Scînteia Tineretului, septembrie 1957 (Anul 12, nr. 2586-2610)
1957-09-01 / nr. 2586
Ziua Aviaţiei R.P.R General-maior ŞANDRU CONSTANTIN - Astăzi, poporul nostru muncitor şi militarii Forţelor Armate sărbătoresc pe îndrăzneţii şi curajoşii aviatori. Devenită tradiţională sărbătoare militară şi populară, „Ziua Aviaţiei“ exprimă dragostea şi preţuirea cu care partidul şi guvernul, poporul nostru muncitor, îi înconjoară pe cutezătorii şi neînfricaţii aviatori. Expresie a dezvoltării ţării troastre pe drumul socialismului, a ajutorului neprecupeţit pe care-l primim din paartea marii noastre prietene din Răsărit — Uniunea Sovietică — aviaţia militară şi civilă este o mîndrie justificată a harnicului popor muncitor. Trecînd în revistă succesele obţinute în munca lor de fiecare zi, piloţii şi navigatorii, tehnicienii şi specialiştii inferiori, întregul personal al Forţelor Aeriene Militare, raportează partidului şi guvernului că îşi îndeplinesc cu bune rezultate programul pregătirii lor, că tehnica de luptă este bine întreţinută şi îngrijită, că efectivele aviaţiei militare sunt gata, alături de ceilalţi militari ai Forţelor Armate, să riposteze cum se cuvine oricărui agresor care ar încerca să încalce integritatea ţării noastre. Din rîndul piloţilor, tot mai mulţi sînt cei care obţin calificarea de înaltă clasă, dovadă a unei temeinice stăpîniri a tehnicii de luptă, a însuşirii măiestriei de trăgători şi luptători aerieni. Aviaţia noastră militară se mîndreşte astăzi cu piloţi ca ofiţerii Lazăr Nicolae, Popescu Tudor, instructori de inaltă clasă, cu ofiţerul Sabău Ioan şi Onciu Vasile, zburători încercaţi, disciplinaţi şi modeşti. Demne de toată lauda sunt rezultatele pe care le obţin în muncă inginerii, tehnicienii şi specialiştii, ca urmare a eforturilor şi conştiinciozităţii cu care pregătesc şi îngrijesc tehnica de luptă. Numele ofiţerului Scorţaru Romeo, al ofiţerului Horga Ioan sau al ofiţerului Murar Teodor sunt cunoscute în toate unităţile Forţelor Aeriene Militare. Prin felul cum organizează şi conduc munca specialiştilor din subordine, ei reuşesc să asigure o permanentă disponibilitate a avioanelor, să sprijine eforturile piloţilor în întărirea capacităţii de luptă a subunităţilor şi unităţilor. Deosebit de preţios şi apreciat este aportul pe care-l aduc militarii în termen la buna desfăşurare a programului pregătirii de luptă în zbor a piloţilor. Veniţi în armată din diferite colţuri ale ţării, din locuri de muncă deosebite, tineri harnici şi entuziaşti" fii ai oamenilor muncii", reuşesc intr-un timp scurt să-şi însuşească complexitatea tehnicii, să se descurce cu uşurinţă în rezolvarea sarcinilor ce le primesc. Cucerind titlul de fruntaş în pregătirea de luptă şi politică, în specialitatea pe care o au, un mare număr de militari în termen din unităţile de aviaţie poartă cu mîndrie pe piept „Medalia Muncii“, sunt distinşi cu „Diploma de Onoare“ a C.C. al U.T.M., sau recompensaţi cu obiecte şi bani. Succesele cu care Forţele Aeriene Militare se prezintă la această sărbătoare sunt rodul grijii pe care partidul şi guvernul o manifestă faţă de aviaţia militară. Cadrele de comandă, specialiştii de bază sunt oameni crescuţi de partid, oameni care se străduiesc în munca lor de fiecare zi să justi-e (Continuare in pag. 2-a) ■k ORDINUL Ministrului Forţelor Armate ale Republicii Populare Române nr. 27 11 septembrie 1957 Bucureşti Tovarăşi aviatori, mecanici şi motorişti, lucrători din atelierele de aviaţie, Tovarăşi soldaţi şi matrozi, sergenţi şi cartnici, Tovarăşi ofiţeri, generali şi amirali, Poporul nostru şi Forţele sale Armate sărbătoresc astăzi Ziua Aviaţiei Republicii Populare Romine. Vă salut şi vă felicit cu prilejul Zilei Aviaţiei Republicii Populare Române ! Urez întregului personal al marilor unităţi şi unităţilor de aviaţie noi succese în perfecţionarea pregătirii de luptă şi politice, in însuşirea, întreţinerea şi întrebuinţarea tehnicii de aviaţie moderne din înzestrare, în întărirea continuă a disciplinei militare, pentru ridicarea capacităţii de apărare a patriei noastre. In cinstea sărbătoririi Zilei Aviaţiei Republicii Populare Romíne ORDON: Astăzi, 1 septembrie 1957, în Capitala patriei noastre — Bucureşti — se vor trage 21 salve de salut. Trăiască aviația Republicii Populare Romíne! Trăiască Partidul Muncitoresc Romin ! Trăiască Guvernul Republicii Populare Romíne! Trăiască scumpa noastră Patrie — Republica Populară Romînă. Ministrul Forțelor Armate, General-colonel LEONTIN SALAJAN In întîmpinarea anului şcolar ELEVII au nevoie de rechizite ________ A* SUFICIENTE ŞI LA TIMP! Ieri vă informam printr-un material despre situaţia manualelor şcolare. Astăzi continuăm informările noastre legate de pregătirea condiţiilor pentru noul an şcolar şi anume despre difuzarea manualelor şi rechizitelor. Pentru a lămuri această problemă care interesează foarte mult pe elevi, profesori şi părinţi, ne-am adresat tovarăşului Virgil Olteanu, directorul Direcţiei Difuzării Cărţii. „ Ce măsuri a luat D. D. C. pentru buna aprovizionare a elevilor cu manuale şi rechizitele necesare noului an şcolar ? — Toate titlurile de cărţi apărute au şi fost difuzate pe reţea. Aceeaşi afirmaţie este valabilă pentru rechizitele ce ne-au fost livrate de către fabricile producătoare. La 372 de librării din diferite colţuri ale ţării s-au pus în vînzare manuale iar la 16 şcoli se organizează standuri cu manuale. In Bucureşti, centru mai mare, unde se vor distribui manuale la aproape 40 de librării, s-a întocmit un anunţ, afişat în toate librăriile, prin care se indică adresele tuturor acestor centre. Anul acesta, spre deosebire de anii trecuţi, elevii vor putea cumpăra cărţi de la oricare librărie fără a mai prezenta o adeverinţă eliberată de şcoală, deoarece numărul manualelor editate poate satisface toate cerinţele. In ceea ce priveşte pe elevii de la sate cărţile le vor fi asigurate prin cooperative. Socot nimerit să subliniez cu acest prilej că problema procurării cărţilor şcolare nu trebuie lăsată in ultima oră. — Dar rechizitele care se pun în vînzare corespund cerinţelor din punct de vedere calitativ şi cantitativ ? — La unele sortimente cum sînt: caietele dictando romín, caietele de caligrafie oblică, creioanele şcolare, rechizitele de lemn (linii, echere, etc.) peniţe, gume, cerneluri, acuarele palete, cretă şcolară, necesarul este acoperit. La altele însă — cam o treime din totalul rechizitelor — situaţia e destul de dificilă. Intr-o serie de regiuni se constată o rămînere în urmă a furnizorilor locali la articolele : caiete de aritmetică, caiete de desen, compase ghiară, pasteluri 108, acuarele cutii şi călimări. Lipsa acestora se resimte mai ales la Suceava, Iaşi (caiete de socoteli) , Tg. Mureş, Craiova, Ploeşti, Suceava, Bucureşti (caiete de desen); Craiova, Timişoara, Oraşul Stalin, Piteşti, Bacău (pasteluri 198); Craiova, Bucureşti, Suceava, Oraşul Stalin, Galaţi, Piteşti, Constanţa (călimări). Există şi o serie de alte rechizite a căror asigurare, în cantități corespunzătoare, constituie o pro- C. MANCIUR (Continuare in pag. 2 a) ZBOARA peste cîmp o cioc Irie Nelă sări pîrleazul în urma lui taică-său și cum ajunse în curte aruncă sapa cu necaz. Sapa se rostogoli pînă lingă coteţul păsărilor, speriimîu-le. — Ce ai mă, te-o arunci așa ! se răsti taică-său. Ori crezi că nu-ți mai trebuie ! Nelă nu răspunse. Intră în bucătărie şi se uită prin oale. Vru să-şi pună într-o strachină nişte ciorbă de fasole verde rămasă de la prînz, dar pînă la urmă renunţă şi se urcă în podul şopronului unde se trînti pe spate. In jurul său mirosea a fin proaspăt cosit şi Nelă trase mireasma adine, cit îi încăpu în piept, de parcă ar fi fumat. „Ei leliţo, faci vasăzică tot ce vrei şi de mine nici nu-ţi pasă“ oftă el răsucind cu minte un pai între dinţi. Mereu îi stătea în minte Cătălina, dar parcă nu întreagă, ci numai ochii şi zîmbetul o vedea trecînd peste cîttipuri, cu Grigore, după apă. Grigore ţinea ulciorul şi Cătălina se apleca la izvor cu cana să-l umple. Cînd se întorcea spre Grigore, Cătălina rîdea. Rîdea leliţa şi ştia că Nelă de acolo, dintre porumburi, o vedea. Nelă prăşea cu taică-său porumbii nu prea înalţi, dar sapa tăia bolovanii pe unde nimerea că Nelă nu-şi lua ochii, de la izvor. Plecînd, Cătălina a rămas ceva mai în urma lui Grigore şi a dat bineţe. Dar nu lui Nelă, ci lui taică-său, de parcă Nelă nici n-ar fi fost pe acolo . — Bun lucru, nene Tudore ! — Bună să-ți fie inima ! răspunsese Tudor oprindu-se o leacă din lucru. Nelă săpa înainte și numai cu coada ochiului pîndea la Cătălina cum îşi făcea potecă prin iarbă şi se tot ducea în urma lui Grigore, iar cînd mergea, catrinţele i se legănau ca frunzele de plop. Cînd se depărta, Nelă îşi ridică de-a binelea privirea şi o urmări tot timpul piuă ce ajunse în cîmpurile colectivei. Ce veselie era acolo! — Grigore, Cătălină, veniţi mai povestite de V. BĂRAN întîi la noi, se auzeau voci de peste cîmp. Nu daţi apă nimănui pînă nu ne cîntă un cîntec ! Erau mulţi, şi băieţi şi fete şi vremea trecea în alt chip acolo, că nici n-ar fi vrut să treacă. Nelă lovi cu sapa în pămînt cît putu. Era atîta linişte pe locul lor şi numai sunetul sec al sapei, ritmic ca bătaia unei pendule şi ţîrîitul greierilor stăpîneau împrejurimile. Din cînd în cînd, din lanurile alăturate de orz şi grîu ţîşnea, întinzîndu-şi dintr-o dată aripile, o ciocîrlie. Plutea deasupra lor ciripind în fel şi fel, făcînd tumbe în aerul cald, apoi pierea cine ştie unde. Şi iarăşi sunetul sec şi cadenţat al sapei ce lovea bolovanii sfărimieroşi şi ţîrîitul greierilor, rămîneau singurul cîntec. — Mai vii, bă Nelă, ori nu mai vii ? se auzi glasul lui Tudor. — Ce ai tată ? se răsti Nelă. Mă vezi matale că stau ? N-o să trec printre buruieni și să le las. Trebuie să sap ca lumea. Ei comedie ! Se vedea cît de colo că Nelă avea chef de ceartă. De fapt taică-său il tot chema nu pentru că i-ar fi cerut să muncească mai din răsputeri, ci să-l aibă aproape, să-i poată zice cite ceva. Că aşa e nenea Tudor. Cunoaşte el nişte istorii de pe timpul cînd era la tramvaie, la Bucureşti cu unul care cocoloşea în mină o hîrtie, o băga în sin şi după ce se strîmba oleacă făcînd nişte semne scotea în locul ei o basma cît toate zilele şi alte alea ; şi toată vara, pe cîmp, le povestește cui se nimerește. Cele mai multe însă i le-a spus lui Nelă în timpul praşilei, fiind doar ei singuri pe Ioc. Și deseori, nenea Tudor, uitînd care din întîmplări a rămas nepovestită, le lua pe toate de la capăt. — Toată ziua, hai bă, hai bă, parcă ai fi boier ! vorbi mai departe supărat Nelă. — Ia nu mai face atîta caz ! se opri taică-său rezemîndu-se în coada sapei, ori, unde trecu aia cu ulciorul şi-ţi luă minţile. Şi după un timp continuă, confirmîndu-şi parcă sieşi o ipoteză : ţi le-o fi luat, că am auzit eu că face cu farmece. „Aia“ era Cătălina. Așa-i zicea Tudor — „aia“, cu un fel de necaz, fiindcă de cînd a venit din armată fiu-său, Nelă, parcă n-a mai văzut fete, se ţine numai după ea. „Ce-o fi vrînd de la ea, că nici pămînt nu are — gîndea Tudor — l-a dus pe tot în colectivă“. — Da, da, face cu farmece, îi răspunse Nelă privind foile unui cocean de porumb. Altceva nu mai ştii decit să zici că face cu farmece. Nimeni nu știa ce-i în inima lui Nelă. îi plăcea de Cătălina așa cum nu-i plăcuse de nici o fată, dar prea îl ardeau în piept purtările ei. Cînd se întîlneau la horă, sau seara în poiana căminului, Cătălina rîdea și nu-i zicea nimic cînd el îi strîngea pe furiş mijlocul și (Continuare in pag. 2-a) O INTERESANTA CONSFĂTUIRE vi CONSTANŢA (de la trimişii VI noştri). Din sala de festivităţi VJ a Cazinoului din localitate s-a Vi desfăşurat ieri consfătuirea Vi despre rezultatele obţinute in vj acest an de brigăzile speciale Vi pentru mecanizarea complectă vj a lucrărilor pe 500 de hectare. Vi Consfătuirea a fost organizată VI de trustul regional Gostat Constanţa in colaborare cu „Scin- VI teia tineretului". Au participat X! şefii celor 31 brigăzi speciale vi din regiune, directori de gos- VI podarii agricole de stat, ingigjjneri mecanizatori şi ingineri vi agronomi, reprezentanți ai co- Vi mitetului regional P.M.R., ai Vi comitetului regional U.T.M., VI ai comitetului regional sindical yj al muncitorilor din agricultură Vi și silvicultură, ai trustului re- VI gional Gostat, ai presei locale yj și centrale. Din partea Depar- VI tamentului Gostat din cadrul VJ Ministerului Agriculturii şi Sil- Viviculturii a participat M. Gheor- Vighiu, directorul direcţiei mencanizăre. Comparaţi-vă cunoştinţele cu răspunsurile din pag. 3-a 7. Cu ce prilej presa străină a publicat următoarele: — „In timpurile noastre, declanşarea unui război va fi pentru America o sinucidere“. (Al-Masa—Cairo) — In faţa S.U.A. care au rămas în urma U.R.S.S. se pune sarcina „de a ajunge din urmă pe oamenii de ştiinţă şi inginerii sovietici...“ (New York Times) — „Noi, occidentalii, nu mai sîntem în măsură nici să constrîngem şi nici să învingem Uniunea Sovietică“. („Combat“—Paris) 2. Cu ce se îndeletniceşte actualmente dl. Loy Henderson, subsecretar de stat adjunct al S.U.A. ? 3. Cit a primit şperţ Rafael Trujillo, dictatorul Republicii Dominicane din partea firmei de construcţii din New Jersey (S.U.A.) şi de ce? 4. Cine s-a opus în Consiliul de Securitate cererii celor 11 state arabe de a include pe ordinea de zi problema agresiunii armate engleze în Oman ? 5. De ce convocarea unei sesiuni speciale a Adunării Generale -O.N.U., care să examineze raportul așa zisului comitet pentru Ungaria este ilegală? 6. In ce împrejurări Joseph Strauss, ministrul Apărării vest-germane a fost nevoit să fugă pe ușa de serviciu, sub protecţia poliţiei ? Proletari din toate ţările, uniţi-vă! Organ Central al Uniunii Tineretului Muncitor Anul XII, Seria II-a, Nr. 2586 4 PAGINI — 20 BANI u.y.lM 'ft"1 w »■WU.11N r '* Duminică 1 septembrie 1957 Locuri rezervate", DE ALŢII OCUPATE... In şcolile profesionale ,ucenicii sunt pregătiţi cu mari eforturi şi nu cu puţină cheltuială din partea statului. De aceea, faptul că, prin lege, li se asigură repartizarea în producţie după terminarea şcolii, şi li se cere să se prezinte la lucru şi să muncească harnic şi disciplinat, constituie tot pe atit un drept cît şi o datorie a tinerilor absolvenţi. Dar iată că, în oraşul Cluj, unii nu ajung să-şi primească dreptul, să-şi îndeplinească îndatorirea legală. Iată cîteva pilde : ...Tînărul Raimond Szekely, cu diploma de absolvire a şcolii profesionale şi cu repartizarea în mină, cu multă încredere în cunoştinţele acumulate, cu elan şi dorinţă de muncă, a poposit nu de mult la fabrica „Armătura". — Ştiţi... eu am absolvit şcoala profesională metalurgică... Sunt repartizat aici... — Ce specialitate ai ? — Lăcătuş orie... — Bun... Adică, rău, pentru că, e adevărat, angajăm şi lăcătuşi, dar avem nevoie mai mult de strungari... Nu-i nimic ! Vei învăţa strungăria. Şi tmnarul lăcătuş, resemnat, învaţă acum strungăria. Ar mai fi de discutat şi cum a fost primit la strungărie. Aici nu are nici măcar dulăpior unde să-şi pună hainele. Le lasă pe maşină, pe geamuri, sau lucrează cu haine de oraş, căci nu dispune încă de haine de protecţie. De asemenea, aici, la secţia strungărie a fabricii „Armătura". Cum au fost primiţi absolvenţii şcolilor profesionale la unele întreprinderi din Cluj tinerii absolvenţi nu au nici măcar sculele strict necesare. In locul cheilor de 8 mm. — de pildă — ei au primit pentru a folosi in muncă... clanţe de uşă. ...Un coleg al lui Raimond, Ioan Moldovan, a fost repartizat de către şcoală, bineînţeles in urma înţelegerii cu conducerea respectivei unităţi, la cooperativa de producţie meşteşugărească „Metalurgia Dar şi aici, deziluzie... Preşedinta cooperativei, tovarăşa Peter, i-a spus textual: — Noi nu încadrăm decit pe... fiii ori rudele apropiate ale cooperatorilor. Al treilea caz : şcoala a repartizat la uzinele „Ianoş Herbak" pe electricianul Ioan Lungu. — Nu te putem angaja — i s-a zis. Şi chiar in vremea in care tinărului absolvent i se răspundea astfel, respectiva uzină încadra tineri necalificaţi, care işi vor termina calificarea, la locul de muncă, abia... în iarnă. La „Carbochim" absolventul Ziman Andraş a intîmpinat aceleaşi greutăţi. Etc. etc. Asemenea cazuri de încălcare a dispoziţiilor legale cu privire la repartizarea celor veniţi din şcolile profesionale am întîlnit mai multe în oraşul Cluj. Ele se îmbină cu manifestări de favoritism din partea unor funcţionari ca şi din partea unor cadre de conducere din întreprinderi. Fireşte, pot exista cazuri cînd in urma modificării planului sau profilului unei întreprinderi, aceasta să fie silită să ceară momentan unui lucrător să lucreze pentru un timp limitat in altă specialitate. Dar a încurca oamenii, a refuza angajarea unor absolvenţi de şcoli profesionale, şi, pe de altă parte, a încadra alte persoane în locurile rămase libere, în sfîrşit, a nu crea proaspeţilor lucrători condiţii normale de muncă — aceasta nu se poate admite. Organele sindicale locale şi comitetul orăşenesc U.T.M. se cuvine să ceară direcţiunilor de întreprinderi din Cluj mai multă atenţie faţă de tinerii absolvenţi. M. MUNTEANU corespondentul „Scinteii tineretului“ pentru regiunea Cluj TELEGRAMĂ Tovarăşului Ho Si Min Preşedintele Republicii Democrate Vietnam şi Preşedinte al Partidului celor ce Muncesc din Vietnam. Tovarăşului Fam Van Dong Prim ministru al Republicii Democrate Vietnam Cu prilejul celei de-a XlI-a aniversări a proclamării independenţei R. D. Vietnam, sărbătoarea naţională a poporului vietnamez, vă rugăm să primiţi din partea Prezidiului Marii Adunări Naţionale, a Guvernului Republicii Populare Romíne, a Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romín şi a întregului popor romín, un călduros salut frăţesc şi cele mai sincere felicitări. Oamenii muncii din Republica Populară Romînă se bucură din toată inima de realizările însemnate obţinute de poporul vietnamez în intensa sa activitate pentru refacerea şi dezvoltarea economiei, pentru dezvoltarea şi înflorirea culturii naţionale şi sprijină lupta sa nobilă pentru unificarea paşnică şi pe baze democratice a Vietnamului, în conformitate cu aspiraţiile întregului popor vietnamez. Relaţiile frăţeşti dintre poporul român şi poporul vietnamez se string şi se dezvoltă continuu. Vizita recentă a tovarăşului Ho Şi Min în ţara noastră a fost întîmpinată cu multă bucurie, căldură şi dragoste prietenească de către poporul român ; ea reprezintă o dovadă a prieteniei care uneşte tot mai mult popoarele noastre şi a interesului reciproc pe care partidele şi guvernele noastre îl poartă pentru strîngerea necontenită a colaborării frăţeşti dintre ţările noastre socialiste. Urăm poporului vietnamez şi dv. dragi tovarăşi, noi şi tot mai mari succese în măreaţa operă de construire a socialismului în patria dv. şi de înfăptuire a unităţii naţionale a Vietnamului, spre binele şi progresul poporului vietnamez, spre întărirea păcii în lumea întreagă. Dr. PETRU GROZA Preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Romine CHIVU STOICA Preşedintele Consiliului de Miniştri ai Republicii Populare Romine GH. GHEORGHIU DEJ Prim Secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romin PRIMIREA la C. C. al U. T. M. a delegaţiei de tineri muncitori din Belgrad La 30 august a.c. delegaţia de tineri muncitori din Belgrad care timp de 10 zile a vizitat ţara noastră la invitaţia Comitetului Orăşenesc U.T.M. Bucureşti, a avut o întrevedere cu tov. Virgil Trofin, prim secretar al C.C. al U.T.M. Cu acest prilej membrii delegaţiei au mulţumit pentru posibilităţile de cunoaştere a vieţii tineretului român care le-au fost create în decursul vizitei şi şi-au exprimat speranţa că asemenea schimburi se vor dezvolta mai mult în viitor. Ei au apreciat pregătirea profesională a tineretului şi în special pregătirea cadrelor tehnice de specialitate în industrie şi condiţiile sociale asigurate muncitorilor, tineretului din fabrici. La această întrevedere au asistat tovarăşii Iliescu Ion şi Kopanidi Alexandru, secretari ai C.C. al U.T.M. şi tovarăşul Bejan Dumitru, membru al Biroului C.C. al U.T.M., prim secretar al Comitetului Orăşenesc U.T.M. Bucureşti. Discuţia s-a desfăşurat într-o atmosferă cordială. în seara aceleiaşi zile, delegaţia a părăsitCapitala, îndreptîndu-se spre Belgrad. vz uraga romineascd lacriri ia bdj/drcd coiidiului tujCd PREMIILE etapei a lll-a PREMIUL I: Un aparat de radio. PREMIUL II: Un reşo aragaz cu butelie. PREMIUL III : Stofă pentru un costum. 15 menţiuni: stilouri, serviete de vinilin, echipament turistic, mingi de fotbal etc. Reîntîlnire emoţionantă A E dimineaţă şi munca a în- a a ceput in atelierele uzinelor \ \ „Mao Tze-dun". In sala de jos- X X tivităţi însă s-au adunat cca. Q Q 100 de tovarăşi din Capitală şi 0 0 din provincie, unii mai tineri, () (j) alţii încărunţiţi. O parte se cu- q q nosc personal, alţii din auzite, A a unii şi-au strins doar mina băra A băteşte, iar alţii n-au rezistat X X şi s-au îmbrăţişat la putere. \ X —Ne intilnim după atiţia 0 Q ani... Această frază a fost spusă Q 0 aproape de fiecare. Şi la fel , q şi-a început urarea de bun ve- q q nit directorul uzinei. q q — Astăzi — după mulţi ani— q q sinteţi din nou lucrătorii uzinei q q Lucrătorii şi... musafirii ei a a dragi. Din iniţiativa organiza aţiei U.T.M. vă veţi intilni, ve- ' V chii muncitori care aţi plecat in 0 0 diferite munci de răspundere. 0 0 cu foştii colegi, şi cu genera- 0 q ţia tinără a uzinei. Şi acum q A n-avem timp de pierdut. Munca q a e in toi. Aşa că... fiecare la Jsj Locul său de muncă. Spor la v V treabă tovarăşi. 0 vj N-a trebuit multă vreme ca 0 0 fiecare musafir să-şi schimbe () () elegantul costum de oraş cu q q salopeta şi să treacă la locul q q său de muncă. Aproape fiecare X A secţie şi-a avut musafirii ei. q \ Unul dintre oaspeţi insă nu și-a q X mai găsit locul său de muncă. K X Să fie oare o lipsă de memorie x 0 a sa ? Nu. De vină sint cei 2000 de ani care il despart de vre- 0 a mea cind era strungar in uzină. q q Acum insă n-a rămas fără q q strung. Dar, cei 20 de ani se A X cunosc atit in viaţa lui cit si a X in cea a uzinei. » Q ...Dintre călătorii sosiţi linii- v 0 neaţa pe aeroportul Bâneasa, 0 0 unul era deosebit de grăbit. S-a 0 q urcat intr-un taxi care a gonit d q pină la uzina „Mao Tze-dun". q q Cu toate că a sosit puţin mai q \ lirziu, s a schimbat in grabă q v și şi-a început lucrul. N-a avut X V vreme să discute cu rumeni x 0 pină la ora 11 cind a părăsit 0 1 secţia. Dar de la 11 şi pina 0 X lirziu n-a obosit căutindu-şi Q i prietenii, vechii tovarăşi de ate- q v fier. Inginerul Ţintea Constan-q (?tin a venit de la Cluj împreună a q cu soţia şi cu un teanc gros q de fotografii, li opreşte pe X A muncitori şi le arată. Dintr-o Q A poză te privesc cu seriozitatea a doi ucenici in uniformă. Au o q x chii limpezi şi feţele aproape a v de copii. X a — Eu şi colegul meu se?v. recomandă inginerul Ţintea, care acum are un început pro- Q mijător de chelie, iar „colegul" e o mustaţă tainică. Fiecare fo- 0 tografie are pe verso o expli- q q caţie : 1945 — prima echipă ar- A q tistică. 1945 — meciul de fot- q a bal in care i-am bătut pe cei \ K de la... Inginerul Ţintea este x X plin de o veselie molipsitoare, x Q La masă cere — ca pe vremuri Q 0 — o porție in plus lui „nea " () q Popescu, ospătarul care-i ser- q t M. VIDRASCU \ Î