Scînteia Tineretului, martie 1956 (Anul 11, nr. 2125-2151)

1956-03-01 / nr. 2125

Din munca unei brigăzi fruntaşe de tractorişti I­niţiativa Eroului Muncii Socialiste Vasile Voi­­chiţă de a realiza cu fiecare tractor 1000 liantri pe an a fost însuşită de mulţi mecanizatori din staţiunile noastre de maşini şi tractoare şi din gospodăriile agricole de stat. Printre aceştia se numără şi mecanizatorii din brigada a 18-a de K. D.-uri, de la S.M.T. Hagieni, regiu­nea Constanta, condusă de utemistul Vasile Muşat. Brigada condusă de Vasile Muşat este compusă din 5 tractoare K.D.-35. Ea a avut ca sarcină de plan In anu­l trecut, 2468 hantri. Ultimele brazde răsturnate de tractoa­rele brigăzii au fost ale celui de-al 5247-lea hantru. Utemis­tul Ion Istudor a realizat cu tractorul său 1129 hantri, Ni­­colae Pasăre — 1045 hantri, utemistul Constantin Mocăne­­scu — 1027 hantri, utemistul Constantin Budu — 1025 han­tri și Ion Gogoașă — 1021 hantri. Tractoriştii din brigada ute­­mistului Vasile Muşat au lu­crat cu tractoarele lor timp de doi ani (1954 şi 1955) fără să le facă nici o reparaţie. După doi ani, în iarna aceasta, doar la trei din cele cinci tractoare se schimbă segmenţii, celelalte fiind în perfectă stare. Cum au obţinut mecanizatorii din brigada lui Vasile Muşat un asemenea succes ? La această întrebare, Vasile Muşat a răspuns : — Am muncit cu nădejde, am acordat o atenţie mai mare eliminării timpilor mor­ţi şi aplicării graficului orar. In campaniile anului trecut am folosit mai mult cuplaje de mai multe maşini agricole şi printr-o disciplină mai se­veră am reuşit să îngrijim mai bine tractoarele. Precum se vede, nu e vorba de o metodă nouă, secretă, care să facă posibilă o ase­menea „minune“. O analiză mai atentă însă dă posibilita­tea să se vadă că în activita­tea brigăzilor de tractoare sunt resurse însemnate pentru creşterea productivităţii mun­cii, pentru reducerea preţului de cost. In vederea eliminării timni­­lor morţi, mecanizatorii din brigada lui Vasile Muşat s-au străduit să organizeze o de­plasare raţională a agregate­lor in timpul lucrului, in aşa fel incit să se înlăture în cea mai mare măsură mersul în gol și să folosească cea mai potrivită viteză de lucru a tractorului. '■ Pînă în anul trecut, In mod normal, brigada își avea ta­băra la un capăt al tarlalei, de unde ar fi început să exe­cute arături spre capătul ce­lălalt. Acest sistem de lucru nu permitea însă un control bun asupra calităţii lucrărilor efectuate. In anul trecut însă, dacă brigada avea de lucrat spre exemplu o suprafaţă­ de 250 hectare, vagonul-dorm­itor era amplasat în centrul tarlalei. Suprafaţa de 250 de hectare era împărţită pe cele cinci tractoare ale brigăzii, reparti­­zîndu-se fiecărui tractorist cîte 50 de hectare. înainte ca tractoriştii să-şi înceapă munca pe noua tarla, ea era jalonată. Tractoristul avea po­sibilitatea să tragă brazde drepte şi deci să înlăture nu­meroasele întoarceri care ră­pesc de fapt mult timp şi sporesc consumul de carbu­ranţi. Ceea ce a contribuit însă mai mult la creşterea produc­tivităţii muncii a fost aplica­rea metodei graficului­ orar. La cererea tractoriştilor, pon­­tatorul-alimentator calcula zil­nic, în condiţiile concrete lo­cale, ce suprafaţă se reali­zează odată cu efectuarea fie­cărei ture, cite ture trebuie făcute pentru a se realiza nor­ma, precum şi câştigul tracto­ristului. Un rol important în folosi­rea întregii capacităţi de lu­cru a tractorului şi în sporirea productivităţii muncii, în rea­lizarea cu fiecare tractor a celor peste 1000 de hantri, l-a avut şi folosirea pe scară lar­gă a cuplurilor de maşini agricole. Cuplurile au fost fo­losite îndeosebi, la arat şi semănat. Cele mai răspîn­­dite au fost cuplurile formate din: cultivator-semănătoare „1A.R.-511“ şi grapă, sau din două semănători „I.A.R.-511“ şi patru grape de mărăcini. La semănatul dughiei şi lu­­cernei s-a lucrat cu un cuplu de trei semănători cu tracţiu­ne animală, iar la arat, la plu­gurile „Ilie Pintilie" s-a ata­şat cea de a patra trupiţă. în folosirea cuplurilor s-a avut însă în vedere respecta­rea întocmai a normelor agro­tehnice, calitatea lucrărilor. In brigada condusă de ute­mistul Vasile Muşat a domnit o disciplină de fier. Mecaniza­­torii au respectat întocmai măsurile menite să asigure buna funcţionare a tractoare­lor. De fiecare dată, tractoa­rele au fost pornite şi îngrijite conform indicaţiilor tehnice. Acestea au fost, dacă se poate spune aşa, probleme de ordin tehnic-organizatoric, care au contribuit la succesul brigăzii. Factorul hotărîtor l-a constituit însă munca cu oa­menii, cu membrii brigăzii. Pe lingă disciplina strictă, între membrii brigăzii s-a legat şi o caldă prietenie. Grupa U.T.M. din brigadă, în frunte cu organizatorul ei Constan­tin Mocănescu, şi-a adus din plin contribuţia la acest mare succes. Un rol însemnat l-au avut consfătuirile în care se discuta despre ceea ce s-a realizat şi ceea ce trebuie fă­cut în zilele următoare. Aceste consfătuiri nu au fost lipsite de spirit critic şi autocritic. Aspru a fost criticat într-una din zile Ion Gogoaşă, care în goană după hantri făcuse în ziua respectivă lucrări de proastă calitate. De-a lungul tuturor campa­niilor, în brigada lui Vasile Muşat s-a desfăşurat o bogată viaţă culturală. Ziarele şi gazeta-fulger a staţiunii erau citite de cele mai multe ori cu voce tare, organizîndu-se apoi discuţii pe marginea celor citite. Brigada, prin realizările sale, a contribuit la întărirea economică-organizatorică a gospodăriei agricole colective şi a întovărăşirii agricole din comuna Hagieni, deservite de ei, la obţinerea de către aces­tea a unor recolte mari. De pildă,­­ gospodăria colectivă din Hagieni a obţinut anul trecut o producţie medie la ha. de 1700 kg. grîu, 3.000 kg. orez, 1500 kg. floarea soa­relui şi 2700 kg. porumb. Alunea excelentă a mecani­zatorilor din această brigadă a fost bine răsplătită. Salariul lunar al tractoriştilor a fost de 2.000 — 2.400 Iei lunar, iar al şefului de brigadă de 2.200 — 2.500 lei. Pentru depăşirea planului, pentru economii de carburanţi şi piese de schimb, la sfîrşitul anului, şeful de brigadă Vasile Muşat a primit un premiu de 13.000 lei. Fruntaşului brigăzii, Ion Istu­dor, i s-a acordat un premiu de 11.700 Iei. Frumoase pre­mii au primit şi ceilalţi mem­bri ai brigăzii. E cert că experienţa acestei brigăzi poate constitui un exemplu demn de urmat pen­tru toate brigăzile de mecani­zatori din S.M.T. şi din gos­podăriile agricole de stat. Or­ganizaţiile U.T.M. şi conduce­rile staţiunilor şi gospodării­lor de stat să lupte pentru crearea condiţiilor necesare, să­­ajute mecanizatorilor in a­­plicarea experienţei Înaintate. „Scînteia tineretului“ Fruntaşii noului cincinalDacă vrei Sus pe dealurile ce înconjoară Boldeştii, veche aşezare petroli­feră, te întîmpină şantierul pe­trolifer. Se pare că schela a atras spre ea, ca un uriaş magnet, toată viaţa din jur. Un autoca­mion Molotov, gata-gata să te stropească, trece cu viteză, spre cine ştie ce sondă, să ducă petro­liştilor capul de erupţie, sape de foraj ,sau poate chiar ultimii saci de ciment. Tractoarele ,,Ki­rov“ sînt într-o permanentă de­plasare: prăjini de foraj, burlane, granice şi cite altele nu transpor­tă ele, cît e ziua sau noaptea de mare... Pentru ca drumeţul ăsta, ţi­ţeiul, să gîlgîie prin conducte spre staţiile de desbenzinare, iar de aci spre rafinării, este nece­sară în primul rînd munca celor de la foraj. Pe brigadierul Ion Nicorescu, sau ,,nea Ion“, cum îi zic local­nicii, nu-ţi trebuie prea mult umblet ca să-l găseşti. La sonda 272, în beci, la cazanele de abur ori la pompele de noroi — cam astea sînt locuri în care-l poţi întîlni. Şi cum sondorii sînt me­reu bucuroşi de oaspeţi, chiar da­că brigadierul e ocupat, băieţii nu se lasă prea mult rugaţi şi în­cep cu înţelegere, printre picături, să-ţi povestească despre munca lor sau a brigăzii de tineret din care fac parte. ...Cu cît­va timp în urmă, bri­g­ada săpa sonda 53. La o constr­­uire la sondă,­­ discuția porni aproape din senin. — Eu zic că este bine să ce­rem oficiului să ne pună la dis­poziție elementele de mică meca­nizare — propuse brigadierul. — Nu cred că e nevoie — in­terveni însă, parcă nemulţumit. Ştefan Constantin. Altă bătaie de cap... — E mai bine aşa cum a fost, se amestecă în discuţie, vrînd parcă să-i ia apărarea şi Dima Gheorghe. — Cine a inventat mica meca­nizare s-o fi gîndit el, nu zic nu — zise din nou Ştefan. Mie însă nu-mi vine şi pace să pun mina pe automatul tijei pătrate sau pe ştergătorul de prăjini. Stoica Constantin se făcu parcă foc de necaz. — E mai bine, măi Ştefane, să ştergi prăjina cu sfoara decit cu ştergătorul ? — Păi dacă aşa am fost în­văţaţi... — Lasă, că tot învăţul are şi dezvăţ — vorbi Anghel Dumitru. La vreo două zile de la această întîmplare, pe rampă, tinerii son­dori văzură rînduite, alături de prăjini, cîrligele pentru susţinut sfoara mosorului, amnarul pentru sape, aparatul pentru înfăşurat sîrma pe toba granicului, ştergă­torul de prăjini — în total 14 e­­lemente de mică mecanizare. Ştefan nu mai spuse nici un cuvînt, iar Dima cerceta utilajul adus ca şi cînd ar fi văzut cine ştie ce minune. Iar după 3—4 zile, dacă ai fi încercat să le a­­duci aminte lui Ştefan sau Dima ce ziceau abia deunăzi despre ase­menea dispozitive, ţi-ar fi spus vreo două, de le-ai fi ţinut minte o viaţă întreagă. Lasă că aci a contribuit cel mai mult tot nea Ion Nicorescu, brigadierul, care cu o răbdare de învăţător care-şi deprinde micuţii şcolari cu scrie­rea corectă a liniilor drepte, a bastonaşelor sau a cercurilor, a instruit cu pricepere pe fiecare sondor în parte. Timpul trecea. Mica mecanizare şi-a spus cu prisosinţă cuvîntul atunci cînd sonda fu dată pro­ducţiei. Cu 18 zile înainte de ter­menul fixat, sonda 53 a început să trimită staţiei de desbenzinare, iar de aci spre rafinării — pri­mele tone de ţiţei. ...In ceea ce priveşte povestea aplicării forajului cu apă, ea a pornit de la altă consfătuire, care a avut loc pe întreaga­­ schelă. Cînd a auzit pentru prima dată de forajul cu apă, tînărul Stoica F. Constantin, unul dintre cei mai pricepuţi, maiştri sondori din bri­gadă, a prins a zîmbi. — Adică cum o mai venî și asta ? In locul noroiului să fo­răm cu apă ? îl întrebă pe Stoica Ion, șeful schimbului de noapte. — Știu eu, măi Costică ? Pe gaura sondei trebuie să se de­pună un strat de noroi. Cine să facă asta dacă nu chiar noroiul ? Apa ?... Nici atît. Tovarăşul Nicorescu, care-şi căuta de lucru prin apropiere şi auzind deci cele discutate, scoa­se din buzunar o cărticică, răs­foi cîteva file apoi se adresă ce­lor doi tineri: — Citiţi ce scrie aici ! Stoica Ion citi pe îndelete în­treaga filă şi răspunse cu jumă­tate de glas : — Aşa da, nu zic nu... Teama de necunoscut a fost re­pede spulberată. Cele două pom­pe puse în paralel spălau acum talpa sondei mai repede şi mai bine. Sapa îşi făcea parcă cu mai multă uşurinţă loc către stratul de ţiţei iar masa rotativă prinse a se învîrti cu și mai mare viteză. După aproape două luni de la această întîmplare, cei de la ser­viciul tehnic fură nevoiţi să schimbe de două ori cifrele,scrise în rubrica „viteză comercială". La început acolo era scrisă o vi­teză ce nu trecea cu mult peste 400 m. granic lună. Locul cifrei a fost luat de alta : 575 m. gra­nic lună. Cînd sapa „coadă de peşte“ se apropie mai mult de stratul de ţiţei, viteza comercială a granicului fu din nou modifi­cată : 850 m. granic lună, iar a­­păsarea pe sapă crescu de la două la cinci tone. Era o viteză şi o apăsare de sapă nemaiîntîlnită de sondorii schelei Boldeşti. A fost sărbătoare mare în sche­lă în ziua în care Ion Nicorescu a anunţat serviciul producţie al schelei că sonda este gata. S-a consultat atunci calendarul şi s-au făcut din nou calcule. Da, aşa era. Brigadierul avusese per­fectă dreptate. Sonda 119 intra în producţie cu 32 de zile înain­te de termenul fixat. — Bine, venim să o luăm în primire­­ — fu răspunsul pe care Nicorescu îl primi de la șef. — E formidabilă metoda asta, d-le ! Tocmai de acum încolo o să învățăm și mai bine meseria asta a noastră — spuse cu în­­cîntare Oprea Constantin, son­dor în schimbul de noapte. De bucurie, bătrînului brigadier îi răsări un zîmbet în colţul gu­rii. îşi aşeză tacticos ochelarii, aşa cum numai el ştie s-o facă, şi coborî de la gura puţului. Ar fi vrut poate să mai adauge şi el cîteva cuvinte la cele ale lui Oprea. Pe tinerii ăştia este bine­ să-i entuziasmezi, dar un lucru nu trebuie uitat: atunci cînd îţi fac vre­un pocinog să ştii să-i readuci pe calea cea bună. ...Şi acum, dacă cumva, citito­rule, drumeţeşti, către Boldeşti, abate-te din drum pentru cîteva minute şi pe la sonda 272. Ai să întîlneşti acolo, alături de briga­dierul Ion Nicorescu, şi pe Stoica Constantin şi pe Săndulescu Fio­­rea şi pe Anghel Dumitru care de curînd, odată cu noul cincinal au început forajul la această son­dă. Dar să nu întîrzii prea mult, pentru că e cu putinţă ca pe ti­nerii din această brigadă să nu-i mai găseşti aici deloc. Poate că şi această sondă să fie dată în producţie înainte de termen. Asta este de altfel şi dorinţa tinerilor de la sonda 272... I. NEACŞU să-i întîlneşti-grăbeşte-te! Campania electorală , în atenţia comitetului raional U.T.M. Griviţa Roşie In perioada alegerilor de depu­taţi în sfaturile populare, pe baza unui plan concret de acţiune, co­mitetul raional U.T.M. „Griviţa Roşie” a întreprins o serie de ac­ţiuni interesante. Vom vorbi pe scurt numai des­pre două din aceste acţiuni. Convorbiri cu tinerii care vor vota prima oară Duminică după amiază, sala casei de cultură „Ştefan Gheor­­ghiu“ era neîncăpătoare. Peste 80 de tineri şi tinere muncitoare de la filatura Dacia şi din alte în­treprinderi precum şi elevi ai unor şcoli profesionale din raion, au venit aici să stea de vorbă cu candidaţi ai F.D.P. — Con­stantin Braşoveanu fost muncitor la Complexul C.F.R. „Griviţa Ro­şie”, astăzi preşedintele sindica­tului pensionarilor C.F.R. şi Eu­gen Popescu activist al comite­tului raional U.T.M. Ei erau cu­rioşi să-i cunoască mai îndea­proape pe candidaţi. — Să începem tovarăşi — se aude vocea tovarăşului Braşo­veanu. Candidatul le-a vorbit despre viaţa lui, despre greutăţile pe care le-a avut de înfruntat ca ucenic, despre nemiloasa exploa­tare care a îndurat-o ca munci­tor. El a vorbit de asemenea des­pre candidaţii de altă dată — re­prezentanţi ai capitaliştilor şi mo­şierilor, despre falsurile comise atunci, cum şi despre alte aspecte ale dominaţiei burghezo-moşie­­reşti pe care regimul nostru de­mocrat-popular a înlăturat-o pen­tru totdeauna. După aceea a luat cuvîntul can­didatul Eugen Popescu care a vorbit tinerilor alegători despre drepturile politice ale tuturor oa­menilor muncii din ţara noastră, cum şi despre sarcinile ce revin utemiştilor şi tinerilor în înde­plinirea celui de al doilea cinci­nal. Tinerii au ascultat cu atenţie cele spuse în această consfătuire din care au avut multe de învă­ţat. Ei au plecat cu convingerea că cei doi candidaţi merită să pri­mească votul lor, pentru că vor şti să-i reprezinte cu cinste, pen­tru că vor şti să le apere intere­sele şi să gospodărească cu chib­zuinţă cartierul. Cîţi mai mulţi tineri la afişaj Peste 280 de utemişti şi tineri constituiţi în 14 echipe au fost antrenaţi în după amiaza zilei de sîmbătă, în acţiunea de afişaj. De data aceasta le-a venit rîn­­dul să meargă pe teren tinerilor muncitori de la I.R.E.R. şi Elec­­tro-reţele, cum şi elevilor de la Şcoala profesională nr. 12 metal. Ei au mers pe teren împreună cu tovarăşii Ion Carp şi Nicolae Florea, activişti ai comitetului ra­ional. Totul a fost pregătit din vre­me. Cu sprijinul comitetului or­ganizaţiei de bază U.T.M. de la complexul C.F R. „Griviţa Ro­şie" s-au procurat căldări şi ca­­seria necesară pentru lipit. Afi­şele au fost aduse din timp la sediul comitetului raional. Odată ajunşi pe teren tinerii au lucrat cu mult spor. Rezultatele muncii lor se pot vedea cel mai bine în faptul că într-o singură după amiază au fost afişate peste 1300 afişe. Şi această acţiune — ca şi altele asemănătoare — con­tinuă pînă în ziua alegerilor. Treabă făcută de mîntuială De curînd, pe străzile raionu­lui Gh. Gheorghiu-Dej din Ca­pitală s-a început acţiunea de li­pire a afişelor în legătură cu campania electorală. Numeroşi tineri fără a-şi precupeţi timpul liber au lipit zeci şi sute de a­­fişe, evidenţiindu-se în repetate rînduri. Cu toate acestea se mai întîlnesc situaţii de îndreptarea cărora comitetul raional U.T.M. trebuie să se îngrijească. Un ast­fel de caz s-a petrecut alaltăieri după amiază. Doi tineri care au primit sarcină d­in partea organi­zaţiei de bază şi a comitetului ra­ional U.T.M. să lipească afişe au pornit pe strada Ştefan Fur­tună. Socotind că nu au In deajuns cocă de lipit, au pus în găleată... zăpadă. In aceste condiţii coca nu a mai putut fi bună de li­pit. Dar tinerii noştri nu s-au „descurajat". Au început să în­figă afişe tn grilajele de fier ale curţilor, ba chiar să le dea tre­cătorilor pentru a scăpa de ele. Cele 120 de afişe ce le-au mai rămas pînă în momentul cînd un cetăţean le-a făcut observaţie, le-au dus pe la casele lor în loc să le predea raionului. Se cere ca asemenea cazuri să fie lichi­date , în acţiunile campaniei elec­torale să fie antrenați utemiști care să nu facă treaba de mân­­tuială. Comitetul raional U.T.M. trebuie să ia de grabă măsuri. | Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! Organ Central al Uniunii Tineretului Muncitor Anul XII, Seria II­-a, Nr. 2125 4 pagini — 20 bani Joi 1 martie 1956 Discutînd despre cartierul lor cu candidatul La Casa de cultură „Gheorghe Doja“ Bd. Păcii, alegătorii din circumscripţia electorală orăşe­nească nr. 350 s-au întîlnit cu candidatul lor, tovarăşa Constan­ţa Crăciun, membru al C.C. al P.M.R., ministrul Culturii. Ca adevăraţi gospodari ai car­tierului, ai oraşului lor, alegătorii au dezbătut împreună cu candida­tul lor o seamă de probleme pri­vind îmbunătăţirea nivelului lor de trai material şi cultural. Alegătorul Grigore Nanu a arătat că prin grija sfatului popu­lar, în cartierul Militari au fost electrificate în ultimul an peste 20 de străzi, s-au făcut trotoare şi pavări de străzi, canalizări şi alte lucrări edilitare care au schimbat înfăţişarea cartierului. La toate aceste lucrări cetăţenii au dat un sprijin efectiv. Valoa­rea lucrărilor efectuate de ei prin muncă, voluntară se ridică la 5 mi­lioane lei. Numeroşi alegători, printre care şi Petre Dinca, Gh. Lache, Alexandru Şerba­n şi alţii au ară­tat necesitatea efectuării unor noi lucrări edilitare. Ei au propus de asemenea ca sfatul popular să acorde mai mul­tă atenţie dezvoltării activităţii culturale în cartierele mărginaşe, arătînd că faţă de cerinţele mereu mai mari ale cetăţenilor numărul sălilor de spectacole şi al bi­bliotecilor din aceste cartiere a devenit insuficient. Alegătoarele Maria Mihăilescu, Ana Roşea, Maria Şerban şi altele au vorbit despre activitatea pe care fem­eie o depun în munca obştească, în munca de ridicare a economiei, de dezvoltare a culturii, de creş­tere a tinerei generaţii şi de apă­rare a păcii. Ele şi-au exprimat bucuria pentru drepturile largi, în toate domeniile vieţii, de care se bucură azi femeile din ţara noastră. La sfîrşitul adunării a luat cu­vîntul tovarăşa Constanţa Crăciun care a arătat că alegerea depu­taţilor în sfaturile populare are loc la începutul unui nou plan cincinal ce deschide perspective luminoase pe drumul construirii socialismului. Utemiştii în munca de agitaţie SUCEAVA (de la corespon­dentul nostru).— In comuna Dol­­hasca, raionul Fălticeni, în cam­pania electorală muncesc peste 40 de agitatori dintre care o mare parte sunt utemişti. Agitatorii au fost instruiţi de organizaţia de partid şi apoi au fost împărţiţi pe sectoare. Ei stau de vorbă cu cetăţenii asupra felului cum se va desfăşura votarea şi-i îndrumă să verifice listele de alegători spre a vedea dacă sînt înscrişi. Dar, pe lîngă aceste probleme, agita­torii discută şi despre felul în care trebuie întîmpinată ziua ale­gerilor. Agitatorul Creţu Vasile, tehnician agronom, a discutat în­tr-una din zile la Casa alegăto­rului cu un grup de ţărani mun­citori. El a arătat că anul trecut mulţi ţărani muncitori au obţinut recolte mari la ha. De pildă, ţăra­nul cu gospodărie mijlocie Gri­gore Gheorghiţă a obţinut 2200 kg. porumb boabe la ha, iar ţăra­nul cu gospodărie mijlocaşă Flo­­reşteanu Constantin a obţinut 21.000 kg. sfeclă de zahăr la ha. Agitatorul arată că este nece­sar ca şi în anul acesta să se ob­ţină recolte bogate. El arată că în cinstea alegerilor toţi ţăranii muncitori trebuie să termine că­ratul gunoiului de grajd la cîmp. Sfatul agitatorului, a fost ascul­tat. Astfel, zilele acestea ţăranii întovărăşiţi Rusu Gheorghe, Nicu Grigoraş, Grigore Cojocaru, A­­măriucăi Mihai au transportat la cîmp încă 120 tone de gunoi. La fel şi ţărani cu gospodărie indi­viduală ca Vasile Pietraru au ter­minat de cărat tot gunoiul de grajd. In convorbirea colectivă orga­nizată de agitatoarea Pătran­­ceanu Aguriţa la căminul cultu­ral s-a arătat că în comună s-au obţinut numeroase realizări. In 1954, s-a pus în funcţiune uzina electrică a comunei, s-au construit 2 şcoli şi mai multe podeţe peste rîul Somuzul Mare. Dar agitatoa­rea a arătat că este necesar ca şi de acum înainte în special ute­miştii şi tinerii să participe la munca de folos obştesc la refa­cerea drumurilor şi podeţelor, să ajute pe deputaţii care vor fi a­­leşi la 11 martie. In Dolhasca, în afară de agita­tori muncesc şi alţi tineri In cam­pania electorală. Mulţi dintre ei — ca Apetrei Virginia, Dică Mi­­nodora etc. — au contribuit la afişarea a peste 150 de lozinci în comună, iar o mare parte din ti­nerii care fac parte din echipa artistică au dat numeroase spec­tacole la Casa alegătorului din comună. S-au întîlnit cu candidatul lor Cetăţenii circumscripţiei electorale regionale nr. 22 Ploeşti s-au Întîlnit cu candidatul F.D.P. — tovarăşul Vidroiu Ioan. In clişeu: un aspect de la Intîlnire. In pagina 3-a, la rubrica „Ţara se pregăteşte de alegeri“, citiţi reportajul „Oamenii au crescut“ în care se descrie această întrlnire. Aşteptînd Ninge încă şi viscolul puternic ridică nămeţi mari de zăpadă. Iarna îşi arată colţii. In ciuda vitregiei iernii, ţăra­nii muncitori din satul Heci, co­muna Lespezi, raionul Paşcani, trebăluiesc de zor, îşi repară unel­tele, aleg sămînţa cea bună, duc gunoi de grajd pe cimp, îşi în­grijesc bine vitele de muncă... Se pregătesc pentru primăvară! Alături de cei mai în virstă, ti­nerii ţărani muncitori muncesc şi ei cu hărnicie pentru ca primă­vara să-i găsească bine pregătiţi. La sfatul popular comunal am auzit cuvinte de laudă despre ti­nerii din satul Heci. Insă abia cînd am cunoscut pe Drag­oş Coştiug, Aneta Căbujan, Elena Her­dea, Gheorghe Popescu şi alţi tineri harnici, mi-am dat bine seama de adevărul laudelor au­zite. In sat am poposit la Dragoş Coştiug. Tocmai dădea furaje la vite cînd am ajuns la el. In grajdul călduros, doi bouleni fru­moşi, graşi, mestecau liniştiţi nu­treţul din iesle. Va face treabă bună Dragoş In primăvară cu boulenii ăştia. Intr-un colţ al grajdului, la adăpost, se aflau plugul, grapa şi alte unelte agri­cole reparate — gata de ieşit pe ogor. Şi nici nu se poate altfel. Tâ­­nărul Dragoş Coştiug este unul din fruntaşii recoltelor bogate din primăvara comună. In anul trecut el a re­coltat peste 3.200 kg. porumb la hectar, precum şi o cantitate în­semnată de cartofi. Aceste recolte le-a obţinut datorită unui obicei — bun obicei, intr-adevăr — al său. „Fac totdeauna o arătură bună şi la timp —­ mi-a spus el — îngraş pămintul cu cantităţi mari de bălegar şi pun în pămînt o să­­minţă bună, de calitate. Astea doar la început, încolo... cum scrie la carte. Căci toate acestea, drept să-ţi spun, le-am învăţat din cărţi. De la cercul agrotehnic şi din broşuri..." Şi aşa cum a învăţat la cercul agrotehnic, Dra­goş Coştiug, pe lingă că şi-a re­parat uneltele şi şi-a ales sămînţa, a dus mai bine de 5 care de gunoi de grajd pe ogorul său. Dar asemenea treburi n-a făcut numai Dragoş­. La oricare dintre tineri ai merge — la Gheorghe Po­pescu, la Mariana Moşneagu sau la ceilalţi — tot la fel găseşti: uneltele agricole necesare în pri­măvară au fost reparate, sămînţa cea bună pregătită, gunoiul de grajd este dus pe cîmp. Şi totuşi, pentru ei, munca nu s-a sfîrşit. Din zori şi pînă-n seară li vezi cofindînd uliţele, bătînd la porţi şi lămurind pe ceilalţi tineri ţă­rani muncitori să se pregătească cît mai bine pentru bătălia recol­telor viitoare. Corespondent PETRU PEPELEA Corespondenţii ne scriu Îndeplinirea angajamentelor £ Colectivul de muncitori şi x g tehnicieni de la atelierele de 3 g reparaţii ale întreprinderii de £ x construcţii speciale Industria­ £ £ b­ şi montaj a primit de la £ £ patru S.M.T.-uri din regiunea g £ Bucureşti, 20 motoare de trac- * £ toare I.A.R. pentru reparaţii * £ capitale. * Termenul de executare a x g reparaţiilor era 25 februarie £ x 1956. Muncitorii şi-au luat an- £ 5 gajamentul că-1 vor scurta cu £ £ 6 zile. £ £ Au avut şi greutăţi de în- x £ tîmpinat. Lipseau unele piese x £ pe care le-au confecţionat în x g atelier. Dar, ca rezultat al £ g întrecerilor şi a muncii de­ £ x puse, muncitorii au reuşit să £ £ repare motoarele înainte de £ x termenul prevăzut în angaja- £ £ ment. £ £ Alături de muncitorii vîrst- x g nici au lucrat cu însufleţire şi £ g utemişti! Vasile Necşulescu, £ g Nicolae Calciu, Nicolae Bucur, £ x Valentin Filoti, Gheorghe Io­ £ Srilă şi mulţi alţi tineri. £ £ Corespondent £ £ PETRE DOBRESCU 3 g Colectiva „Al II-Iea £ Congres al P.M.R.“ x x Calea spre belşug au ales-o­­ £ şi cele 180 de familii de ţă­­£ răni muncitori din comuna H Comlăuş, raionul Criş. Con- H vinşi de rezultatele muncii în £ comun, cît şi din dorinţa de £ a înfăptui cuvîntul partidului? £ exprimat prin Directivele ce- £ £ lui de-al 11-lea Congres al £ £ P.M.R., aceste familii de ță- £ £ răni muncitori s-au unit într-o £ £ mare familie : gospodăria a- £ £ gricolă colectivă. Gospodăria £ £ lor a fost inaugurată de cu- £ g rînd și ea poartă numele „Al x­­ll-lea Congres al P.M.R.“. £ x Colectiva din Comlăuș are £ £223 ha. teren arabil, 14 cai, 7 £ £ scroafe, 12 vaci de lapte, 103 £ £oi, 12 căruţe şi alte unelte a-£ £­gricole. £ £ La cîteva zile după inaugu- £ g rare, încă 8 familii de țărani x y muncitori au înaintat cereri R x de înscriere în această gospo- £ £ dărie colectivă. £ X X Corespondent £ £ MARIA ANTON £ xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx A mia Întovărăşire agricolă din regiunea Craiova CRAIOVA (de la corespondent­­ul nostru). S-a petrecut în viaţa regiunii Craiova un eveniment despre care se vor scrie multe pagini. Cu întovărăşirea inaugurată de curînd în satul Stejaru­ din rai­­ionul Strehaia numărul întovără­­şirilor întemeiate pe plaiurile Ol­­­teniei se ridică la cifra de 1000. Cînd spui 1000 de oameni sau 1000 de gospodării numărul fără îndoială că impresionează. Cînd­ spui 1000 de întovărăşiri, în a­­ceastă cifră intră alte mii şi mii de petece de pămînt grupate în 1000 de tarlale mari, fără haturi. 1000 de întovărăşiri în regiunea Craiova înseamnă 35.518 familii de ţărani , muncitori hotărîţi să dobîndească belşugul pe calea muncii în comun. Pînă mai deunăzi în regiunea Craiova nu­­mărul familiilor care au pornit pe­­ acest drum era de 35.451 ; s-a ridicat la 35.518 în ziua cînd în satul Stejaru din raionul Strehaia a luat fiinţă o nouă­ întovărăşire cu un număr de 67 familii. Lucrul acesta înseamnă la rin­­dul său îndelungi discuţii în 67­ de case de oameni care în trecut au robit pe moşia prinţului Biv­bescu. 107 oameni convinşi de avantajele ce le au muncind lao­laltă, hotărîţi să pornească la un nou fel de muncă, superioară.­­ Cea de a 1000 întovărăşire din­ regiunea Craiova numără 1071 braţe de muncă. Preşedinte al întovărăşirii a fost ales ţăranul muncitor Crai Dilică, un om har­­nic şi priceput în treburi gos­­podăreşti. .

Next