Scînteia Tineretului, aprilie 1957 (Anul 12, nr. 2459-2480)

1957-04-02 / nr. 2459

Vizitele delegaţiei guvernamentale şi de partid a R.P.R. în R P. SOFIA I (trimişii speciali A­gerpres transmit.) . In cursul după-amiezii de luni delegaţia guvernamentală şi de partid a R.P.R. a vizitat regiunea Plov­div. Solii poporului român au po­posit în comuna Perveneţ unde 11 s-a făcut o primire deosebit de cordială. Conducătorii de stat şi de par­tid romîni au străbătut pe jos strada principală a comunei pînă la clădirea sfatului popular local unde a avut loc un scurt miting In comuna Perveneţ se găseş­te o gospodărie agricolă coope­rativă de muncă care reuneşte­­ sate. Gospodăria numără peste 2.000 de familii, ceea ce repre­zintă 98 la sută din populaţia întregii comune. Nivelul de trai din ce în ce mai ridicat al locui­torilor comunei apare limpede văzînd construcţiile de case noi pe care le întîlneşti la tot pasul. întreaga populaţie a comunei s-a adunat în faţa sediului sfa­tului popular local Reprezentan­ţii poporului român au fost sa­lutaţi de Iordan Tacev, secreta­rul organizaţiei de partid din co­mună, Nadia Ţveticeva, preşedin­ta sfatului popular comunal, pre­cum şi de Todor Kordovski, pre­şedintele gospodăriei agricole cooperative de muncă şi au vor­bit despre succesele obţinute de gospodăria din comună şi au a­­mintit în cuvinte calde vizita pe care un grup de preşedinţi de gospodării agricole colective din România au făcut-o aci anul tre­cut. În numele delegaţiei guverna­mentale și de partid a R.P R. a luat cuvîntul tov. Grigore Preo­teasa, ministrul Afacerilor Exter­ne al R.P R, membru al C.C al P.M . După aceea, membrii de­legației române au vizitat mai multe sectoare ale gospodăriei a­­gricole cooperative de munca printre care sectorul zootehnic Ei au stat de vorbă cu colecti­viştii, interesîndu-se de metodele de muncă pe care le folosesc După aceea, delegaţia guver­namentală şi de partid romînă s-a înapoiat în oraşul Plovdiv unde a vizitat Colina libertăţii în vîrful căreia se află Monu­mentul închinat armatei sovieti­ce. De aici se vede în toată fru­museţea ei întreaga panoramă a oraşului. De la poalele Colinei coloana de maşini s-a îndreptat spre Pe­­ruştiţa — localitate cunţiscu­tă pentru tradiţiile ei revoluţionare, în centrul localităţii a avut loc un scurt miting. Oaspeţii au fost salutaţi de Ivan Bonev, secreta­rul organizaţiei comunale a Par­­tidului, Comunist Bulgar. Din partea delegaţiei române a răspuns to­v.­­ Gaston Marin, preşedintele Comitetului de Stat al Planificării După aceea, dele­gaţia a vizitat Muzeul luptei re­voluţionare din această regiune Membrii delegaţiei s-au oprit în faţa monumentului închinat par­tizanilor căzuţi în lupta pentru eliberarea Bulgariei, de sub ju­gul fascist Apoi, au vizitat săli­le muzeului în care un loc im­portant îl ocupă documentele cu privire la răscoala organizată în această regiune în aprilie 1876 de luptătorii revoluţionari îndru­maţi de Vasil Levski precum şi vechea biserică în­ care răsculaţii au rezistat pînă în ultima clipă opresorilor preferind să-şi jert­fească viaţa decît să se predea. Seara, membrii delegaţiei s-au înapoiat la Sofia. Această politică corespunde intereselor funda­mentale fie popoarelor bulgar şi român, cores­punde intereselor tuturor popoarelor care luptă parbtru apărarea păcii. Intre noi şi tovarăşii ro­­mini există o unitate­­ deplină în aprecierea pro­blemelor de bază ale situaţiei internaţionale ac­tuale şi nu toate, celelalte probleme care intere­sează cele două­­ari şi colaborarea noastră mulţi, laterală şi frăţească. Tovarăşi şi­ tovarăşe. Vizita­ prietenească a delegaţiei guvernamentale şi de partid a Republicii Populare Române în ţara noastră, care s-a transformat într-o manifestaţie uriaşă a prieteniei bulgaro-romîne, va contribui fără Îndoială la întărirea mai departe a legăturilor şi colaborării intre popoarele noastre, va fi un nou aport la întărirea unităţii ţărilor socialiste, un aport in lupta popoarelor pentru pace şi cola­borare internaţională. Salutind pe scumpii noştri oaspeţi romîni, le urăm din inimă, şi prin ei întregului popor frate romin, noi şi mari succese, înflorirea pe mai de­parte a Republicii Populare Române frăţeşti. Trăiască indestructibila prietenie bulgaro-romînă ! Să trăiască şi să se întărească unitatea tuturor ţărilor socialiste, în frunte cu marea Uniune Sovietică ! (Urmau din pag. 1­ a) pină acum peste tot în ţara noastră pe scumpii săi oaspeţi romîni. Vechi, străvechi sunt legăturile şi prietenia între cele două popoare ale noastre. Ele s-au făurit în lupta comună împotriva robiei străine, pentru in­dependenţă naţională Poporul nostru nu va uita niciodată că în timpul anilor întunecaţi ai robiei otomane, in Romînia au găsit refugiu şi sprijin din partea poporului român militanţi revoluţionari bul­gari ca: Botev, Ţevski, Karavelov şi alţii. In Ro­mînia au activat vitejii revoluţionari bulgari, orga­nizând cete de luptă şi trezind conştiinţa naţională a poporului nostru. Poporul bulgar îşi aminteşte cu un sentiment de recunoştinţă de fiii poporului român căzuţi în lupta pentru eliberarea Bulgariei de sub robia turcească; ei păstrează amintirea lor şi nu-i va uita niciodată. Aceste legături şi această prietenie s-au întărit în anii întunecatei tiranii fasciste, în lupta comună a celor două popoare pentru înlăturarea robiei fas­ciste şi a ocupaţiei străine, pentru libertate, inde­pendenţă şi progres social. Tovarăşi şi tovarăşe, Veacuri de-a rîndul clicile reacţionare con­ducătoare atît din Bulgaria cît şi din Ro­­mînia au făcut tot posibilul pentru a în­vrăjbi popoarele noastre şi a le ridica unul împo­triva celuilalt Dar nici burghezia bulgară, nici cea romînă, nici stăpînii lor imperialişti nu au reuşit să întunece prietenia şi legăturile frăţeşti între po­poarele bulgar şi român. De peste 12 ani cele două popoare construiesc împreună, mină în mină, în prietenie cu Uniunea Sovietică şi celelalte ţări socialiste, prezentul şi viitorul lor socialist. Atît poporul bulgar cît şi po­porul român, sub conducerea partidelor lor marxist­­leniniste, tind astăzi către un ţel comun — con­struirea societăţii socialiste. De cele două părţi ale Dunării, inimile oamenilor muncii sînt animate de­­aceleaşi sentimente, de aceleaşi gînduri şi de aspi­raţii comune — să transforme ţările lor în state socialiste înfloritoare, îl construiască fericirea şi bunăstarea lor. Astăzi între ţările şi popoarele noastre este creată o bază sănătoasă, de nezdruncinat, a prie­teniei, unităţii şi colaborării reciproce, prietenie şi colaborare între două ţări socialiate frăţeşti. Poporul bulgar se bucură sincer de marile suc­cese ale Republicii Populare Române. Poporul ro­mân, sub conducerea partidului său marxist­­leninist, într-o perioadă istorică scurtă a trans­format din rădăcini Romînia ciocoiască. Înapoiată, de altă dată­­ în care oamenii muncii se înecau în mizerie, intr-un stat socialist înaintat cu o in­dustrie dezvoltată, cu o agricultură care se reor­ganizează pe baze socialiste, cu o cultură socialistă care se dezvoltă necontenit în Rominia au găsit un larg cîmp de dezvoltare şi înflorire forţele creatoare şi talentele poporului. Ca adevăraţi prieteni şi aliaţi ai poporului român, nu putem să nu ne bucurăm din inimă de marile şi incontestabilele sale succese, nu pot să nu ne bucure de aceste succese nenumăraţii noştri prie­teni şi fraţi din toate colţurile lumii, deoarece, cu cît este mai puternică din punct de vedere econo­mic Republica Populară Romînă, cu cît e mai pu­ternică fiecare ţară socialistă, cu atît mai puternic şi de neînvins este lagărul nostru socialist. Desigur, succesele ţărilor noastre nu sînt pe pla­cul duşmanilor socialismului. Fiecare victorie a noastră provoacă la ei ură şi furie. Imperialiştii se tem de întrecerea paşnică cu ţările socialiste, pen­tru că îşi dau seama că în această întrecere, vic­torios va fi socialismul. Experienţa de 40 de ani a Uniunii Sovietice a demonstrat în mod strălucit marea superioritate a sistemului socialist faţă de cel capitalist. Sistemul socialist rezistă la toate încercările istoriei şi astăzi s-a impus ca un sistem mondial. Iată de ce, tovarăşi, se tem imperialiştii, iată de ce propunerilor noastre paşnice şi constructive, cercurile imperialiste americane opun politica lor de ameninţări şi înarmare furibundă. Iată de ce im­perialiştii se străduiesc din toate puterile să lo­vească în construcţia paşnică a ţărilor socialiste, să spargă unitatea lagărului socialist , în această unitate ei văd principalul obstacol în calea reali­zării planurilor lor de dominaţie a lumii. Imperialiştii americani şi partenerii lor europeni de pildă, au sperat mult că evenimentele din Unga­ria, organizate de ei, vor slăbi unitatea şi soli­daritatea lagărului socialist Dar speranţele lor nu s-au realizat. In sîngeroasele evenimente din Un­garia s-au spulberat multe iluzii, multe concepţii greşite, multe minţi confuze s-au limpezit şi a eşuat complect complotul fascist organizat de im­perialişti. Lagărul socialist, împotriva aşteptărilor şi speranţelor duşmanilor, a devenit mai unit şi mai puternic. Partidele comuniste şi muncitoreşti frăţeşti s-au întărit şi mai mult, s-au unit şi mai solidar sub steagul marxism-leninismului, sub steagul in­ternaţionalismului proletar. Prietenia ţărilor so­cialiste cu Uniunea Sovietică, prietenul şi apărătorul nostru sincer a devenit şi mai fermă. Din evenimentele din Ungaria, popoarele noastre au tras o învăţătură preţioasă Ele văd şi înţeleg şi mai bine acum că în situaţia actuală cînd im­perialiştii îşi îndreaptă atacurile furibunde împo­triva ţărilor socialiste, împotriva mişcării comu­niste şi muncitoreşti internaţionale, mijlocul cel mai puternic pentru a învinge şi zdrobi aceste atacuri este acela de a întări tot mai mul unita­tea prietenească a familiei tarilor socialiste. Pentru noi este clar, că forţele reacţiunii, în frunte cu imperialiştii americani, nu au renunţat la uneltirile lor agresive Pentru aceasta stau măr­turie multe fapte. La întîlnirea care a avut loc nu de mult în insulele Bermude Eisenhower şi Mac Mil­­lan au declarat deschis că ei vor continua şi de acum înainte politica blocurilor şi coaliţiilor militare, că nu vor înceta experienţele cu armele atomice şi cu hidrogen. Asemenea declaraţii ale celor mai de răs­pundere oameni de stat ai Statelor Unite şi Angliei, într-un moment cînd năzuinţa comună a întregii omeniri este dezarmarea şi interzicerea armei ato­mice, nu pot să nu trezească îngrijorarea întregii opinii publice mondiale. Se ştie, de pildă, că în ultimul timp unele ţări occidentale îşi îndreaptă eforturile pentru crearea de organizaţii închise ca „piaţa com­ună" şi aşa zi­sul „Euratom“, organizaţii care sunt îndreptate îm­potriva păcii şi securităţii propriilor lor popoare, or­ganizaţii prin care se urmăreşte dezbinarea pe mai departe a ţărilor europene şi intensificarea activi­tăţii cercurilor occidentale agresive. Sunt cunoscute planurile S.U.A. de a trimite unităţi armate ame­ricane, înzestrate cu arme atomice, pe teritoriul unei serii de ţări membre ale pactului Nord Atlantic şi ale altor pacte militare imperialiste re­gionale. Sunt cunoscute eforturile lor pentru reîn­vierea militarismului vestgerman, pentru înzestra­rea cu arma atomică a armatei revanşarde vest­­germane, pentru ridicarea generalilor hitlerişti în posturile de comandă ale armatei pactului Nord Atlantic­ Toate acestea ameninţă serios cauza păcii şi securităţii popoarelor în Europa şi în celelalte părţi ale lumii, agravează încordarea internaţională Politica agresivă aventuristă dusă de imperialiştii americani şi partenerii lor vestgermani, impune po­poarelor ţărilor socialiste şi tuturor oamenilor iu­bitori de pace din lume, să nu slăbească vigilenţa, să urmărească planurile criminale ale acestora, să întărească tot mai mult lupta împotriva aţîţătorilor la un nou război. Prăbuşirea rebeliunii contrarevoluţionare din Ungaria, organizată de reacţiunea internaţională, şi sfîrşitul ruşinos al agresiunii din Egipt, au ară­tat că în lume există forţe care sînt în stare să se opună cu hotărîre încercărilor imperialiştilor, de a întoarce din nou lumea spre „războiul rece“ şi spre încordarea situaţiei internaţionale. Sarcina noastră primordială este acum să des­coperim la timp şi să demascam intenţiile crimi­nale ale imperialiştilor şi planurile lor de înro­bire, să descoperim adevăratul lor chip de lupi şi să nu permitem ca opinia publică mondială să fie amăgită cu indiferent ce fel de palavre dul­­cege. Faţă de momelile imperialiste trebuie să întărim unitatea noastră socialistă de nezdrun­cinat, voinţa şi aspiraţiile popoarelor noastre de a trăi în pace şi colaborare cu toate ţările din lume, voinţa şi dorinţa ţărilor şi popoarelor iubi­toare de pace de a păzi şi întări pacea în lume. In acelaşi timip trebuie să fim intransigenţi şi faţă de toţi aceia care, prin activitatea lor, vrînd­­nevrind, aduc apa la moara duşmanilor socialis­mului. Nu putem şi nu ne vom împăca cu nici un fel de încercări de intervenţie ideologică în ţările şi partidele noastre, de revizuire a principiilor de bază ale marxism-leninismului; nu ne vom împăca cu nici un fel de încercări ale oportunişti­lor şi revizioniştilor de a semăna discordie în rin­,­durile mişcărilor comuniste, de a face o breşă în unitatea puternicului nostru lagăr socialist. In lupte crincene de decenii cu duşmanul de clasă, atît Partidul Comunist Bulgar cît şi Par­tidul Muncitoresc Român, au crescut şi s-au for­mat ca partide marxist-leniniste, ca avangardă de luptă a clasei muncitoare bulgare şi a clasei muncitoare române, a oamenilor muncii din ţările noastre Comuniştii bulgari şi cei romîni, patrioţii bulgari şi cei romîni, sunt educaţi în spiritul de­votamentului fără margini faţă de principiile in­ternaţionalismului proletar, în spiritul încrederii neţărmurite faţă de marea noastră prietenă şi a­­părătoare, Uniunea Sovietică, în spiritul­­prieteniei frăţeşti şi solidarităţii cu popoarele din toate ţă­rile socialiste, cu popoarele din lumea întreagă. Noi sîntem legaţi pe vecie de Uniunea Sovietică, eliberatoarea ţărilor noastre din robia fascistă şi de sub ocupaţia străină, şi nici o forţă întunecată nu este în stare să ne despartă, nu este în stare să distrugă lagărul ţărilor socialiste în frunte cu U.R.S.S şi să oprească avîntul dezvoltării noa­stre socialiste. Duşmanilor socialismului trebuie să li se re­amintească cuvintele marelui fiu al poporului bulgar, Gheorghi Dimitrov, care a spus: .....Pro­cesul construirii socialismului poate fi sprijinit şi poate fi şi stînjenit. Acest proces istoric necesar poate să fie grăbit dar poate să fie şi întîrziat. In nici un caz insă, nu se poate ca el să se o­­prească, nici să înceteze. El va merge înainte, se va dezvolta pină la realizarea sa victorioasă“. Aceste cuvinte înţelepte ale lui Gheorghi Dimi­trov răsună şi acum cu aceeaşi putere, cu acelaşi adine optimism revoluţionar. Acei care într-ade­­văr ar încerca să violeze munca paşnică, con­structivă a popoarelor noastre, se vor lovi de forţa de neînvins a puternicului lagăr socialist, aşa cum s-a întîmplat în R.P. Ungară. Un pro­verb popular spune : „Cine scoate cuţitul de cuţit piere“. Noi, tovarăşi şi tovarăşe, şi conducătorii de stat şi de partid romîni, cu tovarăşii şi fraţii noştri nu ameninţăm pe nimeni, nu urzim împo­triva nimănui comploturi şi aventuri militare. A­­semenea gînduri şi intenţii sunt străine construc­ţiei noastre democrat-populare, politicii noastre leniniste de pace, care se bazează pe principiile egalităţii în drepturi, respectului şi încrederii re­ciproce in relaţiile dintre ţări, pe principiile le­niniste ale coexistenţei paşnice între ţările cu orinduire socială diferită. Intîlnirea dintre cele două delegaţii este o întîlnire între fraţi care serveşte cauzei păcii şi progresului. Politica noastră este politica de strîngere a le­găturilor şi dezvoltării neîncetată a prieteniei şi colaborării multilaterale cu toate popoarele apro­piate şi îndepărtate şi Înainte de toate cu vecinii noştri balcanici. Noi sîntem pentru o politică în relaţiile internaţionale, care nu duce spre încor­darea situaţiei internaţionale, ci spre destinderea sa continuă, politică care duce la strîngerea şi întărirea mai departe a frontului forţelor iubi­toare de pace din lumea întreagă Ţările noastre sprijină fără rezerve propunerea guvernului so­vietic pentru reducerea armamentelor şi forţelor armate, pentru încetarea fără întîrziere a expe­rienţelor cu armele atomice şi cu hidrogen, pen­tru interzicerea folosirii lor. Sprijinim orice ini­ţiativă şi suntem­ gata să ne dăm sprijinul ori­cărei propuneri ori de unde ar veni ea care ser­veşte întăririi păcii mondiale şi dezvoltării cola­borării paşnice între popoare. Trăiască pacea între popoarele din întreaga lume! Cuvîntarea tovarăşului Gh. Gheorghiu-Dej (Urmare din pag. l­ a)­cut de stăpînirea burghezo-moşierească. Rezulta­tele obţinute de poporul bulgar in anii puterii democrat-populare pe ţărimul dezvoltării industriei, agriculturii, culturii, in ridicarea nivelului de trai al oamenilor muncii, demonstrează justeţea liniei Partidului Comunist Bulgar, călăuzit de învăţătura marxist-leninistă. Succesele oamenilor muncii din Bulgaria bucură din inimă pe oamenii muncii din România. Ele bucură pe oamenii muncii din toate ţările socialiste, pe luptătorii de pretutindeni pen­tru pace şi progres. Ca şi poporul bulgar, poporul român desfăşoară o neobosită muncă creatoare pentru a asigura în­florirea economică şi culturală a Republicii Popu­lare Romââne şi bunăstarea celor ce muncesc, pen­tru victoria deplină a socialismului în patria sa. Poporul nostru a obţinut succese de seamă în in­dustrializarea socialistă a ţării­ Sectorul socialist al agriculturii creşte şi se dezvoltă necontenit. Rezultate însemnate au fost obţinute în domeniul dezvoltării culturii. Creşte an de an nivelul de trai al oamenilor muncii de la oraşe şi sate. Succesele şi victoriile popoarelor noastre, dragi tovarăşi, se datorează profundelor transformări is­torice ce s-au infaptuit in ţările noastre sub con­ducerea partidelor marxist-leniniste. Zadarnic în­cearcă propaganda imperialista sa calomnieze orin­­duirea noastra democrat-populară. Această propa­gandă mincinoasa este spulberată de măreţele rea­lizări ale popoarelor noastre, care în decurs de numai 13 ani au făcut un pas uriaş înainte pe calea lichidării înapoierii economice şi culturale de ieri, pe calea înfloririi multilaterale a celor două ţări socialiste. Un mare rol in dobindirea succeselor istorice ale popoarelor noastre îl are faptul că atît Ro­minia cît şi Bulgaria au primit şi primesc un ajutor internaţionalist, frăţesc din partea marei noastre prietene şi sprijinitoare —» Uniunea Repu­blicilor Socialiste Sovietice. România şi Bulgaria sînt unite prin relaţii de într-ajutorare şi colaborare prietenească cu toate ţările lagărului socialist. Relaţiile de tip nou­ bazate pe colaborare fră­ţească şi într-ajutorare, pe egalitate în drepturi şi respect reciproc între ţările socialiste, contribuie la întărirea şi progresul fiecărei ţări în parte şi la tăria şi progresul continuu al întregii comu­nităţi a ţărilor socialiste. In ţările noastre, noi cunoaştem rezultatele rod­nice ale acestor relaţii, frăţeşti şi ale sprijinului reciproc internaţionalist, in toate domeniile. Cele două ţări ale noastre, membre ale marei familii a ţărilor socialiste, sînt legate printr-o strinsă şi indisolubila prietenie. Sînt cunoscute tradiţiile seculare ale prieteniei popoarelor noastre, strînsa împletire a destinelor lor istorice, frăţia lor cimentată prin sîngele vărsat în comun pen­tru libertate şi independenţă. Instaurarea regimu­lui democrat-popular în Romînia şi Bulgaria a dat prieteniei noastre un conţinut şi mai profund, şi mai bogat; este prietenia a două ţări socialiste legate prin unitatea scopurilor şi năzuinţelor, prie­­tenia a două ţări hotărîte să meargă pe calea le­ninistă, calea construirii socialismului. Această prietenie caldă, sinceră, tovărăşească, ne-a însufleţit pe noi şi pe tovarăşi noştri re­prezentanţi ai Partidului Comunist Bulgar şi ai guvernului Bulgariei populare în tratativele noa­stre. I J /­­ I Cu prilejul întîlnirilor pe care le-am avut am putut constata din nou cu bucurie şi satisfacţie identitatea de vederi în toate problemele pe care le-am discutat, atît cele privjnid relaţiile dintre ţările şi partidele noastre, cît şi cele privind viaţa internaţională. Sîntem convinşi că rezultatele tra­tativelor noastre vor contribui la continua­ întări­re a prieteniei romîno-bulgare şi la întărirea şi consolidarea prieteniei şi unităţii tuturor ţărilor lagărului socialist în frunte cu marea Uniune So­vietică. Noi considerăm în acelaşi timp că rezultatele rodnice ale tratativelor noastre constituie o con­tribuţie la întărirea păcii în întreaga lume. Pro­blema consolidării păcii între popoare se află în centrul politicii externe a ţărilor socialiste, care privesc cu îngrijorare eforturile continue ale cercu­rilor imperialiste agresive de a anihila rezultatele obţinute pe calea destinderii în relaţiile interna­ţionale, de a agrava încordarea internaţională, de a intensifica războiul rece şi a creea focare de neli­nişte şi de conflicte internaţionale în diferite părţi ale lumii. Popoarele iubitoare de pace nu pot ră­­mîne indiferente faţă de remilitarizarea Germaniei occidentale, faţă de goana înarmărilor, faţă de unel­tirile imperialiste în Orientul Apropiat şi Mijlociu. Popoarele român şi bulgar, ca şi celelalte popoare ale ţărilor socialiste, doresc pacea. Ele nu nutresc faţă de nimeni planuri de agresiune, cotropire sau subjugare. Politica lor externă este cunoscută po­poarelor lumii. Aceasta este o politică consecventă de apărare a păcii, de coexistenţă paşnică între toate ţările fără deosebire de orinduire socială, de rezolvare paşnică a tuturor problemelor litigioase internaţionale. Republica Populară Romînă şi Republica Popu­lară Bulgaria au adus şi aduc o contribuţie efectivă la opera de menţinere şi consolidare a păcii, de slăbire a încordării internaţionale. S-au dezvoltat legăturilor lor economice şi culturale internaţionale, în­ cadrul Organizaţiei Naţiunilor Unite şi în alte organisme internaţionale, împreună cu toate ţările iubitoare de pace, ele susţin cu fermitate cauza păţii şi securităţii in­ternaţionale. România şi Bulgaria sprijină propu­nerile Uniunii Sovietice pentru înfăptuirea dezar­mării generale şi toate măsurile menite să ducă la reducerea forţelor armate, la interzicerea ar­melor atomice şi cu hidrogen. Oprirea cursei înarmărilor, realizarea unei în­ţelegeri internaţionale în această problemă, este o sarcină primordială a tuturor ţărilor iubitoare de pace. Ţările noastre sunt interesate în dezvoltarea co­laborării economice, politice şi culturale între toate ţările şi popoarele Europei, pentru înfăptuirea unui sistem de securitate colectivă care să asigure pacea şi munca creatoare a popoarelor noastre şi a tuturor celorlalte popoare. In ultima vreme, unele guverne occidentale de­pun eforturi tot mai insistente pentru a crea noi organizaţii care agravează situaţia internaţională Se intensifică activitatea cercurilor agresive din Occident şi în primul rînd a militarismului vest­­german, duşman înverşunat al libertăţii şi securi­tăţii popoarelor europene. Romînia şi Bulgaria se ridică cu hotărîre împotriva acestor planuri care constituie o primejdie pentru popoarele Europei. Cu toată încordarea în relaţiile internaţionale, noi suntem­ ferm convinşi că există posibilitatea de a stăvili acţiunile cercurilor imperialiste agre­sive îndreptate împotriva păcii In lumea contem­porană există forţe imense care se pronunţă pen­tru pace şi aceste forţe sunt capabile să silească pe agresori de a da înapoi. Acest lucru ii de­monstrează eşecul agresiunii imperialiste împo­triva Egiptului şi înfringerea contrarevoluţiei fas­ciste din Ungaria. Popoarele noastre, guvernele noastre, partidele noastre comuniste şi muncitoreşti nu-şi vor cruţa eforturile pentru a contribui la consolidarea forţelor păcii şi la zădărnicirea planurilor agresive ale im­perialiştilor,­in frunte cu imperialiştii americani. Odată cu acestea suntem­ datori să întărim vigi­lenţa pentru a preîntimpina orice încercare a agre­sorilor de a lovi în securitatea ţărilor noastre, în in­dependenţa şi în cuceririle revoluţionare ale popoa­relor noastre. Partidele noastre, clasa muncitoare, trag învăţăminte din evenimentele petrecute în Un­garia, unde forţele reacţionare inspirate, organizate şi sprijinite de imperialişti au încercat să lichideze orinduirea democrat-populară, să restaureze regimul fascist, puterea capitaliştilor şi moşierilor. Poporul maghiar, in frunte cu Paradiţi Muncitoresc ste­list şi guvernul revoluţionar muncitoresc-ţărănesc,, cu ajutorul internaţionalist al Uniunii Sovietice, cu sprijinul tuturor ţărilor lagărului socialist, a zdro­bit contrarevoluţia şi merge cu succes pe linia re­facerii economiei şi consolidării regimului demo­crat-popular- Poporul maghiar ştie că el poate conta şi pe viitor pe sprijinul şi ajutorul ţărilor socialiste frăţeşti. Ţinînd seama de atacurile furibunde îndreptate de cercurile imperialiste împotriva ţărilor lagărului socialist, împotriva partidelor comuniste şi munci­toreşti, avem îndatorirea să muncim pentru continua întărire a orîndisirii democrat-populare, pentru creş­terea potenţialului economic al ţărilor noastre, pen­tru unirea şi mai strînsă a popoarelor român şi bul­gar în jurul partidelor şi guvernelor lor, avem În­datorirea sa întărim vigilenţa împotriva oricăror influenţe ale ideologiei burgheze, împotriva încer­cărilor de revizuire a bazelor învăţăturii marxist­­ieninist­e. Credincioase ideilor măreţe ale marxism-leninis­­mu­lui, partidele noastre ridică tot mai sus steagul internaţionalismului proletar, al unităţii partidelor comuniste şi muncitoreşti din toată ţările, al soli­darităţii oamenilor muncii din întreaga lume. Vom contribui şi pe viitor cu aceeaşi hotărîre la întărirea unităţii şi coeziunii rîndurilor marelui la­găr al socialismului, chezăşia construcţiei victorioa­se a socialismului în ţările noastre, chezăşia inde­pendenţei şi libertăţii ţărilor noastre, forţa princi­pală a luptei pentru pace şi securitatea popoarelor. Tovarăşi şi tovarăşe, Resimţim o sinceră bucurie că ne-am putut întâlni cu oamenii muncii din Bulgaria frăţească şi prie­tenă, că le-am putut aduce suita de prietenie a oa­menilor muncii din ţara noastră. Prietenia bulgaro-romina este cauza milioanelor de muncitori, ţărani şi intelectuali romîni şi bul­gari care construiesc socialismul, care îşi pun toa­te puterile în slujba progresului continuu, material şi cultural al popoarelor lor, al apărării şi consoli­dării păcii în lume Această prietenie este legată de aspiraţiile cele mai profunde şi de interesele vi­tale ale popoarelor noastre De aceea nu­­există pe lume nici o forţă care să poată zdruncina prietenia trainică dintre popoarele noastre frăţeşti. Dragi tovarăşi şi tovarăşe, Vă mulţumim din toată inima pentru primirea caldă, tovărăşească, pe care ne-aţi făcut-o şi vă urăm noi succese şi victorii nu munca pe care o desfăşuraţi cu avînt şi abnegaţie, pentru construi­rea socialismului în patria voastră. Trăiască și înflorească în veci prietenia romîno­­bulgară ! Trăiască încercatul conducător al poporului bul­gar in lupta pentru construirea socialismului, Par­tidul Comunist Bulgar, Comitetul său Central, tră­iască guvernul Republicii Populare Bulgaria ! Să trăiască şi să se întărească lagărul păcii, de­mocraţiei şi socialismului in frunte cu ţara socia­lismului victorios, cu marea şi puternica Uniune Sovietică! Trăiască pacea intre popoare ! Masă tovărăşească Luni seara, docentul V. G. Ki­­rilov-Ugriumov, candidat în ştiin­ţe fizico-matematice, decan al Fa­cultăţii de fizică experimentală şi teoretică a Institutului de ingi­neri fizicieni din Moscova, direc­tor al expoziţiei tehnico-ştiinţifice a U.R.S.S. „Folosirea energiei atomice în scopuri paşnice“, a ofe­­rit o masă tovărăşească în sa­loanele hotelului „Ambasador“ cu prilejul închiderii expoziţiei din Capitală­ Au luat parte: acad. prof. dr. C. I. Parhon, preşedintele A.R.L.U.S.-ului, academicienii Ho­­ria Hulubei, Eugen Bădărău şi Şerban Ţiţeica, prof. Al. Saniele­­vici, membru corespondent al Aca­demiei R.P.R., Octav Livezeanu şi Ofelia Manole, vicepreşedinţi al A.R.L.U.S.rului, dr. Iosif Bog­dan şi Mihail Ghebnegeanu, vice­­preşedinţi ai S.R.S.C., Eugen Ro­dan, secretar al A.R.L.U.S.-ului, Oliviu Bucu, prim secretar al A.S.I.T.ului, dr. O. Costăchel, di­rectorul Institutului de onncologie, prof. I. Ausländer şi alţii. Au participat membrii colecti­vului de oameni de ştiinţă sovie­tici care au condus lucrările d­e organizare a expoziţiei tehnico ştiinţifice a U.R.S.S., „Folosirea energiei atomice în scopuri paş­nice“. Au luat parte A. A. Episev, am­­basadorul U R.S.S., V. F. Niko­laev, consilier al ambasadei Uniunii Sovietice şi I. S. IUn, se­cretar al ambasadei Uniunii So­vi­et­ice. Reuniunea s-a desfăşurat in­­tr-o atmosferă de caldă prietenie (Agerpres) INFORMAŢII La 1 aprilie a sosit în Capitală dl. dr. Arieh Harell, trimis extraordinar şi ministru pleni­o­­renţiar al Israelului în RPR. La sosire, în Gara de Nord, dl dr. Arieh Harell a fost întîm­pi­nat de Caius Frantescu, sefu­ pro­tocolului din Ministerul Afaceri­lor Externe şi de membrii lega­ţiei Israelului în frunte cu Elka­­na Margalit, însărcinat cu afa­­ceri ad-interim. La 3 aprilie încep la Bucureşti­ucrările Simpozionului naţional , problemele cadrelor medico­­sanitare din R.P.R La lucrări participă în afară de medici şi specialişti romîni, delegaţii ale Ministerelor Sănătăţii şi ale re­­lelor de ocrotire a sănătăţii din­­ R.S.S. şi ţările de democraţie poputară. Delegaţiile R. P Polonă, R. D Vietnam şi o parte din delegaţia cehoslovacă au sosit duminică în capitală. ★ Delegaţia guvernamentală şi de partid a R. P. Ungare s-a întors la Budapesta . La 31 martie s-a înapoiat la Budapesta, venind din Uniunea Sovietică, delegaţia guvernamen­tală şi de partid a Republicii Populare Ungare condusă de Ja­nos Kadar, preşedintele guvernu­lui revoluţionar muncitoresc-ţă­­rănesc ungar şi preşedintele Co­mitetului Central al Partidului Muncitoresc Socialist Ungar. Pe aeroport delegaţia a fost intîm­­pinată de mii de oameni ai mun­cii din capitala Ungariei. Printre cei care au întîmpinat delegaţia au fost Ferenc .Münnich, prim loc­ţiitor al preşedintelui guvernului, Sándor Rónai, preşedintele Ad­i­nării de stat György Marosan, ministru de stat şi secretar al C.C. al P.M-S.U., V. V. Astafiev, însărcinat cu afaceri ad-interîm al U.R.S­.S. în Ungaria,­i de alţii reprezentanţi ai c­orpului di­plomatic. Ferenc Münnich a adresat membrilor delegaţiei o cuvîntare de salut. János Kadar, primit cu căldură de asistenţă, a rostit o amplă cuvintare consacrată rezultatelor tratativelor ungaro-sovietice de la Moscova. Cuvîntarea lui Janos Kadar a fost subliniată iin repe­tate rînduri de aplauze furtu­noase şi ovaţii în cinstea­ Uniunii Sovietice şi a prieteniei ungaro­­sovietice, în cinstea partidului şi a guvernului Republicii Populare Ungare. O delegaţie guvernamentală a R. Cehoslovace a sosit în R. P. D. Coreeană PHENIAN­­ (Agerpres). — TASS transmite : La invitaţia gu­vernului R P.D. Coreene, la 1 apri­lie a sosit în ţară într-o vizită de prietenie delegaţia guverna­mentală a Republicii Cehoslovace condusă de V. Siroky, preşedinte­le guvernului R. Cehoslovace. Pe aerodrom delegaţia a fost întîmpinată de Kim Ir Sen şi de alţi conducători ai guvernului R.P.D Coreene şi ai Partidului Muncii din Coreea, precum şi de reprezentanţi diplomatici acredi­­taţi la Phenian. In Piaţa Centrală a avut loc un mare miting. In numele po­porului coreean Kim Ir Sen, pre­şedintele Cabinetului de Miniştri al R.P.D. Coreene a salutat cu căldură pe oaspeţii cehoslovaci. In cuvîntarea sa de răspuns, V. Siroky a transmis poporului coreean un salut frăţesc din par­tea oamenilor muncii din Ceho­slovacia. Schimb de note între Japonia şi U.R.S.S. în problema experienţelor nucleare MOSCOVA 1 (Agerpres). — TASS transmite: Ministerul A­­facerilor Externe al U.R.S.S. a dat publicităţii comunicatul cu privire la schimbul de note Intre Japonia şi U­R­S­S în problema experienţelor nucleare In nota din 9 martie a ambasadei Japo­niei la Moscova se arăta că gu­vernul sovietic nu a avertizat că vor avea loc experienţe nucleare şi a comunicat doar că a avut Ioc o experienţă Guvernul japonez menţionînd influenţa dăunătoare a experien­ţelor nucleare, cere guvernului Uniunii Sovietice să înceteze pe viitor orice experienţe cu arma nucleară. In nota da răspuns a Ministe­rului­­ Afacerilor Externe al V-­R S.S. se spui­e : Poziţia Uniunii Sovietice in problema interzicerii armei ato­­mice şi cu hidrogen este bine cu­noscută. Guvernul sovietic s-a pronunţat şi se pronunţă pentru interzicerea complectă a armei a­­tom­ice şi cu hidrogen. Guvernul sovietic consideră necesar să in­terzică folosirea armei atomice şi cu hidrogen, să înceteze pro­ducţia ei şi să scoată această armă din armamentele statelor, precum şi să înceteze imediat ex­perienţele cu arma atomică şi cu hidrogen. In acest scop guvernul sovietic a prezentat în repetate rînduri propuneri corespunzătoa­re pentru a fi examinate de cele­lalte state. Itj scopul încetării cît mai ra­pide a experienţelor cu arma a­­tomică şi cu hidrogen, guvernul sovietic a propus ca această pro­blemă să fie examinată separat de programul general de dezar­mare, pentru a fi rezolvată de urgenţă Guvernul sovietic menţionează cu regret că la cea de-a 11-a se­siune a Adunării Generale a O.N.U. delegaţia japoneză nu a sprijinit propunerea sovietică In, dreptată spre încetarea imediată a experienţeioi cu arma atomică şi cu hidrogen In locul acesteia, delegaţia ja­poneză a prezentat împreună cu delegaţiile Canadei şi Norvegiei propunerea privind înregistrarea din timp îa O.N.U. a exploziilor experimentale cu arma atomică şi cu hidrogen, deşi este absolut evident că această propunere nu rezolvă nicidecum problemă înce­tării experienţelor cu aceste ti­puri de armă şi nu înlătură con­secinţele dăunătoare ale acestor experienţe.­­Mai mult decit atît, adoptarea acestei propuneri nu ar­­face decit să justifice viitoa­rele experienţe cu arma atomică şi cu hidrogen. Numai refuzul puterilor occi­dentale de a acceptă propunerile sovietice sileşte Uniunea Sovie­tică ca, în scopu întăririi secu­rităţii ei, să acorde atenţia cuve­nită experienţelor cu arma ato­mică şi cu hidrogen. După cum se ştie, in cazul experienţelor cu aceste tipuri de armă care se produc în interiorul frontierelor U­R­S S., se iau toate măsurile necesare de prevenire pentru a se evita consecinţele dăunătoare. Uniunea Sovietică, se sublinia­ză în notă este Hotărâtă să re­nunţe la experienţele cu arma a­­tomică şi cu hidrogen de îndată ce celelalte puteri îşi vor asuma această obligaţie In legătură cu aceasta, guver­nul sovietic îşi exprimă speranţa că guvernul japonez va sprijini propunerea Uniim­ii Sovietice cu privire la încetarea imediată a experienţelor cu arma atamu­ri și cu hidrogen. iţi Camera Comunelor LONDRA­­ (Agerpres). In după-amiaza de 1 aprilie au început în Camera Comunelor dezbateri în legătură cu rezulta­tele Întrevederilor anglo america­ne din insulele Bermude şi cu politica generală a guvernului MacMillan. Ca şi alţi observatori politici de la Londra, care subli­niază că aceste dezbateri au loc într un moment deosebit de difi­cil pentru guvernul conservator, corespondentul agenţiei United Press arată că MacMillan are de înfruntat nu numai atacul opozi­ţiei laburiste ci şi „ameninţarea unei revolte în rîndu­rile propriu­lui sau partid“. Corespondentul adaugă că în unele cercuri politi­ce londoneze recenta demisie a lordului preşedinte al Consiliului de miniştri, lordul Salisbury, este interpretată ca „oglindind o sci­ziune adîncă în sînul guvernului“. Pe lingă aceasta comentatorii politiei sad­ în evidentă fontul că grevele de m­are amploare ale­­muncitorilor britanici reprezintă o mare amenințare pentru gu­vern. MOSCOVA. La 29 şi 30 mar­tie, în Marele Palat al Kremli­nului a avut lot conferinţa imră­­torilor din agricultură din zona centrala fără cernoziom. La conferinţă au asistat condu­catori ai partidului comunist şi ai guvernului sovietic, in inche­ierea conferinţei N. S. Hruşciov, prim secretar al C.C al P . U.S., a rostit o amplă cuvintare in care s-a oprit asupra sarcinilor importante ale lucrătorilor din agricultură. DELHI. La 30 martie delega­ţia guvernamentală poloneză a sosit la Bombay. In seara ace­leiaşi zile a fost oferită o mare recepţie în cadrul căreia a luat cuvîntul şeful delegaţiei. J. Cy­­rankiewicz, preşedintele­­Consi­liului de Miniştri al R. P. Po­lone. ROMA. La 30 martie s-a des­chis la Roma sesiunea Consiliu­lui naţional al Asociaţiei „Italia- U­R­S­S “ VARŞOVIA. In cursul lunii martie a.c, au avut loc tratative economice între delegaţiile gu­vernamentale ale R.P. Polone şi R.P. Mongole în urma acestor tratative a fost semnat la 30­­ martie la Ulan Bator un acord pentru schimbul de mărfuri şi r­udăţi între cele două tari pe anul SANTIAGO. Agenţia Reuter a­­nunţă că la Valparaiso au izbuc­­­nit din nou tulburări. Populatia chiliana protestează tri continuare împotriva scumpirii lavelor de transport. Poliţia a tras în de­monstranţi şi a rănit un copil. Atunci manifestanţii au atacat un post de poliţie şi locuinţa şefului adjunct al poliţiei din Valparai­so. Incidentele s-au soldat cu doi riiorţi, TOKIO. După cum anunţă a­­genţia United,. Press o avalanşă de zapadă a acoiperat un grup de muncitori japonezi in apropiere de Nakasatunai insula Hokaid­­do. Au fost ucise 4 persoane, 16 au fost îngropata de vii, iar patru persoane au fost grav ră­nite. PEKIN La Pekin a avut loc cea de-a 54-a şedinţa lărgită a Comitetului permanent al Adu­nării Reprezentanţilor Populari din întreaga Chină, în cadrul căreia a fost ascultat raportul „Cu privire la vizita delegaţiei Adunării reprezentanţilor, popu­lari din Întreaga Chină în Uniu­nea Sovietică Cehoslovacia, Ro­mânia, Bulgaria, Albania şi Iugo­,­slavia“, prezentat de Pin Dijen, conducătorul delegaţiei care a vi­zitat aceste ţări, BERLIN. După cum s-a mai anunţat, in şedinţa din 30 martie a Consiliului Naţional al Fron­tului Naţional al Germaniei De­mocrate a fost adoptat un apel electoral către cetăţenii din Re­­publica Democrată Germană

Next