Scînteia Tineretului, iunie 1956 (Anul 11, nr. 2202-2227)

1956-06-01 / nr. 2202

CU AVIONUL ŞI CU CĂLUŞEII O călătorie vijelioasă cu avionul sau cu căluşeii produce copii­lor bucurii neasemuite. Şi copiilor trebuie să le dăruim numai bu­curii şi fericire. CITIŢI IN PAPI­NA III-a, MATERIALE TN­­CHIN­AT­E ZILEI INTERNAŢIONALE__A COPILULUI. Din primele zile Nu se ştie precis nici pini in ziua de azi, cine a adus vestea că in comuna Spanţov se face gospodărie colectivă. Mecanizatorii de la S.M.T. Ul­­meni-Olteniţa s-au bucurat insă din toată inima. Şi cum să nu te bucuri cind vezi cu ochii tăi că săminţa noului, semănată cu trudă şi migală, a crescut şi a început să dea roade ! Trebuie să ştiţi că această simbolică „săminţă“ nouă a fost semănată practic la Span­ţov de către mecanizatorii de la S.M.T. Ulmeni. Iată cum s-au petrecut lucrurile. In urmă cu trei ani, cîţiva ţărani muncitori din Spanţov şi-au arat pămîntul cu trac­toarele. Mănosul pămint al Bărăganului a dat rod sporit pe ogoarele arate cu tractorul. Acesta a fost de fapt argu­mentul ce-i ,mai puternic care i-a hotărît pe mai mulţi ţă­rani muncitori să-şi unească o parte din pămînturi în înto­vărăşirea agricolă. Cum era şi de aşteptat, ogoarele lu­crate în comun au dat roade şi mai îmbelşugate. In primăvara acestui an, întovărăşiţii au dat cu toţii cereri pentru gospodăria co­lectivă. Alături de ei au mai venit şi alţi ţărani muncitori din sat. Şi la începutul lunii martie, deşi în calendar nu era însemnată nici o sărbătoa­re oficială, la Spanţov a fost sărbătoare. Au participat bi­neînţeles şi mecanizatorii. Au fost ciocnite pahare cu vin rubiniu şi mecanizatorii au u­­rat noilor colectivişti mult spor pe drumul belşugului pe care şi l-au ales. — Vom avea noi spor dacă o să puneţi umărul şi voi — le-a spus Mircea Maglaşu, tl­­nărul preşedinte al noii gos­podării, zîmbindu-le cu înţeles. Stanciu Marin, directorul S.M.T.-ului din Ulmeni, stă­tea cu fruntea rezemată in palmă. De ingindurat ce era nici n-a observat cînd Dumi­tru Pop, inginerul agronom al S.M.T.-ului, a deschis uşa şi a intrat Înăuntru. — Ce ginduri te frămintă tovarăşe director ? ii Întrebă inginerul agronom. Directorul a tresărit, apoi i-a făcut semn să-şi ia un scaun şi să se a­­şeze mai aproape. — Mă gîndesc la vorbele lui Maglaşu, preşedintele gos­podăriei colective de la Span­ţov — şi-a mărturisit el gin­­durile. — Oamenii au intrat cu În­credere în gospodărie. Vor să-şi facă traiul mai bun şi trebuie să-i ajutăm cum ne pricepem mai bine. — Trebuie să-i ajutăm de la Început cit mai bine. Ei n-au experienţă. De felul cum îşi organizează munca acum la Început, cum se vor obiş­nui oamenii, va depinde bu­nul mers al colectivei — şi-a precizat glndurile directorul S.M.T.-ului. A doua zi, Inginerul agro­nom a plecat la Spanţov. Pe Mircea Maglaşu l-a găsit pe cîmp. Împreună cu tinărul a­­gronom Vasile Tatalici. După ce le-a strins mîna prietene­ște, inginerul s-a interesat dacă au făcut planul de muncă al gospodăriei pentru campania agricolă de primăvară. — Singuri ne este greu să-l facem. Aşteptăm pe cineva de la raion — i-a mărturisit Ma­glasu. — Să-l facem Împreună, a spus Dumitru Pop.­­ Și planul de muncă al gospodăriei a fost întocmit cu grijă şi migală, ţinind sea­ma de clima comunei, braţele de muncă etc. Apoi au venit tractoriştii şi planul a devenit lege. Gospodăria colectivă „Vasile Roaită“ din Spanţov a termi­nat printre primele din raion însămînţările şi acum colecti­viştii muncesc cu însufleţire la întreţinerea culturilor. Aşa prevede planul de muncă din campania agricolă de primă­vară. Sfecla de zahăr a fost prăşită. Acum a venit la rind praşila porumbului şi plivitul păioaselor. Nu se ştie cum se întîmplă, dar întotdeauna cind se iveşte o greutate în mun­ca tinerei familii de colecti­vişti, cineva de la S.M.T. e pe aproape. Colectiviştii s-au obiş­nuit şi ei să ceară ajutorul şi sfatul mecanizatorilor. Numai ce-l vezi pe Maglaşu încăle­­cînd un cal şi nu se opreşte decit la S.M.T. Aşa s-a întim­­plat şi la sfîrşitul lui aprilie. Bumbacul era planificat să fie semănat mai tirziu, dar pămintul se Încălzise şi după socoteala colectiviştilor putea fi Insămlnţat. Preşedintele s-a gîndit să ceară totuşi sfatul priceputului Inginer agronom. Şi aflaţi că preşedintele a Intilnit pe inginerul agronom In drum spre gospodărie. Au plecat Împreună la cîmp, au admirat tarlaua netedă şi or­zul răsărit şi des ca peria, apoi au ajuns la tarlaua desti­nată bumbacului. Au cercetat pămîntul Îndelung şi ingine­rul agronom i-a măsurat căl­dura. — Intr-adevăr, se poate începe insămînţarea bumbacu­lui. Pămîntul s-a încălzit — i-a spus inginerul bucuros. Prietenia şi ajutorul tovă­răşesc dintre S.M.T.-Ulmeni şi gospodăria colectivă „Vasile Roaită“ s-a arătat de la În­ceput a fi plină de roade. ANA CARANFIL corespondenta „Scînteii tine­retului“ pentru regiunea Bucureşti In contul anului 1961 In luna octombrie 1955 la mina Petrila brigada condusă de Haidu Iuliu, Erou al Muncii Socialiste și-a îndeplinit sarcinile de plan stabilite pentru anul 1959. Anul acesta membrii brigăzii au continuat să muncească cu avînt sporit depăşindu-şi cu regu­laritate norma de lucru cu 60-100 la sută. In acest fel ei au realizat lună de lună înaintări de peste 50 m.l. In ziua de 29 mai, brigada a sărbătorit o nouă victorie in muncă: îndeplini­rea sarcinilor de plan pentru anul 1960. începînd de la această dată minerii din brigada lui Haidu Iuliu lucrează în contul anu­lui 1951. Succesul obţinut se datoreşte unei mai bune organizări a lo­cului de muncă, aplicării metodelor de lucru înaintate, folosirii din plin a capacităţii maşinii de încărcat precum şi a îmbunătă­ţirii simţitoare a aprovizionării frontului de lucru cu vagonete goale şi cu material lemnos. (Agerpres) Proletari din toata ţările, unift-vA I Organ Central al Uniunii Tineretului Muncitor Deschiderea expoziţiei Trecerea prin Republica Populară Romînă în drum spre U.R.S.S. a preşedintelui Republicii Populare Federative Iugoslavia, tovarăşul losip Broz-Tito în drum spre U.R.S.S., preşe­dintele Republicii Populare Fede­rative Iugoslavia, tovarăşul losip Broz-Tito, împreună cu soţia şi persoanele care-l însoţesc, Edvard Kardelj — vicepreşedinte al Ve­ce! Executive Federale, Rocea Popovici — secretar de Stat pen­tru Afacerile Externe, Mlatko Todorovici — membru In Vecea Executivă Federală, Iakov Bla­­zevici — preşedinte al Vece! Exe­­cutive a R.P. Croaţia şi alţii, au trecut la 31 mai prin Republica Populară Romînă. Ei sunt Înso­ţiţi de N. P. Firiubin, ambasa­dorul U.R.S.S. la Belgrad. La gara de frontieră Jimbova, preşedintele R.P.F. Iugoslavia, tovarăşul I. Broz-Tito şi persona­lităţile iugoslave au fost salutaţi din partea C.C. al P.M.R., Prezi­diului Marii Adunări Naţionale şi guvernului Republicii Populare Române de tovarăşii Miron Con­­stantinescu, membru al Biroului Politic al C.C. al P.M.R., prim­­vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Avram Bunaciu, membru al C.C. al P.M.R., secretar al Pre­zidiului Marii Adunări Naţionale, Ştefan Cleja, locţiitor al minis­trului Afacerilor Externe. Au fost de asemenea de faţă tovarăşii V. Patiiineţ, primul se­cretar al Comitetului regional P.M.R. Timişoara, preşedintele Comitetului Executiv al Sfatului Popular al Regiunii Timişoara, V. Beldeanu, V. Obradov, membru în Comitetul Regional P.M.R.­­Timişoara, general locotenent Floca Arhip, comandantul Regiu­nii militare, precum şi numeroşi oameni ai muncii. In întîmpinarea preşedintelui R.P.F. Iugoslavia, tovarăşul I. Broz-Tito, a fost de asemenea am­­basadorul R.P.F. Iugoslavia la Bucureşti N. Vujanovic­ şi alţi membri ai ambasadei. La Timişoara, Lugoj, Ca­ransebeş, Turnu Severin, Craio­va şi în alte staţii, oamenii mun­cii au salutat cu căldură pe pre­şedintele I. B. Tito şi pe ceilalţi tovarăşi din conducerea guver­nului iugoslav şi a Uniunii Co­muniştilor din Iugoslavia. Staţiile de pe traseu au fost pavoazate cu drapelele de stat ale R.P. Ro­mâno şi R.P.F. Iugoslavia. La ora 19:30, trenul special a sosit în gara Bucureşti-Băneasa. Preşedintele Tito şi persoanele care-l însoţesc au fost întîmpinaţi de tovarăşii: Gheorghe Gheor­ghiu-Dej, Chivu Stoica, Mihail Sadoveanu, Gheorghe Apostol, Emil Bodnăraş, Petre Borilă, Ni­­colae Ceauşescu, Iosif Chişi­­nevschi, Alexandru Drăghici, A­­lexandru Moghioroş, Constantin Pîrvulescu, Dumitru Coliu, Leon­­te Răutu, Leontin Sălăjan, Ale­xandru Birlădeanu, Simion Bu­­ghici, Gheorghe Hosu, Grigore Preoteasa, Constanţa Crăciun, Marcel Popescu, Gherasim Popa, Hie Murgulescu, P. Constanti­­nescu-Iaşi, Constantin Doncea, Mihai Florescu, Gaston Marin, Safer Gh., Diaconescu I., Manea Mănescu, P. Costache, Ralea Mi­hai, N. Sălăgeanu, Liuba Chişi­nevschi, T. Iordăchescu, Ghizela Vass, Alexa Augustin, Florian Dănălache, Gluvakov I, Petre Lupu, Sorin Toma, Anton Vlă­­doiu, V. Cristache, Corel Ful­ger, Pavel Ştefan, Aneta Mari­­nescu, Melita Apostol, Manole Bodnăraş, V. Dumitrescu, Gene­ral colonel Teclu Iacob, General Locotenent Tutoveanu Ion şi alţi generali, oameni de ştiinţă, cul­tură, reprezentanţi ai organiza­ţiilor de masă, ziarişti români şi străini, numeroşi oameni ai muncii. Au fost de asemenea de faţă ambasadorul U.R.S.S. A. Epişev precum şi membri ai Ambasadei Iugoslave la Bucureşti. Asistenţa a făcut oaspeţilor o călduroasă primire prietenească. După intonarea imnurilor celor două state, preşedintele R.P.F. Iugoslavia, însoţit de preşedinte­le Consiliului de Miniştri al R.P.R., au trecut în revistă com­pania de onoare. Un grup de pio­nieri au oferit oaspeţilor buchete de flori. Preşedintele Tito şi persoanele care-l însoţesc s-au oprit timp de 2 ore la Bucureşti întreţiându-se cu conducătorii partidului şi al guvernului într-o atmosferă de caldă şi cordială prietenie. Tovarăşii Miron Constantinescu, Avram Bunaciu, Ştefan Cleja şi şeful protocolului M.A.E., Caius Franţescu, au însoţit pe preşedin­tele I. B. Tito şi celelalte perso­nalităţi iugoslave pînă la fron­tiera U.R.S.S. Tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dej intimpină In gara Bucureşti-Băneasa pt tovarăşul losip Broz-Tito tovarăşul losip Broz-Tito „Republica Populară Romînă pe drumul construirii socialismului Joi la amiază a avut loc In sala din b-dul Magheru nr. 21, deschi­rlprpa AYnn^itipl pAntih1i/»a Dinu­-—-- —j- »* -- ------ - -r — Iară Romînă pe drumul construirii socialismului“, organizată de So­cietatea pentru răspîndirea ştiin­ţei şi culturii. La deschiderea expoziţiei au luat parte tovarăşii: Gh. Apostol, I. Chişinevschi, Chivu Stoica, Gh. Gheorghiu-Dej, C. Pîrvulescu, L. Răutu, L. Sălăjan, membri ai C.C. al P.M.R., membri ai guver­nului, conducători ai organizaţii­­lor de masă, ai instituţiilor cen­trale, reprezentanţi ai presei ro­mâne şi străine. Au participat şefii unor misiuni diplomatice acreditaţi la Bucu­reşti şi alţi membri ai corpului diplomatic. Cuvîntul de deschidere a expo­ziţiei a fost rostit de tov. Al. Bir­­lădeanu, vicepreşedinte al Consi­liului de Miniştri. Această expoziţie — a spus vorbitorul — redă prin mostre şi imagini unele realizări măreţe ale oamenilor muncii din ţara noastră In cursul ultimilor opt ani. In această perioadă istorică scurtă, de cînd principalele mij­loace de producţie au intrat în stăpînirea celor ce muncesc ca bunuri ale întregului popor — ţara noastră şi-a schimbat radi­cal înfăţişarea, transformîndu-se dintr-o ţară agrară din cele mai înapoiate, într-o ţară industrial­­agrară înaintată. Exponatele prezentate aici oglindesc realizări, în special în ramurile economice nou create. Fiecare dintre acestea repre­zintă o victorie a oamenilor mun­cii. Ele sînt o izbîndă a clasei muncitoare pe calea realizării sarcinilor planurilor noastre eco­nomice şi în primul rînd a dez­voltării industriei. Expoziţia oglindeşte de aseme­nea înfăptuiri din sectorul socia­list al agriculturii şi sprijinul dat producţiei individuale a ţărănimii muncitoare. Asigurarea bazei tehnico-mate­­riale a agriculturii a creat pre­­mizele înaintării într-un ritm mai rapid pe calea transformării so­cialiste a agriculturii. Ca urmare a succeselor obţinute în toate ramurile economiei naţio­nale, a crescut nivelul de trai ma­terial şi cultural al oamenilor muncii de la oraşe şi sate. In perioada 1948-1955 l-au cheltuit peste 32 miliarde lei pen­tru Invăţămlnt, asistenţă medi­cală, pentru dezvoltarea artei şi culturii. Expoziţia Înfăţişează de aseme­nea multiplele legături ale R.P.R. cu ţările din întreaga lume pe tărîm politic, economic, cultural şi sportiv. In încheiere, tov. Al. Bîrlădea­­nu a spus: Fie ca miile de oa­meni ai muncii care vor vizita a­­ceastă expoziţie şi o vor părăsi cu am­ justificat sentiment de mîn­­drie faţă de realizările lor pro­prii, ale tovarăşilor lor de mun­că cunoscuţi şi necunoscuţi de pe întinsul ţării să găsească în acea­­stră trecere în revistă a succeselor de plnă azi, un nou imbold pentru realizarea sarcinilor ce le avem de Îndeplinit în cel de al doilea plan cincinal, aşa cum au fost ele indicate în Hotărîrea Congresu­lui al II-lea al P.M.R. şi un Iz­vor de noi puteri în lupta noa­stră pentru pace şi bună­stare. Asistenţa a vizitat apoi expo­ziţia. Primele săli sunt consacrate realizărilor din domeniul indus­triei. Panouri cu fotografii şi gra­fice înfăţişează creşterea produc­ţiei, dezvoltarea şi utilarea mo­dernă a unora din marile între­prinderi ale industriei noastre grele. Sunt expuse machete ale în­treprinderilor şi ale unor produse ale industriei grele. O hartă a R.P.R. înfăţişează prin puncte lu­minoase centrele industriale din ţara noastră. O sală a expoziţiei prezintă rea­lizările industriei producătoare de utilaj minier şi petrolifer, indus­triei chimice, construcţiilor de ma­şini, de utilaj electric şi electro­tehnic. Sălile de la parterul expoziţiei sunt consacrate agriculturii. Pot fi văzute tipuri de tractoare fa­bricate de uzinele „Ernst Thäl­mann“. In continuare, standurile pre­zintă realizări ale industriilor uşoară şi alimentară. Sunt expuse produse ale întreprinderilor elec­trotehnice, de textile, confecţii, încălţăminte, sticlărie etc. Dou­ă săli ilustrează atenţia care se acordă construirii de noi locuinţe pentru oamenii muncii. In sălile următoare se prezintă realizările dobîndite în ultimii ani în domeniul învăţămîntului, artei şi ştiinţei. Ultima sală înfăţişează multi­plele legături ale R.P.R. pe tărîm politic, economic, cultural şi spor­tiv cu alte ţări. In expoziţie sînt prezentate cî­­teva produse ale unor mari în­­tîrprliiieri constructoare de ma­şini (Agerpres) i­ Recepţia de la Ambasada Marii Britanii Joi seara, dl. Dermot Francis Mac Dermot, trimis extraordinar şi ministru plenipotenţiar al Marii Britanii, a oferit o recepţie cu pri­lejul sărbătorii naţionale a Marii Britanii, ziua naşterii Majestăţii Sale Regina Elisabeta a II-a. La recepţie au participat tova­răşii : Chivu Stoica, Emil Bodnă­raş, Al. Moghioroş, L. Sălăjan, Gr. Preoteasa, M. Florescu, M. Ralea, T. Rudenko, acad. Victor Eftimiu, ofiţeri superiori ai For­ţelor Armate ale R.F.R., funcţio­nari superiori ai Ministerului­­Afa­cerilor Externe şi ai M.C.E. Festivitatea decernării premiilor In sala Teatrului Tineretului a avut loc joi seara festivitatea decernării premiilor participan­ţilor la Decada dramaturgiei ori­ginale organizată de Ministerul Culturii între 20-30 mai 1956 în Capitală. Au participat reprezentanţi ai Ministerului Culturii, numeroşi actori şi alţi oameni de teatru, fruntaşi ai vieţii culturale şi ar­tistice. Cuvîntul de deschidere a fost rostit de tov. Paul Cornea, direc­tor general adjunct în Ministerul Culturii. Artista poporului Lucia Sturza Bulandra, a dat citire listei tea­trelor, actorilor, regizorilor şi pictorilor scenografi premiaţi. Premiul I a fost acordat colec­tivului Teatrului de Stat din Ga­laţi pentru spectacolul „Prelu­diu“ de Ana Novac şi colectivu­lui Teatrului de Stat din Oradea, secţia maghiară, pentru piesa „Citadela sfărîmată“ de Horia Lovinescu. Premiul 2 a fost obţinut de co­lectivul Teatrului Naţional din Iaşi pentru spectacolul „Horia" de Mihail Davidoglu. Premiul 3 au primit colectivul Teatrului de Stat din Oradea secţia română, pentru spectacolul „Inima noastră“ de Valeriu Luca, colectivul Teatrului de Stat din Baia Mare, secţia ma­­ ghiară, pentru spectacolul „Mie obişnuite“ de Földes Maria şi co­lectivul Teatrului de Stat din Baia Mare secţia romînă pentru piesa „Ultima oră“ de Mihail Sebastian. In afară de aceste premii au mai fost acordate un premiu ono­rific Teatrului Secuesc de Stat din Tg. Mureş şi o menţiune ono­rifică colectivului Teatrului de Stat din Turda. Premiul 1 individual pentru re­gie a fost acordat regizorilor dr. Grof. László de la Teatrul de Stat din Oradea secţia maghiară şi Crin Teodorescu de la Teatrul de Stat din Galaţi. Premiul 2 a obţinut regizorul Harag György de la Teatrul de Stat din Baia Mare secţia maghiară, iar Pre­miul 3 regizorii Mihai Dimiu de la Teatrul de Stat Baia Mare sec­ţia romînă şi Corneliu Zdrehuş de la Teatrul de Stat din Oradea secţia romînă. Pentru scenografie a primit Premiul 2 Al. Olian de la Tea­trul de Stat din Piteşti, iar Pre­miul 3 Elena Forţu de la Teatrul Naţional din Iaşi. Premiul 1 pentru intepretare a fost acordat artiştilor Cristina Tacoi de la Teatrul de Stat din Oradea secţia romînă şi Dukasz Anna de la Teatrul de Stat din Oradea, secţia maghiară. Pre­miul 2 au primit actorii Coca Andronescu, Gh. Leahu şi Ion Lascăr, iar Premiul 3 Eugenia Petrescu, Orosz Luj­za, Gh. Popo­vici, Maud Mary, Iomna Caragiu şi alţii. (Agerpres) VIZITA PRIN ŢARĂ A DELEGAŢIEI PARLAMENTARILOR SOVIETICI IAŞI (prin telefon, de la cores­pondentul nostru). Cu mult înainte de sosirea a­­vioanelor ce aduceau în bătrîna cetate a Iaşului pe membrii de­legaţiei Sovietului Suprem al U.R.S.S., aeroportul şi străzile pe întregul parcurs pînă la piaţa Re­publicii, erau pline cu oameni ai muncii, elevi, studenţi şi profe­sori. Atmosfera sărbătorească domnea în întregul oraş. La ora 10 din avioane coboară mem­brii delegaţiei. Ei sînt întîmpinaţi de către tovarăşul Gheorghiu Du­mitru, primul secretar al comite­tului regional de partid, tovarăşul Nistor Constantin preşedintele sfatului popular regional, Cracea Vasile, prim secretar al comite­tului orăşenesc de partid, Iliescu Octav preşedintele sfatului popu­lar al oraşului, deputaţi ai Marii Adunări Naţionale şi reprezen­tanţi ai oamenilor muncii din oraş. Pe străzile oraşului delegaţia este primită cu ovaţii. In cinstea sosirii delegaţiei Sovietului Su­prem al U.R.S.S. în piaţa Unirii a avut loc un mare miting. La tribună delegaţii sovietici au ajuns cu braţele încărcate cu flori şi purtînd cravatele roşii dăruite cu drag de pionieri. In cadrul mitingului a luat cuvîntul tova­răşul Iliescu Octav, preşedintele sfatului popular al oraşului. A ur­mat apoi cuvîntul tovarăşei Vera Rincinovna Boianova, membru în Prezidiul Sovietului Suprem al U.R.S.S., şi tovarăşului Aleksandr Filipovici Diordiţa,­ vice­preşe­dinte al Consiliului de Miniştri al R.S.S. Moldoveneşti. Coloana de maşini s-a îndrep­tat apoi spre universitatea „A. I. Cuza“. Oaspeţii sunt întîmpinaţi cu căldură de profesori şi stu­denţi. Solii poporului sovietic au aflat că această Universitate a fost creeată în anul 1860 şi că funcţionează cu 6 facultăţi, în­zestrate cu tot ceea ce le este necesar studenţilor pentru însuşi­rea unor bogate cunoştinţe. După vizitarea unor monumen­te istorice şi de artă din oraşul Iaşi printre care Biserica „Trei Ierarhi“, Palatul Culturii şi alte­le, delegaţia parlamentară sovie­tică a vizitat fabrica de antibio­tice. Primirea entuziastă, atenţia cu care fiecare muncitor, tehnici­an şi inginer au dat lămuririle necesare, ordinea şi disciplina ce domneşte aici, au produs o deo­sebită impresie oaspeţilor. Oas­peţii au aflat cu bucurie că în noaptea de 31 mai, fabrica a reu­şit să elaboreze cea de a 111-a şarjă de penicilină din care vor fi fabricate atît flacoane de peni­cilină cristalizată, cît şi deriva­tele ei. Prin cuvîntul tovarăşului Ion Rotaru, directorul fabricii, mun­citorii fabricii au mulţumit oame­­nilor­ sovietici, pentru ajutorul multilateral acordat ţării noastre. Printre altele s-a arătat că chiar acum cîteva zile s-a primit din Uniunea Sovietică documentaţia cu privire la creearea unei noi secţii în care să fie fabricate streptomicina, auromicina şi vi­tamina B. 12. Vizitarea monumentelor eroilor români şi sovietici căzuţi în luptă comună pentru eliberarea Iaşului de sub fascism — unde au fost depuse coroane de flori — pre­cum şi a altor locuri din oraş a durat pînă către seară, cînd Fi­larmonica de Stat „Moldova“, a prezentat în cinstea delegaţiei sovietice un concert dirijat de Achim Stoia, laureat al Premiului de Stat şi George Pascu. Vizita delegaţiei sovietice la fabrica de mobili „Simo Gheza“ din Tîrgul Mureş.

Next