Scînteia Tineretului, ianuarie 1957 (Anul 12, nr. 2382-2406)
1957-01-03 / nr. 2382
Mesajul de Anul Nou rostit la posturile de radio şi televiziune de tovarăşul dr. Petru Groza preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naţionale a R.P.R. Dragi cetăţeni, cetăţene şi tovarăşi, iată-ne din nou la capătul unui an de muncă şi de activitate creatoare. Oamenii muncii de la oraşe, cei ce mujicesc ogoarele, Inginerii ca şi savanţii sau cei ce în opere de artă dau expresie vieţii noi a poporului nostru, harnic şi înţelept, şi-au îndeplinit cu cinste îndatoririle lor. Energia şi talentul, sacrificiile lor, nu au fost zadarnice. Ţara noastră, bogată de la natură, s-a îmbogăţit cu noi fabrici şi uzine, sonde şi mine, producătoare de bunuri de care poporul nostru, exploatat în trecut, a fost lipsit. Toate acestea vor face ca munca să fie din ce în ce mai bine răsplătită, iar viaţa să fie mai îmbelşugată. Pentru aceasta avem toate condiţiile. Marea noastră prietenă Uniunea Sovietică ne-a acordat, in urma tratativelor care au avut loc recent la Moscova, sprijinul său atît pentru a înlătura lipsurile provenite din recolta slabă a acestui an cit şi pentru dezvoltarea unor domenii vitale ale economiei noastre. Ţara noastră liberă şi independentă a participat pentru prima oară la lucrările sesiunii Organizaţiei Naţiunilor Unite. Alături de celelalte ţări prietene ea şi-a făcut cunoscut cuvîntul său în apărarea păcii şi politicii de colaborare între ţări, indiferent de sistemul lor social. Evenimentele, uneori tragice, petrecute în anul care s-a scurs ne arată că maşinaţiunile care primejduiesc pacea n-au încetat. Noi sîntem însă convinşi că datoria noastră este de a lupta cu perseverenţă şi pe viitor, alături de toate forţele din lume care se opun războiului, pentru a face ca pacea să triumfe spre binele tuturor popoarelor. Păşim într-un an nou întăriţi în nădejdile noastre de hotărîrile importante adoptate zilele acestea de Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Român şi de guvernul ţării noastre. Ele sînt menite să ducă la o ridicare continuă a nivelului de trai al poporului nostru, la dezvoltarea agriculturii, la sporirea iniţiativei şi participării active a tuturor fiilor patriei noastre la conducerea treburilor obşteşti, la construirea socialismului. Alegerile de deputaţi ce vor avea loc în curînd sub egida Frontului Democraţiei Populare vor face ca Marea Adunare Naţionala să fie expresia concentrării tuturor forţelor progresiste din țara noastră, pentru realizarea aspiraţiilor celor mai nobile ale poporului nostru. . ... , în aceste clipe ale noului an, privind cu încredere viitorul luminos al patriei noastre, vă adresez dumneavoastră tuturor, dragi cetăţeni şi tovarăşi, precum şi vouă tineri, cărora ne străduim să vă creăm o viaţă fericită, tradiţionala urare. La mulţi ani! Adresăm »Ţările noastre de pace şi prosperitate tuturor popoarelor. Primele trenuri la graniţa romîno-sovietică IAŞI, 1 ianuarie 1957, ora 6,05 dimineaţa. Impiegatul de mişcare ■din gara Socola Roşie primeşte o comunicare din staţia Ungheni: peste 70 minute în gara Socola Roşie va sosi un tren din Uniunea Sovietică încărcat cu produse pentru ţara noastră. La ora 7,15 minute apare garnitura alcătuită din 29 vagoane. Este primul tren cu mărfuri din ţara vecină şi prietenă intrat în anul 1957 în ţara noastră prin gara Socola Roşie. Trenul prieteniei conţine 1200 tone de produse, cărămidă refractară pentru Hunedoara şi Reşiţa, ulei de cărbune pentru traversele de cale ferată, laminate de fier, fier brut, îngrăşăminte chimice pentru unităţile socialiste ale agriculturii. 250 tone mărfuri sînt venite cu acelaşi tren în tranzit pentru alte ţări de democraţie populară. GALAŢI. — Prin staţia C.F.R. Galaţi-Larga, marţi la ora 7,20 a sosit din U.R.S.S. un alt tren al prieteniei, care transportă 1.287 tone de mărfuri, printre care: minereu, tuburi, oţel, vergele, piese de rezervă pentru utilaj industrial, tablă etc. In aceeaşi zi, la ora 17,30 a sosit o nouă garnitură care a transportat aproape 900 tone de diferite mărfuri. Au sosit de asemenea în tranzit mărfuri pentru R.P.F. Iugoslavia, R.P. Ungaria și R.P. Bulgaria. Cu înaintarea acelor de ceasornic pe cadran spre cifra indicînd ora 24, oamenii din cele mai diverse colţuri ale ţării, oameni de profesiuni, virste şi temperamente diferite căpătau din ce în ce mai mult un sentiment şi o emoţie comună care-i unea şi-i făcea să se asemene. Se despărţeau de un an, întîmpinau un altul. Recapitulau intimplări şi încercau să ghicească altele. Evocau bucurii şi configurau pe cele viitoare. Gravitatea maturităţii, entuziasmul juvenil se amestecau in această oră severă şi luminoasă totodată. La confluenţa a doi ani oamenii şi-au strlns miinile şi-au făcut urări, s-au îmbrăţişat. Au căutat să petreacă. Şi au izbutit. Marea familie Vechile prietenii încercate în muncă, sentimentele tovărăşeşti au fost principalii animatori ai revelionului. Mulţi au fost cei care şi-au căutat tovarăşul cu care se află în întrecere pentru a ciocni cu el cupa festivă, plină de vinul scânteietor. Tinerii obişnuiţi ai schelelor de construcţie au fost printre aceştia. La Galaţi, brigadierii, cei care construiesc şi reconstruiesc oraşul de pe malurile Dunării, au fost împreună în această noapte. In locul misticilor — paharele pline. Au ascultat cîntecele şi cupletele oferite de artiştii Teatrului de Stat, au cîntat ei înşişi şi şi-au spus glume, au dansat, au făcut tot ce este in obiceiul unui revelion, dar, peste toate acestea fiecare simţea o sudură intimă cu toţi ceilalţi, pornită din deprinderea de a simţi zilnic cotul vecinului în coloana care se îndreaptă spre şantier. Aceasta este o lege nescrisă dar puternică a societăţii noastre. De la familia care petrece de una singură, acasă între pereţii binecunoscuţi, de la reuniunea câtorva prieteni, noi cunoaştem saltul spre marea petrecere a tovarăşilor din fabrica şi uzina noastră. Mai mult, noi cunoaştem petrecerea, veselia sinceră şi deplină a celor ce muncesc, reuniţi prin efortul lor de depăşire. Aşa s-au întîlnit cei 300 de tineri fruntaşi din peste 40 de întreprinderi ale raionului Nicolae Bălcescu. A fost un revelion neobişnuit de cald, în ciuda prejudecăţii care cere un număr mic de oaspeţi. Amfitrion a fost comitetul raional U.T.M. Nicolae Bălcescu. In cele 4 săli ale şcolii medii de muzică din str. Principatelor nr. 63 cei 300 de tineri au ridicat paharul în cinstea noului an. Stăteau alături, la aceeaşi masă, Marin Neacşu de la şantierul tineretului — combinatul „Zorile" din Jilava, Nicolae Sabie de la atelierele de reparaţii utilaj greu şi Mihai Vucea de la fabricaAdesgo". Se vedeau poate pentru prima dată, dar multe lucruri le erau comune — în primul rînd bucuria unei nopţi venind după 365 de zile de muncă cinstită şi rodnică. Tot restul a venit să ornamenteze şi să îmbogăţească această bucurie: şi serpentinele multicolore, şi pomul de iarnă al cărui foc de artificii era continuu alimentat de către amatorii de jocuri scînteietoare, şi tombola copios înzestrată cu articole dintre cele mai originale. (cu o remarcabilă ospitalitate, organizatorii au ţinut să-şi scutească invitaţii de surprize neplăcute, oferind numai numere ciştigătoare). O insula vesela printre zăpezi Distanţele nu au fost un factor care să conteze în organizarea petrecerii anului nou. Nu puţini au fost aceia care au preferat în locul parchetelor strălucitoare, sclipirea mai autentică şi mai pură a zăpezii inconjurînd cabana alpină. Revelionul a început pentru aceştia încă pe cînd urcau potecile ninse, printre brazii îmbrăcaţi de sărbătoare, sub lumina palidă a stelelor. Neprevăzutul şi-a jucat cu prisosinţă rolul şi unii dintre cei care aveau de gînd să poposească la cabana Gura Dihamului au descins pînă la urmă la Gîrbova, pentru binecuvîntatul motiv că acceleratul nu oprise la Buşteni, ci la Predeal. Şi s-a văzut cum oameni veniţi din puncte diferite au adus in cabana primitoare nu numai rock-sacurile doldora de merinde, ci şi inimile cu voie bună şi cîntec. Aci, brazii nu mai erau ornamente de efect, stridente oarecum în cadrul saloanelor, ci erau in elementul lor, „la ei acasă". Cel mult globurile — dracu ştie cum nu s-au spart pe drum şi naivele luminărele. La miezul nopţii, sus, la o altitudine respectabilă, in insula stingheră printre zăpezi şi păduri, oamenii au toastat pentru noul an, cu toate onorurile cuvenite. Erau elevi ai Şcolii medii financiare, funcţionari ai Ministerului Agriculturii, profesori şi asistenţi ai catedrei de chimie ai I.M.F. In masivele de piatră ale munţilor percutau uratele turiştilor şi munţii înşişi, atît de deprinşi cu chiuiturile celor care se cheamă, au cunoscut in strigătele nopţii de 31 decembrie ceva deosebit. Trebuie să ai fantezie ca să reconstitui tabloul încîntător al unei seri de dans in cabană, să vezi aevea bocancii cu tălpile groase şi ţinte mişcindu-se greoi şi vesel, atît de vesel incit zăpada, afară, asculta cu Invidie. Şi ce nu s-a petrecut in acest revelion la Gîrbova ?! Demonstraţii de hipnotism, echilibristică, scamatorii, coruri organizate spontan in jurul acordeonistului amator... Pînă cind zorile s-au întrezărit peste crestele înzăpezite, mesajul optimiştilor, s-a auzit cu putere. In fiecare sat de cîmpie Dacă am crede in spiriduşi, am imagina aceste simpatice născociri ale spiritului popular dînd o raită pretutindeni unde in această noapte s-a petrecut. O, ar fi fost foarte ocupaţi spiriduşii in această noapte. Ar fi trebuit să meargă nu numai în Capitală, ar fi trebuit nu numai să facă ascensiuni alpine dar ar fi trebuit să facă popasuri în fiecare sat de cimpie, și să zăbovească binişor pentru că de nicăieri nu s-ar fi indurat să plece prea repede. Ar fi trebuit astfel să rămînă pînă în zoriîn satul Băltăgeşti, din raionul Hîrşova. De cu seară ar fi însoţit flăcăii şi fetele porniţi cu uratul, l-ar fi auzind spunind : moş Gheorghe, bade Nicolae, nea Marine, veniţi la noi să petreceţi de Anul Nou. Tot satul a răspuns invitaţiei tinerilor colectivişti. Şi nu numai cei din sat. Au venit şi tractoriştii — printre ei Alexandru Ciuică, — a venit inginerul agronom Dumitru Năstăsoiu, oaspeţii ciocnind paharele cu cei „de-ai casei", urau să ne trăiască şi să ne înflorească gospodăria colectivă. Dar oricît de mult ar fi luat parte spiriduşii la veselia generală, oriclt de mult ar fi gustat din vin, oricît de mult s-ar fi vîrlt şi ei Intre cei care roteau periniţa ca să se aleagă şi ei cu un sărut acolo, tot nu ar fi înţeles că nimic nu ar fi fost atît de rotund şi de împlinit în această petrecere dacă nu ar fi fost, acesta, primul revelion in marea familie a colectiviştilor din Băltăgeşti din cel de al doilea raion cooperativizat in întregime din ţară. ■k Cine n-a petrecut? Nu-l ştim. Noi ii ştim pe cei care la Bicaz şi la Uricani au primit cu exclamaţii de surprindere şi bucurie darurile Comitetului orăşenesc U.T.M. Bucureşti. Nu erau nişte daruri întîmplătoare. Era o atenţie tovărăşească pentru brigadierii plecaţi din Capitală să grăbească construcţia şantierelor. Noi o ştim şi pe Maria Zebreanu, urzitoare la fabrica „Proletarul" din Bacău, care lucrind în contul anului 1966 a aruncat, la acest revelion o privire parcă visătoare, parcă ironică, asupra calendarului. Dacă ea ar fi cel care dă măsura timpului, revelionul sărbătorit acum ar fi aparţinut unui alt deceniu. Noi ii ştim pe studenţii bucureşteni, care şi-au sărbătorit primul revelion in Casa lor studenţească. Ii ştim pe matrozi, pe pădurari, pe mineri şi sondori. Pentru toţi, 1957 a venit cu multe, nenumărate perspective. In primul ceas al noului an, prin toate inimile străbate un fir unic, un fir roşu: din ceea ce am cucerit — pămînt, unelte, cintece — nimic nu vom da înapoi! Din ceea ce rămîne de făcut, vom cuceri multe şi anul care începe va fi cu siguranţă o etapă remarcabilă în suişul nostru. PFTRF VFPFA Revelion 1957, şi perspective Aspect de la revelionul organizat la Ministerul Culturi Mftarl db» t®at# t*rlUimiți-vă ! Anul XII, Seria II-a, Nr. 2382 4 PAGINI — 20 BANI Joi 3 ianuarie 1957 I Primirea de către tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dej a tovarăşilor Pin Csien şi Li Cian-sen La 30 decembrie, tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, prim secretar al C.C. al P.M.R., a primit pe tovarăşii Pin Ciien, membru în Biroul politic şi secretar al C.C. al Partidului Comunist Chinez, conducătorul delegaţiei Adunării Reprezentanţilor Populari din întreaga Chină şi pe tovarăşul Li Cian-sen membru al C.C. al P.C. Chinez, vicepreşedinte al Federaţiei Sindicatelor din întreaga Chină. La primire au participat tovarăşii Gheorghe Apostol, Nicolae Ceauşescu, Iosif Chişinevschi, Aiexandru Drăghici, Constantin Pîrvulescu, membri ai Biroului Politic al C.C. al P.M.R., Janos Fazekas, secretar al C.C. al P.M.R., Avram Bunaciu, membru al C.C. al P.M.R. A asistat de asemenea Ke Bonján, ambasadorul R.P. Chineze la București. Intîlnirea s-a desfășurat într-o atmosferă caldă, tovărășească. MUNCA NOASTRĂ — garanţia ridicării bunei stări Oamenii muncii salută cu bucurie noile hotărîri ale partidului şi guvernului Mai multe produse livrate statului CONSTANŢA (de la trimisul nostru). — Cu toate că era zi de sărbătoare, ieri de dimineaţă în biroul preşedintelui colectivei din Palatul Mare era multă însufleţire. Iacob Tincu, preşedintele gospodăriei, a deschis vorba, întrebindu-i pe cei de faţă: — Ei, ce părere aveţi ? — şi arătă ziarul cu raportul tovarăşului Gh. Gheorghiu-Dej la ultima plenară a C.C. al P.M.R. Fără să aştepte însă ca Dumitru Lazăr şi Bulgăroiu Mihai, membri în consiliul de conducere, Anton Tincu, secretarul organizaţiei U.T.M. şi brigadier al brigăzii a 11-a de cîmp să spună vreo vorbă, preşedintele continuă: — Cu toate că nu am studiat încă aşa bine raportul tovarăşului Gh. Gheorghiu-Dej, am înţeles că partidul, hotărind desfiinţarea cotelor obligatorii, crem bune noi avantaje, a avut în vedere cointeresarea noastră în obţinerea şi livrarea către stat a unor cantităţi sporite de cereale şi alte produse. — Noi — intră in vorbă Dumitru Lazăr — am livrat statului şi pînă acum, în afara cotelor obligatorii, însemnate cantităţi de produse. — Aşa este, întări preşedintele. Am încheiat contracte cu organizaţiile comerciale de stat şi am livrat pînă acum, la preţ de achiziţie, 10.000 litri lapte, patru vagoane cu zarzavat, 2000 kg. lină, un vagon porumb şi 1500 kg. brînză. Ne-au mai rămas încă destule cereale şi produse pe care ie-am împărţit la ziua muncă. Valoarea unei zile muncă la noi a ajuns la 40 lei.. Iacob Tincu şi-a încheiat cuvintul astfel: — Anul acesta, cu toată seceta, am livrat statului 22 de vagoane produse, drept cată. Acum, după ce am împărţit veniturile şi după ce ne-am făcut socotelile, ne-am dat seama că puteam livra statului şi mai multe produse. Noi vom propune adunării generale ca in anul acesta să livrăm statului cel puţin 30 de vagoane de produse. Suntem siguri că vom realiza acest lucru, care ne va ajuta in îndeplinirea proiectelor noastre de dezvoltare a gospodăriei. Cu deosebit Interes am discutat cu membrele brigăzii „1 Mai“ pe care o conduc despre raportul tovarășului Gh. Gheorghiu-Dej prezentat la Plenara C.C. al P.M.R. Ne-am adus aminte de Directivele Congresului al II-lea al PM.R. care prind tot mai mult a se înfăptui. Astfel, întreprinderea noastră şi-a realizat planul de producţie pe anul 1956 încă de la 24 decembrie. Brigada noastră lucrează de la 20 decembrie în contul anului 1957. Deosebite sunt şi succesele obţinute de fabrica noastră pentru asigurarea sănătăţii oamenilor muncii. Acum constatăm cu bucurie că eforturile noastre sunt tot mai mult răsplătite de către partid şi guvern. Raportul vine să confirme încă o dată grija deosebită pe care partidul şi guvernul o poartă pentru continua îmbunătăţire a condiţiilor de muncă şi de trai ale oamenilor muncii. In urma progreselor realizate raportul stabileşte principalele lipsuri ale sistemului actual de salarizare. Totodată se prevede că salariul mediu tarifar pe întreaga economie naţională va creşte în medie cu 36 la sută, iar creşterea netă a cîştigului mediu faţă de cîştigul mediu actual va fi de circa 15 la sută. Raportul tov. Gh. Gheorghiu- Dej, prezentat la plenara C.C. al PM.R. ne-a umplut Inimile de bucurie. De aceea, sîntem hotărîte ca în anul care a început să obţinem noi şi importante succese în munca noastră. EUGENIA POPA responsabilă de brigadă de tineret la fabrica de medicamente nr. 1, Bucureşti din nou stimulent Standardul de viaţă va creşte simţitor Am citit cu multă bucurie raportul tov. Gheorghe Gheorghiu- Dej prezentat la şedinţa plenară a Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român. La fel ca şi mine, muncitorii întreprinderii noastre au întîmpinat cu deosebită satisfacţie hotărîrile plenarei. In urmă cu puţin timp, ca urmare a unei recente hotărîri a partidului şi guvernului, salariul muncitorilor, tehnicienilor, fasonatului administrativ din întreprinderea noastră a crescut. Şi iată că într-un interval de timp destul de scurt, clasa muncitoare din ţara noastră are prilejul de a se convinge încă o dată de grija partidului nostru faţă de ea. întreprinderii noastre, în care majoritatea muncilor sunt prestate de femei, recentul raport Ii oferă perspective mai mult decit îmbucurătoare. El presupune ca salariul tarifar al muncitorilor să crească în medie cu 36%, iar cîştigul mediu faţă de cel actual să se ridice cu circa 15 la sută. Citind cu atenţie raportul vedem că această creştere a ciştigului mediu va fi mai accentuată la categoriile de muncitori cu salarii mai mici. Noi suntem o întreprindere unde muncitorii ciştigau bine în medie. Aceasta se datora în special depăşirilor de normă. Acum ei vor simţi o creştere substanţială a salariului tarifar fapt care implică bineînţeles o creştere globală a veniturilor. In afară de aceasta, simplificarea formelor în ceea ce priveşte premierile, acordarea unei cit.i m.’ri independenţe directorilor de întreprinderi în ceea ce priveşte acordarea de premii, va prilejui fără îndoială o creştere a cointeresării muncitorilor pentru ridicarea necontenită a productivităţii muncii. Dacă întreprinderea noastră a reuşit să-şi realizeze planul pe 1956 la 10 decembrie, sunt convinsă că in urma noilor măsuri luate de partid şi guvern privind sistemul de salarizare, vor spori şi mai mult eforturile muncitorilor pentru ca prin aceasta să ne dovedim şi mai departe dragostea neţărmurită pe care o purtăm partidului şi guvernului nostru. GEORGETA BACULEA inginer „Textila Griviţa Roşie"-Bucureşti La 2 ianuarie au părăsit Capitala, delegaţia Adunării Reprezentanţilor Populari din întreaga Chină în frunte cu Pîn Cijen, conducătorul delegaţiei, Li Tzisen, Cen Tian, Cijan Bo-tzian, Hu Tzî an, locţiitori ai conducătorului delegaţiei şi delegaţia Comitetului Popular al oraşului Pekin, care timp de 10 zile ne-au vizitat ţara la invitaţia Marii Adunări Naţionale a R.P.R. La gara Băneasa, împodobită cu drapelele de stat ale R.P. Chineze şi R.P. Române, oaspeţii au fost însoţiţi de tovarăşii: acad. M. Sadoveanu, Iosif Chişinevschi, Alexandru Drăghici, Gheorghe Hossu, M. Mujic, A. Bunaciu, FI. Dănălache, Th. Iordăchescu, I. Pas, Popa Gherasim, A. Vlădoiu, C. Telodoru, Th. Rudenco, general colonel I. Teclu, Al. Voitinovici, Gh. Vasilichi, V. Cristache, Stelian Moraru, Gh. Vidrașcu, prof. univ. N. Sălăgeanu, C. Paraschivescu-Bălăceanu, acad. E. Carafoli, prof. univ. N. Melinescu, reprezentanţi ai organizaţiilor obşteşti, oameni de ştiinţă, artă şi cultură, membri ai Comitetului Executiv ai Sfatului Popular al Capitalei. Erau prezenţi: Ke Bo-nian, ambasadorul R.P. Chineze la Bucureşti şi membri ai ambasadei, precum şi Stoian Pavlov, ambasadorul R.P. Bulgaria la Bucureşti şi membri ai ambasadei’. Pîn Cijen, conducătorul delegaţiilor, a rostit un cuvînt de rămas bun. Vă mulţumim încă odată pentru primirea foarte ospitalieră şi apropiată pe care ne-aţi făcut-o în tot cursul vizitei — a spus vorbitorul. Mulţumim tovărăşiilor din conducerea diferitelor sectoare de activitate, tovarăşilor muncitori, ţărani şi intelectuali pentru ajutorul entuziast ce ni l-au dat în vizita noastră. Prin vizita noastră s-a adîncit cunoaşterea reciprocă, s-a întărit prietenia dintre popoarele noastre. Noi am învăţat mult din experienţa dv. înaintată. Aceasta constituie un ajutor foarte folositor în diferite domenii ale construcţiei socialiste în ţara noastră. In cursul vizitei noastre în Romînia am avut convorbiri apropiate cu tovarăşii din conducerea guvernului, Partidului, a Prezidiului Marii Adunări Naţionale, şi a diferitelor domenii de activitate, precum şi cu muncitori, ţărani şi intelectuali. în discuţiile noastre am simţit că prietenia zdîncă şi mare ca şi unitatea dintre noi are o bază indestructibilă. Fie ca prietenia şi unitatea dintre popoarele noastre să se dezvolte şi să se consolideze neîncetat. Sîntem foarte bucuroşi să constatăm cu proprii noştri ochi că în partea de apus a lagărului socialist stă un astfel de bastion trainic al păcii, democraţiei şi socialismului cum este Romînia. Noi ştim că existenţa în apusul lagărului socialist a unui bastion atît de ferm ca Romînia nu este pe placul blocurilor imperialiste, reacţionare şi a diferitelor elemente contrarevoluţionare. Lor nu le place acest lucru, dar n-are decît să nu le placă. Este suficient că aceasta este pe placul muncitorilor, ţăranilor, intelectualilor revoluţionari, că este pe placul oamenilor iubitori de pace din întreaga lume, al întregii omeniri progresiste. La despărţire daţi-mi voie să urez Republicii Populare Române înflorire şi poporului român o viaţă fericită. La revedere tovarăşi! Acad. M. Sadoveanu, vicepreşedinte al Prezidiului Marii Adunări Naţionale a transmis oaspeţilor urările poporului român. Poporul nostru are o urare la despărţire de prieteni buni: „Umblaţi sănătoşi !“ Vă rugăm să duceţi poporului dv. urările noastre de bine, izbîndă în construirea socialismului, spor şi pace. Odată cu aceste urări încredinţaţi-i de prietenia sinceră şi statornică a poporului român ! Prieteni, la revedere ! Pînă la frontieră oaspeţii chinezi au fost însoţiţi de Gh. Vidraşcu, prof. univ. N. Sălăgeanu, prof. univ. N. Melinescu, de funcţionari superiori ai Prezidiului Marii Adunări Naţionale, de ziarişti români. De asemenea, delegaţiile chineze au fost însoţite de Cen Ke, consilier al Ambasadei R.P. Chineze la Bucureşti şi de alţi membri ai Ambasadei. De la Bucureşti în trenul special al delegaţiei parlamentare chineze au urcat: K. Klisurski, vicepreşedinte al Prezidiului Adunării Populare a R.P. Bulgaria, P. Popziatev, vicepreşedinte al Biroului Adunării Populare a R.P. Bulgaria, Mincio Mincev, secretarul Prezidiului Adunării Populare a R. P. Bulgaria, D. Dimov, membru al C.C. al Partidului Comunist Bulgar precum şi S. Pavlov, ambasadorul R. P. Bulgaria la Bucureşti. 1O06 : Oaspeţii chinezi au părăsit ţara Delegaţia parlamentară chineză înaintea plecării Primirea de către tovarăşul Chivu Stoica a delegaţiei parlamentare chineze şi a delegaţiei comitetului popular al oraşului Pekiu La 30 decembrie, tovarăşul Chivu Stoica, preşedintele Consiliului de Miniştri, a primit delegaţia Adunării Reprezentanţilor Populari din întreaga Chină în frunte cu Pin Cijen, conducătorul delegaţiei, Li Tzi-sen, Cen Tian, Cijan Bo-tzian, Hu Tzî-an, locţiitori ai conducătorului delegaţiei şi delegaţia Comitetului Popular al oraşului Pekin. La întîlnire au participat tovarăşii Al. Moghioroş şi P. Borilă, prim vicepreşedinţi ai Consiliului de Miniştri, Al. Bîrlădeanu, Gh. Hossu şi St. Voitec, vicepreşedinţi ai Consiliului de Miniştri, A. Bunaciu, secretar al prezidiului Marii Adunări Naţionale şi prof. univ. N. Sălăgeanu şi Gh. Vidraşcu, membri ai Prezidiului Marii Adunări Naţionale, T. Rudenco, locţiitor al ministrului Afacerilor Externe, Ed. Stan, prof. univ. N. Melinescu. A fost prezent de Bonian, ambasadorul R.P. Chineze la Bucureşti. Intîlnirea s-a desfăşurat într-o atmosferă cordială, prietenească. Spectacolele Ansamblului de Stat de dansuri populare al U.R.S.S. condus de IGOR MOISEEV Marţi şi miercuri seara, Ansamblul de stat de dansuri populare al U.R.S.S., condus de artistul poporului Igor Moissev a dat două spectacole în sala sporturilor de la „Floreasca“. Opt mii de persoane au răsplătit cu aplauze îndelungate interpretarea neîntrecuţilor maeştri ai artei populare sovietice. „Partizanii“, „Suita moldovenească“, „Suita ucraineană“ şi celelalte creaţii ale celebrului ansamblu au etîrnit admiraţia miilor de spectatori. O mare manifestare a prieteniei romîno-sovietice a avut loc după ce, în semn de preţuire a poporului nostru şi a artei sale, membrii ansamblului au interpretat dansurile romîneşti „Brîul“ şi „Muşamaua“. Ansamblul de stat de dansuri populare al U.R.S.S. îşi continuă turneul în ţara noastră printr-o serie de spectacole, pe care le va da la Cluj şi Iaşi. Concert extraordinar festiv al Filarmonicii de Stat „George Enescu“ Cu prilejul sărbătoririi a 40 ani de carieră a primului concert-maestru al Orchestrei simfonice a Filarmonicii de Stat „George Enescu“, din Capitală prof. Alexandru Theodorescu, artist emerit al R.P.R., miercuri seara a avut loc în sala Ateneului R.P.R. un concert extraordinar dat de Orchestra simfonică a Filarmonicii de Stat „George Enescu“, colectiv artistic emerit din R.P.R. Prof. Alexandrul Theodorescu a Interpretat Concertul pentru vioară și orchestră de Nardini, Vrăjile Armidei, poem pentru vioară şi orchestră de I. Nonna-Otescu şi concertul pentru vioară şi orchestră de Beethoven. Au dirijat George Georgescu, artist al poporului şi Mircea Basarab. Concertul a fost călduros aplaudat. (Agerpres), TELEGRAMĂ Excelenţei sale Domnului D1RD1R1 MOHAMED OSMAN Preşedintele Consiliului Suprem de Stat al Republicii Sudan KHARTUM Cu prilejul primei aniversări a proclamării Independenţei Republicii Sudan, vă rog să primiţi felicitările mele cordiale şi cele mai sincere urări de fericire şi prosperitate pentru poporul sudanez. Preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Române Dr. PETRU GROZA