Scînteia Tineretului, iunie 1956 (Anul 11, nr. 2202-2227)
1956-06-01 / nr. 2202
CU AVIONUL ŞI CU CĂLUŞEII O călătorie vijelioasă cu avionul sau cu căluşeii produce copiilor bucurii neasemuite. Şi copiilor trebuie să le dăruim numai bucurii şi fericire. CITIŢI IN PAPINA III-a, MATERIALE TNCHINATE ZILEI INTERNAŢIONALE__A COPILULUI. Din primele zile Nu se ştie precis nici pini in ziua de azi, cine a adus vestea că in comuna Spanţov se face gospodărie colectivă. Mecanizatorii de la S.M.T. Ulmeni-Olteniţa s-au bucurat insă din toată inima. Şi cum să nu te bucuri cind vezi cu ochii tăi că săminţa noului, semănată cu trudă şi migală, a crescut şi a început să dea roade ! Trebuie să ştiţi că această simbolică „săminţă“ nouă a fost semănată practic la Spanţov de către mecanizatorii de la S.M.T. Ulmeni. Iată cum s-au petrecut lucrurile. In urmă cu trei ani, cîţiva ţărani muncitori din Spanţov şi-au arat pămîntul cu tractoarele. Mănosul pămint al Bărăganului a dat rod sporit pe ogoarele arate cu tractorul. Acesta a fost de fapt argumentul ce-i ,mai puternic care i-a hotărît pe mai mulţi ţărani muncitori să-şi unească o parte din pămînturi în întovărăşirea agricolă. Cum era şi de aşteptat, ogoarele lucrate în comun au dat roade şi mai îmbelşugate. In primăvara acestui an, întovărăşiţii au dat cu toţii cereri pentru gospodăria colectivă. Alături de ei au mai venit şi alţi ţărani muncitori din sat. Şi la începutul lunii martie, deşi în calendar nu era însemnată nici o sărbătoare oficială, la Spanţov a fost sărbătoare. Au participat bineînţeles şi mecanizatorii. Au fost ciocnite pahare cu vin rubiniu şi mecanizatorii au urat noilor colectivişti mult spor pe drumul belşugului pe care şi l-au ales. — Vom avea noi spor dacă o să puneţi umărul şi voi — le-a spus Mircea Maglaşu, tlnărul preşedinte al noii gospodării, zîmbindu-le cu înţeles. Stanciu Marin, directorul S.M.T.-ului din Ulmeni, stătea cu fruntea rezemată in palmă. De ingindurat ce era nici n-a observat cînd Dumitru Pop, inginerul agronom al S.M.T.-ului, a deschis uşa şi a intrat Înăuntru. — Ce ginduri te frămintă tovarăşe director ? ii Întrebă inginerul agronom. Directorul a tresărit, apoi i-a făcut semn să-şi ia un scaun şi să se aşeze mai aproape. — Mă gîndesc la vorbele lui Maglaşu, preşedintele gospodăriei colective de la Spanţov — şi-a mărturisit el gindurile. — Oamenii au intrat cu Încredere în gospodărie. Vor să-şi facă traiul mai bun şi trebuie să-i ajutăm cum ne pricepem mai bine. — Trebuie să-i ajutăm de la Început cit mai bine. Ei n-au experienţă. De felul cum îşi organizează munca acum la Început, cum se vor obişnui oamenii, va depinde bunul mers al colectivei — şi-a precizat glndurile directorul S.M.T.-ului. A doua zi, Inginerul agronom a plecat la Spanţov. Pe Mircea Maglaşu l-a găsit pe cîmp. Împreună cu tinărul agronom Vasile Tatalici. După ce le-a strins mîna prietenește, inginerul s-a interesat dacă au făcut planul de muncă al gospodăriei pentru campania agricolă de primăvară. — Singuri ne este greu să-l facem. Aşteptăm pe cineva de la raion — i-a mărturisit Maglasu. — Să-l facem Împreună, a spus Dumitru Pop. Și planul de muncă al gospodăriei a fost întocmit cu grijă şi migală, ţinind seama de clima comunei, braţele de muncă etc. Apoi au venit tractoriştii şi planul a devenit lege. Gospodăria colectivă „Vasile Roaită“ din Spanţov a terminat printre primele din raion însămînţările şi acum colectiviştii muncesc cu însufleţire la întreţinerea culturilor. Aşa prevede planul de muncă din campania agricolă de primăvară. Sfecla de zahăr a fost prăşită. Acum a venit la rind praşila porumbului şi plivitul păioaselor. Nu se ştie cum se întîmplă, dar întotdeauna cind se iveşte o greutate în munca tinerei familii de colectivişti, cineva de la S.M.T. e pe aproape. Colectiviştii s-au obişnuit şi ei să ceară ajutorul şi sfatul mecanizatorilor. Numai ce-l vezi pe Maglaşu încălecînd un cal şi nu se opreşte decit la S.M.T. Aşa s-a întimplat şi la sfîrşitul lui aprilie. Bumbacul era planificat să fie semănat mai tirziu, dar pămintul se Încălzise şi după socoteala colectiviştilor putea fi Insămlnţat. Preşedintele s-a gîndit să ceară totuşi sfatul priceputului Inginer agronom. Şi aflaţi că preşedintele a Intilnit pe inginerul agronom In drum spre gospodărie. Au plecat Împreună la cîmp, au admirat tarlaua netedă şi orzul răsărit şi des ca peria, apoi au ajuns la tarlaua destinată bumbacului. Au cercetat pămîntul Îndelung şi inginerul agronom i-a măsurat căldura. — Intr-adevăr, se poate începe insămînţarea bumbacului. Pămîntul s-a încălzit — i-a spus inginerul bucuros. Prietenia şi ajutorul tovărăşesc dintre S.M.T.-Ulmeni şi gospodăria colectivă „Vasile Roaită“ s-a arătat de la Început a fi plină de roade. ANA CARANFIL corespondenta „Scînteii tineretului“ pentru regiunea Bucureşti In contul anului 1961 In luna octombrie 1955 la mina Petrila brigada condusă de Haidu Iuliu, Erou al Muncii Socialiste și-a îndeplinit sarcinile de plan stabilite pentru anul 1959. Anul acesta membrii brigăzii au continuat să muncească cu avînt sporit depăşindu-şi cu regularitate norma de lucru cu 60-100 la sută. In acest fel ei au realizat lună de lună înaintări de peste 50 m.l. In ziua de 29 mai, brigada a sărbătorit o nouă victorie in muncă: îndeplinirea sarcinilor de plan pentru anul 1960. începînd de la această dată minerii din brigada lui Haidu Iuliu lucrează în contul anului 1951. Succesul obţinut se datoreşte unei mai bune organizări a locului de muncă, aplicării metodelor de lucru înaintate, folosirii din plin a capacităţii maşinii de încărcat precum şi a îmbunătăţirii simţitoare a aprovizionării frontului de lucru cu vagonete goale şi cu material lemnos. (Agerpres) Proletari din toata ţările, unift-vA I Organ Central al Uniunii Tineretului Muncitor Deschiderea expoziţiei Trecerea prin Republica Populară Romînă în drum spre U.R.S.S. a preşedintelui Republicii Populare Federative Iugoslavia, tovarăşul losip Broz-Tito în drum spre U.R.S.S., preşedintele Republicii Populare Federative Iugoslavia, tovarăşul losip Broz-Tito, împreună cu soţia şi persoanele care-l însoţesc, Edvard Kardelj — vicepreşedinte al Vece! Executive Federale, Rocea Popovici — secretar de Stat pentru Afacerile Externe, Mlatko Todorovici — membru In Vecea Executivă Federală, Iakov Blazevici — preşedinte al Vece! Executive a R.P. Croaţia şi alţii, au trecut la 31 mai prin Republica Populară Romînă. Ei sunt Însoţiţi de N. P. Firiubin, ambasadorul U.R.S.S. la Belgrad. La gara de frontieră Jimbova, preşedintele R.P.F. Iugoslavia, tovarăşul I. Broz-Tito şi personalităţile iugoslave au fost salutaţi din partea C.C. al P.M.R., Prezidiului Marii Adunări Naţionale şi guvernului Republicii Populare Române de tovarăşii Miron Constantinescu, membru al Biroului Politic al C.C. al P.M.R., primvicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Avram Bunaciu, membru al C.C. al P.M.R., secretar al Prezidiului Marii Adunări Naţionale, Ştefan Cleja, locţiitor al ministrului Afacerilor Externe. Au fost de asemenea de faţă tovarăşii V. Patiiineţ, primul secretar al Comitetului regional P.M.R. Timişoara, preşedintele Comitetului Executiv al Sfatului Popular al Regiunii Timişoara, V. Beldeanu, V. Obradov, membru în Comitetul Regional P.M.R.Timişoara, general locotenent Floca Arhip, comandantul Regiunii militare, precum şi numeroşi oameni ai muncii. In întîmpinarea preşedintelui R.P.F. Iugoslavia, tovarăşul I. Broz-Tito, a fost de asemenea ambasadorul R.P.F. Iugoslavia la Bucureşti N. Vujanovic şi alţi membri ai ambasadei. La Timişoara, Lugoj, Caransebeş, Turnu Severin, Craiova şi în alte staţii, oamenii muncii au salutat cu căldură pe preşedintele I. B. Tito şi pe ceilalţi tovarăşi din conducerea guvernului iugoslav şi a Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia. Staţiile de pe traseu au fost pavoazate cu drapelele de stat ale R.P. Româno şi R.P.F. Iugoslavia. La ora 19:30, trenul special a sosit în gara Bucureşti-Băneasa. Preşedintele Tito şi persoanele care-l însoţesc au fost întîmpinaţi de tovarăşii: Gheorghe Gheorghiu-Dej, Chivu Stoica, Mihail Sadoveanu, Gheorghe Apostol, Emil Bodnăraş, Petre Borilă, Nicolae Ceauşescu, Iosif Chişinevschi, Alexandru Drăghici, Alexandru Moghioroş, Constantin Pîrvulescu, Dumitru Coliu, Leonte Răutu, Leontin Sălăjan, Alexandru Birlădeanu, Simion Bughici, Gheorghe Hosu, Grigore Preoteasa, Constanţa Crăciun, Marcel Popescu, Gherasim Popa, Hie Murgulescu, P. Constantinescu-Iaşi, Constantin Doncea, Mihai Florescu, Gaston Marin, Safer Gh., Diaconescu I., Manea Mănescu, P. Costache, Ralea Mihai, N. Sălăgeanu, Liuba Chişinevschi, T. Iordăchescu, Ghizela Vass, Alexa Augustin, Florian Dănălache, Gluvakov I, Petre Lupu, Sorin Toma, Anton Vlădoiu, V. Cristache, Corel Fulger, Pavel Ştefan, Aneta Marinescu, Melita Apostol, Manole Bodnăraş, V. Dumitrescu, General colonel Teclu Iacob, General Locotenent Tutoveanu Ion şi alţi generali, oameni de ştiinţă, cultură, reprezentanţi ai organizaţiilor de masă, ziarişti români şi străini, numeroşi oameni ai muncii. Au fost de asemenea de faţă ambasadorul U.R.S.S. A. Epişev precum şi membri ai Ambasadei Iugoslave la Bucureşti. Asistenţa a făcut oaspeţilor o călduroasă primire prietenească. După intonarea imnurilor celor două state, preşedintele R.P.F. Iugoslavia, însoţit de preşedintele Consiliului de Miniştri al R.P.R., au trecut în revistă compania de onoare. Un grup de pionieri au oferit oaspeţilor buchete de flori. Preşedintele Tito şi persoanele care-l însoţesc s-au oprit timp de 2 ore la Bucureşti întreţiându-se cu conducătorii partidului şi al guvernului într-o atmosferă de caldă şi cordială prietenie. Tovarăşii Miron Constantinescu, Avram Bunaciu, Ştefan Cleja şi şeful protocolului M.A.E., Caius Franţescu, au însoţit pe preşedintele I. B. Tito şi celelalte personalităţi iugoslave pînă la frontiera U.R.S.S. Tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dej intimpină In gara Bucureşti-Băneasa pt tovarăşul losip Broz-Tito tovarăşul losip Broz-Tito „Republica Populară Romînă pe drumul construirii socialismului Joi la amiază a avut loc In sala din b-dul Magheru nr. 21, deschirlprpa AYnn^itipl pAntih1i/»a Dinu-—-- —j- »* -- ------ - -r — Iară Romînă pe drumul construirii socialismului“, organizată de Societatea pentru răspîndirea ştiinţei şi culturii. La deschiderea expoziţiei au luat parte tovarăşii: Gh. Apostol, I. Chişinevschi, Chivu Stoica, Gh. Gheorghiu-Dej, C. Pîrvulescu, L. Răutu, L. Sălăjan, membri ai C.C. al P.M.R., membri ai guvernului, conducători ai organizaţiilor de masă, ai instituţiilor centrale, reprezentanţi ai presei române şi străine. Au participat şefii unor misiuni diplomatice acreditaţi la Bucureşti şi alţi membri ai corpului diplomatic. Cuvîntul de deschidere a expoziţiei a fost rostit de tov. Al. Birlădeanu, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri. Această expoziţie — a spus vorbitorul — redă prin mostre şi imagini unele realizări măreţe ale oamenilor muncii din ţara noastră In cursul ultimilor opt ani. In această perioadă istorică scurtă, de cînd principalele mijloace de producţie au intrat în stăpînirea celor ce muncesc ca bunuri ale întregului popor — ţara noastră şi-a schimbat radical înfăţişarea, transformîndu-se dintr-o ţară agrară din cele mai înapoiate, într-o ţară industrialagrară înaintată. Exponatele prezentate aici oglindesc realizări, în special în ramurile economice nou create. Fiecare dintre acestea reprezintă o victorie a oamenilor muncii. Ele sînt o izbîndă a clasei muncitoare pe calea realizării sarcinilor planurilor noastre economice şi în primul rînd a dezvoltării industriei. Expoziţia oglindeşte de asemenea înfăptuiri din sectorul socialist al agriculturii şi sprijinul dat producţiei individuale a ţărănimii muncitoare. Asigurarea bazei tehnico-materiale a agriculturii a creat premizele înaintării într-un ritm mai rapid pe calea transformării socialiste a agriculturii. Ca urmare a succeselor obţinute în toate ramurile economiei naţionale, a crescut nivelul de trai material şi cultural al oamenilor muncii de la oraşe şi sate. In perioada 1948-1955 l-au cheltuit peste 32 miliarde lei pentru Invăţămlnt, asistenţă medicală, pentru dezvoltarea artei şi culturii. Expoziţia Înfăţişează de asemenea multiplele legături ale R.P.R. cu ţările din întreaga lume pe tărîm politic, economic, cultural şi sportiv. In încheiere, tov. Al. Bîrlădeanu a spus: Fie ca miile de oameni ai muncii care vor vizita această expoziţie şi o vor părăsi cu am justificat sentiment de mîndrie faţă de realizările lor proprii, ale tovarăşilor lor de muncă cunoscuţi şi necunoscuţi de pe întinsul ţării să găsească în aceastră trecere în revistă a succeselor de plnă azi, un nou imbold pentru realizarea sarcinilor ce le avem de Îndeplinit în cel de al doilea plan cincinal, aşa cum au fost ele indicate în Hotărîrea Congresului al II-lea al P.M.R. şi un Izvor de noi puteri în lupta noastră pentru pace şi bunăstare. Asistenţa a vizitat apoi expoziţia. Primele săli sunt consacrate realizărilor din domeniul industriei. Panouri cu fotografii şi grafice înfăţişează creşterea producţiei, dezvoltarea şi utilarea modernă a unora din marile întreprinderi ale industriei noastre grele. Sunt expuse machete ale întreprinderilor şi ale unor produse ale industriei grele. O hartă a R.P.R. înfăţişează prin puncte luminoase centrele industriale din ţara noastră. O sală a expoziţiei prezintă realizările industriei producătoare de utilaj minier şi petrolifer, industriei chimice, construcţiilor de maşini, de utilaj electric şi electrotehnic. Sălile de la parterul expoziţiei sunt consacrate agriculturii. Pot fi văzute tipuri de tractoare fabricate de uzinele „Ernst Thälmann“. In continuare, standurile prezintă realizări ale industriilor uşoară şi alimentară. Sunt expuse produse ale întreprinderilor electrotehnice, de textile, confecţii, încălţăminte, sticlărie etc. Două săli ilustrează atenţia care se acordă construirii de noi locuinţe pentru oamenii muncii. In sălile următoare se prezintă realizările dobîndite în ultimii ani în domeniul învăţămîntului, artei şi ştiinţei. Ultima sală înfăţişează multiplele legături ale R.P.R. pe tărîm politic, economic, cultural şi sportiv cu alte ţări. In expoziţie sînt prezentate cîteva produse ale unor mari întîrprliiieri constructoare de maşini (Agerpres) i Recepţia de la Ambasada Marii Britanii Joi seara, dl. Dermot Francis Mac Dermot, trimis extraordinar şi ministru plenipotenţiar al Marii Britanii, a oferit o recepţie cu prilejul sărbătorii naţionale a Marii Britanii, ziua naşterii Majestăţii Sale Regina Elisabeta a II-a. La recepţie au participat tovarăşii : Chivu Stoica, Emil Bodnăraş, Al. Moghioroş, L. Sălăjan, Gr. Preoteasa, M. Florescu, M. Ralea, T. Rudenko, acad. Victor Eftimiu, ofiţeri superiori ai Forţelor Armate ale R.F.R., funcţionari superiori ai MinisteruluiAfacerilor Externe şi ai M.C.E. Festivitatea decernării premiilor In sala Teatrului Tineretului a avut loc joi seara festivitatea decernării premiilor participanţilor la Decada dramaturgiei originale organizată de Ministerul Culturii între 20-30 mai 1956 în Capitală. Au participat reprezentanţi ai Ministerului Culturii, numeroşi actori şi alţi oameni de teatru, fruntaşi ai vieţii culturale şi artistice. Cuvîntul de deschidere a fost rostit de tov. Paul Cornea, director general adjunct în Ministerul Culturii. Artista poporului Lucia Sturza Bulandra, a dat citire listei teatrelor, actorilor, regizorilor şi pictorilor scenografi premiaţi. Premiul I a fost acordat colectivului Teatrului de Stat din Galaţi pentru spectacolul „Preludiu“ de Ana Novac şi colectivului Teatrului de Stat din Oradea, secţia maghiară, pentru piesa „Citadela sfărîmată“ de Horia Lovinescu. Premiul 2 a fost obţinut de colectivul Teatrului Naţional din Iaşi pentru spectacolul „Horia" de Mihail Davidoglu. Premiul 3 au primit colectivul Teatrului de Stat din Oradea secţia română, pentru spectacolul „Inima noastră“ de Valeriu Luca, colectivul Teatrului de Stat din Baia Mare, secţia ma ghiară, pentru spectacolul „Mie obişnuite“ de Földes Maria şi colectivul Teatrului de Stat din Baia Mare secţia romînă pentru piesa „Ultima oră“ de Mihail Sebastian. In afară de aceste premii au mai fost acordate un premiu onorific Teatrului Secuesc de Stat din Tg. Mureş şi o menţiune onorifică colectivului Teatrului de Stat din Turda. Premiul 1 individual pentru regie a fost acordat regizorilor dr. Grof. László de la Teatrul de Stat din Oradea secţia maghiară şi Crin Teodorescu de la Teatrul de Stat din Galaţi. Premiul 2 a obţinut regizorul Harag György de la Teatrul de Stat din Baia Mare secţia maghiară, iar Premiul 3 regizorii Mihai Dimiu de la Teatrul de Stat Baia Mare secţia romînă şi Corneliu Zdrehuş de la Teatrul de Stat din Oradea secţia romînă. Pentru scenografie a primit Premiul 2 Al. Olian de la Teatrul de Stat din Piteşti, iar Premiul 3 Elena Forţu de la Teatrul Naţional din Iaşi. Premiul 1 pentru intepretare a fost acordat artiştilor Cristina Tacoi de la Teatrul de Stat din Oradea secţia romînă şi Dukasz Anna de la Teatrul de Stat din Oradea, secţia maghiară. Premiul 2 au primit actorii Coca Andronescu, Gh. Leahu şi Ion Lascăr, iar Premiul 3 Eugenia Petrescu, Orosz Lujza, Gh. Popovici, Maud Mary, Iomna Caragiu şi alţii. (Agerpres) VIZITA PRIN ŢARĂ A DELEGAŢIEI PARLAMENTARILOR SOVIETICI IAŞI (prin telefon, de la corespondentul nostru). Cu mult înainte de sosirea avioanelor ce aduceau în bătrîna cetate a Iaşului pe membrii delegaţiei Sovietului Suprem al U.R.S.S., aeroportul şi străzile pe întregul parcurs pînă la piaţa Republicii, erau pline cu oameni ai muncii, elevi, studenţi şi profesori. Atmosfera sărbătorească domnea în întregul oraş. La ora 10 din avioane coboară membrii delegaţiei. Ei sînt întîmpinaţi de către tovarăşul Gheorghiu Dumitru, primul secretar al comitetului regional de partid, tovarăşul Nistor Constantin preşedintele sfatului popular regional, Cracea Vasile, prim secretar al comitetului orăşenesc de partid, Iliescu Octav preşedintele sfatului popular al oraşului, deputaţi ai Marii Adunări Naţionale şi reprezentanţi ai oamenilor muncii din oraş. Pe străzile oraşului delegaţia este primită cu ovaţii. In cinstea sosirii delegaţiei Sovietului Suprem al U.R.S.S. în piaţa Unirii a avut loc un mare miting. La tribună delegaţii sovietici au ajuns cu braţele încărcate cu flori şi purtînd cravatele roşii dăruite cu drag de pionieri. In cadrul mitingului a luat cuvîntul tovarăşul Iliescu Octav, preşedintele sfatului popular al oraşului. A urmat apoi cuvîntul tovarăşei Vera Rincinovna Boianova, membru în Prezidiul Sovietului Suprem al U.R.S.S., şi tovarăşului Aleksandr Filipovici Diordiţa, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al R.S.S. Moldoveneşti. Coloana de maşini s-a îndreptat apoi spre universitatea „A. I. Cuza“. Oaspeţii sunt întîmpinaţi cu căldură de profesori şi studenţi. Solii poporului sovietic au aflat că această Universitate a fost creeată în anul 1860 şi că funcţionează cu 6 facultăţi, înzestrate cu tot ceea ce le este necesar studenţilor pentru însuşirea unor bogate cunoştinţe. După vizitarea unor monumente istorice şi de artă din oraşul Iaşi printre care Biserica „Trei Ierarhi“, Palatul Culturii şi altele, delegaţia parlamentară sovietică a vizitat fabrica de antibiotice. Primirea entuziastă, atenţia cu care fiecare muncitor, tehnician şi inginer au dat lămuririle necesare, ordinea şi disciplina ce domneşte aici, au produs o deosebită impresie oaspeţilor. Oaspeţii au aflat cu bucurie că în noaptea de 31 mai, fabrica a reuşit să elaboreze cea de a 111-a şarjă de penicilină din care vor fi fabricate atît flacoane de penicilină cristalizată, cît şi derivatele ei. Prin cuvîntul tovarăşului Ion Rotaru, directorul fabricii, muncitorii fabricii au mulţumit oamenilor sovietici, pentru ajutorul multilateral acordat ţării noastre. Printre altele s-a arătat că chiar acum cîteva zile s-a primit din Uniunea Sovietică documentaţia cu privire la creearea unei noi secţii în care să fie fabricate streptomicina, auromicina şi vitamina B. 12. Vizitarea monumentelor eroilor români şi sovietici căzuţi în luptă comună pentru eliberarea Iaşului de sub fascism — unde au fost depuse coroane de flori — precum şi a altor locuri din oraş a durat pînă către seară, cînd Filarmonica de Stat „Moldova“, a prezentat în cinstea delegaţiei sovietice un concert dirijat de Achim Stoia, laureat al Premiului de Stat şi George Pascu. Vizita delegaţiei sovietice la fabrica de mobili „Simo Gheza“ din Tîrgul Mureş.