Scînteia Tineretului, mai 1956 (Anul 11, nr. 2177-2201)

1956-05-03 / nr. 2177

1 MAI sarbatorit cu entuzism de întregul nostru popor BOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOCOOOOOOOOOOOf^ La Galaţi mii de oameni al mun- 8 cii au participat la sărbătorirea lui 8 1 Mai. Demonstraţia a prilejuit o caldă manifestare a ataşamentului 8 faţă de partid şi guvern, faţă de cauza construirii socialismului. 8 .. ★ ÎN LOCUL TRADIŢIONALULUI REPORTAJ Ploua intr-una. Natura uitase pesemne că-i 1 Mai. Iar noi, gazetarii gîndeam că mai uitase şi de macheta paginei la de astăzi şi de tradiţionalul reportaj. Intradevăr uitase. Ploua intr-una. Zorii zilei intirziaseră parcă. Oamenii s-au trezit insă la vreme. Erau zoriţi aşa cum sint întotdeauna cind se duc la demonstraţii. Ceasornicele ii priveau inchizitoriul. Dar o privire pe fereastră şi imediat citeva semne de întrebare se năşteau... Oare ? Ploua. In Piaţa Stalin tribunele erau pustii. Doar miliţianul care dirija circulaţia vehiculelor înfrunta şuvoaiele de apă. Tramvaiele erau infesate. Mii de oameni se duceau spre locurile de intilnire. Pe sine a apărut un nou tramvai al tineretului : un vagon motor cu două remorci. Oamenii îl priveau şi se grăbeau. Ploua. La sedii, în cluburi, în curfi sub streşini — se adunau mereu mai mulţi cetăţeni ai Capitalei. Ploua. Oamenii priveau cerul şi apoi urmăreau preocupaţi acele ceasornicelor. Se înmulţeau semnele de întrebare. Deodată vocea crainicului de la radio a rostit: „Din cauza timpului nefavorabil, mitingul şi demonstraţia oamenilor muncii de 1 Mai nu vor mai avea loc". Oamenii s-au privit, s-au mai uitat către cer şi parcă nu le venea să plece. Era doar 1 Mai. Şi totuşi... Ploua. In Piaţa Stalin n-au mai trecut coloanele de demonstranţi, iar tribunele au rămas goale. Numai miliţianul a rămas să îndrume circulaţia maşinilor. încotro ? Multi, cei mai multi, au zorit către casă. In drum s-au oprit la chioşcurile de ziare. Apăruse „Scînteia". Pe pagina a IV-a discursurile tovarăşilor Bulganin şi Hruşciov la mitingul de la Moscova. In tramvaie si in autobuse, in holurile cinematografelor şi — fără exagerare — uneori chiar pe stradă, intîlneai oameni cu privirea amintită asupra paginei de ziar. Iar alţii ascultau la radio aceleaşi materiale... Acasă. Prietenii nu s-au despărţit. Au pornit către locuinţa unuia din ei. O sticlă de vin a apărut pe masă şi firul unei discuţii a început să se depene. Ce au discutat ? E greu desigur să redai. Dar vă asigurăm, dragi cititori, că in aceste discuţii 1 Mai nu a lipsit. Nu a lipsit pentru că prima zi a lunii mai a fost aşteptată în focul întrecerii. In atmosfera zilelor de muncă încordată, a zilelor încununate de satisfacţia unor succese mai importante sau mai puțin importante dar care rămîn totuşi succese, îmi răsfoiesc un carnet de însemnări. Cite lucruri nu s-au întimplat în preajma lui 1 Mai ? La Hunedoara a fost terminat un furnal de 700 metri cubi. Recitesc o adnotare : producţia furnalului va fi de 1,5 ori mai mare decit întreaga producţie de fontă pe care o avea Rominia in anul 1938. O altă pagină de carnet: un tinăr inginer de la Complexul C.F.R. „Griviţa Roşie" a realizat prima locomotivă cu cazanul complect sudat. Îmi reamintesc o ştire transmisă în fugă de teleimprimator : la 27 aprilie la Lupeni minerii au dat cea mai mare producţie de cărbune din acest an. 11 olărit lucru, subiecte de discuţie au fost multe. Şi reamintirea succeselor obţinute in cinstea lui 1 Mai, reamintire uneori fugară, alteori plină de stăruinţă, n-a lipsit în dimineaţa primei zile a lui mai cind ploaia a alungat pe oameni in case. ★ Nu putini s-au oprit în fata aparatului de radio. Un buton întors şi in cameră a răsunat o melodie. Apoi vocea crainicului a anunțat radioreportajul demonstraţiei de la Hunedoara. Afară ploua. La cîteva sute de kilometri depărtare oţelarii defilau. N-ai descoperit atunci in tine o umbră de invidie ? Fără îndoială... Şi iar a urmat muzică. Crainicul a dat legătura cu Moscova. In Piaţa Roşie avea loc tradiţionala demonstraţie. Şi instinctiv priveai pe fereastră , afară ploua. In cursul dimineţii s-a transmis salutul partidului şi guvernului adresat oamenilor muncii, salut rostit de tov. Gh. Stoica. ★ După amiază ploaia s-a oprit. Ciudată natură. Nu s-ar fi putut întîmpla aceasta dimineaţa ? Oamenii s-au revărsat pe străzi. Mai de abia începea să fie sărbătorit in Capitală. Cind umbrele serii au cuprins oraşul, pe cîteva estrade au apărut formaţii artistice. Piaţa Republicii era o mare de capete. Dar, seara, ploaia a început din nou... Tovarăşii de la Institutul Meteorologic nu greşiseră... In săli de spectacole şi in cluburi, manifestările artistice erau in toi. Oamenii rîdeau, se distrau, aplaudau. Aşa cum trebuie să fie de 1 Mai. Tovarăşul fotoreporter era fericit. Avea ce înregistra pe peliculă. ★ Ploua. Mă glndeam la macheta paginei I-a, la tradiţionalul reportaj şi la ciudăţeniile naturii... EDGARD OBERST OOOOOOOOOO OOCO000000000000000000000000«,* Salutul C.C. al FMM. și al guvernului R.P.R. cu prilejul zilei de 1 Mai, rostit de tov. Gh. Stoica la posturile de radio In dimineața zilei de 1 Mai, tov. Gh. Stoica, I membru al C.C. al P.M.R. a rostit la posturile noastre de radio următoarea cuvîntare : Din împuternicirea Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romín şi a Guvernului Re- 1 publicii Populare Romíne aduc tuturor oamenii lor muncii din ţara noastră calde felicitări şi un salut frăţesc cu prilejul zilei de 1 Mai, ziua solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc, ziua frăţiei muncitorilor din toate ţările. , De decenii, sărbătoarea tradiţională a lui 1 • Mai îmbină bucuria oamenilor simpli faţă de triumful primăverii dătătoare de viaţă cu nădejdile şi năzuinţele lor către o orinduire fără exploatare, care să ducă la înflorire toate capacităţile creatoare ale omului eliberat. Şi iată că ■ de un şir de ani, ziua de 1 Mai a devenit şi crainicul acestei primăveri a omenirii, în continuă ■ înaintare biruitoare. In epoca noastră, socialismul, idealul pentru care luptă şi oamenii muncii în ţările capi- talului, a triumfat în Uniunea Sovietică, triumfă ’ în marea Chină şi în multe alte ţări din Europa , şi Asia, s-a transformat într-un puternic sis■ tem mondial, care exercită o influenţă imensă asupra mersului evenimentelor in lumea întreaga. Păşind mînă în mînă pe drumul luminat de măreţele principii ale marxism-leninismului, credincioşi gloriosului steag al internaţionalismului proletar, să cimentăm tot mai mult, ca un ■ bun al întregii omeniri, legăturile noastre Srăjeşti, bazate pe egalitate, respect reciproc şi nu- l tr-ajutorare tovărăşească, cu Uniunea Sovietică şi cu celelalte ţări socialiste, să contribuim activ la întărirea continuă a marelui lagăr al socialismului ! Popoare de sute de milioane de oameni, sfărimînd cătuşele jugului colonial in plină destrămare, şi-au cucerit o viaţă de stat independentă. ’ Poporul român, alături de celelalte popoare ale ţărilor socialiste, Ie exprimă întreaga sa simpatie şi dorinţa sa de a colabora cu ele pe bază ’ de egalitate, atît în domeniul economic şi cul- t turat, cît şi în lupta pentru apărarea păcii. După războaie mondiale nimicitoare generate de imperialism, omenirea posedă pentru prima oară în istoria sa mijloacele şi forţele necesare , pentru a evita deslănţuirea unor noi războaie. Viaţa oamenilor simpli din toate continentele, copiii şi căminele lor vor fi cruţate de grozăviile războiului, dacă popoarele lumi vor şti să ţină în frîu prin acţiunea lor unită poftele şi uneltirile cercurilor agresive imperialiste, dacă ele vor şti să facă să triumfe în relaţiile dintre popoare şi state principiile coexistenţei paşnice. In lumea întreagă are loc o uriaşă activizare a maselor în lupta pentru pace, împotriva înculcării intereselor naţionale şi a drepturilor lor democratice, împotriva exploatării capitaliste. „ Spre socialism se îndreaptă astăzi nădejdile şi năzuinţele cele mai scumpe a sute şi sute de milioane de oameni din toate continentele. Poporul nostru eliberat trimite salutul său fierbinte, expresie a solidarităţii frăţeşti, oamenilor muncii de pretutindeni, tuturor luptătorilor , pentru cauza unităţii şi solidarităţii celor ce , muncesc, partidelor comuniste şi muncitoreşti de stegari neînfricaţi ai intereselor vitale ale popoarelor. Fie ca ziua de 1 Mai să prilejuiască , noi succese pe calea restabilirii unităţii de luptă a partidelor şi organizaţiilor clasei muncitoare din ţările capitaliste, în interesul păcii , democraţiei şi socialismului 1 . Tovarăşi, Anii puterii populare şi îndeosebi anii primului cincinal au deschis in viaţa poporului romîn o epocă a progresului în toate domeniile, o epocă de renaştere şi înflorire a patriei noa- Istre. Milioanele de oameni ai muncii din ţara , noastră — care într-un timp atît de scurt, luptind cu nenumărate greutăţi, au smuls ţara din [ înapoierea in care fusese ţinută de stăpinirea I burghezo-moşierească, oamenii muncii care au I făurit o puternică industrie grea naţională, au pus temeliile transformării socialiste şi modernizării agriculturii, au obţinut succese de seamă — în desfăşurarea revoluţiei culturale — se pot pe I drept cuvînt mîndri de toate aceste mari înfăptuiri de însemnătate hotăritoare în construirea socialismului. Ridicarea nivelului de trai al celor ce muncesc a constituit şi constituie pentru partid şi guvern o preocupare de căpetenie. Deşi s-au obţinut succese de seamă în ridicarea nivelului de trai al poporului muncitor, oamenii muncii ] mai au încă de făcut faţă unor greutăţi trecă- ~ toare, care pot şi trebuie să fie înlăturate. Con- a gresul al II-Iea al P.M.R. a stabilit o serie de , sarcini în vederea ridicării simţitoare a nive- ulului de trai al oamenilor muncii în cursul ce- ului de al doilea cincinal. Există toate condiţiile pentru mobilizarea tuturor forţelor oamenilor , muncii in frunte cu eroica noastră clasă mun- citoare în vederea realizării cu succes a acestor ] sarcini. „ Traducerea în viaţă a Directivelor celui de ■ al Il-lea Congres al partidului nostru pentru al doilea cincinal — iată drumul sigur spre un puternic avînt al economiei naţionale, spre ri- ' dicarea nivelului de trai al maselor. Bunăstarea, ne învaţă Lenin, nu vine de la sine ; ea se cu- cereşte în lupta pentru o productivitate supe- ■ rioară a muncii, prin munca harnică, disciplinată, plină de răspundere şi iniţiativă a fiecăruia din constructorii socialismului. Comitetul Central al partidului şi guvernul Republicii Populare Române îşi exprimă încrederea nestrămutată că poporul nostru harnic şi talentat, în frunte cu clasa noastră muncitoare, călită în lupta cu duşmanii şi greutăţile, va şti să obţină noi şi noi biruinţe pe drumul arătat de partid. Va trebui să concentrăm şi mai departe mari forţe şi mijloace pentru dezvoltarea cu precădere a industriei grele, să dezvoltăm producţia industriei bunurilor de consum, să introducem sistematic în întreprinderi tehnica nouă şi experienţa înaintată, să folosim la maximum maşinile şi capacităţile de producţie existente, să economisim cu grijă resursele materiale. Partidul cheamă pe oamenii muncii din industrie să dea un nou avînt întrecerii socialiste pentru îndeplinirea sarcinilor de plan, pentru ridicarea productivităţii muncii şi reducerea preţului de cost — condiţii fundamentale ale ridicării nivelului de trai al celor ce muncesc. Va trebui să realizăm o creştere puternică a producţiei agricole, pe baza făuririi unei agriculturi socialiste înaintate, capabile să folosească larg cuceririle ştiinţei şi tehnicii moderne, partidul cheamă pe oamenii muncii de la sate să-şi intensifice munca pentru lărgirea şi întărirea sectorului socialist din agricultură şi in acelaşi timp să desfăşoare larg întrecerea pentru efectuarea rapidă şi in bune condiţii a muncilor agricole de primăvară, pentru obţinerea în acest an a unei recolte îmbelşugate de grîu şi porumb, pentru obţinerea de produse animale în cantităţi sporite, in vederea îmbunătăţirii continue a aprovizionării populaţiei. Partidul se adresează intelectualilor patriei noastre, chemindu-i sa-şi pună toate puterile in slujba construirii socialismului, să ridice tot mai sus ştiinţa şi tehnica, învăţămîntul, literatura şi arta patriei noastre ! Tovarăşi, Partidul cheamă pe toţi oamenii muncii să întărească necontenit orînduirea noastră democrat-populară şi temelia ei, alianţa între clasa muncitoare şi ţărănimea muncitoare, să dezvolte şi să întărească frăţia între poporul român şi naţionalităţile conlocuitoare. Să apărăm ca lumina ochilor bunurile obşteşti şi legalitatea populară, să combatem ca pe un vrăjmaş înverşunat birocratismul sub toate formele lui, să întărim vigilenţa noastră revoluţionară ! Să facem din patria noastră o ţară puternică şi înfloritoare, o ţară a belşugului şi a unei culturi înaintate 1 Trăiască patria noastră scumpă, Republica Populară Romînă 1 Trăiască Partidul Muncitoresc Român şi Comitetul său Central ! Trăiască Guvernul Republicii Populare Romíne ! Trăiască comunitatea frăţească a ţărilor socialiste în frunte cu prietena noastră de nădejde — Uniunea Sovietică ! Trăiască pacea şi prietenia între popoare! Trăiască solidaritatea şi frăţia oamenilor muncii de pretutindeni şi lupta pentru pace şi socialism ! Trăiască leninismul ! O ORCHESTRĂ DE MUZICUŢE La 1 Mai, bucureştenii sunt ca Trustului 18 de instalaţii elec Succesele orchestrei se datore obişnuiţi să se plimbe prin parcuri, triceză deopotrivă tuturor membrilor la şosea. Anul acesta, ploaia i-a Această orchestră formată a ei, şi mecanicului Dumitru Grigaîmpiedicat o mare parte din zi proape numai din tineri — cel rescu şi ascensoristului Alexansă se bucure de pomii abia în mai tînăr este pionierul Mircea dru Constantinescu şi elevului Vafloriţi, de bărcile de pe lac. Şirlican — are în urma sa oacsile Boric şi pionierului Mircea Programul ce trebuia să se destivntate cu care se poate mîndri: Şirlican,făşoare în aer liber pe o estradă au dat peste 500 de spectacole Programul pe care această or din parcul de cultura şi odihna Pentru merite a fost premiată la chestră l-a prezentat în sala Cas-a desfăşurat totusi in sala in ultimul concurs al echipelor de sef de Cultură din salu, capatoare a Casei de Cultura, amatori cu premiul doi si este si , , . . ,. Printre echipele care au prezent laureată a celui de al IV-lea cura de o vie apreciere din portat programe pe această scenă se Festival Mondial al Tineretului şi tea publicului, numărăţi orchestra de muzicuţe Studenţilor. Foto: R. COSTIN A în cetatea de foc a Reşiţei TIMIŞOARA (de la corespondentul nostru Constantin Bucur). Ca în fiecare an, oamenii muncii din Reşiţa au sărbătorit cu multă însufleţire ziuă de 1 Mai. La mitingul care a avut loc în piaţa Republicii a vorbit tov. Gheorghe Bîrsănescu, prim secretar al comitetului raional P.M.R. După aceasta a început demonstraţia. Cîteva ore s-au perindat prin faţa tribunelor ca un şuvoi neîntrerupt, oţelari, jurnalişti, laminatori, tehnicieni şi funcţionari care şi-au manifestat solidaritatea lor cu oamenii muncii din lumea întreagă. Printre ei sînt chipuri de fruntaşi cunoscuţi nu numai în Reşiţa, dar şi în întreaga patrie. Cine nu a auzit bunăoară de tînărul oţelar Constantin Moraru de la cuptorul nr. 6, sau cine nu ştie în Reşiţa şi în împrejurimi că el a elaborat pînă acum 185 şarje rapide ? Cuvinte de laudă se aud şi despre maestrul Alexandru Dombi laureat al Premiului de Stat şi despre strungarul Iosif Toth şi despre atîţia alţii. Cum să nu fie bucuroşi meşterii metalului din cetatea de foc a Reşiţei, cînd ştiu că în această primă zi de mai au în rîndurile lor 19 laureaţi ai Premiului de Stat şi peste 1500 de inovatori, cînd produsele fabricate de braţele lor harnice sînt cunoscute şi dincolo de hotare, în R. P. Chineză şi în celelalte ţări de democraţie populară ? Printre manifestanţi îi întîlnim defilînd plini de voie bună şi pe laminatori. O pancardă arată că în ziua schimbului de onoare ei au depăşit sarcinile sectorului cu 70%. Demonstraţia din Reşiţa s-a încheiat cu defilarea sportivilor. Gimnastica, schiul, boxul şi toate celelalte sporturi sunt astăzi practicate de tinerii muncitori din Reşiţa care au defilat în ritmul unui marş impetuos. Ei scandau cu însufleţire pentru înfrăţirea şi solidaritatea cu muncitorii din toate ţările. Mitinguri închinate lui 1 Mai au mai avut loc şi la Anina, Caransebeş şi Lugoj la care au luat parte numeroşi oameni ai muncii. Proletari din toate terle, uniţi-vă ! Organ Central al Uniunii Tineretului Muncitor Anul XII, Seria II-a, Nr. 2177 4 PAGINI - 20 BANI Joi 3 mai 1956 Cu gîndul la prietenele care sînt la Moscova... După masă, cînd în sfîrşit, ploaia contenise, în faţa estradei de lîngă Gara de Nord, încetul cu încetul, s-a adunat multă lume. Răsărise, nu se ştie de unde, o fanfară militară, care curînd îşi începu programul cu un marş vioi. îndată şi acest colţ al Bucureştiului şi-a recăpătat aspectul de sărbătoare. Aici, în faţa estradei de lîngă Gara de Nord, au venit cetăţeni de pe Calea Griviţei, în mare parte ceferişti, multe perechi de tineri dornici să danseze, azi, de 1 Mai. In sala de festivităţi a Gării de Nord, echipele artistice făceau ultimele pregătiri. In sala arhiplină publicul aştepta cu nerăbdare ridicarea cortinei. Şi aici se aflau ceferişti, tineri de prin cartierele învecinate gării. In „culisele“ scenei e mare forfotă. Dansatorii ansamblului artistic C.F.R. Giuleşti mai repetă o dată mişcările vechiului joc din Oaş. Ansamblul Gării de Nord se pregăteşte şi el pentru ieşirea în faţa rampei. Deschiderea e făcută însă de ansamblul fabricii de confecţii „Gh. Gheorghiu-Dej“. Tovarăşa Maria Pipaş, responsabila echipei culturale, alerga încoace şi încolo. Corul e pe scenă şi orchestra n-are încă scaune. Ah, de-ar fi aici tovarăşul Vasile Turcu, şeful de la sectorul 5, să-i dea o mînă de ajutor. El a ajutat totdeauna la organizarea echipei artistice. Dar tovarăşul Turcu e departe, acum este la Moscova, plecat ca turist, pe socoteala întreprinderii, fiind evidenţiat în muncă. Din rîndurile sopranelor lipseşte Maria Pîslaru, care şi ea este plecată la Moscova. Gherghina Nica, prietena coristelor Felicia Ianculovici şi Georgeta Ploaie, azi, de 1 Mai, e şi ea la Moscova. La Moscova n-a plouat. La radio s-au transmis crîmpeie de la marea demonstraţie. Să sosească numai Gherghina acasă ; trei zile în şir va trebui să povestească din fir a păr tot ce a văzut la Moscova. Peste cîteva ore va fi seară. La Moscova jocurile de artificii şi puternicele reflectoare vor lumina cerul. Gherghina e acolo. Ce fericită trebuie să fie ea ! Cortina s-a ridicat încet şi cîntecul de 1 Mai s-a revărsat în sală. Afară, în faţa estradei, oamenii s-au prins într-o horă uriaşă. Fanfara cînta de zor. E 1 Mai 1 ŞTEFAN HALMOŞ Un aspect de la demonstraţia din Iaşi: trec muncitorii de la fabrica „Ţesătura“. ★ Drumul lui Grişa Şoimov. ★ Primele roade ale unei iniţiative preţioase. ★ Veşti bune. ★ Trei prieteni. ★ Mai multe puncte sau mai mult oţel ? ★ „Să discutăm despre munca noastră“. ★ Ce ne spune secretarul. In pag. l la ★ Sport. ★ O privire în viitor. ★ Mai sărbătorit cu entuziasm de întregul nostru popor. In pag. IV-a ★ Moscova în sărbătoare. ★ Marele miting al oamenilor muncii din Moscova cu prilejul înapoierii lui N. A. Bulganin și N. S. Hrușciov din călătoria în Anglia. SĂRBĂTOARE TINEREASCĂ PE STRĂZILE BĂTRÎNULUI IAŞI IAŞI (de la corespondentul nostru Gheorghe Angelescu). Călătorii care au sosit la Iaşi în dimineaţa zilei de 1 Mai cu acceleratul de Bucureşti au văzut că — de cum s-a luminat de ziuă — pe ogoarele ce se întindeau de o parte şi de alta a căii ferate ţăranii muncitori se aflau la muncă. In regiunea Iaşi vremea neprielnică a împiedicat începerea la timp a campaniei din această primăvară. De aceea ţăranii muncitori au hotărât să lucreze chiar şi în timpul sărbătorilor. Astfel ziua de 1 Mai ei au sărbătorit-o muncind. Tractoarele grele, cu cîte 5 brăzdare, care se afundă adînc în pămîntul reavăn lucrează astăzi din plin. In această primăvară S.M.T.urile au mult mai mult de lucru decît în ceilalţi ani. Numai de la începutul anului şi pînă acum în regiunea Iaşi 8257 de familii şi-au unit peste 10.000 hectare în gospodării colective şi întovărăşiri agricole. Suprafaţa de pămînt aflată în sectorul socialist al agriculturii a crescut în regiunea Iaşi în acest an cu peste 10 la sută. Utemiştii, alături de comunişti, au sprijinit din plin acţiunea de cooperativizare a agriculturii. De 1 Mai ei au putut raporta acţiuni măreţe: la Miceşti 33 de utemişti au intrat în întovărăşire căreia ei i-au dat numele eroului utemist Vasile Roaită, iar la Ghiconi, unde nu există organizaţie de partid, utemiştii au desfăşurat o intensă muncă de lămurire printre ţăranii muncitori reuşind ca în întovărăşirea creată de curînd să intre tot satul, afara de 7 familii. In ziua de 1 Mai, dis-de-dimineaţă cerul era înotat şi oamenii erau îngrijoraţi să nu înceapă cumva ploaia. Către orele 10, cînd a început demonstraţia oamenilor muncii din Iaşi, pînza de nori s-a împrăştiat lăsînd soarele să strălucească deasupra oraşului în sărbătoare. Prin faţa tribunelor au trecut în această zi pionieri şi şcolari, muncitori, studenţi şi funcţionari, oamenii muncii din oraşul Iaşi. ■ Cu care alegorice, pancarde şi grafice ei au arătat succesele obiţinute în cinstea zilei de 1 Mai. Muncitorii de la „Ţesătura“ au anunţat că în cinstea acestei zile şi-au îndeplinit planul glo■ bal în proporţie de 105%, iar productivitatea muncii a crescut cu 5 la sută. Fabrica „Victoria“ şi-a îndeplinit planul la fire cu 103,61 la sută şi la ţesături cu 104 la ■ sută, iar „Moldova Tricotaje" din ziua de 30 aprilie a lucrat in contul zilei de 2 mai. Vremea ■ frumoasă a făcut ca în Iaşi să se ■ petreacă un 1 Mai de neuitat. In Piaţa Unirii în faţa Palatului Culturii sau în parcurile din Copou s-a cîntat şi s-a dansat pînă noaptea tîrziu. Echipele ar■tistice ale tuturor întreprinderilor, artiştii Teatrului Naţional şi ai Teatrului Evreesc de Stat, caravanele cinematografice şi-au adus aportul lor la sărbătorirea zilei de 1 Mai. ÎNFRĂŢIŢI Ziua de 1 Mai a găsit oraşu Oradea invesmintat sărbătoreşte. Pe clădirile înalte la construcţiile noi, pretutinden fluturau steaguri roşii şi tricolore. De dimineaţă din toate coifurile oraşului grupuri de oamen ai muncii romîni şi maghiari se îndreptau spre piaţa 1 Mai unde urma să aibă loc mitingul festiv Despre însemnătatea Zilei internaţionale a oamenilor muncii şi despre succesele colectivelor de muncă din întreprinderile, instituţiile şi de pe ogoarele regiunii Oradea, au vorbit în limbile romînă şi maghiară tov. Iosif Banc, prim secretar al comitetului regional de partid şi tov. Lucaci Vasile, secretar al comitetului regional de partid. A avut loc apoi demonstraţia oamenilor muncii care a fost deschisă de coloanele de pionieri. Rind pe rînd au trecut apoi prin faţa tribunei colectivele întreprinderilor fruntaşe „înfrăţirea". Atelierele de zonă C.F.R., „Bernat Andrei", ,Avîntul", „Transilvania şi altele, care au îndeplinit înainte de termen angajamentele luate în cinstea zilei de 1 Mai. In primele rînduri ale demonstranţilor păşeau fruntaşii în producţie Pali Iosif, Monori Torna, Kostelnik Ioan şi Simon Carol, de la fabrica de maşini-unelte „înfrăţirea", care de cîteva zile dau produse în contul anilor 1957-1958. Alături de ei fruntaşii nu produciie Vereş Petru, Torja Gheorghe, Szabó Alexandru şi alţii de la Artelierele C.F.R. care în ziua schim-bului de onoare, organizat în cinstea zilei de I Mai, au dat cite două norme şi jumătate. Au trecut apoi textiliştii de la fabrica „Vasile Roaită" purtînd un panou e scris cu litere mari: „In cinstea '• zilei de I Mai colectivul fabricii noastre a dat peste sarcina de 0 plan 5.300 m.p. ţesături". In frun - tea coloanei fabricii de incăl-țăminte „Solidaritatea" puteau fi văzuţi membrii brigăzii de tineret condusă de Kis Zoltán, care au economisit în cinstea marii săr- 1 hători peste 45.000 dm. p. feţe piele din care s-au confecţionat aproape 4.000 perechi feţe incălţăminte de femei. Au trecut apoi prin faţa tribunei muncitorii de la gospodăria agricolă de stat Oradea, care însaminteaza ultimele suprafeţe destinate culturilor din primăvara aceasta. Ei erau urmaţi de meca■ nizatori de la centrul mecanic Oradea, care prin reparaţiile de ■ bună calitate pe care le-au făcut , au dat posibilitate celor 9 S.M.T.■ uri din regiune să realizeze planul ■ pe întreaga campanie de primă■ vară cu 8-12 zile înainte de termenul prevăzut. Demonstraţia oamenilor muncii ■ din oraşul Oradea s-a încheiat cu defilarea sportivilor din localitate.