jndurineiB5»n*tTMctoare de nizații,e de bază U TMprin maşini din tara noastră, asu buna pregătire a propagandispra problemelor concrete ce S scop, Intensiflstau in fata întreprinderii res- propaganda prin conferinfntCc ’„Hn c \an L?" t* si antrenînd utemistii la întreprindere in vederea înde- ^ a»gitatie yie si atră gătoare pentru popularizarea hotărîrii* lor Congresului, noi putem determina o întărire a muncii politice, a educației marxist- leniniste a tineretului mun- 1 citor şi studios. Există con- 1 diţii ca aceste sarcini să poată fi îndeplinite cu suc- ces, ca, pe baza însuşirii temeinice a documentelor Congresului partidului, să obţinem 1 un nou avînt în întreaga mun- 1 că de educaţie comunistă a tinerei generaţii. I Scînteia tineretului munişti, să urmeze exemplul plinirii planului. A face astfel lor de bărbăţie, dîrzenie, dra- înseamnă a trezi şi mai mult goste de muncă. La majorita- interesul tineretului faţă de tea propagandiştilor U.T.M, problemele economice, a-i înexistă dorinţa vie de a îndepli- tari şi mai mult convingerea in sarcinile noi ce le revin, de că el ocupă un Ioc important a-şi ridica nivelul muncii. în marea armată a constructo-In scrisori trimise redacţiei, cerilor socialismului, că el are rînd unele sfaturi, ei pun nu îndatoriri directe pentru o mai meroase întrebări de acest fel: bună calificare, pentru însu„Cum să muncim mai bine ?“, sirea tehnicii înaintate. In „Cum să muncim pentru ca directivele partidului privitoahotărîriie Congresului să fie re la cel de-al doilea plan înţelese cît mai bine de cincinal există probleme imţineri, astfel ca însuşirea lor portante, legate de introdusă poată duce la rezultate cerea şi folosirea tehnicii noi, practice imediate pe locul nou- Propagandistul trebuie să fiu de muncă ?" întrebări în şite să trezească interesul dreptăţite. De felul cum fie şi dragostea tineretului faţă care propagandist găseşte răs de tehnică, faţă de însupunsul la aceste întrebări, ieşirea tehnicii noi, faţă depinde în mare măsură călită aplicarea metodelor bune, rea activităţii în cercuri şi verificate de practică. Ce conseminaril,tribuţie uriaşă ar putea aduce Principalul în propagandă tineretul la îndeplinirea şi deeste conţinutul ei bogat de păşirea planului de producţie, idei. In cercul sau seminarul dacă în fiecare întreprindere, pe care-l conduce, propagan-f fi ecare joc de munca, toţi disti! trebuie să ajute pe tinerii ar cunoaşte şi aplica cursanţi să retină principalul, metodele avansate ale fruntaşisă înţeleagă cît mai clar eseu lor, daca toţi tinerii ar lupta la politicii partidului, sarcinile pentru o vialta calificare importante trasate de partid Propagandistul poate contribui pentru întărirea statului nou- în mare măsura la aceasta, fru democrat-popular, pentru Propagandistul este strain dezvoltarea continuă a econo- de tendinţele de paradă. Premiei şi culturii, înţelegerea de paganda noastra este puternicătre fiecare cursant a acestor ?' e*l.ac!r * jCmal . Pentru probleme va duce la o înaltă ?a exprima adevărul, că nu calitatea seminariilor. ocolește greutățile ș. lipsurile. Propaganda noastră trebuie să hu* J... in' rprruî^.-îu «• I - * * a* £• dist acela care in cercul sau fie clara, atrăgătoare, eficace. seminarul care_, conduce Este bun acel propagan- insista Pnumai asupra Suc_ • d.st care știe să îmbine tezele . A vorbi cu mndntare teoretice cu faptele, cu exem- , rn c„rr»ce îr.seampiele concrete de pe locul de muncă. A da seminarului un nimnntrivSI ninnapandistui caracter concret, t.l.stnd lap- Kf. ."KSTA Pentru om şi sănătatea lui A trecut de mult timpul lecuirii bolilor cu descîntece şi fierturi din buruieni. Alături de cămine culturale şi biblioteci, în satele patriei noastre şi-au făcut loc spitale, dispensare şi policlinici. încrederea oamenilor în medicină şi în medici a crescut mult. Pentru apărarea sănătăţii oamenilor muncii ,statul nostru democrat-popular manifestă o grijă deosebită. Iată cîteva fapte grăitoare : SPITALE NOI Nu de mult, raionul Gurahonţ din regiunea Oradea s-a îmbogăţit cu o nouă instituţie: un spital.. Clădirea luminoasă înzestrată cu utilaj modern — printre care un aparat Roentgen nou — mobilată îngrijit, oferă condiţii optime de tratament. In multe comune asistenţa medicală nu mai este o problemă dificilă. Numărul spitalelor de circumscripţie a crescut simţitor. Comuna Sîntana, raionul Criş, deşi este un puternic centru agricol, nu avea spital. De curînd, în Sîntana a început să funcţioneze un spital de circumscripţie bine utilat. Ţăranii muncitori din comuna Furculeşti, raionul Vida, au primit cu mult entuziasm propunerea de a se construi un spital prin autoimpunere. Şi astfel au pornit la construirea unui spital destul de mare pentru comuna lor. Ministerul Sănătăţii a sprijinit în mod concret această acţiune a lor, astfel că spitalul a fost de curînd terminat La cele patru secţii ale spitalului, ţăranii muncitori din Furculeşti vin să-şi lecuiască bolile în mod ştiinţific, cu vitamine sau penicilină. PENTRU MAMA ŞI COPIL Despre lipsa de grijă a regimurilor trecute pentru copil se pot spune multe. „Fabricile de îngeri" erau o expresie vie a acestei lipse de griji. Azilele îşi Deschide guriţa la tanti, că-ţi dă o bomboană ! căpătaseră această denumire datorită numărului mare de copii care mureau. Regimul nostru a creat o largă reţea de creşe şi cămine, case ale copilului etc. Mortalitatea infantilă a scăzut simţitor. Policlinicile, dispensarele, spitalele de copii veghează ca sănătatea copiilor să nu mai fie ameninţată. La Galaţi, la Cîmpulung Muscel etc., casa copilului oferă micuţilor un cămin plăcut şi o educaţie corespunzătoare. Secţii noi de pediatrie au luat fiinţă pe lîngă spitalele din Vaslui, Galaţi, Bîrlad, Săveni. La Sighet s-a construit un spital de copii, la Giurgiu s-a deschis o nouă policlinică. STAŢIONARE MEDICO-SANITARE LA LOCUL DE MUNCA Regimul democrat-popular a înregistrat realizări deosebit de mari în domeniul asistenţei sanitare la locul de muncă. Pe Valea Jiului, la Petrila şi Lonea, de curînd au început să funcţioneze staţionare medicale Petroliştii de pe Valea Prahovei se mîndresc cu cele două mari spitale : unul la Ploeşti şi altul la Băicoi. Şi în cele mai îndepărtate locuri de muncă, chiar şi în inima munţilor, asistenţa medicală este prezentă peste tot unde este necesar. E. ŞERBANESCU A treia oară candidată Intr-una din zilele trecute, ţăranii muncitori şi întovărăşiţi din comuna Armăşeşti, raionul Urziceni, s-au adunat în sala căminului cultural pentru a-şi propune candidatul lor în alegerile de deputaţi în sfaturile populare, în circumscripţia electorală regională nr. 26. Cînd zarva şi freamătul sălii se mai domoli, s-a ridicat un om pe care mulţi ţărani îl cunoşteau: tov. Eugen Drăgoiescu activist al comitetului raional de partid. Oamenii îl respectă pentru munca neobosită, aşa că vorba lui a fost ascultată cum se cuvine de tineri, şi vîrstnici. A vorbit tov. Drăgoiescu frumos şi pe înţeles despre tot ce înseamnă pentru viaţa satelor deputaţii ce vor fi aleşi la 11 martie. După ce s-a ales un prezidiu, s-a trecut la propuneri. Şi-a făcut atunci loc un om cu părul alb : tov. Anegroaiei Constantin, profesor la Şcoala profesională de plante alimentare din comună. — Avem o comună — a început el — în care ţi-e drag să trăieşti. La cîte din acţiuni nu ne-a mobilizat tovarăşa Tereza Rădulescu, deputata noastră comunală. O cunoaştem cu toţii pe profesoara fiilor noştri. Ea şi-a petrecut aproape jumătate din viaţă aici în comună. A fost pînă acum de două ori aleasă deputată. Roadele muncii desfăşurate de ea le vedem limpede. Pentru aceste realizări şi cu nădejdea sigură a realizărilor viitoare, eu, tovarăşi, o propun pentru a treia oară candidată. Ţăranii muncitori din sat, întovărăşiţi sau individuali au aplaudat cu căldură propunerea făcută. Tov. Oprea Marin, directorul fermei legumicole, a susţinut propunerea, întărită apoi de cele spuse şi de alţi oameni: tov Petre Ştefan, directorul şcolii profesionale. Dumitru Niculae din circumscripţia deputatei, Elena Matache, referentă la spitalul din sat şi alţi cetăţeni din comună. Cînd seara a întunecat ferestrele căminului, în unanimitate, ţăranii muncitori, întovărăşiţi şi individuali din comuna Armăşeşti au hotărît să treacă pe lista de candidaţi ai Frontului Democraţiei Populare în circumscripţia electorală regională nr. 26 pe învăţătoarea Tereza Rădulescu. GH. PIETRARU La o casă a alegătorului SUCEAVA : (de la corespon dentul nostru). — Seara a venit şi odată cu ea fulgi mari au pornit să cadă scînteind vesel în lumina albă a felinarelor. Aci, la capătul dinspre nord al ţării, viscolul bate mai puternic. Dar oamenii s-au obişnuit şi cu asprimea lui şi cu şuierul său sălbatic. Pe o astfel de vreme este plăcut să stai în casă, la gura sobei, să asculţi radioul sau să depeni amintiri. In oraşul nostru însă, tinerii, vîrstnici şi chiar din acei cu nepoţei şi-au făcut un obicei să se adune la „casa alegătorului“ nr. 1. Aci, ei schimbă saluturi prieteneşti, impresii, ascultă la radio noutăţi din ţară, muzică de Mozart, sau înregistrări de la adunările în care oamenii muncii îşi propun candidaţii pentru alegerile de deputaţi în sfaturile populare. Cîteodată se dezbat în colectiv materiale privitoare la alegeri. In alte seri se prezintă conferinţe scurte despre realizările regimului democrat-popular, despre alegerile de azi şi „alegerile“ din timpul regimului burghezo-moşieresc. Programul „casei alegătorului" este variat. De multe ori la „casa alegătorului" se organizează seri culturale. Intr-una din aceste seri s-a prezentat recenzia cărţii „Bărăganul“, după care echipa artistică a liceului de băieţi a oferit un frumos program artistic inspirat de problema alegerilor. Activitatea bogată care se desfăşoară la „casa alegătorului“ nr. 1 din Suceava se datoreşte muncii colectivului de conducere care şi-a împărţit sarcinile pe fiecare membru în parte. In fiecare zi, un membru al colectivului de conducere răspunde de des,făşurarea întregii activităţi. De dimineaţă şi pînă seara „casa alegătorului“ este deschisă. Cetăţenii oraşului Suceava au posibilitatea ca şi în timpul zilei să viziteze „casa alegătorului“, să citească broşuri sau să privească numeroasele foto-montaje care înfăţişează realizări însemnate din regiunea Suceava obţinute în anii puterii populare. Utemista Uliciug Elena şi alţi membri din colectivul de conducere al „casei alegătorului" sunt totodată şi buni agitatori. Ei explică vizitatorilor unele probleme în legătură cu desfăşurarea alegerilor de deputaţi în sfaturile populare. Astă seară premieră: ANSAMBLUL ȚIGĂNESC Pe scena unui \ teatru — pe care un neguţător de •^t artă ti numise clndfS/§ / va „Alhambra" */i/ I —au apărut astă seară altfel de ac- \ /^ \ tori decit obişnuiţii \ V \ interpreţi ai operetelor lui Strauss / ^ / sau a‘ dramelor / Cx / lui Schiller. Artişti—«rt tii ce clntă şi dan\r§Ea\ seazi cu pasiune \§WW\ puteau fi tntîlniţi cu citeva ore maI inte vtnztnd flori tn piaţa 28 martie sau spoind pereţii \ /Tf\ vreunui imobil. \ {4/ \ Seara, au pus deoparte toşurile cu / Jjs / flori, şi-au curăţat I C hainele de var şi tn lumina reflec\ B \ toarelor, tn faţa \“W \ unei săli arhipline, V__—^ au păşit emoţionaţi pe scenă. A- ■ fişele anunţau o « premieră neobişnuită — specx tacolul ansamblului ţigănesc x din raionul Tudor Vladimi- S rescu. x Este o premieră neobişnuită £ — neobişnuită cînd ne glndim * la trecut, normală cînd ne x gîndim la prezent. Căldărari, x lustragii, florărese, coşari, zux gravi şi spoitori — oameni x care odinioară hoinăreau cu S satrele prin toate fundurile de £ ţară — au păşit pe scena unui £ mare teatru şi-şi cintă bucu ria. Privirea lor nu mai are £ nimic din tristeţea ţiganului x nomad ce-şi jeluia pe strune x amarul. Spectacolul poartă tixtlul „Ce-o să fie?". Tntreba rea a sălăşluit întotdeauna pe buzele acestor oameni cu feţe x arămii şi haine ponosite. Ce-o x să fie ? — se întrebau atunci cînd un general ajuns dictax tor l-a deportat în lagăre. x Ce-o să fie? — se întrebau x la fiece gest al reprezentanx ţilor unei autorităţi corupte x şi asupritoare, chiar dacă această autoritate era tntruchi- x pată de un sergent de poli- x ţie. In anii aceia ce uitarea y nu va reuşi să-i alunge din x memorie, neliniştea pusese x stăpinire pe toată fiinţa lor, x le întunecase privirea, le cui. x bănuse tristeţea In .suflet. Astăzi, ţiganii ştiu „ce-o să x fie“ mîine. însăşi prezenţa lor pe scenă o dovedeşte. Compa- raţiile cu trecutul sunt inutile, x Este suficient — ca să utili- x zez o formulare devenită poa- x te banală, perfect valabilă — x să te uiţi In ochii sclnteie- x tori de bucurie ai Petruţei x Nicolae sau ai Zamfirei Dră- x guşin pentru a înţelege tot ceea ce este de înţeles. x S-au unit două echipe artis- x tice de amatori şi s-a născut x ansamblul ţigănesc. 50 de ţi- x gani — unii şi-au făcut uce- x nicia artistică la căminul x „Leonte Filipescu“ din Du- deşti-Cioplea, alţii în echipa g cooperativei „Munca nouă" £ — au repetat cu răbdare, zile g şi nopţi, repertoriul. Ce altă g unitate de măsură a transfor- x mărilor petrecute tn viaţa a x cestor oameni trebuie căutată? x Două ore pe scenă a apărut x cartierul ţigănesc cu tot ceea ce-i dăruieşte farmecul. Bucugria din gesturi şi fraze n-avea g nimic teatral; totul era sim glu, neprefăcut, pornit din ag dineul unor inimi fierbinţi. x Cintecul şi-a găsit interpreţi x cu sensibilitate, iar dansatorii x au dovedit — ca să folosescă o expresie recepţionată în J timpul spectacolului — tem■ *perament vulcanic. Poate une x ori realizarea artistică nu era x desăvîrşită. Dar nu aceasta x era important. g Valoarea spectacolului îşi x găseşte o altă provenienţă x Este faptul că Bucureştiul tră- geşte zilele cînd se văd afişe care anunţă : premieră-ansam- gblul ţigănesc. y Trăim zilele cînd cuvintul x OM îşi dezvăluie toată frumu- x seţea... x E. OBERST x Candidaţii siderurgişti de la Hunedoara In cadrul unor mari adunări populare, oamenii muncii din întreaga ţară continuă să propună candidaţi ai Frontului Democraţiei Populare în alegerile de deputaţi în sfaturile populare de la 11 martie. La Hunedoara, siderurgiştii Combinatului „Gh. Gheorghiu- Dej“ au propus printre alţii drept candidat al F.D.P. în circumscripţia electorală orăşenească nr. 16 — Hunedoara, pe prim-topitorul oţelar Vaier Lăbuneţ. Brigada lui Vaier Lăbuneţ a dat în cursul anului trecut mii de tone de oţel peste plan, iar în primele 28 de zile ale acestei luni oţelarii din brigada sa au elaborat 24 şarje rapide, dînd astfel cu 28 la sută mai mult oţel peste plan. Prim-topitorul oţelar Aurel Stanciu a fost propus drept candidat în circumscripţia electorală orăşenească nr. 13 Hunedoara. Brigada de oţelari condusă de Aurel Stanciu a elaborat în primele 29 de zile ale lunii ianuarie 17 şarje rapide de oţel depăşind graficul de producţie cu 16,4 la sută. In circumscripţia electorală orăşenească nr. 25 Hunedoara, siderurgiştii l-au propus drept candidat al F.D.P. pe prim-jurnalistul Ştefan Cazan, şef de echipă la furnalul nr. 6, cel mai mare furnal al ţării. Echipa lui Ştefan Cazan a dat în primele 29 de zile ale acestei luni cu 5,22 la sută mai multă fontă peste prevederile planului. Peste 800 000 bucureşteni înscrişi pînă acum pe listele electorale în Capitală, pregătirile pentru alegerea deputaţilor în sfaturile populare sînt în plină desfăşurare. Peste 800.000 de bucureşteni au fost înscrişi pînă acum în listele de alegători. Pînă la 4 februarie vor fi terminate lucrările de întocmire a listelor de alegători. Pentru a înlesni cercetarea acestor liste de către cetăţeni, Comitetul executiv al Sfatului Popular al Capitalei a hotărît să înfiinţeze în diferite cartiere ale oraşului 85 centre unde vor fi afişate listele. Actualmente se lucrează la editarea unor publicaţii — care vor fi afişate în ziua de 3 februarie — spre a îndruma pe cetăţeni la centrul unde se găseşte lista pe care au fost înscrişi. De asemenea, în Capitală au fost terminate lucrările de împărţire a teritoriului oraşului, al raioanelor şi al comunelor subordonate, pe secţii de votare. In ziua de 11 martie vor funcţiona în Bucureşti 455 secţii de votare. In afară de secţiile din cartiere vor funcţiona secţii de votare pe lîngă spitale, maternităţi, sanatorii, unităţi militare, case de invalizi etc. care au cel puţin 50 de alegători. De asemenea, va fi organizată o secţie de votare şi în Gara de Nord pentru a da posibilitate cetăţenilor din provincie aflaţi în trecere prin Bucureşti să-şi exercite dreptul de vot. FRUNTAŞI In noul cincinal La drum pe orice vreme După un amurg scurt, seara se lăsă grabnic. In curtea întreprinderii pentru aprovizionarea muncitorilor forestieri din Orşova, şoferul utemist Alexandru Liubici, nu se încumeta să plece. Şi-a adus de la gară camionul de mai bine de două ore şi acum încă se mai învîrtea în jurul lui. Ba intra în cabină, ba se uita la motor. Intr-un tîrziu întunericul şi frigul îl răzbiră... „Bună marcă „ZIS-ul ăsta“ — gîndea în sinea sa şoferul. Şi pentru a-şi întări mulţumirea mai apasă odată pe clacson. Plecă apoi împăcat spre casă. De atunci au trecut multe luni. Camionul condus de utemistul Liubici încărcat cu mărfuri pentru muncitorii forestieri străbate drumurile, înfruntă ploile şi noroaiele. Cînd nici nu gîndeşti, magazinele din Drencova, Topleţ, Băile Herculane şi altele sînt aprovizionate cu mărfuri noi. Luna ianuarie 1956. Una din primele zile ale cincinalului. Dinspre Dunăre adia un vînt călduţ, furişîndu-se pe străzile oraşului Orşova. Cerul vestea ploaie. Şi intr-adevăr, îndată de sus se porni o ploaie măruntă, mai întîi în stropi rari apoi tot mai mici şi mai deşi... — Mai sînt cîteva lăzi de conserve pe care trebuie să le punem în camion pentru Drencova — se adresă lui Liubici, magazinerul. Acesta nu-i răspunse imediat. Ploua cu găleata. Intr-un tîrziu, vocea șoferului se făcu auzită. — Desigur, plec, sint doar așteptat de muncitori să le 'aduci alimente. De altfel și planul meu de lucru prevede îndeplinirea acestui transport pe ziua de azi. Oamenii s-au întors din concediu și vor urca la pădure. Nu se poate să nu aibă alimentele la timp... — Doar nu s-o prăpădi lumea dacă nu ajungi astăzi — îi zisa într-o doară lui Liubici, Gheorghe, ajutorul magazinerului. Abia perceptibil, după multă cumpănă Liubici vorbi ca pentru sine: „o să fiu atent, o să micşorez viteza şi sigur că voi ajunge!“. Drumul era foarte anevoios. Roţile camionului patinau în noroi. Motorul duduia. Cîteva urcuşuri au fost totuşi trecute cu bine. Treptat, treptat, întunericul se făcuse simţit. Din cei peste o sută de kilometri cîţi erau pînă la destinaţie, parcursese circa 70. Deodată, camionul se opri brusc. Motorul funcţiona, dar roţile patinau. Pămîntul era prea moale ca ele să poată prinde. Au trecut 10 minute şi situaţia se menţinea aceeaşi. Liubici sări din cabină, încercă cu mîinile adîncimea noroiului. Situaţia era destul de grea. Cam la o sută de metri, găsi o grămadă de pietre. Un zîmbet, ca o licărire de lumină, îi apăru pe faţă. In fugă se întoarse la camion de unde luă o ladă. Făcu de mai multe ori naveta de la camion pînă la grămada cu pietre. Cu perseverența de care dă totdeauna dovadă, a scos-o și de data aceasta la capăt... Ceasornicul de pe tablou arăta orele 19. Mai avea de străbătut doar trei kilometri. La poalele unui deal trase încă odată de schimbătorul de viteză. Motorul dudui şi coama fu trecută. In depărtare se vedeau luminile Drencovei. Motorul dudui de cîteva ori mai puternic, apoi zgomotul se stinse deodată. Pe faţa obosită a şoferului se iviră din nou zîmbete, împreună cu magazinerul de la Drencova şi cu delegaţii muncitorilor, se făcu distribuirea mărfurilor. Munca şi strădaniile şoferului Liubici nu au rămas zadarnice, în cadrul întreprinderii gazetă de perete il cinsteşte cu articole în care se vorbeşte despre interesul şi dragostea pe care o depune pentru aprovizionarea muncitorilor forestieri şi frumoasele economii obţinute lunar la combustibil. In mai multe rînduri — de asemenea — a fost premiat. Ceea ce îl mulţumeşte mai mult pe Liubici, este faptul că pînă la 10 ianuarie a reuşit să parcurgă 100.000 km. fără reparaţii capitale intrînd astfel în rîndurile sulamiiştilor. Desigur că şi de acum înainte, utemistul Alexandru Liubici va realiza noi şi importante succese în muncă. Corespondent A. ION lucrările plenarei C. C. S. Marţi au continuat lucrările plenarei Consiliului Central al Sindicatelor din R.P.R. La discuţii, pe marginea raportului prezentat în prima zi a plenarei de către tovarăşul Gheorghe Apostol, preşedintele Consiliului Central al Sindicatelor din R.P.R., au luat parte numeroşi activişti sindicali, conducători ai ministerelor, fruntaşi în producţie, care au făcut observaţii critice şi propuneri preţioase în vederea îmbunătăţirii activităţii organizaţiilor sindicale. Plenara a adoptat o hotărîre prin care aprobă raportul prezentat de tovarăşul Gheorghe Apostol. Tov. Stelian Moraru, vicepreşedinte al Consiliului Central al Sindicatelor din R.P.R. a prezentat raportul cu privire la executarea bugetului mişcării sindicale pe anul 1955, şi proiectul de buget pe anul 1956. Raportul privind executarea bugetului Asigurărilor Sociale de Stat pe anul 1955, și proiectul de buget pe anul 1956 a fost prezentat de tov. Liuba Chișinevschi, secretar al Consiliului Central al Sindicatelor din R.P.R. Lucrările plenarei se încheie astăzi. | A rrprmrp^\ Aniversarea marilor figuri ale culturii universale Şi anul acesta vor fi sărbătorite în ţara noastră marile figuri ale culturii universale, aniversări propuse de Consiliul Mondial al Păcii în scopul cunoaşterii de către masele largi populare din toate ţările a patrimoniului comun de cultură şi civilizaţie pe care îl au de apărat împreună şi de îmbogăţit intr-o lume de pace şi colaborare prietenească. In primul semestru al anului se vor organiza aniversările lui Benjamin Franklin, fizician, filozof şi publicist american, de la a cărui naştere se împlinesc anul acesta 250 de ani; W. A Mozart, compozitor austriac, de la a cărui naştere s-au împlinit 200 de ani; scriitorului rus F. Dostoievski, cu prilejul împlinirii a 75 de ani de la moartea sa ; poetului german H. Heine de la a cărui moarte se împlinesc 100 de ani ; savanţilor francezi Pierre şi Marie Curie, cu prilejul împlinirii a 50 de ani de la moartea lui Pierre Curie, şi marelui dramaturg norvegian H. Ibsen, cu prilejul semicentenarului morţii sale. In al doilea semestru al anului vor fi aniversaţi, pictorul olandez Rembrandt, cu prilejul împlinirii a 350 de ani de la naşterea sa, scriitorul irlandez G. B. Shaw, cu prilejul centenarului naşterii sale, pictorul japonez Toyo Oda, de la a cărui moarte s-au împlinit 450 de ani şi poetul indian Kalidasa. In Bucureşti şi în alte oraşe ale ţării Vor fi organizate şedinţe festive, conferinţe publice, simpozioane, expuneri în cadrul caselor de cultură, cluburilor, bibliotecilor, programe radiodifuzate etc. despre viaţa şi opera acestor mari personalităţi. Academia R.P.R. va organiza şedinţe comemorative în cadrul cărora se vor face comunicări. Se vor organiza prelegeri în universităţi şi institute de invăţămînt superior pentru comemorarea lui Franklin. In cadrul facultăţilor de fizică vor fi prezentate expuneri asupra vieţii şi operei marilor fizicieni francezi Pierre şi Marie Curie. La Institutul „Maxim Gorki“ şi la facultăţile de filologie în ţară vor avea loc expuneri despre Dostoievski. ESPLA va tipări un studiu critico-biografic despre Dostoievski Pentru comemorarea lui Ibsen vor fi ţinute la teatre conferinţe despre opera marelui scriitor norvegian. Teatrul „C. Nottara“ din Bucureşti prezintă piesa „Mora“ de Ibsen Rembrandt va fi comemorat în cadrul unei şedinţe festive ţinută la Bucureşti şi prin conferinţe publice ce vor avea loc în diferite oraşe. Cu mare amploare se sărbătoreşte bicentenarul naşterii lui W. A. Mozart. Tineri, înscrieţi-vă în şcolile pentru mineri! Ministerul Industriei Cărbunelui organizează în toate centrele miniere din ţară şcoli pentru mineri în vederea pregătirii de cadre cu o înaltă calificare. La aceste şcoli vor funcţiona cursuri care pregătesc mineri şî ajutori de mineri, fiecare cu o durată de un an. La cursurile de ajutori de mineri se pot înscrie tineri necalificaţi care au fost angajaţi de întreprinderile miniere, iar la cursurile de mineri vor fi încadraţi actualii ajutori de mineri, precum şi viitorii absolvenţi ai cursului de ajutori de mineri. Cunoştinţele teoretice primite în cursul unei zile din săptămînă vor fi îmbinate cu munca practică efectuată în restul timpului în subteran. Viitorii mineri şi ajutori de mineri vor lucra sub directa îndrumare a fruntaşilor în producţie din mine. Pe timpul cît lucrează în producţie, elevii vor primi salariul corespunzător pentru munca prestată, iar elevii cu familii, care nu locuiesc în cămin, vor primi întregul salariu de bază de la întreprinderile unde lucrează. Pe toată durata şcolarizării, elevilor li se vor asigura în mod gratuit cazarea, masa şi materialele didactice necesare. Asemenea şcoli de calificare se vor deschide în 21 de centre miniere din ţară, printre care în toate localităţile carbonifere din Valea Jiului, la Comăneşti, regiunea Bacău, Filipeştii de Pădure şi Doiceşti, regiunea Ploeşti, Anina, regiunea Timişoara, Căpeni, Regiunea Autonomă Maghiară, precum şi la întreprinderile miniere „Jozsa Bella“, „Petre Gheorghe“, „7 Noiembrie“, din regiunea Baia Mare, la Telnic, Ghelar, regiunea Timişoara şi în alte localităţi.