Scînteia Tineretului, noiembrie 1956 (Anul 11, nr. 2331-2355)

1956-11-01 / nr. 2331

La începutul lunii octombrie, într-unul din vechile oraşe din răsăritul Franţei, la Strasbourg, în localul celebrei universităţi, a avut loc cea de a IV-a sesiune a Asociaţiei de Psihologie ştiinţifi­că de limbă franceză. Au partici­pat oameni de ştiinţă din Franţa, U.R.S.S., Elveţia, Italia, Spania, Anglia, S.U.A., Belgia, Iugosla­via, Danemarca, din ţara noastră şi din alte ţări.­­Printre personalităţile marcan­te ale psihologiei mondiale participante la această sesiune menţionăm numele profesorilor H. Pier­on, B. M. Teplov, J. Pia­­­jet, A. N. Leontiev, Graham Cla­rence, G. Franck şi alţii. Ţara noastră a trimis pentru prima vară la o asemenea sesiune, o delegaţie formată din Conf. univ. J. N. Bălănescu şi semnatarul acestor rinduri. Tematica sesiu­nii a fost axată in jurul te­mei „învăţarea şi reflexele con­diţionate". După cuvintul intro­ductiv in care prof. Pieron a evo­­cat memoria lui I. P. Pavlov şi a subliniat însemnătatea operei a­­cestuia pentru dezvoltarea psiho­logiei ştiinţifice a urmat expu­nerea a 3 referate. Primul referat al Prof. A. FESSARD din Paris şi H. GAST­AUD din Marsilia intitu­lat „Corelaţiile neurofiziologice ale formării reflexelor condiţio­nate“ a dat la iveală un material foarte important privitor, la pra­de conf. univ. Paul Popescu-Neveanu candidat in ştiinţe pedagogice mesele electro-fiziologice care se petrec in creier in procesul con­solidării şi stingerii reflexelor condiţionate. Referatul prof. G. MONTPEL­LIER din Louvain, intitulat „Condiţionare şi învăţare“ a tratat din punctul de vedere al schemei de însuşire a cunoştinţe­lor lucrările acad. Pavlov şi ale succesorilor săi din toate ţările lumii. Cel de al Ill-lea raport susţi­nut de prof. A. N. LEONTIEV din Moscova intitulat „Reflexe condiţionate, învăţare şi con­ştiinţă" a stîrnit în cadrul dez­baterilor vii discuţii. Prof. Leon­tiev a subliniat faptul că nu este necesar să se conceapă pavlovis­­mul după modele simplificate, obţinute în experimentele făcute pe animate, ci trebuie să se ţină seama de nesfirşita complexitate a lanţurilor şi sistemelor reflexe ierarhizate, care sunt proprii omului. Cred că este interesant de menţionat faptul că in cadrul discuţiilor profesorii J. Pia­net de la Geneva, Fraisse şi Paulus de la Liege s-au declarat in linii generale de acord cu tezele sus­ţinute de prof. Leontiev. In general in cadrul discuţiilor ce s-au purtat după prezentarea acestor 3 referate (in care dele­gaţia noastră şi-a exprimat şi ea punctul de vedere insistînd asu­pra problemelor actuale din psi­hologia pavlovistă, folosindu-se in acest scop de cercetările ori­ginale efectuate in ultimii ani in ţara noastră), s-a subliniat importanţa Învăţăturii despre re­flexe condiţionate pentru psiholo­gie. Chiar dacă au existat unele dezacorduri, pe probleme particu­lare, pe problemele esenţiale ale psihologiei moderne oamenii de ştiinţă prezenţi la această întru­nire au ajuns să manifeste o a­numită comunitate de vederi pe baza învăţăturii pavloviste. După încheierea sesiunii, de­legaţia noastră a vizitat cîteva centre de studii psihologice de la Strasbourg şi Paris printre care laboratorul prof. Viaud din Stras­bourg care continuă studiul tro­pismelor iniţiat aici de celebrul Loeb, laboratorul de psihologie a copiilor condus de prof. Zazza din Paris, laboratorul de psiholo­gie de la Sorbona, Institutul de Orientare profesională al cărui secretar general este D-na Be­­naccy, am luat o serie întreagă de legături cu oamenii de ştiinţă francezi care au manifestat un viu interes faţă de cercetările in psihologie efectuate in ţara­ noastră.­­ Ştiinţa romînească peste hotare La Strasbourg — la sesiunea Asociaţiei de Psihologie Proletari din toate firile, uniti­vul Organ Central al Uniunii Tineretului Muncitor Anul XII, Seria II-a, Nr. 2331 4 PAGINI - 20 BANI Joi 1 noiembrie 1956 CU NOI REALIZĂRI IN MUNCA Fruntaşii uzinei In „Cartea fruntaşilor“ de la uzinele „23 August“ din Capitală au fost înscrise nume noi. Au in­trat în rîndurile fruntaşilor strun­garii Petre Niculescu, Marin Dră­­ghici şi Nicolae Costin din sec­ţia sculărie generală care şi-au îndeplinit cu 4 zile mai devreme angajamentul luat în cinstea zilei de 7 Noiembrie. Harnicii oţelari Gheorghe Stuparu şi Aureliu Popa au reuşit prin buna organizare a lucrului să-şi îndeplinească pla­nul pe luna octombrie cu 8 zile mai devreme. Terminînd încă de la 24 octombrie strunjirea inelelor de reazim pentru 50 de vagoane cisterne, strungarii A. Angelescu şi Ion Costea au devenit fruntaşi în producţie. Nu de mult în „Cartea fruntaşilor“ uzinelor a fost tre­cută şi brigada de tineret condusă de comunistul Ştefan Olteanu care a depăşit cu 23 numărul de cis­terne planificat pentru a fi su­date. Avîntul întrecerii laminatorilor de la uzinele „Republica" este oglindit în graficele de producţie ale sectoarelor. La locul de cinste al fruntaşilor sunt trecuţi lamino­­rii din brigada condusă de Con­stantin Diaconu de la agregatul de 6 toli. Ştefan Cătuneanu şi Ion Popa de la laminorul de 3 ţoli, Ilie Ioniţă şi Tănase Voicu de la sectorul filetal care zilnic îşi de­păşesc sarcinile de plan cu 20—40 la sută. Pe întreaga uzină planul de producţie prevăzut pe perioada 1—28 octombrie a fost depăşit cu 5 la sută. Productivitatea muncii a crescut în aceeaşi perioadă cu 6,5 la sută faţă de indicele plani­ficat. Laminatorii de la uzinele „Republica“ au realizat în cinstea zilei de 7 Noiembrie produse noi printre care ţevi cu trepte pentru troleibusa. (Agerpres) Au realizat planul anual de producţie Uzinele metalurgice „21 Decem­brie“ se numără printre întreprin­derile fruntaşe ale Capitalei, în­deplinind planul anual la produc­­ţia globală încă de la 15 octom­brie, harnicul colectiv al uzinei a realizat zilele acestea şi planul anual la producţia marfă. Preţul de cost pe primele 9 luni ale anu­­lui a fost redus cu aproape 18 la sută, unele produse, ca microme­tre, aparate de desen, şublere şi altele, fabricate în prezent, costă cu 20—40 la sută mai puţin decit cele realizate anul trecut. In cadrul săptămînii record or­ganizată în cinstea zilei de 7 Noiembrie, muncitorii şi tehni­cienii de la această uzină au ob­ţinut realizări însemnate. Planul pe întreaga uzină în această săp­­tămînă a fost depăşit cu 153 la sută. întrecerea între secţii a fost cîştigată şi de data aceasta de colectivul secţiei I mecanică, sec­ţie fruntaşă pe uzină timp de mai multe luni. Exemplul muncitorilor din brigada lui Dumitru Ivan din secţia I, al ajustorului Nicolae Toma, al strungarului Gheorghe Dicu şi al presatoarei Maria Tă­nase, muncitori fruntaşi în între­cerea pe profesii, este urmat de tot mai mulţi muncitori din toate secţiile uzinei. (Agerpres) Lucrările de toamnă în plină desfăşurare CĂREI (de la trimisul nostru). Multe zile de la începutul cam­paniei de toamnă în raionul Că­rei, regiunea Baia Mare, nu s-a putut lucra din cauza secetei ce a uscat pămîntul. La 1 octom­brie acest raion avea doar 8 la sută însămînţat din terenul pla­nificat. îndată ce timpul a fost favorabil, oamenii ogoarelor din raionul Cărei au pornit cu toate forţele la recuperarea timpului pierdut. Astăzi, situaţia din acest raion se înfăţişează altfel. In primul rînd lucrările de recoltare a culturilor de toamnă s-au ter­minat în întregul raion încă în ziua de 21 octombrie. In aceste zile, gospodăriile colective, în­tovărăşirile şi ţăranii mun­citori îşi duc cotele la ba­zele de recepţie din Cărei, Sa­­nislău şi Moftinu Mare. Camioa­ne şi şiruri lungi de căruţe stau mai tot timpul în faţa acestor baze de recepţie, aşteptînd să le vină rîndul la descărcat. Insămîn­­tările se desfăşoară şi ele cu elan. Primii pe raion sînt ţăranii mun­citori din comuna Foeni care au terminat însămîntările încă din ziua de 11 octombrie. Cele 14 gospodării colective şi 30 de în­tovărăşiri din raion au terminat şi ele de curînd însămînţările. In ziua de 20 octombrie au fost complect însâmînţate ogoa­rele în Tiream, Urziceni, Cărei, Andrid şi alte comune. Pînă azi 98 la sută din tarlalele raionului se află însămînţate. O contribu­ţie de seamă la grăbirea termi­nării lucrărilor de toamnă au adus-o şi cei 9.000 de tineri din raion. La Dindeşti, de pildă, ime­diat ce timpul a fost favorabil, utemiştii au mers din casă in casă mobilizînd pe ţăranii mun­citori la însămînţarea grabnică a pămîntului. Utemiştii din gospo­dăria colectivă Petreşti într-o a­­dunare generală au dezbătut toate problemele campaniei de toamnă, reuşind astfel să dea un ajutor de preţ la încheierea cu succes a campaniei. Deosebit de preţios a fost ajutorul dat de me­canizatorii de la S.M.T. Cărei, în mare parte tineri. In cinstea zilei de 7 Noiem­brie, la 23 octombrie sta­ţiunea şi-a îndeplinit în în­tregime planul anual cîştigînd drapelul de „Staţiune fruntaşă pe regiune". Brigada a patra, con­dusă de utemistul Vasile Craşai, şi-a realizat planul campaniei de toamnă pînă acum în proporţie de 118 la sută; brigada a doua, condusă de utemistul Ştefan Jem­­pli, cu 108 la su­tă, iar brigada a treia, condusă de Ştefan Mü­ler, membru al comitetului re­gional U.T.M., cu 101 la sută. Mecanizatorii de la S.M.T. Cărei a-au angajat să execute in a­­ceastă campanie cu 2000 de han­­tri peste plan. Iată cum ra­ionul Cărei folosind toate for­ţele a reuşit să avanseze cu succes lucrările campaniei de toamnă, găsindu-se în momentul de faţă în pragul încheierii ei. ŞTEFAN HALMOŞ Ceva despre întreceri şi tineri inimoşi Despre brigada de tineret a lui Grigore Răureanu s-a mai scris prin ziare. „Gore“ — cum îi spun brigadierii lui Răureanu — este un tînăr de douăzeci şi doi de ani, nu prea înalt, cam slăbuţ, cu nasul ridicat în vînt şi cu doi ochi negri, luminoşi şi sinceri. Brigada lui a luat fiinţă cu doi ani în urmă, în cinstea zilei de 7 Noiembrie. Tinerii au format bri­gada pentru a munci organizat, pentru a simţi în permanenţă sprijinul tehnicianului de briga­dă şi, mai ales, pentru a munci după noi metode. Au reuşit ei să facă acest lucru ? Au reuşit cu prisosinţă. Luni de-a rîndul cei patru tineri constituiţi în brigadă au fost mîndria secţiei: forjă — secţie fruntaşă pe uzină. Fiind numit şef de echipă la un alt ciocan, Constantin Beje­naru a ieşit din brigadă. In scurt timp, cu sprijinul organizaţiei U.T.M., el şi-a organizat echipa în brigadă de tineret. O nouă brigadă de tineret la forjă ! De aci bătălia a fost deschisă. Se întreceau cele două brigăzi: a lui Grigore Râureanu cu cea a lui Constantin Bejenaru. Cine ca munci mai bine? Mult timp balanţa a fost egală. Bejenaru,­­ucenicul“, a reuşit să-şi întreacă „maistrul“. De trei luni brigada lui se menţine în fruntea clasa­mentului pe brigăzi. Zeci de piese pentru motorul de 150 cai-putere, pentru vagoanele de marfă şi vagoanele cisternă, piese de schimb pentru laminoare şi linia de ciment au ieşit din­­ mîinile lor harnice. Economiile­­ înregistrate de aceste brigăzi lu­nar, prin valorificarea deşeurilor, ating suma de 8—10.000 f0. Brigada lui Bejolaru Constantin­iu se culcă pe laurii victoriei. La ■ toria matriţe, echipele utemiştilor , Ştefan Zapan şi Viorel Drugea , merg cu paşi mari pe urmele brig ,­găzilor fruntaşe. Nu va fi lucru­­ de mirare cînd şi aceste echipe se­­ vor constitui în brigăzi de tineret­e de producţie Atunci întrecerea , pentru steagul de brigadă frunta- .­şă va fi şi mai intensă... Corespondent TR. BADULESCU Noi perspective pentru învăţătură muncitorilor calificaţi, maiştrilor şi absolvenţilor şcolilor tehnice de maiştri De curînd a apărut Hotărîrea Consiliului de Miniştri nr. 1434 cu privire la complectarea şi repu­blicarea Hotărîrii nr. 91/1955 a C.C. al P.M.R. şi a Consiliului de Miniştri al P.R.P. privitoare la organizarea şcolilor profesionale de ucenici, a şcolilor tehnice şi a şcolilor tehnice de maiştri. Hotărîrea cuprinde importante prevederi menite să creeze mun­citorilor calificaţi, maiştrilor şi absolvenţilor şcolilor tehnice de maiştri mari posibilităţi pentru a continua studiile în institute teh­nice de învăţămînt superior. In urma unor cursuri speciale de pregătire, organizate de Mi­nisterul Invăţămîntului, pe baza propunerilor ministerelor Intere­sate, absolvenţii şcolilor tehnice de maiştri, maiştrii din întreprin­derile productive cu o înaltă pre­gătire tehnică şi practică îndelun­gată de conducere în producţie, vor trece un examen de diferenţă, faţă de şcoala medie la principa­lele obiecte de învăţămînt, după care se vor putea prezenta la e­­xamenele de admitere în invăţă­­mîntul superior. In Hotărîre­ se arată că stu­denţii proveniţi din aceste cate­gorii, pe baza recomandărilor fă­cute de întreprindere, vor primi din partea întreprinderilor care i-au recomandat burse pe toată durata studiilor. Pe baza prevederilor Hotărîrii, Ministerul Invăţămîntului, în co­laborare cu ministerele de resort, vor elabora un regulament în ve­derea traducerii In viaţă a sar­cinilor cuprinse în această hotă­rîre, astfel, ca cel mai tîrziu de la 1 ianuarie 1957 să înceapă cursurile pregătitoare pentru tre­cerea examenului de diferenţă faţă de şcoala medie. Cheltuielile pentru rechizitele necesare în pe­rioada cursurilor de pregătire, precum şi pentru plata cadrelor didactice care vor preda la ace­ste cursuri, vor fi suportate de întreprinderile respective. Recenta Hotărîre a partidului, guvernului şi C.C.S. primită cu bucurie în întreaga ţară Prin muncă, spre noi succese în ridicarea nivelului de trai al oamenilor muncii In centrul atenţiei opiniei noas­tre publice se află recenta Hotă­rîre a Comitetului Central al Par­tidului Muncitoresc Român, a Consiliului de Miniştri şi a Con­siliului Central al Sindicatelor cu privire la îmbunătăţirea sistemu­lui actual de salarizare a munci­torilor şi a sistemului de pensii. In adunări, în scrisorile trimise redacţiei ca şi în declaraţiile fă­cute reporterilor ziarului nostru, oamenii muncii își manifestă viul lor interes față de măsurile pre­văzute în Hotărîre. — Sînt muncitor la întreprinde­rea de industrializare a cărnii din Pitești — ne scrie tovarășul Ni­colae Dună. Familia mea se com­pune din 10 persoane dintre care 6 sînt copii sub 14 ani. Sind mîn­­dru de faptul că eforturile noas­tre, ale tuturor muncitorilor, au contribuit la realizarea şi depăşi­rea planului de stat pe primele 9 luni ale anului, dînd astfel po­sibilitate partidului şi guvernului să ia noi măsuri pentru îmbunătă­ţirea nivelului nostru de trai. Cei 600 de lei pe care îi voi primi în afară de salariu, ca ajutor pen­tru copiii mei, mă vor sprijini să te creez condiţii mai bune de viaţă. Şi tov. Nicolae Dună încheie: — Eu personal sînt hotărît ca şi pe viitor să muncesc cu însu­fleţire pentru îndeplinirea sarcini­lor trasate de partid şi guvern. — Mi-am făcut o socoteală — ne-a declarat linotipistul Marin Crefu­ de la întreprinderea poli­grafică din Iași. Eu cîștig în me­die pe lună pînă la 1000 lei, iar acum voi beneficia de un spor al salariului de 300 lei pentru cei trei copii ai mei. Consider această Hotărîre, drept o mărturie a gri­jii ce o poartă regimul nostru democrat-popular pentru asigura­rea unor condiţii mai bune de viaţă celor ce muncesc. Împreună cu tovarăşii mei din secţia lino­­tipe, voi răspunde acestei Hotăriri —••O**— prin sporirea productivităţii mun­cii, printr-o mai bună organizare a activităţii noastre în producţie, mijlocul principal de îmbunătăţire a nivelului nostru de viaţă. Cristina Tudor, muncitoare la ţesătoria „întrecerea socialistă" din Constanţa, a prut să ne spună : — Grija ce ni se poartă de către partid se vede în măsurile pentru îmbunătăţirea sistemului actual de salarizare. Acordarea unor alocaţii de stat pentru fiecare copil pre­cum şi creşterea pensiilor este o măsură bine venită. In încheiere, tovarăşa Cristina Tudor spune : — Iubim partidul şi guvernul şi vom fi mereu alături de el pen­tru că toate măsurile luate sînt in folosul nostru, al oamenilor muncii. Pe tovarăşa Florica Ghită, pen­sionară, reporterul nostru a vizi­tat-o acasă. Putin emoţionată, mai întîi pentru vestea măririi pensiei şi apoi pentru faptul că numele ei va apare în ziar, Flo­rica Ghită a declarat: — Desigur vreţi să ştiţi cum e cu pensia mea? Pînă acum luam 150 lei pe lună. Nu era o sumă mare, dar moşul meu, care e mai tînăr decit mine — are numai 50 de ani — nu a ieşit încă la pen­sie; e timplar la spitalul de copii unde am lucrat şi eu şi unde avem locuinţă. Cu salariul lui şi cu pensia mea, eu nu că mă laud, dar sînt gospodină, mă descurcam. Acum cînd pensia mea s-a mărit cu 100 de lei, o să ne fie mai bine. Pretutindeni discuţiile au subli­niat faptul că actualele măsuri de îmbunătăţire a nivelului de trai, sînt urmarea firească a realizări­lor dobîndite în economia ţării în ultimele 9 luni. De aceea, oame­nii muncii îşi propun să munceas­că mai departe cu însufleţire pen­­tru creşterea rentabilităţii între­prinderilor, pentru sporirea câşti­gurilor lor. Discutarea punctelor din Hotărîre care se referă la ex­tinderea treptată, începînd de la 1 ianuarie 1957 a sistemului de salarii pe funcţiuni pentru perso­nalul tehnico-administrativ şi pentru cel de specialitate, e ur­mată de angajamente concrete în vederea obţinerii de noi succese în biruirea greutăţilor care mai există pentru creşterea continuă a nivelului de trai al oamenilor muncii, E. IONESCU Muncitorii de la „Dobrogeanu Gherea“-Oradea au primit cu bucurie Hotărîrea ORADEA (de la coresponden­tul nostru E. Pitulescu). Numeroşi muncitori de la fa­brica de piele şi încălţăminte „Dobrogeanu Gherea“ din Oradea şi-au manifestat satisfacţia in urma apariţiei Hotărîrii C.C. al P.M.R., a Consiliului de Miniştri şi a Consiliului Central al Sindi­catelor, privind îmbunătăţirea sistemului actual de salarizare a muncitorilor şi a sistemului de pensii. Această Hotărîre este încă o dovadă grăitoare a grijii parti­dului şi­ guvernului pentru ridi­carea continuă a nivelului de trai al oamenilor muncii din ţara noastră. Hotărîrea a stîrnit un mare in­teres în rîndul muncitorilor aces­tei fabrici. Ecoul Hotărîrii ne-a fost confirmat de sute de mun­citori, printre care şi tov. Petru László, muncitor în secţia de finisaj. •— Această hotărîre, a declarat tov. László, va aduce o creştere simţitoare a salariului meu. In­­cepînd cu luna noiembrie voi cîştiga peste 1300 lei, ca urmare a creşterii alocaţiei de stat pen­tru cei 4 copii sub 14 ani pe care îi am. Profit de acest prilej pentru a-mi manifesta ataşamentul faţă de partid, cu ajutorul căruia de curînd m-am mutat în noua casă construită prin împrumutul primit de la stat, compusă din 3 ca­mere, bucătărie şi hol, care îmi oferă condiţii bune de locuit. Şi în celelalte secţii ale a­­cestei fabrici sute de oameni şi-au manifestat recunoştinţa pentru această Hotărîre care arată încă o dată grija partidului şi guver­nului faţă de creşterea nivelului de trai al oamenilor muncii din ţara noastră. Ca şi în secţia de finisaj, în secţia de ştanţare — după cum ne-a declarat tov. Iosif Csete — muncitorii au­­mnut să-şi manifeste bucuria faţă de noua Hotărîre. După amiază, în cadrul unei adunări, muncitorii acestei fabrici au discutat cu mare însufleţire recenta Hotărîre. Aspect din timpul mitingului la Depoul C.F.R.-Bucureşti Vom merg© neclintit înainte Pentru colectivul de muncă al uzinelor „Semănătoarea“, ziua de 30 octombrie a fost de două ori prilej de bucurie. In această zi muncitorii uzinei şi-au înde­plinit integral planul pe anul 1956 şi totodată, ca o dovadă în plus că tot ceea ce creează po­porul slujeşte îmbunătăţirii vie­ţii celor ce muncesc şi a fami­liilor lor, în aceeaşi zi ei au a­­flat şi ,de noua Hotărîre a par­tidului, a guvernului şi a C.C.S. în legătură cu îmbunătăţirea sis­temului actual de salarizare a muncitorilor şi a sistemului de pensii. Aceste fapte ce le-au umplut inimile de mîndri­e, de încredere în Partidul Muncitoresc Român, muncitorii, tehnicienii şi funcţio­narii uzinelor „Semănătoarea" le-au sărbătorit miercuri într-un miting. In hala sectorului II, s-au a­­dunat peste 1 000 de oameni. Muncitoarea lăcătuş Maria Persican, inginerul Petre Mor­cov şi responsabilul brigăzii de tineret, Anghel Dumitru, au vor­bit despre hotărîrea lor de a munci mereu mai bine şi de a sprijini cu încredere de­plină politica partidului al cărui ţel este construirea socialismului, crearea unei vieţi mai bune po­porului nostru. (Agerpres) Pe ogoarele G.A.S. „Justin Georgescu“ Fiecare dintre noi ştie că bogăfia viitoa­rei recolte depinde In cea mai mare mă­sură de calitatea arăturilor şi a însămlnlă­­rilor, care In unele locuri ale patriei noas­tre Iau sfîrşit zilele acestea. Priviţi în fotografie pe tlnărul tractorist Gheorghe Zăvoianu, unul dintre iniţiatorii metodei graficului orar, executind arăturile de toamnă la gospodăria agricolă de stat „Justin Georgescu“ din regiunea Galaţi. El reuşeşte să realizeze zilnic cite 5 hectare arătură in loc de 3 hectare cit are norma zilnică la tractorul său. In urma lui, după cum se vede In foto­grafia a Il-a, însămîntările se fac cu ajuto­rul unui cuplu format din două semănători care însămințează zilnic 30 hectare in loc de 16, cît este norma. + Muncitorii îşi exprimă ataşamentul tara de partid şi guvern In întreaga ţară oamenii mun­cii au primit cu un sentiment de adîncă bucurie Hotărîrea Comite­­tului Central al Partidului Mun­citoresc Român, a Consiliului de Miniştri şi a Consiliului Central al Sindicatelor în legătură cu îm­bunătăţirea sistemului actual de salarizare a muncitorilor şi a sis­temului de pensii. In întreaga ţară în numeroase întreprinderi, colective de mun­citori s-au întrunit în mitinguri­ în care şi-au manifestat via mulţu­mire faţă de această nouă măsură a partidului şi guvernului nostru pentru ridicarea nivelului de trai. Totodată ei şi-au exprimat hotă­­rîrea fermă de a depune noi efor­turi în producţie — conştienţi— că aceasta este sursa continuei îm­bunătăţiri a condiţiilor de viaţă. Pe adresa Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român şi a Consiliului de Miniştri sosesc numeroase telegrame ale oameni­lor muncii din întreprinderile din Mitingurile din întreprinderi ţară, trimise cu prilejul acestor mitinguri. Muncitorii, tehnicienii, inginerii şi funcţionarii din Uzinele meta­lurgice Griviţa din Bucureşti au trimis astfel C.C. al P.M.R. tova­răşului Gheorghe Gheorghiu-Dej şi Consiliului de Miniştri, tovară­şului Chivu Stoica, o telegramă în care se spune: „Măsurile luate prin noua Hotărîre dovedesc încă odată grija permanentă a parti­dului şi guvernului pentru ridi­care continuă a bunăstării mate­riale a celor ce muncesc. Aceste măsuri sînt urmarea aplicării di­rectivelor celui de al II-lea Con­gres al Partidului care a trasat un măreţ program pentru înflo­rirea patriei noastre pe drumul construcţiei socialismului. Tot­odată ele au fost posibile datorită elanului oamenilor muncii pe baza căruia planul de stat pe primele nouă luni ale acestui an a fost îndeplinit şi depăşit. Noi asigurăm partidul şi gu­vernul nostru că şi pe viitor vom munci cu multă hotărîre pentru traducerea în viaţă a directivelor celui de al II-lea Congres al Par­tidului, conştient­ că în acest fel luptăm pentru ridicarea nivelului de trai al nostru şi al familiilor noastre“. Colectivul depoului de locomo­tive C.F.R. Bucureşti călători a trimis C.C. al P.M.R. tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej, o tele­gramă în care salută noile mă­suri adoptate de partid şi guvern şi exprimă hotărîrea muncitorilor, tehnicienilor, inginerilor şi func­ţionarilor din acest depou de a munci cu elan pentru a rea­liza politica partidului, pentru a întări necontenit statul nostru de­­mocrat-popular şi a dezvolta suc­cesele pe drumul construirii so­cia­lismului. La 31 octombrie, muncitorii fa­bricii „Partizanul Roşu“ din Ora­*­şul Stalin întruniţi într-un miting au trimis o telegramă C.C. al P.M.R., tovarăşului Gh. Gheor­ghiu-Dej şi Consiliului de Miniş­tri, tovarăşului Chivu Stoica, în care îşi exprimă dragostea şi re­cunoştinţa faţă de partid şi hotâ­­rîrea lor neobosită de a munci pentru construirea socialismului. O altă telegramă au trimis-o muncitorii fabricii de ciment „Te­­melia“ din oraşul Stalin Consi­liului de Miniştri al R.P.R., tova­răşului Chivu Stoica. După ce sa­lută cu însufleţire măsurile adop­tate de partid şi guvern, colecti­vul fabricii se angajează ca în cinstea zilei de 7 Noiembrie să lucreze în contul zilei de 28 no­iembrie 1956, să sporească pro­ductivitatea muncii şi să reducă preţul de cost. Angajamente concrete şi-au luat şi muncitorii fabricii de bere „Aurora“ din Dîrste în telegrama pe care au trimis-o Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, tovarăşului Gh.Gheorghiu- Dej. După ce-şi exprimă bucuria pentru noua Hotărîre, muncitorii fabricii îşi iau angajamentul să sporească productivitatea munc­i în cinstea zilei de 30 Decembrie şi să îndeplinească planul anual pînă la 20 decembrie 1956. Mun­citorii fabricii de bere „Azuga“ a­­rată în telegrama lor că sînt ho­­tărîţi să muncească cu abnega­ţie pentru a traduce în viaţă is­toricele hotărîri ale celui de al II-lea Congres al partidului şi ca în acelaşi timp sînt hotărîţi să întărească vigilenţa revoluţio­nară. La fabrica metalurgică Piteşti muncitorii­, tehnicienii, inginerii şi funcţionarii au salutat cu bu­curie Hotărîrea C.C. al P.M.R., a Consiliului de Miniştri şi a C.C.S. Răspunzînd grijii partidu­lui şi guvernului pentru îmbună­tăţirea nivelului de viaţă al oa­menilor muncii, colectivul fabrică s-a angajat să îndeplinească pla­nul de producţie dînd produse de bună calitate, să lupte pentru creşterea productivităţii muncii şi pentru reducerea continuă a preţului de cost. Mitinguri asemănătoare au avut loc în numeroase alte întreprin­deri din întreaga ţară. Reglementarea călătoriilor în interes personal ale angajaţilor Ministerului Căilor Ferate, ale pensionarilor foşti angajaţi ai Ministerului Căilor Ferate şi ale membrilor lor de familie La propunerea ministrului Căi-­­­lor Ferate, Consiliul de Miniştri a dat o hotărîre prin care se sta­bileşte dreptul de călătorie gra-­­ tuită în interes personal al an- ■ gajajilor permanenţi ai Ministe-­­ rului Căilor Ferate, al pensiona­rilor care au fost angajaţi per- ' manenţi ai Ministerului Căilor­­ Ferate şi al membrilor de famil­i I ai acestora, după cum urmează :­­ — douăsprezece călătorii dus şi întors anual pentru angajaţi; i — şase călătorii dus şi întors­­ anual pentru pensionari şi mem- j brii de familie ai angajaţilor şi­­ pensionarilor. i Prin membrii de familie ai an- r­ ­­ gajajilor şi pensionarilor se inte­­leg soţia şi copiii minori. Călătoriile în interes personal se fac pe bază de permise indi­viduale, valabile în tot cursul a­­nului. Ministerul Căilor Ferate, cu a­­vizul Comitetului Central al Sin­dicatelor Muncitorilor C.F R. și P.T.T., va da instrucțiuni de a­­plicare a acestei hotăriri. Hotărîrea Consiliului de Mi­niștri nr. 445/956 privind regle­mentarea călătoriilor in interes personal ale angajaților și pen­sionarilor Ministerului Căilor Fe­rate și ale membrilor lor de fa­milie pe C.F.R. se abrogă.

Next