Scînteia Tineretului, ianuarie 1957 (Anul 12, nr. 2382-2406)

1957-01-03 / nr. 2382

Mesajul de Anul Nou rostit la posturile de radio şi televiziune de tovarăşul dr. Petru Groza preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naţionale a R.P.R. Dragi cetăţeni, cetăţene şi tovarăşi, iată-ne din nou la capătul unui an de muncă şi de activitate creatoare. Oamenii muncii de la oraşe, cei ce mujicesc ogoarele, Inginerii ca şi savanţii sau cei ce în opere de artă dau expresie vieţii noi a poporului nostru, harnic şi înţelept, şi-au îndeplinit cu cinste îndatoririle lor. Energia şi talentul, sacrificiile lor, nu au fost zadarnice. Ţara noastră, bogată de la natură, s-a îmbogăţit cu noi fabrici şi uzine, sonde şi mine, producătoare de bunuri de care poporul nostru, exploatat în trecut, a fost lipsit. Toate acestea vor face ca munca să fie din ce în ce mai bine răsplătită, iar viaţa să fie mai îmbelşugată. Pentru aceasta avem toate condiţiile. Marea noastră prietenă Uniunea Sovietică ne-a acordat, in urma tratativelor care au avut loc recent la Moscova, sprijinul său atît pentru a înlătura lipsurile provenite din recolta slabă a acestui an cit şi pentru dezvoltarea unor domenii vitale ale eco­nomiei noastre. Ţara noastră liberă şi independentă a participat pentru prima oară la lucrările sesiunii Organizaţiei Naţiunilor Unite. Alături de celelalte ţări prietene ea şi-a făcut cunoscut cuvîntul său în apă­rarea păcii şi politicii de colaborare între ţări, indiferent de sis­temul lor social. Evenimentele, uneori tragice, petrecute în anul care s-a scurs ne arată că maşinaţiunile care primejduiesc pacea n-au încetat. Noi sîntem însă convinşi că datoria noastră este de a lupta cu perseverenţă şi pe viitor, alături de toate forţele din lume care se opun războiului, pentru a face ca pacea să triumfe spre binele tuturor popoarelor. Păşim într-un an nou întăriţi în nădejdile noastre de hotărîrile importante adoptate zilele acestea de Comitetul Central al Par­tidului Muncitoresc Român şi de guvernul ţării noastre. Ele sînt menite să ducă la o ridicare continuă a nivelului de trai al po­porului nostru, la dezvoltarea agriculturii, la sporirea iniţiativei şi participării active a tuturor fiilor patriei noastre la conducerea treburilor obşteşti, la construirea socialismului. Alegerile de deputaţi ce vor avea loc în curînd sub egida Fron­­tului Democraţiei Populare vor face ca Marea Adunare Naţionala să fie expresia concentrării tuturor forţelor progresiste din țara noastră, pentru realizarea aspiraţiilor celor mai nobile ale poporu­lui nostru. . ... , în aceste clipe ale noului an, privind cu încredere viitorul lu­minos al patriei noastre, vă adresez dumneavoastră tuturor, dragi cetăţeni şi tovarăşi, precum şi vouă tineri, cărora ne străduim să vă creăm o viaţă fericită, tradiţionala urare. La mulţi ani! Adresăm »Ţările noastre de pace şi prosperitate tuturor po­poarelor. Primele trenuri la graniţa romîno-sovietică IAŞI, 1 ianuarie 1957, ora 6,05 dimineaţa. Impiegatul de mişcare ■din gara Socola Roşie primeşte o comunicare din staţia Ungheni: peste 70 minute în gara Socola Roşie va sosi un tren din Uniu­nea Sovietică încărcat cu produse pentru ţara noas­tră. La ora 7,15 minute a­­pare garnitura alcătuită din 29 vagoane. Este primul tren cu mărfuri din ţara vecină şi prie­tenă intrat în anul 1957 în ţara noastră prin gara Socola Roşie. Trenul prieteniei conţine 1200 tone de produse, cărămidă re­fractară pentru Hunedoara şi Re­şiţa, ulei de cărbune pentru tra­versele de cale ferată, laminate de fier, fier brut, îngrăşăminte chimice pentru unităţile socia­liste ale agriculturii. 250 tone mărfuri sînt venite cu acelaşi tren în tranzit pentru alte ţări de democraţie populară. GALAŢI. — Prin staţia C.F.R. Galaţi-Larga, marţi la ora 7,20 a sosit din U.R.S.S. un alt tren al prieteniei, care transportă 1.287 tone de mărfuri, printre care: minereu, tuburi, oţel, ver­gele, piese de rezervă pentru uti­laj industrial, tablă etc. In a­­ceeaşi zi, la ora 17,30 a sosit o nouă garnitură care a transpor­tat aproape 900 tone de diferite mărfuri. Au sosit de asemenea în tranzit mărfuri pentru R.P.F. Iugoslavia, R.P. Ungaria și R.P. Bulgaria. Cu înaintarea acelor de ceasor­nic pe cadran spre cifra indicînd ora 24, oamenii din cele mai di­verse colţuri ale ţării, oameni de profesiuni, virste şi temperamen­te diferite căpătau din ce în ce mai mult un sentiment şi o emo­ţie comună care-i unea şi-i fă­cea să se asemene. Se despărţeau de un an, întîmpinau un al­tul. Recapitulau intimplări şi încer­cau să ghicească altele. Evocau bucurii şi configurau pe cele viitoare. Gravitatea maturităţii, entuziasmul juvenil se amestecau in această oră severă şi luminoa­să totodată. La confluenţa a doi ani oamenii şi-au strlns miinile şi-au făcut urări, s-au îmbrăţişat. Au căutat să petreacă. Şi au iz­butit. Marea familie V­echile prietenii încercate în muncă, sentimentele tovă­răşeşti au fost principalii animatori ai revelionului. Mulţi au fost cei care şi-au căutat to­varăşul cu care se află în între­cere pentru a ciocni cu el cupa festivă, plină de vinul scânteie­tor. Tinerii obişnuiţi ai schelelor de construcţie au fost printre a­­ceştia. La Galaţi, brigadierii, cei care construiesc şi reconstruiesc oraşul de pe malurile Dunării, au fost împreună în această noapte. In locul misticilor — paharele pline. Au ascultat cîntecele şi cupletele oferite de artiştii Tea­trului de Stat, au cîntat ei înşişi şi şi-au spus glume, au dansat, au făcut tot ce este in obiceiul unui revelion, dar, peste toate a­­cestea fiecare simţea o sudură intimă cu toţi ceilalţi, pornită din deprinderea de a simţi zilnic co­tul vecinului în coloana care se îndreaptă spre şantier. Aceasta este o lege nescrisă dar puternică a societăţii noas­tre. De la familia care petrece de una singură, acasă între pe­reţii binecunoscuţi, de la reuniu­nea câtorva prieteni, noi cunoaş­tem saltul spre marea petrecere a tovarăşilor din fabrica şi uzi­na noastră. Mai mult, noi cu­noaştem petrecerea, veselia sin­ceră şi deplină a celor ce mun­cesc, reuniţi prin efortul lor de depăşire. Aşa s-au întîlnit cei 300 de tineri fruntaşi din peste 40 de întreprinderi ale raionului Nicolae Bălcescu. A fost un reve­lion neobişnuit de cald, în ciuda prejudecăţii care cere un număr mic de oaspeţi. Amfitrion a fost comitetul raional U.T.M. Nicolae Bălcescu. In cele 4 săli ale şcolii medii de muzică din str. Princi­patelor nr. 63 cei 300 de tineri au ridicat paharul în cinstea nou­lui an. Stăteau alături, la aceeaşi masă, Marin Neacşu de la şan­tierul­­ tineretului — combinatul „Zorile" din Jilava, Nicolae Sa­bie de la atelierele de reparaţii utilaj greu şi Mihai Vucea de la fabrica­­Adesgo". Se vedeau poate pentru prima dată, dar multe lucruri le erau comune — în primul rînd bucuria unei nopţi venind după 365 de zile de mun­că cinstită şi rodnică. Tot restul a venit să ornamenteze şi să îmbogăţească această bucurie: şi serpentinele multicolore, şi pomul de iarnă al cărui foc de artificii era continuu alimentat de către amatorii de jocuri scînteietoare, şi tombola copios înzestrată cu articole dintre cele mai origi­nale. (cu o remarcabilă ospitali­tate, organizatorii au ţinut să-şi scutească invitaţii de surprize neplăcute, oferind numai numere ciştigătoare). O insula vesela printre zăpezi D­istanţele nu au fost un factor care să conteze în organizarea petrecerii anu­lui nou. Nu puţini au fost aceia care au preferat în locul parche­telor strălucitoare, sclipirea mai autentică şi mai pură a zăpezii inconjurînd­ cabana alpină. Reve­lionul a început pentru aceştia încă pe cînd urcau potecile nin­se, printre brazii îmbrăcaţi de sărbătoare, sub lumina palidă a stelelor. Neprevăzutul şi-a jucat cu prisosinţă rolul şi unii dintre cei care aveau de gînd să po­posească la cabana Gura Diha­­mului au descins pînă la urmă la Gîrbova, pentru binecuvîntatul motiv că acceleratul nu oprise la Buşteni, ci la Predeal. Şi s-a văzut cum oameni veniţi din puncte diferite au adus in cabana primitoare nu numai rock-sacurile doldora de merin­de, ci şi inimile cu voie bună şi cîntec. Aci, brazii nu mai erau ornamente de efect, stridente oa­recum în cadrul saloanelor, ci erau in elementul lor, „la ei a­­casă". Cel mult globurile — dra­­cu ştie cum nu s-au spart pe drum şi naivele luminărele. La miezul nopţii, sus, la o altitu­dine respectabilă, in insula stin­gheră printre zăpezi şi păduri, oamenii au toastat pentru noul an, cu toate onorurile cuvenite. Erau elevi ai Şcolii medii fi­nanciare, funcţionari ai Ministe­rului Agriculturii, profesori şi a­­sistenţi ai catedrei de chimie ai I.M.F. In masivele de piatră ale munţilor percutau uratele turişti­lor şi munţii înşişi, atît de de­prinşi cu chiuiturile celor care se cheamă, au cunoscut in strigătele nopţii de 31 decembrie ceva deo­sebit. Trebuie să ai fantezie ca să re­constitui tabloul încîntător al u­­nei seri de dans in cabană, să vezi aevea bocancii cu tălpile groase şi ţinte mişcindu-se greoi şi vesel, atît de vesel incit zăpa­da, afară, asculta cu Invidie. Şi ce nu s-a petrecut in acest reve­lion la Gîrbova ?! Demonstraţii de hipnotism, echilibristică, sca­matorii, coruri organizate spon­tan in jurul acordeonistului a­­mator... Pînă cind zorile s-au în­­trezărit peste crestele înzăpezite, mesajul optimiştilor, s-a auzit cu putere. In fiecare sat de cîmpie D­acă am crede in spiriduşi, am imagina aceste simpa­tice născociri ale spiritului popular dînd o raită pretutindeni unde in această noapte s-a petre­cut. O, ar fi fost foarte ocupaţi spiriduşii in această noapte. Ar fi trebuit să meargă nu numai în Capitală, ar fi trebuit nu numai să facă ascensiuni alpine dar ar fi trebuit să facă popasuri în fie­care sat de cimpie, și să zăbo­vească binişor pentru că de ni­căieri nu s-ar fi indurat să plece prea repede. Ar fi trebuit astfel să rămînă pînă în zori­­în satul Băltăgeşti, din raionul Hîrşova. De cu seară ar fi însoţit flăcăii şi fetele porniţi cu uratul, l-ar fi auzind spunind : moş Gheorghe, bade Nicolae, nea Marine, veniţi la noi să petreceţi de Anul Nou. Tot satul a răspuns invitaţiei tinerilor colectivişti. Şi nu numai cei din sat. Au venit şi tracto­riştii — printre ei Alexandru Ciuică, — a venit inginerul agro­nom Dumitru Năstăsoiu, oaspeţii ciocnind paharele cu cei „de-ai casei", urau­ să ne trăiască şi să ne înflorească gospodăria colec­tivă. Dar oricît de mult ar fi luat parte spiriduşii la veselia generală, oriclt de mult ar fi gustat din vin, oricît de mult s-ar fi vîrlt şi ei Intre cei care roteau periniţa ca să se aleagă şi ei cu un sărut acolo, tot nu ar fi înţeles că nimic nu ar fi fost atît de rotund şi de împli­nit în această petrecere dacă nu ar fi fost, acesta, primul revelion in marea familie a colectiviştilor din Băltăgeşti din cel de al doi­lea raion cooperativizat in între­gime din ţară. ■k Cine n-a petrecut? Nu-l ştim. Noi ii ştim pe cei care la Bicaz şi la Uricani au primit cu excla­maţii de surprindere şi bucurie darurile Comitetului orăşenesc U.T.M. Bucureşti. Nu erau nişte daruri întîmplătoare. Era o aten­ţie tovărăşească pentru brigadie­rii plecaţi din Capitală să gră­bească construcţia şantierelor. Noi o ştim şi pe Maria Zebrea­­nu, urzitoare la fabrica „Proleta­rul" din Bacău, care lucrind în contul anului 1966 a aruncat, la acest revelion o privire parcă vi­sătoare, parcă ironică, asupra ca­lendarului. Dacă ea ar fi cel care dă măsura timpului, revelio­­nul sărbătorit acum ar fi aparţi­nut unui alt deceniu. Noi ii ştim pe studenţii bucu­­reşteni, care şi-au sărbătorit pri­mul revelion in Casa lor studen­­ţească. Ii ştim pe matrozi, pe pă­durari, pe mineri şi sondori. Pen­tru toţi, 1957 a venit cu multe, nenumărate perspective. In pri­mul ceas al noului an, prin toa­­te inimile străbate un fir unic, un fir roşu: din ceea ce am cu­cerit — pămînt, unelte, cintece — nimic nu vom da înapoi! Din ceea ce rămîne de făcut, vom cuceri multe şi anul care începe va fi cu siguranţă o etapă re­marcabilă în suişul nostru. PFTRF VFPFA Revelion 1957, şi perspective Aspect de la revelionul organizat la Ministerul Culturi Mftarl db» t®at# t*rlUi­m­iți-vă ! Anul XII, Seria II-a, Nr. 2382 4 PAGINI — 20 BANI Joi 3 ianuarie 1957 I Primirea de către tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dej a tovarăşilor Pin Csien şi Li Cian-sen La 30 decembrie, tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, prim secretar al C.C. al P.M.R., a pri­mit pe tovarăşii Pin Ciien, mem­bru în Biroul politic şi secretar al C.C. al Partidului Comunist Chinez, conducătorul delegaţiei Adunării Reprezentanţilor Popu­lari din întreaga Chină şi pe to­varăşul Li Cian-sen membru al C.C. al P.C. Chinez, vicepreşe­dinte al Federaţiei Sindicatelor din întreaga Chină. La primire au participat tova­răşii Gheorghe Apostol, Nicolae Ceauşescu, Iosif Chişinevschi, A­­iexandru Drăghici, Constantin Pîrvulescu, membri ai Biroului Politic al C.C. al P.M.R., Janos Fazekas, secretar al C.C. al P.M.R., Avram Bunaciu, membru al C.C. al P.M.R. A asistat de asemenea Ke Bo­nján, ambasadorul R.P. Chineze la București. Intîlnirea s-a desfășurat într-o atmosferă caldă, tovărășească. MUNCA NOASTRĂ — garanţia ridicării bunei stări Oamenii muncii salută cu bucurie noile hotărîri ale partidului şi guvernului Mai multe produse livrate statului CONSTANŢA (de la trimisul nostru). — Cu toate că era zi de sărbătoa­re, ieri de dimineaţă în biroul preşedintelui colectivei din Pa­­latul Mare era multă însufleţire. Iacob Tincu, preşedintele gos­podăriei, a deschis vorba, între­­bindu-i pe cei de faţă: — Ei, ce părere aveţi ? — şi arătă ziarul cu raportul tovară­şului Gh. Gheorghiu-Dej la ulti­­ma­ plenară a C.C. al P.M.R. Fără să aştepte însă ca Dumi­tru Lazăr şi Bulgăroiu Mihai, membri în consiliul de conducere, Anton Tincu, secretarul organiza­ţiei U.T.M. şi brigadier al brigăzii a 11-a de cîmp să spună vreo vor­bă, preşedintele continuă: — Cu toate că nu am studiat încă aşa bine raportul tovarăşu­lui Gh. Gheorghiu-Dej, am înţe­les că partidul, hotărind desfiin­ţarea cotelor obligatorii, crem­ bu­ne noi avantaje, a avut în vedere cointeresarea noastră în obţinerea şi livrarea către stat a unor can­tităţi sporite de cereale şi alte produse. — Noi — intră in vorbă Du­mitru Lazăr — am livrat statu­lui şi pînă acum, în afara cote­lor obligatorii, însemnate canti­tăţi de produse. — Aşa este, întări preşedintele. Am încheiat contracte cu organi­zaţiile comerciale de stat şi am livrat pînă acum, la preţ de achi­ziţie, 10.000 litri lapte, patru va­goane cu zarzavat, 2000 kg. lină, un vagon porumb şi 1500 kg. brînză. Ne-au mai rămas încă des­tule cereale şi produse pe care ie-am împărţit la ziua muncă. Valoarea unei zile muncă la noi a ajuns la 40 lei.. Iacob Tincu şi-a încheiat cu­­vintul astfel: — Anul acesta, cu toată seceta, am livrat statului 22 de vagoane produse, drept cată. Acum, după ce am împărţit veniturile şi după ce ne-am făcut socotelile, ne-am dat seama că puteam livra sta­tului şi mai multe produse. Noi vom propune adunării ge­nerale ca in anul acesta să li­vrăm statului cel puţin 30 de va­goane de produse. Suntem­ siguri că vom realiza acest lucru, care ne va ajuta in îndeplinirea pro­iectelor noastre de dezvoltare a gospodăriei. Cu deosebit Interes am discu­tat cu membrele brigăzii „1 Mai“ pe care o con­duc despre raportul tovarășului Gh. Gheorghiu-Dej prezentat la Plenara C.C. al P.M.R. Ne-am a­­dus aminte de Directivele Con­gresului al II-lea al PM.R. care prind tot mai mu­lt a se înfăptui. Astfel, întreprinderea noastră şi-a realizat planul de producţie pe anul 1956 încă de la 24 decem­­­brie. Brigada noastră lucrează de la 20 decembrie în contul anului 1957. Deosebite sunt şi succesele obţinute de fabrica noastră pen­tru asigurarea sănătăţii oameni­lor muncii. Acum constatăm cu bucurie că eforturile noastre sunt tot mai mult răsplătite de către partid şi guvern. Raportul vine să confirme încă o dată grija deose­bită pe care partidul şi guvernul o poartă pentru continua îmbu­nătăţire a condiţiilor de muncă şi de trai ale oamenilor muncii. In urma progreselor realizate ra­portul stabileşte principalele lip­suri ale sistemului actual de sa­larizare. Totodată se prevede că salariul mediu tarifar pe întreaga economie naţională va creşte în medie cu 36 la sută, iar creşterea netă a cîştigului mediu faţă de cîştigul mediu actual va fi de circa 15 la sută. Raportul tov. Gh. Gheorgh­iu- Dej, prezentat la plenara C.C. al PM.R. ne-a umplut Inimile de bucurie. De­ aceea, sîntem hotă­­rîte ca în anul care a început să obţinem noi şi importante suc­cese în munca noastră. EUGENIA POPA responsabilă de brigadă de tineret la fabrica de medicamente nr. 1, Bucureşti din nou stimulent Standardul de viaţă va creşte simţitor Am citit cu multă bucurie ra­portul tov. Gheorghe Gheorghiu- Dej prezentat la şedinţa plenară a Comitetului Central al Partidu­lui Muncitoresc Român. La fel ca şi mine, muncitorii întreprinderii noastre au întîmpinat cu deose­bită satisfacţie hotărîrile plena­rei. In urmă cu puţin timp, ca ur­mare a unei recente hotărîri a partidului şi guvernului, salariul muncitorilor, tehnicienilor­­, f­a­sonatului administrativ din în­treprinderea noastră a crescut. Şi iată că într-un interval de timp destul de scurt, clasa mun­citoare din ţara noastră are pri­lejul de a se convinge încă o dată de grija partidului nostru faţă de ea. întreprinderii noastre, în care majoritatea muncilor sunt pres­tate de femei, recentul raport Ii oferă perspective mai mult decit îmbucurătoare. El presupune ca salariul tarifar al muncitorilor să crească în medie cu 36%, iar cîştigul mediu faţă de cel actual să se ridice cu circa 15 la sută. Citind cu atenţie raportul vedem că această creştere a ciştigului mediu va fi mai accentuată la categoriile de muncitori cu sa­larii mai mici. Noi suntem­ o în­treprindere unde muncitorii c­işti­­gau bine în medie. Aceasta se da­tora în special depăşirilor de nor­mă. Acum ei vor simţi o creştere substanţială a salariului tarifar fapt care implică bineînţeles o creştere globală a veniturilor. In afară de aceasta, simplifi­carea formelor în ceea ce pri­veşte premierile, acordarea unei cit.i m.’ri independenţe directori­lor de întreprinderi în ceea ce priveşte acordarea de premii, va prilejui fără îndoială o creştere a cointeresării muncitorilor pentru ridicarea necontenită a producti­vităţii muncii. Dacă întreprinde­rea noastră a reuşit să-şi reali­zeze planul pe 1956 la 10 decem­brie, sunt convinsă că in urma noilor măsuri luate de partid şi guvern privind sistemul de sa­larizare, vor spori şi mai mult eforturile muncitorilor pentru ca prin aceasta să ne dovedim şi mai departe dragostea neţărmu­rită pe care o purtăm partidului şi guvernului nostru. GEORGETA BACULEA inginer „Textila Griviţa Ro­­şie"-Bucureşti La 2 ianuarie au părăsit Capi­tala, delegaţia Adunării Repre­zentanţilor Populari din întrea­ga Chină în frunte cu Pîn Cijen, conducătorul delegaţiei, Li Tzi­­sen, Cen Tian, Cijan Bo-tzian, Hu Tzî­ an, locţiitori ai conducătoru­lui delegaţiei şi delegaţia Comi­tetului Popular al oraşului Pekin, care timp de 10 zile ne-au vizi­tat ţara la invitaţia Marii Adu­nări Naţionale a R.P.R. La gara Băneasa, împodobită cu drapelele de stat ale R.P. Chi­neze şi R.P. Române, oaspeţii au fost însoţiţi de tovarăşii: acad. M. Sadoveanu, Iosif Chişinevschi, Alexandru Drăghici, Gheorghe Hossu, M. Mujic, A. Bunaciu, FI. Dănălache, Th. Iordăchescu, I. Pas, Popa Gherasim, A. Vlădo­iu, C. Telodoru, Th­. Rudenco, gene­ral colonel I. Teclu, Al. Voitino­­vici, Gh. Vasilichi, V. Cristache, Stelian Moraru, Gh. Vidrașcu, prof. univ. N. Sălăgeanu, C. Pa­­raschivescu-Bălăceanu, acad. E. Carafoli, prof. univ. N. Melinescu, reprezentanţi ai organizaţiilor obşteşti, oameni de ştiinţă, artă şi cultură, membri ai Comitetului Executiv ai Sfatului Popular al Capitalei. Erau prezenţi: Ke Bo-nian, am­basadorul R.P. Chineze la Bucu­reşti şi membri ai ambasadei, precum şi Stoian Pavlov, amba­sadorul R.P. Bulgaria la Bucu­reşti şi membri ai ambasadei’. Pîn Cijen, conducătorul dele­gaţiilor, a rostit un cuvînt de ră­mas bun. Vă mulţumim încă odată pentru primirea foarte ospitalieră şi a­­propiată pe care ne-aţi făcut-o în tot­ cursul vizitei — a spus vor­bitorul. Mulţumim tovărăşiilor din con­ducerea diferitelor sectoare de activitate, tovarăşilor muncitori, ţărani şi intelectuali pentru aju­torul entuziast ce ni l-au dat în vizita noastră. Prin vizita noas­tră s-a adîncit cunoaşterea reci­procă, s-a întărit prietenia dintre popoarele noastre. Noi am învă­ţat mult din experienţa dv. îna­intată. Aceasta constituie un aju­tor foarte folositor în diferite do­menii ale construcţiei socialiste în ţara noastră. In cursul vizitei noastre în Ro­­mînia am avut convorbiri apro­piate cu tovarăşii din conducerea guvernului, Partidului, a Prezi­diului Marii Adunări Naţionale, şi a diferitelor domenii de activi­tate, precum şi cu muncitori, ţă­rani şi intelectuali. în discuţiile noastre am simţit că prietenia zdîncă­ şi mare ca şi unitatea din­tre noi are o bază indestructibilă. Fie ca prietenia şi unitatea dintre popoarele noastre să se dezvolte şi să se consolideze neîncetat. Sîntem foarte bucuroşi să cons­tatăm cu proprii noştri ochi că în partea de apus a lagărului socia­list stă un astfel de bastion trai­nic al păcii, democraţiei şi socia­lismului cum este Romînia. Noi ştim că existenţa în apusul lagărului socialist a unui bastion atît de ferm ca Romînia nu este pe placul blocurilor imperialiste, reacţionare şi a diferitelor ele­mente contrarevoluţionare. Lor nu le place acest lucru, dar n-are decît să nu le placă. Este suficient că aceasta este pe pla­cul muncitorilor, ţăranilor, inte­lectualilor revoluţionari, că este pe placul oamenilor iubitori de pace din întreaga lume, al în­tregii omeniri progresiste. La despărţire daţi-mi voie să urez Republicii Populare Române înflorire şi poporului român o viaţă fericită. La revedere tovarăşi! Acad. M. Sadoveanu, vicepre­şedinte al Prezidiului Marii Adunări Naţionale a transmis oaspeţilor urările poporului ro­mân. Poporul nostru are o urare la despărţire de prieteni buni: „Um­blaţi sănătoşi !“ Vă rugăm să duceţi poporului dv. urările noastre de bine, iz­­bîndă în construirea socialismu­lui, spor şi pace. Odată cu aceste urări încredinţaţi-i de prietenia sinceră şi statornică a poporului român ! Prieteni, la revedere ! Pînă la frontieră oaspeţii chi­nezi au fost însoţiţi de Gh. Vi­draşcu, prof. univ. N. Sălăgeanu, prof. univ. N. Melinescu, de func­ţionari superiori ai Prezidiului Marii Adunări Naţionale, de zia­rişti români. De asemenea, de­legaţiile chineze au fost însoţite de Cen Ke, consilier al Ambasa­dei R.P. Chineze la Bucureşti şi de alţi membri ai Ambasadei.­­ De la Bucureşti în trenul spe­cial al delegaţiei parlamentare chineze au urcat: K. Klisurski, vicepreşedinte al Prezidiului A­­dunării Populare a R.P. Bulga­ria, P. Popziatev, vicepreşedinte al Biroului Adunării Populare a R.P. Bulgaria, Mincio Mincev, secretarul Prezidiului Adunării Populare a R. P. Bulgaria, D. Di­­mov, membru al C.C. al­ Parti­dului Comunist Bulgar precum şi S. Pavlov, ambasadorul R. P. Bulgaria la Bucureşti. 1­O06 : Oaspeţii chinezi au părăsit ţara Delegaţia parlamentară chineză înaintea plecării Primirea de către tovarăşul Chivu Stoica a delegaţiei parlamentare chineze şi a delegaţiei comitetului popular al oraşului Pekiu­ La 30 decembrie, tovarăşul Chivu Stoica, preşedintele Consi­liului de Miniştri, a primit dele­gaţia Adunării Reprezentanţilor Populari din întreaga Chină în frunte cu Pin Cijen, conducătorul delegaţiei, Li Tzi-sen, Cen Tian, Cijan Bo-tzian, Hu Tzî-an, loc­ţiitori ai conducătorului delegaţiei şi delegaţia Comitetului Popular al oraşului Pekin. La întîlnire au participat tova­răşii Al. Moghioroş şi P. Borilă, prim vicepreşedinţi ai Consiliu­lui de Miniştri, Al. Bîrlădeanu, Gh. Hossu şi St. Voitec, vicepre­­şedinţi ai Consiliului de Miniştri, A. Bunaciu, secretar al prezidiu­lui Marii Adunări Naţionale şi prof. univ. N. Sălăgeanu şi Gh. Vidraşcu, membri ai Prezidiului Marii Adunări Naţionale, T. Ru­­denco, locţiitor al ministrului A­­facerilor Externe, Ed. Stan, prof. univ. N. Melinescu. A fost prezent de Bo­nian, am­basadorul R.P. Chineze la Bucu­reşti. Intîlnirea s-a desfăşurat într-o atmosferă cordială, prietenească. Spectacolele Ansamblului de Stat de dansuri populare al U.R.S.S. condus de IGOR MOISEEV Marţi şi miercuri seara, Ansam­blul de stat de dansuri populare al U.R.S.S., condus de artistul poporului Igor Moissev a dat două spectacole în sala sportu­rilor de la „Floreasca“. Opt mii de persoane au răsplă­tit cu aplauze îndelungate inter­pretarea neîntrecuţilor maeştri ai artei populare sovietice. „Parti­zanii“, „Suita moldovenească“, „Suita ucraineană“ şi celelalte creaţii ale celebrului ansamblu au etîrnit admiraţia miilor de spectatori. O mare manifestare a prieteniei romîno-sovietice a avut loc după ce, în semn de pre­ţuire a poporului nostru şi a artei sale, membrii ansamblului au in­terpretat dansurile romîneşti „Brîul“ şi „Muşamaua“. Ansamblul de stat de dansuri populare al U.R.S.S. îşi continuă turneul în ţara noastră printr-o serie de spectacole, pe care le va da la Cluj şi Iaşi. Concert extraordinar festiv al Filarmonicii de Stat „George Enescu“ Cu prilejul sărbătoririi a 40 ani de carieră a primului concert-ma­­estru al Orchestrei simfonice a Filarmonicii de Stat „George Enescu“, din Capitală prof. Ale­xandru Theodorescu, artist eme­rit al R.P.R., miercuri seara a a­­vut loc în sala Ateneului R.P.R. un concert extraordinar dat de Orchestra simfonică a Filarmo­nicii de Stat „George Enescu“, colectiv artistic emerit din R.P.R. Prof. Alexandrul Theodorescu a Interpretat Concertul pentru vioa­ră și orchestră de Nardini, Vră­­jile Armidei, poem pentru vioară şi orchestră de I. Nonna-Otescu şi concertul pentru vioară şi or­chestră de Beethoven. Au dirijat George Georgescu, artist al poporului şi Mircea Basarab. Concertul a fost călduros a­­plaudat. (Agerpres), TELEGRAMĂ Excelenţei sale Domnului D1RD1R1 MOHAMED OSMAN Preşedintele Consiliului Suprem de Stat al Republicii Sudan KHARTUM Cu prilejul primei aniversări a proclamării Independenţei Re­publicii Sudan, vă rog să primiţi felicitările mele cordiale şi cele mai sincere urări de fericire şi prosperitate pentru poporul su­danez. Preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Române Dr. PETRU GROZA

Next