Scînteia Tineretului, iunie 1956 (Anul 11, nr. 2202-2227)

1956-06-10 / nr. 2210

Se apropie Congresul U. T.M. n comuna Hîn­­tești, raionul Suceava, a a­­vut Ioc de cu­­rînd o adu­nare generală U. T. M. mai pufin obișnuită. Utemiștii s-au adunat să dis­cute cum vor întîmpina cu Congresul U.T.M. — De la noi se așteaptă fapte, nu vorbe — le-a arătat Burda P. Constantin, membru in comitetul U.T.M. pe comu­nă. Ce putem face ? Iată, pe şantierul naţional al tineretu­lui de la Bicaz sunt necesare forţele noastre. Eu am mai lucrat pe şantier... Şi în cu­vinte obişnuite, dar Înflăcă­rate, Burda P. Constantin a început să le vorbească tineri­lor despre viața aspră, dar minunată, de pe șantier, de­spre apelul Comitetului Cen­tre­. — Cine vrea să se Înscrie? Eu mă Înscriu primul. După Burda­n. Constantin s-au în­scris pe liste Damian Alexan­dru, Hulea Mihai, Cărăbuș Gheorghe și alții. In total 12 utemiști. Acesta nu este singurul exemplu în stare să ilustreze entuziasmul cu care utemiştii întimpină Congresul lor. Pe tot cuprinsul patriei noastre, acolo unde muncesc utemiştii în mine şi In şcoli, in uzine şi pe ogoare, se nasc noi ini­ţiative, noi rezultate se adaugă celor de pină acum. La uzinele „23 August" din Bucureşti — ne scrie un co­respondent — dezbaterile pe marginea proiectului Statutu­lui modificat al U.T.M. au sus­citat noi angajamente din partea utemiştilor. Astfel ute­­mista Dobre Elena, sudorită în atelierul de tinichigerie, s-a angajat ca in cinstea Congre­sului U.T.M. să termine de su­dat rezervoarele pentru frînele de vagoane cu 5 zile înainte de termen. Utemistul Para­­schiv loan, strungar la hala III,­­s-a angajat să termine lu­crările programate pentru ma­­­şina sa cu 3 zile Înainte de termen. Şi lista utemiştilor de la „23 August“ care doresc să facă ceva deosebit In cinstea Congresului U.T.M. continuă. In cetatea oţelului, la Re­şiţa, utemiştii au hotărît să strîngă cantităţi însemnate de fier vechi. Organizaţia de bază U.T.M. de la centrala electrică şi-a propus să mobi­lizeze tineretul pentru a strîn­­ge 17.000 kg. fier vechi, cea de la fabrica de motoare elec­trice 14.000 kg., cea de la forje peste 10.000 kg. Acțiunea a în­ceput cu succes. Organizația de bază de la întreprinderea carboniferă din Caransebeş a lansat o chemare la Întrecere către toate orga­nizaţiile de bază din întreprin­derile şi unităţi­le industriale din raion. Obiectivele se re­feră la depăşirea planului de producţie în cantitate şi cali­tate, la economii şi întărirea disciplinei in producţie. Che­marea la întrecere a fost pri­mită cu mult entuziasm şi bă­tălia a început. In preajma Congresului U.T M. se va de­cide cine va ciştiga titlul de organizaţie fruntaşă pe raion. Comitetul U.T.M. de la fa­cultatea de filologie din cadrul Universităţii C. I. Parhon a chemat pe toţi utemiştii ca In timpul vacanţei de vară să participe la munca de con­strucţie socialistă a ţării pe unul din şantierele tineretu­lui. In brigada pe facultate au şi cerut să fie înscrişi o serie de studenţi fruntaşi. Un viu interes a stîrnit ini­ţiativa tinerilor de la uzinele „Tudor Vladimirescu" din Bu­cureşti, privitoare la buna or­ganizare a locului de muncă, la curăţenie şi atitudine civi­lizată in producţie. Le-au răs­puns pină acum tinerii de la uzinele „Ernst Thälmann“ din oraşul Stalin, de la atelierele C.F.R. „Die Pintilie“ Iaşi, de la „Muncitorul Liber“ Bacău, şi din alte locuri. E aproape imposibil să cu­prinzi în cîteva rinduri toate planurile îndrăzneţe ale ute­miştilor. Ar trebui să vorbeşti şi de felul în care este folosită experienţa lui Năstase Mitroi de la fabrica „Mátyás Rácosi", de felul în care este aplicată iniţiativa tinerilor ţărani mun­citori de la Armăşeşti. De aceea ţi se pare cu atît mai straniu cînd nimereşti in­tr-o organizaţie de bază unde totul se desfăşoară lin, unde nu se simte apropierea Con­gresului U.T.M. Un asemenea sentiment încerci vizitînd în­treprinderea poligrafică nr. 2 din Capitală. Nu s-ar putea spune că aici utemiştii nu ob­ţin rezultate frumoase in pro­ducţie. Dimpotrivă. Sunt tineri capabili, care dau produse de calitate, care se îngrijesc de ridicarea calificării lor profe­sionale. In diferite etape ale întrecerii socialiste s-au dis­tins ca fruntaşi în producţie numeroşi utemişti, printre care Manea Alexandru, Suciu Geor­­geta şi alţii. Aceştia sunt frun­taşi in producţie şi acum. Dar comitetul organizaţiei de bază n-a ştiut să folosească apro­pierea Congresului. „Da —■ re­cunosc membrii comitetului U.T.M. — ar fi trebuit să ne facem un plan de acţiune in vederea ntîmpinării Congre­sului U.T.M., dar... n-am pri­mit sarcină de la raion“. Ca şi cum totul s-ar putea rezuma la un plan şi de primirea sau nu a unei sarcini de la raion. Nu este vorba doar de un plan, ci de lipsa iniţiativei comite­tului U.T.M., precum şi de lipsa de preocupare de a sti­mula iniţiativa utemiştilor, de a lua in consideraţie propune­rile lor. Cam acelaşi lucru s-ar putea spune şi in urma unei vizite prin organizaţiile de bază din oraşul Mediaş. Nu se simte apropierea Congresului U.T M. Chiar dacă există unele ini­ţiative — de pildă în organiza­ţia de la „Vitrometan“—comi­tetul orăşenesc U.T.M. se com­place într-o stare de lincezea­­lă, nu foloseşte apropierea Congresului pentru îmbunătă­ţirea muncii in unele organi­zaţii, nu popularizează şi nu extinde iniţiativele existente. Ne mai desparte puţină vreme pină la Congresul U.T.M. Fiecare zi care a mai rămas va trebui folosită pentru ridicarea nive­lului muncii de organizaţie, pentru mărirea contribuţiei ti­neretului în producţie, pentru o mai bogată activitate cultu­rală şi sportivă. In aceste zile care au mai rămas pina la Congres va trebui să înceapă culegerea roadelor obţinute în urma angajamentelor utemisti­­lor. Este timpul să incepem să raportăm concret : aceasta am făcut noi în întîmpinarea Congresului U.T.M., astfel ca delegaţii să poată raporta par­tidului — de la tribuna Con­gresului — rezultatele tot mai însemnate obţinute de organi­zaţiile U.T.M. în marea bătă­lie a întregului nostru popor pentru înfăptuirea prevederilor celui de al II-lea plan cinci­nal. „Scînteia tineretului"1 ASPECT DE LA EXPOZIȚIE Proletari din toata tarile, unifi-vă ! Organ Central al Uniunii Tineretului Muncitor Anul XII, Seria II-a, Nr. 2210 4 PAGINI - 20 BANI duminică 10 iunie 1956 Alături de ceilalţi muncitori fruntaşi de la fabrica „Clement Gottwald“ din Capitală se află şi tinerii Selim Enzer şi Schuster Marin. Iată-i în fotografie pe cei doi tineri lucrînd la bobi­narea grupu­lui unui generator. Foto: AGERPRES Pe lotul de porumb al tineretului Ajutorul vîrstnicilor Zilele trecute, la Cilibia­­ plouat. A fost prima ploaie pu­ternică în decurs de aproape o lună, cit a trecut de la termi­narea insămînţării porumbului pe lotul de 34 hectare luat sub pa­tronaj de organizaţia de bază U.T.M. din secţia de centru a gospodăriei de stat. Nu s-au pe­trecut, în acest timp, lucruri ex­­traordinare, totuşi grija utemiş­tilor şi a tinerilor pentru porum­bul „lor“ a ieşit la iveală în re­petate rinduri, cu diferite prile­juri. Grija aceasta de zi cu zi a făcut să sporească şi interesul ce­lor vîrstnici faţă de situaţia de pe lotul tineretului. Însuşi tova­răşul Mitrea, directorul gospodă­riei, nu uită să se intereseze din cînd in cînd de mersul lucrări­lor, de nevoile care se ivesc. Nu mai vorbim de inginerul Muşat, şeful secţiei de centru, cu care utemiştii se sfătuiesc neîncetat şi cu ajutorul căruia lichidează toa­te greutăţile pe care le întimpi­nă. De altfel e şi normal, tineri şi vîrstnici, toţi lucrătorii gospo­dăriei au acelaşi ţel — obţinerea unei recolte bogate pe toată su­prafaţa cultivată cu porumb. Cum tineretul işi propune reali­zarea unei producţii superioare pe tarlaua luată sub patronaj e imposibil ca vîrstnicii, cu expe­rienţa şi priceperea lor, să nu le dea un ajutor preţios. Cu cîtva timp în urmă, mais­trul de cultură Constantin Băn­_: 1 - 1.»»»nim­it! Af(TonÎTot!«! A O uid, o cvi vioi ui viftu.ui.mm­i bază U.T.M., controlînd tarlaua — cum face aproape zilnic — a observat pe o suprafaţă destul de întinsă, vreo opt hectare, a­­pariţia ■ unui duşman periculos al porumbului: gindacul tani­mecus — răţuşca. Acest gîrrdac poate distruge complect porumbul în locul în care a apărut şi se întinde­ cu repeziciune, atacind şi distrugînd in continuare porum­bul de pe suprafeţele din jur. Nu era­­nici un moment de pierdut. A alergat la inginerul Muşat şi i-a cerut ajutorul. In grabă a fost adus hexacloran de la baza de aprovizionare şi s-a organizat munca de răspîndire a lui pe ogor. ■ A venit apoi timpul primei praşile, mai de­vreme de cum era prevăzut. Deşi însămînţarea a fost întîrziată, executarea ei la un nivel superior, cu sămînţă de calitate şi intr-un teren bine pregătit, precum şi timpul priel­nic care a urmat au făcut ca porumbul să crească rapid. Şi la praşilă s a făcut simţit ajutorul unor vîrstnici. E drept că un agregat a fost deservit de tineri: candidatul de partid Gheorghe Manciu, tractorist, şi utemistul Constantin Ursu, con­ducător de cultivator. Dar cu al doilea agregat — un tractor M.T.Z. cu un cultivator suspen­dat — a lucrat un virstnic, trac­­toristul Ion Ionescu. împreună, cele două agregate au terminat repede lucrarea, astfel că în mai puţin de o săptămînă prima praşilă, executată mecanic şi cu sapele, în urma tractoarelor, a luat sfirşit. ★ După praşilă, porumbul a săl­tat brusc, de parcă tractoarele l-ar fi tras de vîrf. Ploaia care a urmat îi dă acum o nouă vi­goare. Deocamdată, utemiştii au cu ce se mîndri. Spunem deo­camdată, fiindcă succes deplin şi mîndrie justificată se pot do­­bîndi abia la toamnă şi numai dacă nimeni nu-şi va face culcuş din realizările de pină acum. B. CLASICI Succesul expoziţiei R. P. R. pe drumul construirii socialismului Expoziţia „R.P.R. pe drumul construirii socialismului“, organi­zată de S.R.S.C. în sala din b-dul Magheru, a fost vizitată în cele cîteva zile de la deschidere de aproape 40.000 de persoane. Străbătînd expoziţia oprindu-se ,la maşinile şi obiectele prezen­tate, privind schemele şi planşele expuse, vizitatorii au în faţă ima­ginea vie a întregii ţări, unde oa­menii muncii din fabrici şi uzine, de pe şantiere şi ogoare, înscriu zi de zi noi succese pe drumul construirii socialismului. Despre aceste lucruri unii din­tre vizitatori au scris în cartea de impresii a expoziţiei. Printre vizitatorii expoziţiei sunt şi mulţi cetăţeni care se gă­sesc în trecere prin Capitală. Doi dintre aceştia, Vasile Milea şi Silvius Costa din comuna Roth­au­­­sen, raionul Făget, regiunea Ti­mişoara, au scris in cartea de im­presii : „înfăptuirile regimului nostru democrat-popular prezen­tate în cadrul expoziţiei sunt o dovadă a alianţei trainice dintre clasa muncitoare şi ţărănimea muncitoare. Despre cele văzute la expoziţie vom vorbi şi sătenilor noştri pentru ca şi ei să cunoas­că înfăptuirile măreţe realizate de poporul nostru sub conducerea partidului in ultimii 8 ani“. (Agerpres) In aceste zile, cînd in toa­te institutele de învăţămint superior din ţară se desfăşoa­ră bătălia examenelor, un re­dactor al ziarului nostru a în­treprins un raid prin citeva din institutele oraşului Timi­şoara. Iată unele din observa­ţiile culese cu acest prilej. In fata profesorului... Un laborator e linişte deo­camdată. De o parte a mecei se află examinatorii. Profeso­rul Vanghelovici Mihai fu­mează, iar asistenta Vineş Victoria frunzăreşte citeva caiete. În faţa lor trei stu­­denţi — două fete şi un băiat — îşi fac febrili însemnări pe mici foi de hîrtie. Ferestrele sint deschise, zgomotul tram­vaielor pătrunde înăbuşit pină aici, se apropie seara, frumoa­sele seri de vară ale Timişoa­rei. — Aşteptăm de aproape o ju­mătate de oră. In sfirşit, Radu Maria ridică privirea de pe în­semnările ei. î-î — Gata ? — Da. Şi ii întinde profe­sorului foiţe de hirtie scrise mărunt. Mă aplec peste umărul to­varăşului Vanghelovici. Urmă­rim răspunsul scris al studen­tei. — A înţeles materia — îmi explică profesorul. Formulele sunt corect scrise şi acesta e principalul în chimia biologi­că. Poftim, se adresează el studentei — vorbeşte-mi des­pre vitamina A. Lăsind la o parte vorbirea ei afectată, răspunsurile tovarăşei Radu sunt clare și precise. I­n­­trebării suplimentare a profe­sorului — despre hormonii fe­minini — i se răspunde cu exactitate. Tovarăşul Vanghe­lovici se întoarce spre os­is­tenic. — Fişa personală? O con­sultă cu atenţie, arată invitat mire descoperind calificătivele căpătate la lucrările de labo­rator şi un sfirşit se derute pentru calificativul ultim: „foarte bine". Akermann Matilda urmează la răspuns. Mi se şopteşte că e studentă foarte b­ună. Spre confirmare mi se prezintă no­tiţele ei de la curs. Sint in­tr-adevăr bine sistematizate, complecte. Răspunsul oral e insă şovăielnic. Emoţia e evi­dentă. Plin de tn­t, profesorul o ajută să treacă greutatea momentului, . ii prelungeşte durata de gindire, ii pune In­trebări suplimentare. Tncet-in­­cet studenta işi revine, dă răs­punsuri mai coherente, mai lim­pezi. La cererea profesorului prezintă carnetul de clinică. Acesta — întocmit la sugestia catedrei — cuprinde o sinteză făcută de student asupra ca­zurilor: celor mai frecvente in­­tilnite printre■ boltietii. Carne­tul este însoţitorul de fiecare moment al studentului atunci când acesta se află in practica de spital. Toate confirmă adevărul că Akermann este intr-adevăr o studentă con­ştiincioasă, „la zi" cu însuşi­rea materiei. Primeşte califi­cativul in consecinţă... ...Grupa a IV-a a anului 11 de la Facultatea de pediatrie a Institutului medico-farma­ceutic a dat examen la chimie biologică. Problema lui Stern Alfred... Stern Alfred, student în a­­nul I al Facultăţii de chimie de la Institutul politehnic, este — ca de altfel toţi colegii lui — foarte tînăr. Dacă are 16-17 ani. Spre deosebire de ei însă, care cu prilejul sesiu­nii de examene au dovedit o oarecare maturitate de gindire, limpezime în exprimare, o vi­ziune aproximativ largă asu­pra celor studiate, Stern ma­nifestă încă bîlbîieli, confuzii, lipsa unei gindiri de sinteză. Iar faptul că nu se exprimă încă bine în limba romînă nu justifică însuşirea haotică a materiei. La examenul de marxism, Stern a răspuns la trei între­bări. Ca o concluzie genera­lă , studentul s-a pregătit. El a parcurs notiţele luate la curs, a studiat materialul bi­bliografic. Cu toate acestea răspunsurile au fost lipsite de claritate, de o axă vertebrală. Ele au dovedit însuşirea doar groso-modo, a cunoştinţelor, o anumită incapacitate de a lega faptele între ele, reţine­rea de către student a conclu­ziilor şi definiţiilor rupte de logica lor strictă, însuşirea haotică a cuno­ştinţelor s-a vădit în răspunsu­rile lui Stern şi un alt mod : tendinţa de a vorbi despre tot ceea ce citise sau auzise. Ne­­putînd fixa subiectul respec­tiv, studentul aducea în expu­­­nerea sa o sumă de fapte,­­a idei, amănunte—interesante şi utile fără’ îndoială — dar ab­­­­solut de­­prisos în cadrul pro­­­­blemei căreia trebuia să-i­ dea răspuns. Aşa s-a întîmplat de 'pildă atunci cînd a vorbit des­pre importanța pe care o a­­cordau narodnicii eroilor în ‘ desfăşurarea istoriei. In cazul de față nu intere­sează­ calificativul primit de­­ Stern. Mai importantă ni se pare problema lui. In măsura în care Stern — şi implicit profesorii lui — nu-şi dau sea­ma de pericolul însuşirii hao­tice a cunoştinţelor, gîndirea studentului se va dezvolta la întîmplare, ilogic, se va des­­obişnui de a analiza legătura între fenomene. Răspunderea profesorilor e cu atît mai mare cu cît Stern e în plină perioadă de formare, cînd de­prinderile rele pot fi mai uşor înlăturate. Substratul unui „insuficient"...­ Zi de examen cu grupa 126. Studenţii — toţi foarte tineri — umplu culoarul, se plimbă sau stau rezemaţi de pereţi, se string in grup sau dimpo­trivă se izolează, revăd noti­ţele. Zi de examen la geome­trie elementară. In faţa tablei Cotoroianu Ioan încearcă să rezolve pri­ma problemă. A desenat un triunghi, i-a fixat bisectoarele şi înălţimile dar mai departe n-a putut să ducă calculul. Întrebările suplimentare ale profesorului subliniază parcă şi mai mult ignoranţa stu­dentului Emoţia examenului ? Poate. Să-l lăsăm pe Cotoro­ianu să rezolve şi celelalte două întrebări, in timp ce pro­fesorul cercetează caietul de­­probleme al studentului. Geo­metria­­elementară este o ma­terie care nu se poate însuşi decit pe baza unui asiduu exerciţiu. De aceea, fiecare student al anului I de la In­stitutul pedagogic a avut obli-. ' gaţia ca in decursul celor două semestre să rezolve aca­să un număr de 250 de pro­bleme. Cotoroianu a prezen­tat două caiete cu probleme. Curios insă ! Problemele sint numerotate pină la 201. Mai departe, încă două, trei file scrise. Continuăm cu numără­toarea problemelor de acolo de unde s-a oprit studentul. In total. 234. Pentru un observator neini­ţiat in problemele geometriei sezisabilă ar­e numai intenţia studentului de a induce in e­­roare pe profesor. Examinato­rul remarcă insă şi o altă la­tură: aspectul neîngrijit al schiţelor, semn al neutilizării instrumentelor de precizie, calculul uneori greşit etc. Fără îndoială, există o strinsă legătură intre acestea şi lipsa a 16 probleme din caiet: co­pierea in grabă de către Coto­roianu a problemelor din ca­ietul unui coleg „mărinimos". Faptul devine cu atît mai lim­pede cu cit in examenul oral Cotoroianu a dovedit necunoaş­terea unor reguli elementare de geometrie, lipsa de obiş­nuinţă a exerciţiului practic. Incercind să inducă in eroa­re pe profesor, substituind în­suşirii­ temeinice a materiei şmecheria, Cotoroianu și-a fu­rat singur căciula din cap. El a primit — pe bună dreptate — calificativul „insuficient". E­XAMENE... Din nou pe şantier 309090909090909090909090009000­900090909090 GALAŢI (de la corespondentul nostru). — La sediul comitetului raional U.T.M. Focşani a intrat un tînăr care părea a fi grăbit. După ce a salutat pe primii întîl­­niţi a întrebat de primul secre­tar. Un instructor i s-a adresat, dacă vrea să discute și cu altci­neva, sau vrea să vorbească nu­mai cu primul secretar. — Numai cu tovarăşul prim secretar, a fost răspunsul pe care l-a primit. După cîteva cli­pe se afla In biroul primului se­cretar. — Spune tovarăşe care ţi-e necazul? — Eu tovarăşe secretar nu sint din acest raion, dar... sunt ut­emist. Nu am nici o lună de cind am venit acasă. Acum vreau să merg din nou pe şantier. Doresc să mă trimiteţi şi pe mine cu primul lot de brigadieri. In lotul de peste 20 de tineri plecaţi de curînd pe şantierul de reconstrucţie a oraşului Galaţi se află şi utemistul Gheorghe Aif­­tinica din comuna Budeşti, ra­ionul Roman. Răspunsul tinerilor bucureşteni Cei 700 de brigadieri aflaţi pe şantierele tineretului din Capi­­tală au primit simbătă un mijlo­­cul lor noi­­ tovarzşi de muncă. Ei fac parte dintre sutele de ti­neri din Capitala care au răspuns cu entuziasm la Apelul Comitetu­lui Central al Uniunii Tineretului Muncitor de a lucra pe şantierele naţionale şi regionale ale tinere­tului. Printre cei 150 de brigadieri care au plecat sâmbătă pe şantie­rele tineretului din Capitală — şantierele Combinatului de cau­ciuc „Zorile"—Jilava, construcţii de locuinţe muncitoreşti-Floreas­­ca şi la cel de construcţie a nou­lui spital pentru muncitorii uzi­nelor „23 August“ — declarate şantiere regionale ale tineretu­lui — sunt tineri utemişti şi ne­­utemişti din întreprinderile şi co­munele subordonate Bucureştiului. Mulţi dintre ei sunt necalificaţi şi­ vor învăţa aici, după preferin­ţă, alături de constructori, mese­riile de zidar, dulgher, montor­­instalator, fierar-betonist, sudor, împreună cu ei au plecat nume­­roşi tineri calificaţi din între­prinderi, dornici de a lucra pe şantiere. Numeroşi tineri din Capitală au plecat pe şantierul tineretului­­de la Combinatul de cauciuc „Zo­­rile“-Jilava Intîmpinaţi cu dra­goste de Ion Şovăilă, Stan Ş­er­­ban, Ion Popa, Gh. Bifreatii, Ion Rădulescu, Ion Lucian şi alţi vechi brigadieri, fruntaşi îi­ mun­că, tinerii sosiţi s-au încadrat re­pede în viaţa şantierului. Pentru brigadieri se vor termina aici în scurtă vreme locuinţe cu dormi­toare de cite 5-6 paturi. La dis­poziţia lor li se va pune un club, terenuri de sport. Săptămînal vor fi prezentate filme, programe ar­tistice. In curînd se va deschide un alt şantier al tineretului din Ca­pitală — şantierul conductei de apă Arcada-Argeş. (Agerpres) De pe sectoarele şantierului Hidrocentralei „V. I. Lenin“-Bi­­caz a plecat zilele trecute o scri­soare către Oradea, Iată un frag­ment din această scrisoare : , „Către conferinţa regională U.T.M. Oradea Tovarăşi. Ştim că în regiune unii tineri care au fugit de aici, au lansat zvonul că pe şantier nu sunt a­­sigurate condiţii de trai, că nu se câştigă bine, că în general sunt condiţii neprielnice. Noi vrem să arătăm că avem condiţii bune de Viaţă. Pe şantier sunt dormitoare curate, cantină la care­­se ser­veşte masa de 3 ori pe zi, cos­­tînd numai 6,50 pe zi, club cu sală de cinematograf, bibliotecă cu peste 4000 de volume. In tim­­pul liber, facem sport, jucăm vo­, 1 _î t.iu.ii _ t ~ T— ~ «v«.; ICI, lUlUfll 4 1» V.CCCI vc: priă­veşte activitatea în producţie,­­lucrări în sectoare importante, efectuînd excavaţii, turnări de be­ton etc. Prin munca noastră construim aici una dintre cele mai mari hidrocentrale din sud­­estul Europei. Primim salarii po­trivit muncii pe care o depunem. Vrem însă să arătăm că a existat un număr de tineri care au venit şi apoi au plecat de pe şantier. Aceasta nu s-a întîmplat datorită condiţiilor de aici, ci pentru că atunci cînd am fost mobilizaţi de unii activiştii raio­nali din regiunea Oradea, nu ni s-a spus clar ce avem de făcut aici. Astfel, tov. Ganea Aron de la raionul Beiuş, Popa Ioan şi, al­ţii ne-au spus că imediat ce ve-­­ nim pe şantier vom învăţa o me­serie şi că în general acolo unde vom lucra nu sunt greutăţi. A­­ceasta nu este adevărat. Aici sunt greutăţi, dar şi bucurii. Conside­răm că este bine ca celor ce vor adevărul, iar cele întîmplate cu noi să fie analizate în conferin­ţa regională. Dorim din inimă ca delegaţii la conferinţa regională­ să ducă cuvîntul nostru în rîn­dul tinerilor de la sate şi oraşe îndemnîndu-i să vină pe şantie­rul tineretului de la hidrocen­trala „V. I. Lenin“, explicîndu-le limpede, fără promisiuni demago­gice, ce sarcini de onoare îi aş­teaptă aci. CHERTEŞ IOAN, VEREŞ ANDREI, TOLEA ALEXAN­DRU, TIRLA RUSALIN, KEREKES VICTOR, ZLI­­L BUT NISTOR Scrisoare de la Bicaz Pe şantierul Ministerului Să­nătăţii — şan­tier al tineretu­lui — din Bucu­reşti, munca e în toi. Tinerii brigadieri dau pri­mele „asalturi", lucrînd la ni­velarea solului, pe locul unde se vor înălţa în curînd spita­lul şi policlinica uzinelor „23 August“. In fotografie : ing. Cristescu Smaranda, utemistă, explică planul lucrărilor echipei de brigadieri fruntaşi compusă din: Popa Alex., Bărgăneanu Elena şi Răduţ Alex. Foto: EUGEN CSIKOS

Next