Scînteia Tineretului, noiembrie 1956 (Anul 11, nr. 2331-2355)
1956-11-01 / nr. 2331
La începutul lunii octombrie, într-unul din vechile oraşe din răsăritul Franţei, la Strasbourg, în localul celebrei universităţi, a avut loc cea de a IV-a sesiune a Asociaţiei de Psihologie ştiinţifică de limbă franceză. Au participat oameni de ştiinţă din Franţa, U.R.S.S., Elveţia, Italia, Spania, Anglia, S.U.A., Belgia, Iugoslavia, Danemarca, din ţara noastră şi din alte ţări.Printre personalităţile marcante ale psihologiei mondiale participante la această sesiune menţionăm numele profesorilor H. Pieron, B. M. Teplov, J. Piajet, A. N. Leontiev, Graham Clarence, G. Franck şi alţii. Ţara noastră a trimis pentru prima vară la o asemenea sesiune, o delegaţie formată din Conf. univ. J. N. Bălănescu şi semnatarul acestor rinduri. Tematica sesiunii a fost axată in jurul temei „învăţarea şi reflexele condiţionate". După cuvintul introductiv in care prof. Pieron a evocat memoria lui I. P. Pavlov şi a subliniat însemnătatea operei acestuia pentru dezvoltarea psihologiei ştiinţifice a urmat expunerea a 3 referate. Primul referat al Prof. A. FESSARD din Paris şi H. GASTAUD din Marsilia intitulat „Corelaţiile neurofiziologice ale formării reflexelor condiţionate“ a dat la iveală un material foarte important privitor, la prade conf. univ. Paul Popescu-Neveanu candidat in ştiinţe pedagogice mesele electro-fiziologice care se petrec in creier in procesul consolidării şi stingerii reflexelor condiţionate. Referatul prof. G. MONTPELLIER din Louvain, intitulat „Condiţionare şi învăţare“ a tratat din punctul de vedere al schemei de însuşire a cunoştinţelor lucrările acad. Pavlov şi ale succesorilor săi din toate ţările lumii. Cel de al Ill-lea raport susţinut de prof. A. N. LEONTIEV din Moscova intitulat „Reflexe condiţionate, învăţare şi conştiinţă" a stîrnit în cadrul dezbaterilor vii discuţii. Prof. Leontiev a subliniat faptul că nu este necesar să se conceapă pavlovismul după modele simplificate, obţinute în experimentele făcute pe animate, ci trebuie să se ţină seama de nesfirşita complexitate a lanţurilor şi sistemelor reflexe ierarhizate, care sunt proprii omului. Cred că este interesant de menţionat faptul că in cadrul discuţiilor profesorii J. Pianet de la Geneva, Fraisse şi Paulus de la Liege s-au declarat in linii generale de acord cu tezele susţinute de prof. Leontiev. In general in cadrul discuţiilor ce s-au purtat după prezentarea acestor 3 referate (in care delegaţia noastră şi-a exprimat şi ea punctul de vedere insistînd asupra problemelor actuale din psihologia pavlovistă, folosindu-se in acest scop de cercetările originale efectuate in ultimii ani in ţara noastră), s-a subliniat importanţa Învăţăturii despre reflexe condiţionate pentru psihologie. Chiar dacă au existat unele dezacorduri, pe probleme particulare, pe problemele esenţiale ale psihologiei moderne oamenii de ştiinţă prezenţi la această întrunire au ajuns să manifeste o anumită comunitate de vederi pe baza învăţăturii pavloviste. După încheierea sesiunii, delegaţia noastră a vizitat cîteva centre de studii psihologice de la Strasbourg şi Paris printre care laboratorul prof. Viaud din Strasbourg care continuă studiul tropismelor iniţiat aici de celebrul Loeb, laboratorul de psihologie a copiilor condus de prof. Zazza din Paris, laboratorul de psihologie de la Sorbona, Institutul de Orientare profesională al cărui secretar general este D-na Benaccy, am luat o serie întreagă de legături cu oamenii de ştiinţă francezi care au manifestat un viu interes faţă de cercetările in psihologie efectuate in ţara noastră. Ştiinţa romînească peste hotare La Strasbourg — la sesiunea Asociaţiei de Psihologie Proletari din toate firile, unitivul Organ Central al Uniunii Tineretului Muncitor Anul XII, Seria II-a, Nr. 2331 4 PAGINI - 20 BANI Joi 1 noiembrie 1956 CU NOI REALIZĂRI IN MUNCA Fruntaşii uzinei In „Cartea fruntaşilor“ de la uzinele „23 August“ din Capitală au fost înscrise nume noi. Au intrat în rîndurile fruntaşilor strungarii Petre Niculescu, Marin Drăghici şi Nicolae Costin din secţia sculărie generală care şi-au îndeplinit cu 4 zile mai devreme angajamentul luat în cinstea zilei de 7 Noiembrie. Harnicii oţelari Gheorghe Stuparu şi Aureliu Popa au reuşit prin buna organizare a lucrului să-şi îndeplinească planul pe luna octombrie cu 8 zile mai devreme. Terminînd încă de la 24 octombrie strunjirea inelelor de reazim pentru 50 de vagoane cisterne, strungarii A. Angelescu şi Ion Costea au devenit fruntaşi în producţie. Nu de mult în „Cartea fruntaşilor“ uzinelor a fost trecută şi brigada de tineret condusă de comunistul Ştefan Olteanu care a depăşit cu 23 numărul de cisterne planificat pentru a fi sudate. Avîntul întrecerii laminatorilor de la uzinele „Republica" este oglindit în graficele de producţie ale sectoarelor. La locul de cinste al fruntaşilor sunt trecuţi laminorii din brigada condusă de Constantin Diaconu de la agregatul de 6 toli. Ştefan Cătuneanu şi Ion Popa de la laminorul de 3 ţoli, Ilie Ioniţă şi Tănase Voicu de la sectorul filetal care zilnic îşi depăşesc sarcinile de plan cu 20—40 la sută. Pe întreaga uzină planul de producţie prevăzut pe perioada 1—28 octombrie a fost depăşit cu 5 la sută. Productivitatea muncii a crescut în aceeaşi perioadă cu 6,5 la sută faţă de indicele planificat. Laminatorii de la uzinele „Republica“ au realizat în cinstea zilei de 7 Noiembrie produse noi printre care ţevi cu trepte pentru troleibusa. (Agerpres) Au realizat planul anual de producţie Uzinele metalurgice „21 Decembrie“ se numără printre întreprinderile fruntaşe ale Capitalei, îndeplinind planul anual la producţia globală încă de la 15 octombrie, harnicul colectiv al uzinei a realizat zilele acestea şi planul anual la producţia marfă. Preţul de cost pe primele 9 luni ale anului a fost redus cu aproape 18 la sută, unele produse, ca micrometre, aparate de desen, şublere şi altele, fabricate în prezent, costă cu 20—40 la sută mai puţin decit cele realizate anul trecut. In cadrul săptămînii record organizată în cinstea zilei de 7 Noiembrie, muncitorii şi tehnicienii de la această uzină au obţinut realizări însemnate. Planul pe întreaga uzină în această săptămînă a fost depăşit cu 153 la sută. întrecerea între secţii a fost cîştigată şi de data aceasta de colectivul secţiei I mecanică, secţie fruntaşă pe uzină timp de mai multe luni. Exemplul muncitorilor din brigada lui Dumitru Ivan din secţia I, al ajustorului Nicolae Toma, al strungarului Gheorghe Dicu şi al presatoarei Maria Tănase, muncitori fruntaşi în întrecerea pe profesii, este urmat de tot mai mulţi muncitori din toate secţiile uzinei. (Agerpres) Lucrările de toamnă în plină desfăşurare CĂREI (de la trimisul nostru). Multe zile de la începutul campaniei de toamnă în raionul Cărei, regiunea Baia Mare, nu s-a putut lucra din cauza secetei ce a uscat pămîntul. La 1 octombrie acest raion avea doar 8 la sută însămînţat din terenul planificat. îndată ce timpul a fost favorabil, oamenii ogoarelor din raionul Cărei au pornit cu toate forţele la recuperarea timpului pierdut. Astăzi, situaţia din acest raion se înfăţişează altfel. In primul rînd lucrările de recoltare a culturilor de toamnă s-au terminat în întregul raion încă în ziua de 21 octombrie. In aceste zile, gospodăriile colective, întovărăşirile şi ţăranii muncitori îşi duc cotele la bazele de recepţie din Cărei, Sanislău şi Moftinu Mare. Camioane şi şiruri lungi de căruţe stau mai tot timpul în faţa acestor baze de recepţie, aşteptînd să le vină rîndul la descărcat. Insămîntările se desfăşoară şi ele cu elan. Primii pe raion sînt ţăranii muncitori din comuna Foeni care au terminat însămîntările încă din ziua de 11 octombrie. Cele 14 gospodării colective şi 30 de întovărăşiri din raion au terminat şi ele de curînd însămînţările. In ziua de 20 octombrie au fost complect însâmînţate ogoarele în Tiream, Urziceni, Cărei, Andrid şi alte comune. Pînă azi 98 la sută din tarlalele raionului se află însămînţate. O contribuţie de seamă la grăbirea terminării lucrărilor de toamnă au adus-o şi cei 9.000 de tineri din raion. La Dindeşti, de pildă, imediat ce timpul a fost favorabil, utemiştii au mers din casă in casă mobilizînd pe ţăranii muncitori la însămînţarea grabnică a pămîntului. Utemiştii din gospodăria colectivă Petreşti într-o adunare generală au dezbătut toate problemele campaniei de toamnă, reuşind astfel să dea un ajutor de preţ la încheierea cu succes a campaniei. Deosebit de preţios a fost ajutorul dat de mecanizatorii de la S.M.T. Cărei, în mare parte tineri. In cinstea zilei de 7 Noiembrie, la 23 octombrie staţiunea şi-a îndeplinit în întregime planul anual cîştigînd drapelul de „Staţiune fruntaşă pe regiune". Brigada a patra, condusă de utemistul Vasile Craşai, şi-a realizat planul campaniei de toamnă pînă acum în proporţie de 118 la sută; brigada a doua, condusă de utemistul Ştefan Jempli, cu 108 la sută, iar brigada a treia, condusă de Ştefan Müler, membru al comitetului regional U.T.M., cu 101 la sută. Mecanizatorii de la S.M.T. Cărei a-au angajat să execute in această campanie cu 2000 de hantri peste plan. Iată cum raionul Cărei folosind toate forţele a reuşit să avanseze cu succes lucrările campaniei de toamnă, găsindu-se în momentul de faţă în pragul încheierii ei. ŞTEFAN HALMOŞ Ceva despre întreceri şi tineri inimoşi Despre brigada de tineret a lui Grigore Răureanu s-a mai scris prin ziare. „Gore“ — cum îi spun brigadierii lui Răureanu — este un tînăr de douăzeci şi doi de ani, nu prea înalt, cam slăbuţ, cu nasul ridicat în vînt şi cu doi ochi negri, luminoşi şi sinceri. Brigada lui a luat fiinţă cu doi ani în urmă, în cinstea zilei de 7 Noiembrie. Tinerii au format brigada pentru a munci organizat, pentru a simţi în permanenţă sprijinul tehnicianului de brigadă şi, mai ales, pentru a munci după noi metode. Au reuşit ei să facă acest lucru ? Au reuşit cu prisosinţă. Luni de-a rîndul cei patru tineri constituiţi în brigadă au fost mîndria secţiei: forjă — secţie fruntaşă pe uzină. Fiind numit şef de echipă la un alt ciocan, Constantin Bejenaru a ieşit din brigadă. In scurt timp, cu sprijinul organizaţiei U.T.M., el şi-a organizat echipa în brigadă de tineret. O nouă brigadă de tineret la forjă ! De aci bătălia a fost deschisă. Se întreceau cele două brigăzi: a lui Grigore Râureanu cu cea a lui Constantin Bejenaru. Cine ca munci mai bine? Mult timp balanţa a fost egală. Bejenaru,ucenicul“, a reuşit să-şi întreacă „maistrul“. De trei luni brigada lui se menţine în fruntea clasamentului pe brigăzi. Zeci de piese pentru motorul de 150 cai-putere, pentru vagoanele de marfă şi vagoanele cisternă, piese de schimb pentru laminoare şi linia de ciment au ieşit din mîinile lor harnice. Economiile înregistrate de aceste brigăzi lunar, prin valorificarea deşeurilor, ating suma de 8—10.000 f0. Brigada lui Bejolaru Constantiniu se culcă pe laurii victoriei. La ■ toria matriţe, echipele utemiştilor , Ştefan Zapan şi Viorel Drugea , merg cu paşi mari pe urmele brig ,găzilor fruntaşe. Nu va fi lucru de mirare cînd şi aceste echipe se vor constitui în brigăzi de tinerete de producţie Atunci întrecerea , pentru steagul de brigadă frunta- .şă va fi şi mai intensă... Corespondent TR. BADULESCU Noi perspective pentru învăţătură muncitorilor calificaţi, maiştrilor şi absolvenţilor şcolilor tehnice de maiştri De curînd a apărut Hotărîrea Consiliului de Miniştri nr. 1434 cu privire la complectarea şi republicarea Hotărîrii nr. 91/1955 a C.C. al P.M.R. şi a Consiliului de Miniştri al P.R.P. privitoare la organizarea şcolilor profesionale de ucenici, a şcolilor tehnice şi a şcolilor tehnice de maiştri. Hotărîrea cuprinde importante prevederi menite să creeze muncitorilor calificaţi, maiştrilor şi absolvenţilor şcolilor tehnice de maiştri mari posibilităţi pentru a continua studiile în institute tehnice de învăţămînt superior. In urma unor cursuri speciale de pregătire, organizate de Ministerul Invăţămîntului, pe baza propunerilor ministerelor Interesate, absolvenţii şcolilor tehnice de maiştri, maiştrii din întreprinderile productive cu o înaltă pregătire tehnică şi practică îndelungată de conducere în producţie, vor trece un examen de diferenţă, faţă de şcoala medie la principalele obiecte de învăţămînt, după care se vor putea prezenta la examenele de admitere în invăţămîntul superior. In Hotărîre se arată că studenţii proveniţi din aceste categorii, pe baza recomandărilor făcute de întreprindere, vor primi din partea întreprinderilor care i-au recomandat burse pe toată durata studiilor. Pe baza prevederilor Hotărîrii, Ministerul Invăţămîntului, în colaborare cu ministerele de resort, vor elabora un regulament în vederea traducerii In viaţă a sarcinilor cuprinse în această hotărîre, astfel, ca cel mai tîrziu de la 1 ianuarie 1957 să înceapă cursurile pregătitoare pentru trecerea examenului de diferenţă faţă de şcoala medie. Cheltuielile pentru rechizitele necesare în perioada cursurilor de pregătire, precum şi pentru plata cadrelor didactice care vor preda la aceste cursuri, vor fi suportate de întreprinderile respective. Recenta Hotărîre a partidului, guvernului şi C.C.S. primită cu bucurie în întreaga ţară Prin muncă, spre noi succese în ridicarea nivelului de trai al oamenilor muncii In centrul atenţiei opiniei noastre publice se află recenta Hotărîre a Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, a Consiliului de Miniştri şi a Consiliului Central al Sindicatelor cu privire la îmbunătăţirea sistemului actual de salarizare a muncitorilor şi a sistemului de pensii. In adunări, în scrisorile trimise redacţiei ca şi în declaraţiile făcute reporterilor ziarului nostru, oamenii muncii își manifestă viul lor interes față de măsurile prevăzute în Hotărîre. — Sînt muncitor la întreprinderea de industrializare a cărnii din Pitești — ne scrie tovarășul Nicolae Dună. Familia mea se compune din 10 persoane dintre care 6 sînt copii sub 14 ani. Sind mîndru de faptul că eforturile noastre, ale tuturor muncitorilor, au contribuit la realizarea şi depăşirea planului de stat pe primele 9 luni ale anului, dînd astfel posibilitate partidului şi guvernului să ia noi măsuri pentru îmbunătăţirea nivelului nostru de trai. Cei 600 de lei pe care îi voi primi în afară de salariu, ca ajutor pentru copiii mei, mă vor sprijini să te creez condiţii mai bune de viaţă. Şi tov. Nicolae Dună încheie: — Eu personal sînt hotărît ca şi pe viitor să muncesc cu însufleţire pentru îndeplinirea sarcinilor trasate de partid şi guvern. — Mi-am făcut o socoteală — ne-a declarat linotipistul Marin Crefu de la întreprinderea poligrafică din Iași. Eu cîștig în medie pe lună pînă la 1000 lei, iar acum voi beneficia de un spor al salariului de 300 lei pentru cei trei copii ai mei. Consider această Hotărîre, drept o mărturie a grijii ce o poartă regimul nostru democrat-popular pentru asigurarea unor condiţii mai bune de viaţă celor ce muncesc. Împreună cu tovarăşii mei din secţia linotipe, voi răspunde acestei Hotăriri —••O**— prin sporirea productivităţii muncii, printr-o mai bună organizare a activităţii noastre în producţie, mijlocul principal de îmbunătăţire a nivelului nostru de viaţă. Cristina Tudor, muncitoare la ţesătoria „întrecerea socialistă" din Constanţa, a prut să ne spună : — Grija ce ni se poartă de către partid se vede în măsurile pentru îmbunătăţirea sistemului actual de salarizare. Acordarea unor alocaţii de stat pentru fiecare copil precum şi creşterea pensiilor este o măsură bine venită. In încheiere, tovarăşa Cristina Tudor spune : — Iubim partidul şi guvernul şi vom fi mereu alături de el pentru că toate măsurile luate sînt in folosul nostru, al oamenilor muncii. Pe tovarăşa Florica Ghită, pensionară, reporterul nostru a vizitat-o acasă. Putin emoţionată, mai întîi pentru vestea măririi pensiei şi apoi pentru faptul că numele ei va apare în ziar, Florica Ghită a declarat: — Desigur vreţi să ştiţi cum e cu pensia mea? Pînă acum luam 150 lei pe lună. Nu era o sumă mare, dar moşul meu, care e mai tînăr decit mine — are numai 50 de ani — nu a ieşit încă la pensie; e timplar la spitalul de copii unde am lucrat şi eu şi unde avem locuinţă. Cu salariul lui şi cu pensia mea, eu nu că mă laud, dar sînt gospodină, mă descurcam. Acum cînd pensia mea s-a mărit cu 100 de lei, o să ne fie mai bine. Pretutindeni discuţiile au subliniat faptul că actualele măsuri de îmbunătăţire a nivelului de trai, sînt urmarea firească a realizărilor dobîndite în economia ţării în ultimele 9 luni. De aceea, oamenii muncii îşi propun să muncească mai departe cu însufleţire pentru creşterea rentabilităţii întreprinderilor, pentru sporirea câştigurilor lor. Discutarea punctelor din Hotărîre care se referă la extinderea treptată, începînd de la 1 ianuarie 1957 a sistemului de salarii pe funcţiuni pentru personalul tehnico-administrativ şi pentru cel de specialitate, e urmată de angajamente concrete în vederea obţinerii de noi succese în biruirea greutăţilor care mai există pentru creşterea continuă a nivelului de trai al oamenilor muncii, E. IONESCU Muncitorii de la „Dobrogeanu Gherea“-Oradea au primit cu bucurie Hotărîrea ORADEA (de la corespondentul nostru E. Pitulescu). Numeroşi muncitori de la fabrica de piele şi încălţăminte „Dobrogeanu Gherea“ din Oradea şi-au manifestat satisfacţia in urma apariţiei Hotărîrii C.C. al P.M.R., a Consiliului de Miniştri şi a Consiliului Central al Sindicatelor, privind îmbunătăţirea sistemului actual de salarizare a muncitorilor şi a sistemului de pensii. Această Hotărîre este încă o dovadă grăitoare a grijii partidului şi guvernului pentru ridicarea continuă a nivelului de trai al oamenilor muncii din ţara noastră. Hotărîrea a stîrnit un mare interes în rîndul muncitorilor acestei fabrici. Ecoul Hotărîrii ne-a fost confirmat de sute de muncitori, printre care şi tov. Petru László, muncitor în secţia de finisaj. •— Această hotărîre, a declarat tov. László, va aduce o creştere simţitoare a salariului meu. Incepînd cu luna noiembrie voi cîştiga peste 1300 lei, ca urmare a creşterii alocaţiei de stat pentru cei 4 copii sub 14 ani pe care îi am. Profit de acest prilej pentru a-mi manifesta ataşamentul faţă de partid, cu ajutorul căruia de curînd m-am mutat în noua casă construită prin împrumutul primit de la stat, compusă din 3 camere, bucătărie şi hol, care îmi oferă condiţii bune de locuit. Şi în celelalte secţii ale acestei fabrici sute de oameni şi-au manifestat recunoştinţa pentru această Hotărîre care arată încă o dată grija partidului şi guvernului faţă de creşterea nivelului de trai al oamenilor muncii din ţara noastră. Ca şi în secţia de finisaj, în secţia de ştanţare — după cum ne-a declarat tov. Iosif Csete — muncitorii aumnut să-şi manifeste bucuria faţă de noua Hotărîre. După amiază, în cadrul unei adunări, muncitorii acestei fabrici au discutat cu mare însufleţire recenta Hotărîre. Aspect din timpul mitingului la Depoul C.F.R.-Bucureşti Vom merg© neclintit înainte Pentru colectivul de muncă al uzinelor „Semănătoarea“, ziua de 30 octombrie a fost de două ori prilej de bucurie. In această zi muncitorii uzinei şi-au îndeplinit integral planul pe anul 1956 şi totodată, ca o dovadă în plus că tot ceea ce creează poporul slujeşte îmbunătăţirii vieţii celor ce muncesc şi a familiilor lor, în aceeaşi zi ei au aflat şi ,de noua Hotărîre a partidului, a guvernului şi a C.C.S. în legătură cu îmbunătăţirea sistemului actual de salarizare a muncitorilor şi a sistemului de pensii. Aceste fapte ce le-au umplut inimile de mîndrie, de încredere în Partidul Muncitoresc Român, muncitorii, tehnicienii şi funcţionarii uzinelor „Semănătoarea" le-au sărbătorit miercuri într-un miting. In hala sectorului II, s-au adunat peste 1 000 de oameni. Muncitoarea lăcătuş Maria Persican, inginerul Petre Morcov şi responsabilul brigăzii de tineret, Anghel Dumitru, au vorbit despre hotărîrea lor de a munci mereu mai bine şi de a sprijini cu încredere deplină politica partidului al cărui ţel este construirea socialismului, crearea unei vieţi mai bune poporului nostru. (Agerpres) Pe ogoarele G.A.S. „Justin Georgescu“ Fiecare dintre noi ştie că bogăfia viitoarei recolte depinde In cea mai mare măsură de calitatea arăturilor şi a însămlnlărilor, care In unele locuri ale patriei noastre Iau sfîrşit zilele acestea. Priviţi în fotografie pe tlnărul tractorist Gheorghe Zăvoianu, unul dintre iniţiatorii metodei graficului orar, executind arăturile de toamnă la gospodăria agricolă de stat „Justin Georgescu“ din regiunea Galaţi. El reuşeşte să realizeze zilnic cite 5 hectare arătură in loc de 3 hectare cit are norma zilnică la tractorul său. In urma lui, după cum se vede In fotografia a Il-a, însămîntările se fac cu ajutorul unui cuplu format din două semănători care însămințează zilnic 30 hectare in loc de 16, cît este norma. + Muncitorii îşi exprimă ataşamentul tara de partid şi guvern In întreaga ţară oamenii muncii au primit cu un sentiment de adîncă bucurie Hotărîrea Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, a Consiliului de Miniştri şi a Consiliului Central al Sindicatelor în legătură cu îmbunătăţirea sistemului actual de salarizare a muncitorilor şi a sistemului de pensii. In întreaga ţară în numeroase întreprinderi, colective de muncitori s-au întrunit în mitinguri în care şi-au manifestat via mulţumire faţă de această nouă măsură a partidului şi guvernului nostru pentru ridicarea nivelului de trai. Totodată ei şi-au exprimat hotărîrea fermă de a depune noi eforturi în producţie — conştienţi— că aceasta este sursa continuei îmbunătăţiri a condiţiilor de viaţă. Pe adresa Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român şi a Consiliului de Miniştri sosesc numeroase telegrame ale oamenilor muncii din întreprinderile din Mitingurile din întreprinderi ţară, trimise cu prilejul acestor mitinguri. Muncitorii, tehnicienii, inginerii şi funcţionarii din Uzinele metalurgice Griviţa din Bucureşti au trimis astfel C.C. al P.M.R. tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej şi Consiliului de Miniştri, tovarăşului Chivu Stoica, o telegramă în care se spune: „Măsurile luate prin noua Hotărîre dovedesc încă odată grija permanentă a partidului şi guvernului pentru ridicare continuă a bunăstării materiale a celor ce muncesc. Aceste măsuri sînt urmarea aplicării directivelor celui de al II-lea Congres al Partidului care a trasat un măreţ program pentru înflorirea patriei noastre pe drumul construcţiei socialismului. Totodată ele au fost posibile datorită elanului oamenilor muncii pe baza căruia planul de stat pe primele nouă luni ale acestui an a fost îndeplinit şi depăşit. Noi asigurăm partidul şi guvernul nostru că şi pe viitor vom munci cu multă hotărîre pentru traducerea în viaţă a directivelor celui de al II-lea Congres al Partidului, conştient că în acest fel luptăm pentru ridicarea nivelului de trai al nostru şi al familiilor noastre“. Colectivul depoului de locomotive C.F.R. Bucureşti călători a trimis C.C. al P.M.R. tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej, o telegramă în care salută noile măsuri adoptate de partid şi guvern şi exprimă hotărîrea muncitorilor, tehnicienilor, inginerilor şi funcţionarilor din acest depou de a munci cu elan pentru a realiza politica partidului, pentru a întări necontenit statul nostru democrat-popular şi a dezvolta succesele pe drumul construirii socialismului. La 31 octombrie, muncitorii fabricii „Partizanul Roşu“ din Ora*şul Stalin întruniţi într-un miting au trimis o telegramă C.C. al P.M.R., tovarăşului Gh. Gheorghiu-Dej şi Consiliului de Miniştri, tovarăşului Chivu Stoica, în care îşi exprimă dragostea şi recunoştinţa faţă de partid şi hotârîrea lor neobosită de a munci pentru construirea socialismului. O altă telegramă au trimis-o muncitorii fabricii de ciment „Temelia“ din oraşul Stalin Consiliului de Miniştri al R.P.R., tovarăşului Chivu Stoica. După ce salută cu însufleţire măsurile adoptate de partid şi guvern, colectivul fabricii se angajează ca în cinstea zilei de 7 Noiembrie să lucreze în contul zilei de 28 noiembrie 1956, să sporească productivitatea muncii şi să reducă preţul de cost. Angajamente concrete şi-au luat şi muncitorii fabricii de bere „Aurora“ din Dîrste în telegrama pe care au trimis-o Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, tovarăşului Gh.Gheorghiu- Dej. După ce-şi exprimă bucuria pentru noua Hotărîre, muncitorii fabricii îşi iau angajamentul să sporească productivitatea munci în cinstea zilei de 30 Decembrie şi să îndeplinească planul anual pînă la 20 decembrie 1956. Muncitorii fabricii de bere „Azuga“ arată în telegrama lor că sînt hotărîţi să muncească cu abnegaţie pentru a traduce în viaţă istoricele hotărîri ale celui de al II-lea Congres al partidului şi ca în acelaşi timp sînt hotărîţi să întărească vigilenţa revoluţionară. La fabrica metalurgică Piteşti muncitorii, tehnicienii, inginerii şi funcţionarii au salutat cu bucurie Hotărîrea C.C. al P.M.R., a Consiliului de Miniştri şi a C.C.S. Răspunzînd grijii partidului şi guvernului pentru îmbunătăţirea nivelului de viaţă al oamenilor muncii, colectivul fabrică s-a angajat să îndeplinească planul de producţie dînd produse de bună calitate, să lupte pentru creşterea productivităţii muncii şi pentru reducerea continuă a preţului de cost. Mitinguri asemănătoare au avut loc în numeroase alte întreprinderi din întreaga ţară. Reglementarea călătoriilor în interes personal ale angajaţilor Ministerului Căilor Ferate, ale pensionarilor foşti angajaţi ai Ministerului Căilor Ferate şi ale membrilor lor de familie La propunerea ministrului Căi-lor Ferate, Consiliul de Miniştri a dat o hotărîre prin care se stabileşte dreptul de călătorie gra- tuită în interes personal al an- ■ gajajilor permanenţi ai Ministe- rului Căilor Ferate, al pensionarilor care au fost angajaţi per- ' manenţi ai Ministerului Căilor Ferate şi al membrilor de famili I ai acestora, după cum urmează : — douăsprezece călătorii dus şi întors anual pentru angajaţi; i — şase călătorii dus şi întors anual pentru pensionari şi mem- j brii de familie ai angajaţilor şi pensionarilor. i Prin membrii de familie ai an- r gajajilor şi pensionarilor se inteleg soţia şi copiii minori. Călătoriile în interes personal se fac pe bază de permise individuale, valabile în tot cursul anului. Ministerul Căilor Ferate, cu avizul Comitetului Central al Sindicatelor Muncitorilor C.F R. și P.T.T., va da instrucțiuni de aplicare a acestei hotăriri. Hotărîrea Consiliului de Miniștri nr. 445/956 privind reglementarea călătoriilor in interes personal ale angajaților și pensionarilor Ministerului Căilor Ferate și ale membrilor lor de familie pe C.F.R. se abrogă.