Scînteia Tineretului, februarie 1957 (Anul 12, nr. 2407-2431)

1957-02-01 / nr. 2407

POPORUL NOSTRU VA DEMONSTRA deplina sa încredere Ridicarea neîntreruptă a bunăstării poporului muncitor este ţelul suprem al politicii partidului Se poate spune că marea adu­nare cetăţenească a alegătorilor din circumscripţia electorală „23 August“ din Capitală, desfăşurate ieri seară, se va păstra mult timp în amintirea celor de faţă. Prezen­ţa în mijlocul celor cîteva mii de oameni a tov. Chivu Stoica, pre­şedintele Consiliului de Miniştri, membru al Biroului Politic al C.C. al P.M.R. candidat al F.D.P. în respectiva circumscripţie elec­torală, a stîrnit un uragan de a­­plauze şi ovaţii în cinstea iubitu­lui nostru partid. Minute în şir, sala „Recolta“ unde s-a desfăşu­rat adunarea de aseară, a vuit de aplauzele muncitorilor, ale cetă­­ţenilor din cartier. Sala era arhi­plină. Din mijlocul sălii s-au ri­dicat pe rînd, îndreptîndu-se spre microfon, muncitori, ingineri, în­văţători, pensionari etc. Din no­ianul de notiţe, dominînd pe toate celelalte, îmi răsare în minte chipul tinerei filatoare Maria Par­témé de la F.R.B. M-am aşteptat ca ace­astă tînără filatoare să se simtă oarecum emoţionată, stînje­­nită dacă vreţi, de faptul că se află şi ia cuvintul în faţa a mii de oameni şi în prezenţa primului ministru, pentru a vorbi despre problemele statului, despre trebu­rile Republicii. Nimic din toate a­­cestea! Demnă, calmă, Maria Par­témié a vorbit din adincul inimii. „Până a intra in producţie, în fa­brică, eram un om oarecare mă simţeam uneori singură. Dar cînd am intrat la filatură am simţit în­dată marea familie a muncitorilor. A­stăzi, o spun cu toată siguranţa . N­umai cine nu vrea nu poate să-şi făurească la noi un viitor fericit; numai cine nu vrea, nu poate să înveţe. Totul depinde de noi...“. Mă uit cu atenţie spre Maria Partenie. Furat de vorbele ei uit să mai iau notiţe. Fata vorbeşte liber, fără să aibă nici un fel de hârtie înaintea ochilor ; vorbeşte curat, din inimă. „Noi, ca tineri, vom depune toate eforturile şi vom avata oricind cuceririle po­porului nostru. Noi nu ne temem, avem un partid trup din trupul clasei muncitoare; ne bazăm pe a­utorul reciproc al ţărilor socia­liste. Suntem­ o ţară care se dez­voltă în strînsă prietenie cu marea Uniune Sovietică. Partidul nostru ne-a arătat întotdeauna calea pe care trebuie să mergem , ne-a ară­tat­ şi greutăţile şi astfel ne-a in-afumat ca un părinte...“ Maria Partenie pare că a terminat ce are de spus. Dar ea nu părăseşte încă tribuna. Privirea ei se îndreaptă acum spre prezidiul adunării şi ea încheie: „La 3 februarie voi vota pentru a doua oară în Viaţa mea. Votul meu îl voi da Frontului De­mocraţiei Populare“. Ion Burduşanu, muncitor la u­­zinele „Republica“: „Noi aprobăm cu toată încrederea politica parti­dului. Încrederea muncitorilor izvo­răşte din faptul că măsurile par­tidului şi guvernului slujesc cau­zei■ dezvoltării ţării noastre. Intre cuvintul şi fapta partidului nu există nici o deosebire“. Ion Marinescu, pensionar în vîrstă de 66 de ani: „Alegerile din trecut ?... Bătăi, măsluiri de voturi, ţuică şi ciomege. Astăzi votează in deplină libertate, con­ştienţi de însemnătatea actului lor, toţi cetăţenii cinstiţi...“. Ion Popescu, învăţător la Şcoa­la mixtă nr. 67 : „A vorbi despre dragostea pe care oamenii muncii o poartă candidaţilor F.D.P., în­seamnă a vorbi despre toate reali­zările noastre, înseamnă a sta mul­te zile în şir aici...“. Oamenii nu uită nici o clipă că în lume, ţările socialiste au şi duşmani: „Prin votul nostru, la 3 februarie vom da o nouă lovitură duşmanilor patriei noastre“­­• La 3 februarie 1957 cetăţenii patriei noastre sunt chemaţi să aleagă noi reprezentanţi în or­ganul suprem al puterii de stat Marea Adunare Naţională. Forţele democratice şi patrio­tice ale ţării, în frunte cu Parti­dul Muncitoresc Român, se pre­zintă şi în actualele alegeri uni­te, în Frontul Democraţiei Popu­lare. Acest front reprezintă inte­resele şi unitatea celor mai largi mase ale poporului nostru, ale clasei muncitoare, ale ţărănimii muncitoare şi ale intelectualităţii progresiste. Actuala campanie electorală s-a desfăşurat într-o atmosferă de avînt politic şi elan crescut în muncă al maselor largi popo­­are. La toate întîlnirile dintre tregători şi candidaţi, ca şi în această adunare, cetăţenii patriei noastre au dezbătut, ca adevă­s pune inginerul Ioan Costea. Oa­menii se ridică în picioare şi scandează numele partidului iubit. Oamenii aceştia din sală, unii încă cu salopeta pătată de ulei sub palton, se simt răspunzători de politica statului şi ştiu că cuvin­tul lor a devenit în anii aceştia un cuvînt greu. M. ZONIS taţi stăpîni ai ţării şi cu spiritul de răspundere al oamenilor de stat, problemele fundamentale ale politicii interne şi externe a statului nostru, au ridicat impor­­tante probleme gospodăreşti. Mai puternic decit oricînd, oa­­menii muncii şi-au exprimat în­crederea de nezdruncinat in regi­mul democrat-popular, hotărirea de a aplica în viaţă politica par­tidului şi guvernului de dezvol­tare a economiei naţionale, de ri­­dicare continuă a nivelului de trai al poporului, de întărire a prieteniei şi colaborării frăţeşti cu ţările socialiste în frunte cu Uniunea Sovietică, politică de pace şi colaborare cu toate ţările lumii. Campania electorală ne dă pri­lejul să facem Un bilanţ al dru­(Continuare in pag. 2­ a) Tovarăşul Chivu Stoica în mijlocul alegatorilor Cuvîntarea tov. Chivu Stoica Aspecte de la marea adunare din sala „Recolta“. In stingă, tov. Chivu Stoica la tribună, în dreapta, o parte din asistentă. Pa Frontul dezvoltarii inlui nr.31 chimica O IMPORTANTĂ VICTORIE Constructorii de la trustul nr. 5 din Tg. Mureş, tehnicieni ai uzinelor „Independenta" Sibiu, cinstesc alegerile de deputat d­in Marea Adunare Naţionali cu o importantă victorie — în ziua de 31 ianuarie ei au terminat con­strucţia fabricii de acid sulfuric din Copşa Mică, cea mai mare fabrică de acest gen din ţară. In aceeaşi zi s-a început rodajul maşinilor. Cuptorul nr. 6 a intrat in funcţiune şi a elaborat prime­le produse. Lucrările de constructe şi montaj ale fabricii de acid sul­furic din Copşa Mică s-au reali­zat cu sprijinul specialiştilor din R. D. Germană. Peste puţin timp noua fabrică de acid sulfuric va produce cu întreaga capacitate. (Agerpres) Democraţia noastră populară este puterea poporului însuşi Tovarăşul I. Chişinevschi printre alegători IAŞI (prin telefon de la cores­pondentul nostru). „ Miercuri după amiază toate drumurile bătrînului Iaşi au dus către uriaşa hală a întreprinderii Re­gionale de Transporturi Auto. A venit aici şuvoi nesfîrşit de oameni , virstnici şi tineri, muncitori de la atelierele C.F.R.­­„Ilie Pintilie", profesori şi stu­denţi din institutele de învăţă­­mînt superior, ţărani muncitori din comuna Holboca, harnici brigadieri de la şantierul tinere­tului al conductei de aducţiune a apei Prut-Iaşi, artişti ai ce­lei mai vechi scene moldove­neşti şi ai celui mai tînăr tea­tru de operă din ţară. Peste 5.000 de cetăţeni au participat la impresionantul miting consa­crat evenimentului de la 3 fe­bruarie — alegerile de deputaţi în marele sfat al ţării. Din mii de piepturi răsună urări fier­binţi în cinstea înţeleptei politici a partidului şi guvernului nostru, pentru prietenia de nezdruncinat dintre poporul român şi poporul sovietic, pentru unitatea de ne­clintit a lagărului socialist. Ropote de aplauze salută apa­riţia la tribună a candidatului F.D.P., în circumscripţia electo­rală Iaşi-nord — tovarăşul Iosif Chişinevschi, membru al Birou­lui Politic al Comitetului Cen­tral al Partidului Muncitoresc Român şi secretar al C.C. al P.M.R. După cuvintul de deschidere rostit de tovarăşul Dumitru Gheorghiu, prim secretar al Co­mitetului regional de partid Iaşi, numeroşi vorbitori urcă la tribună. Ei desfăşoară imagine cu imagine, filmul au­tor suc­cese şi victorii obţinute în anii puterii populare, împărtăşesc bucuria de adevăraţi stăpîni ai rodului muncii lor, exprimă ho­­tărîrea de a sprijini înfăptuirea politicii înţelepte a partidului. Muncitorul Constantin Cră­ciun, de la Depoul C.F.R.-Iaşi, a exprimat în cuvinte calde hotă­­rîrea feroviarilor ieşeni de a traduce în viaţă măsurile preco­nizate de plenara C.C. al P.M.R. din 27-29 decembrie 1956. A urmat apoi la cuvînt tînărul Constantin Tarcan de la Atelie­rele C.F.R.-Iaşi. După ce a sub­liniat condiţiile optime de mun­că şi de viaţă ale tineretului din patria noastră, Constantin Tar­can a arătat că tineretul de la Atelierele C.F.R.-„Ilie Pintilie" se angajează să sprijine cu însu­fleţire măsurile luate de plena­ra C.C. al P.M.R. pentru conti­nua înflorire a patriei noastre, pentru ridicarea nivelului de trai al celor ce muncesc. Nu­mai una din brigăzile de tine­ret, aceea condusă de Andrei Holic, a realizat economii în valoare de 40.000 lei în cinstea alegerilor de la 3 februarie. Profesorul Gheorghe Ciobanu, prorector al Institutului poli­tehnic, a spus printre altele : „Regimul nostru democrat-popu­lar a creat o puternică bază ma­terială institutelor de invătămînt superior. De la 6 laboratoare cite existau în institutul nos­tru în 1944, astăzi avem 40 de laboratoare bine utilate, un număr sporit de amfi­teatre şi săli de seminarii. Au fost create în acelaşi timp con­diţii de viaţă din ce în ce mai bune tineretului studios. De la 70 de burse cite existau în 1938, studenţilor Institutului politehnic li s-au acordat 1.100 burse, iar 1.500 de studenţi sunt găzduiţi în cămine. Acestor condiţii stu­denţii le răspund cu rezultate frumoase în pregătirea lor pro­fesională". Au mai luat cuvintul Teodor Pamfil, ţăran întovărăşit din co­muna Holboca, Constantin Suru­giu, vechi militant al mişcării muncitoreşti, tinăra Maria Po­­tîrniche, muncitoare la fabrica „Textilă roşie", fo­stul miner de la Lupeni, Traian Uilecan, as­tăzi artist al Operei de Stat din Iaşi. Primit cu vii aplauze a luat apoi cuvintul tovarăşul Iosif Chişinevschi. I. AGHINEI Cuvîntarea tov. I. Chişinevschi Adunările însufleţite ale alegă­torilor, care s-au ţinut şi se ţin în întreaga ţară, sînt o expresie a unităţii de monolit dintre par­tid, guvern şi popor, a profundu­lui democratism al regimului de democraţie populară, ele dovedesc că politica partidului nostru este aprobată de toţi oamenii muncii din oraşe şi sate. Democraţia noastră este demo­craţia maselor, izvorită din mase, din munca lor creatoare şi cres­cută în lupta pentru eliberarea oamenilor muncii de sub jugul capitaliştilor şi moşierilor, demo­craţia noastră este puterea po­porului însuşi. Ea asigură mase­lor celor mai largi ale poporului participarea efectivă la conduce­rea treburilor obşteşti şi se dea­(Continuare In pag. 3-a) Proletari din toate ţările, uniţi-vă! în politica partidului Anii puterii populare au descătuşat capacitatea creatoare a celor ce muncesc Tovarăşul Emil Bodnăraş s-a întîlnit cu alegătorii SUCEAVA (prin telefon de la trimisul nostru).­­ In seara zilei de 31 ianuarie, străzile orăşelului de la poalele Rarăului au cunoscut o animaţie deosebită. Mineri, muncitori fo­restieri, ceferişti, ţărani şi întovă­răşiţi din comunele Fundu Moldo­vei, Pojorîta, Sadova, Izvoarele Sucevei şi altele se îndreptau spre sala de festivităţi a oraşului Cîmpulung unde urma să aibă loc intîlnirea cu tovarăşul Emil Bod­năraş, membru în Biroul Politic al C.C. al P.M.R., prim-vicepreşedin­­te al Consiliului de Miniştri can­didat al F.D.P. în circumscripţia electorală nr. 2 Cîmpulung. „Din tîrgul înapoiat, pierdut în munţi, denumit în batjocură „ţara urşilor“, oraşul şi raionul nostru în anii de democraţie populară au devenit un centru industrial. Foş­tii tăietori de lemne, care cu to­poarele la subţioară cutreerau munţii din parchet în parchet, de la stăpîn la stăpân şi nu odată în­­cheiau viaţa sleiţi de puteri, a­­cum sunt muncitori cu înaltă ca­lificare. Locul topoarelor în mare parte i-au luat fierăstraiele elec­trice, iar colibele de cetină — a­­dăposturile de pădure de altă­dată — au fost înlocuite de ca­bane confortabile, dotate cu dor­mitoare călduroase, cantine, săli de club" — a arătat muncitorul forestier Ilie Bugheanu. Cele 785 locuinţe individuale construite prin credite acordate de stat, baia comunală, casa de cul­tură raională, liceul „Ştefan cel Mare“, exploatarea minieră Mol­dova, întreprinderea „Rarăul“, Combinatul forestier­­ Cimpu­­lung şi multe alte înfăptuiri au schimbat complect modul de via­ţă al oamenilor muncii de aici. Ele sunt rodul politicii înţelepte a­­par­tidului nostru iubit. La un moment dat, spre tribună a păşit încet bătrinul profesor Ion Bileţchi. Calm, cu voce domoală, el a trecut în revistă realizările înfăptuite în ultimii 10 ani, in­­demnînd pe cei prezenţi să lupta pentru traducerea în viaţă a ulti­melor hotărîri ale partidului şi gu­vernului şi să voteze la 3 februa­rie candidaţii F.D.P. A urmat la cuvînt ţăranul Filip Zarughevici, mecanicul de locomotivă Ion Beluşică, Domnica Puha şi alţii. Toţi vorbitorii au manifestat în­credere deplină în politica parti­dului şi guvernului precum şi ho­­tărîrea de a vota la 3 februarie candidaţii F.D.P., candidaţii păcii şi socialismului. In aplauze entuziaste a luat cu­vântul tovarăşul Emil Bodnăraş. Cuvîntarea sa a fost ascultată cu un deosebit interes şi a fost dese­ori subliniată de aplauze prelun­gite. PAUL DAN MAREA ADUNARE CETĂŢENEASCĂ din circumscripţia electorală Atelierele C. F. R. „16 Februarie“ Cluj CLUJ (prin telefon de la cores­pondenţii noştri). O însufleţire generală a dom­nit în tot timpul marii adunări cetăţeneşti organizată ieri în sala de festivităţi a Atelierelor C.F.R.­„16 Februarie" din Cluj în cadrul circumscripţiei elec­torale nr. 28, în care candi­dează tovarăşul dr. Petru Groza, preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naţionale. A fost de faţă la adunare şi tovarăşul Mi­ron Constantinescu, membru în Biroul Politic al C.C. al P.M.R., prim vicepreşedinte al Consiliu­lui de Miniştri şi ministru al în­­văţămîntului. Adunarea a fost deschisă de tovarăşul Tiberiu Bucşa, preşe­dinte al Tribunalului orăşenesc Cluj, membru în Consiliul oră­şenesc al F.D.P. Tovarăşul Miron Constanti­nescu a dat apoi citire scriso­rii adresate Consiliului regio­nal Cluj al F.D.P., alegătorilor din circumscripţia electorală nr. 23, de către tovarăşul dr. Petru Groza, care nu a putut lua parte la adunare, fiind încă supus unui regim medical. Au luat apoi cuvintul nu­meroşi alegători, muncitori, in­gineri şi funcţionari. Tînărul muncitor Lazăr Petean, de la Atelierele C.F.R.-„16 Februarie", a reliefat o serie de succese ob­ţinute de regimul nostru demo­crat-popular în domeniul Indus­trializării socialiste a ţării şi creşterii bunei stări a celor ce muncesc. A luat în continuare cuvintul profesorul universitar, Iuliu Ivfarion, de la Universitatea „Bolyai”, care s-a referit mai ales la grija cu care Partidul Muncitoresc Român se ocupă de dezvoltarea culturii şi învăţă­­mîntului, atît în rîndul poporu­lui român, cit şi al naţionalităţilor conlocuitoare. La rîndul lor, tovarăşii : Ga­bor Dumitru, directorul Regio­nalei C.F.R.-Cluj, Marton Ia­­nou, tehnician-şef la fabrica „Li­bertatea", Iudith Ivan, alegă­toare din cartierul Dîmbu Ro­tund şi alţii au ţinut să-şi ex­prime deplina încredere în po­litica partidului şi guvernului. Ultimul a luat cuvintul tova­răşul Vasile Vaida, prim secretar al Comitetului regional P.M.R.­­Cluj, care a trecut în revistă marile prefaceri petrecute în ţara noastră în anii puterii popu­lare, amintind îndeosebi înfăp­tuirile din regiunea Cluj. In încheierea adunării, parti­cipanţii au aprobat în unanimita­te, prin aplauze entuziaste, tex­tul unei telegrame adresate to­varăşului dr. Petru Groza. MARIN OPREA şi MIRCEA MUNTEANU Scrisoarea către alegători a tov. dr. Petru Groza Dragi tovarăşi, Reîntors la locul meu de mun­că cu emoţia omului care în de­cursul multor ani care s-au scurs a ocupat acest loc cu tot mai multă dragoste pentru sarcinile legate de el, chiar dacă aceste sarcini uneori au pus la probă toată capacitatea lui, vă trimit acest mesaj pe calea scrisului, fiind reţinut fără voia mea de regimul medical care deocamda­­tă mai stăruieşte. Timpul cit am absentat mi-a părut foarte înde­lungat. Regretul persistă pentru aceeaşi restrîngere a activităţii mele. Dar în primul rând regret că de data aceasta nu voi avea bu­curia pe care mi-au prilejuit-o întotdeauna întîlnirile cu cetăţe­nii, vechi prieteni din vremuri de luptă şi frămîntări şi cu tovarăşii care mi-au făcut cinstea să mă propună candidat în alegerile din 3 februarie a.c. pentru Marea Adunare Naţională. . Părerea mea de rău este le­gată de asemenea de faptul că (Continuare In pag. 3-a) i la numărul de azi ! Pag. 3-a Versuri de : AL. ANDRIŢOIU, ŞTEFAN IUREŞ şi RUSALIN MUREŞANU. I. TEODOR MAZILU: Mărirea şi decadenţa morţilor (foileton) / II B. DUMITRESCU: Fotografia cu nr. 5952 A. Pag. 4-a Declaraţia cu privire la tratativele dintre delegaţiile P.C.U.S. şi P. C. din Cehoslovacia. , Succesele U.R.S.S. în dezvoltarea economiei naţionale pe 1956. PAUL POPESCU NEVEANU: Educaţia fizică a tineretului — parte componentă a educaţiei comuniste. Cuvîntarea tov. Emil Bodnăraş Luînd cuvintul tov. Emil Bod­năraş a subliniat că prefacerile adinei care s-au produs pe cu­prinsul întregii noastre ţări, des­pre care au amintit alegătorii se datoresc clasei muncitoare şi partidului ei, forţa conducătoare care a creeat condiţii pentru răs­turnarea puterii burgheziei şi a moşierimii împotriva căreia, cu 50 ani în urmă ,s-a răsculat ţără­nimea împilată. Schimbările care au avut loc la Cîmpulung sunt fenomene care s-au generalizat pe întinsul în­­t­esut masive ţări. Sunt mai bine de 9 ani de la proclamarea Republicii Populare Române. In această perioadă s-a afirmat întreaga capacitate crea­toare a poporului nostru munci­tor , a clasei muncitoare, a ţără­­nimii muncitoare, a intelectuali­tăţii, a tuturor oamenilor care prin munca lor neobosită, urmînd îndrumările partidului, caută să ridice zi de zi clădirea aceasta minunată, Republica Populară Ro­­mînă. Fără îndoială că realizările a­­ (Continuare in peg 7-a)

Next