Scînteia Tineretului, decembrie 1957 (Anul 12, nr. 2664-2690)
1957-12-01 / nr. 2664
Răsfoind agenda p.N.T.A. Către ora primului, Calea Victoriei devine un furnicar de oameni. Ministerele, marile instituţii se golesc brusc. Limuzinele claxonează strident, scurgindu-se iute dinspre Academia R.P.R. către ,,Athenée Palace". Seara se lasă repede şi umbrele ei au şi început să-şi întindă aripile. La orele acestea problema numărul „I" a oraşului devine spectacolele artistice. In fiecare seară orele, sălile de concert ale Capitalei etc., înghit mii şi mii I de oameni Ce surprize îl aşteaptă pe spectatorul bucureştean in di- M|$| torul apropiat ? ’S**®1 Pentru a răspunde la această întrebare va trebui să ne reîntoarcem pe Calea Victoriei și să intrăm in clădirea ce poartă nr. 174... Foarte amabil tovarășul N. Minei, conducătorul Oficiului de spectacole și turnee artistice — O.S.T.A. — este gata să răspundă la întrebările noastre. Deci, să începem : — Cum se poate aprecia actuala stagiune artistică, privită prin prizma turneelor unor teatre, ansambluri şi artişti de peste hotare în ţara noastră ? — O.S.T.A. a realizat o serie de contracte cu formaţii teatrale cu renume din lumea intreagă. Astfel, aşteptăm in luna februarie Teatrul de balet ,,Kirov" din Leningrad care va sta în ţara noastră timp de o lună de zile. Din Milano vor veni pentru o serie de spectacole (două săptămini) Teatrul Picollo cu un repertoriu Goldoni. Apoi, sperăm că putem avea în aprilie la Bucureşti ,,Balşoi Teatru din Moscova — După cît se ştie... păpuşile vor avea o bogată activitate internaţională în Capitala noastră. Ce ne puteţi spune despre aceasta ? — Intr-adevăr, la Bucureşti, urmează să se desfăşoare un festival internaţional al teatrelor de păpuşi. Cu acest prilej noi am contractat pentru perioada 15 aprilie — / Mai o serie de spectacole ale unor echipe de teatru de păpuşi din Franţa, Anglia, Italia, R. F. Germană, Austria, U.R.S.S. şi din democraţiile populare. — Pentru luna ianuarie aveţi ceva deosebit în repertoriu ? — Desigur. In spre sfirşitul lunii ianuarie, bucureştenii vor putea urmări spectacolele „Paris sur Glace". — Cît timp va fi prezentat acest spectacol în Capitală ? — Francezii vor sta la Bucureşti o lună de zile. — Aţi putea să ne indicaţi pentru cititorii „Scînteii tineretului“ o serie de personalităţi artistice care vor fi oaspeţii ţării noastre pînă la încheierea actualei stagiuni . — Cu plăcere. Melomanii noştri se vor putea delecta la o serie de spectacole artistice de înaltă ţinută. Astfel, printre alţii vor veni la Bucureşti, violonistul Kogan şi pianistul Ghilels (U.R.S.S ), ghitarista sud-americană Maria Luiza Anigo, cunoscutul dirijor italian Carlo Zechi, violonistul francez Pierre Douhan şi după toate probabilităţile o vom revedea pe Monique de la Bruchdlerie — Aveţi contracte şi cu solişti vocali de peste hotare ? — Desigur. In cadrul contractelor despre care aţi întrebat, va veni la Bucureşti cintăreaţa vest-germană de lieduri Erna Berger, tenorul Emil Gräber (R. D. G ) şi alţii. In plus, ţin să amintesc că este aşteptat în Capitală şi dirijorul cehoslovac Vaclav Smetacek. — Intr-adevăr, aveţi dreptate. O. S. T. A a realizat o serie de contracte interesante cu artişti de peste hotare. Desigur că publicul bucureştean va aştepta cu nerăbdare sosirea în Capitală a ,,starturilor despre care ne-aţi informat. Am vrea acum să ştim în ce măsură vor continua turneele artiştilor noştri peste hotare. Renumele excelent pe care şi l-au ciştigat artiştii romini în deplasările peste graniţă au făcut ca orice turneu al vreunui ansamblu rominesc şi a unor muzicieni romini să fie privit cu foarte mult interes, adeseori cu bucurie. Pentru viitorul apropiat, o serie de artişti cunoscuţi ai ţării noastre au contracte încheiate în numeroase ţări. Filarmonica cu dirijorii G. Georgescu şi Mircea Basarab va întreprinde un turneu in U.R.S.S., Finlanda şi Suedia. — ,,Păpuşarii" au ceva în program ?... — Este foarte probabil ca Teatrul ,,Ţăndărică“ să întreprindă un turneu în Egipt, Liban şi Siria. — In această activitate internaţională ce rol au ansamblurile noastre folclorice ? — Vor avea destul de lucru: timp de o lună de zile, probabil decembrie — ianuarie, un ansamblu de folclor din Capitală pleca va da o serie de spectacole in Anglia, Italia, şi Franţa. — Aveţi înscrise pe agendă perfectarea unor contracte pentru turnee în ţări pe unde n-au mai fost artiştii noştri ? — Acum tratăm pentru trimiterea unor ansambluri în Japonia şi Australia; vă putem informa totodată că stadiul acestor tratative este foarte avansat. — Ce planuri are muzica uşoară ? — Orchestra Electrecord va pentru o serie de concerte trei săptămâni în Polonia şi Iugoslavia. —Ne-aţi putea destăinui unele din planurile de turneu ale muzicienilor noştri ? — Maestrul George Georgescu va pleca din nou in Italia pentru o serie de concerte, apoi are un angajament pentru Franţa şi probabil că va dirija şi in Elveţia. Ion Voicu are contracte pentru Grecia, Suedia şi Anglia, iar Valentin Gheorghiu pentru Grecia şi Anglia, şi insfirşit Radu Aldulescu are un contract pentru Franţa. După cum vedeţi — a incheiat tovarăşul N. Minei amabilele sale răspunsuri — O.S.T.A. are citeva obiective destul de interesante. — Fără îndoială ! M. ZONIS tea. (fflKEMATTISHAME) Gervaise — PATRIA, I. C. FRI.MU, ALEX. SAHIA, MIORIŢA, Ulisse - REPUBLICA. V. ALECSANDRI, BUCUREŞTI. ÎNFRĂŢIREA INTRE POPOARE, I MAI. LIBERTĂŢII ; Intîlnire la bal — MAGHERU, N. BALCESCU ; Străbătînd Parisul — ELENA PAVEL ; Sacrificiu de Anul Nou — LUMINA ; Povestea micului cocoşat — CENTRAL ; Don Quijotte — VICTORIA, 23 AUGUST; Poetul - DOINA ; Yves Montand; Cînteceie Parisului - MAXIM GORKI ; Ceikas - TIMPURI NOI ; Fedra - TINERETULUI ; Asasini fără voie — GH. DOJA; Moulin rouge — ALEX. POPOV ; în Oceanul Paci fie - GRIVIŢA ; Călătorie în tinereţe — CULTURAL ; Căile dragostei - VASILE ROAITA ; Ale ksandr Nevski — UNIREA ; Trandafirii lui Allah — CONST. DAVID, DONCA SIMO ; Camelia - FLACARA ; Malva - ARTA ; O dată în viată — MUNCA ; Trepte abrupte — MOSILOR, G. COŞBUC TOgm PENTRU URMĂTOARELE TREI ZILE IN ŢARA , vreme friguroasă, cu cel mai mult acoperit în jumătatea de răsărit a ţării, unde va continua să ningă la începutul intervalului. Vîntul va sufla tare la început, apoi va slăbi din intensitate. Temperatura se menţine scăzută , minimele vor oscila între minus 8 şi minus 20 grade, iar maximele între minus 5 şi plus 4 grade. Pe alocuri, în sudul Moldovei, Dobrogei şi Bărăganului, zăpada va fi viscolită. Bobilna— o pagină de eroism din lupta ţărănimii ardelene ca flug, iar romîni şi maghiari împotriva duşmanului lor comun — feudalii. Ţăranii răsculaţi nu stau însă cu braţele încrucişate. Din nou sună clopotele prin sate şi se aprind focurile pe dealuri, din nou se pregătesc armele şi cetele de ţărani pornesc iar să înfrunte pe nobilii ce nu voiau să respecte înţelegerea încheiată cu răsculaţii. La sfîrşitul lunii septembrie, pe cîmpia de la Apatiu — căci nobilii voiau să evite ciocnirea cu o tabără întărită ţărănească — are loc o cruntă bătălie. Apoi, din nou se încheie o înţelegere. Ea n-a avut însă decît valoarea unui trecător armistiţiu. In noiembrie, flacăra se reaprinde. Budai Nagy Antal şi Mihai Românul din Vireag trimit pretutindeni soli cu săbii însîngerate chemînd la arme ţărănimea transilvană. Nobilii îşi string şi ei rîndurile punîndu-şi cap al oştilor pe Desideriu de Losoncz. Luptele reîncep aprige. Dar, de data aceasta, ţăranii nu-şi mărginesc acţiunea la combaterea stăpinilor de moşii în scopul obţinerii unei uşurări a vieţii lor trudnice. Ei se ridică acum într-un crunt război ţărănesc prin care urmăresc desfiinţarea şerbiei şi răsturnarea rînduielilor feudale. Cu o forţa nestăvilită, cetele de ţărani atacă curţile şi castelele nobililor. Infrîngînd oastea nobiliară, ele ocupă Aiudul la începutul lunii decembrie. Grosul forţelor ţărăneşti sînt conduse spre Cluj de Budai Nagy Antal. In zilele de 10—14 decembrie ţăranii atacă cetatea Clujului. Orăşenimea săracă şi meşteşugarii clujeni li se alătură. Pină la urmă, oastea ţărănească cîştigă bătălia şi oraşul intră în stăpînirea răsculaţilor. Timp de o lună de zile, Clujul rămîne în mîinile celor ce se ridicaseră pentru libertate şi o viaţă mai bună. Inspăimîntaţi, nobilii se regrupează şi iau ofensiva. Stabilirea armatei ţărăneşti în Cluj avusese consecinţa gravă a izolării răsculaţilor de sate. In timp ce armatele nobiilor sporeau necontenit, cea a ţăranilor primea cu greu întăriri. In mijlocul lunii ianuarie Clujul cade în mîinile nobililor. Sute de ţărani şi orăşeni plătesc cu viaţa dorinţa lor de libertate. Budai Nagy Antal este ucis în chinuri chiar la Cluj. Ceilalţi fruntaşi ai răscoalei sînt spînzuraţi pe un deal în preajma Turdei. Ţărănimea înfrîntă cade din nou sub jugul nemilos al feudalilor. Răscoala de la Bobîlna se încheiase înăbuşită în singe, dar setea de libertate şi de mai bine a ţăranilor ardeleni nu putea fi stinsă. Răscoala arătase că nobilimea putea fi înfrîntă. Aceasta a întărit voinţa de luptă a maselor contribuind la luptele antifeudale de mai tîrziu. Lupta va izbucni din nou în ridicări năvalnice şi sîngeroase, zdruncinînd temeliile societăţii feudale. In 1514 şi în 1784 Bobîlna va fi reeditată. Alături, ţărani romîni şi maghiari, cărora li se vor alătura şi alte pături muncitoare din oraşe, vor ridica sus steagul luptei nestăvilite pentru o nouă viaţă. Aceasta însă n-o vor dobîndi ţăranii transilvani decît în zilele noastre. Strîns uniţi, ei şi-au văzut înfăptuite năzuinţele seculare. Viaţa a arătat ţărănimii noastre că ea n-a putut să se elibereze de sub jugul secular decît numai în alianţă, şi sub conducerea clasei muncitoare care prin victoria ei a instaurat o orînduire în care dispare exploatarea omului de către om. In sufletele noastre au rămas pururi vii măreţele momente de luptă din trecut. Intre acestea amintirea celor ce s-au ridicat la Bobîlna, jertfa şi pilda lor nepieritoare de avînt revoluţionar sînt cinstite de întregul popor. Bobîlna se înscrie drept una din cele mai luminoase pagini ale istoriei patriei noastre, se înscrie ca o mărturie vie a luptei maselor pentru libertate, a luptei comune duse în Transilvania de români și maghiari împotriva asupritorilor. In sprijinul politehnizării învăţămîntului de cultură generală, au fost organizate în principalele oraşe ale ţării centre şcolare înzestrate cu ateliere speciale unde elevii, sub îndrumarea cadrelor de specialitate fac practică în atelier. In fotografie: Maistrul instructor Ion Vlad supraveghind lucrul elevilor Teodor Enescu şi Angela Boris de la Şcoala elementară mixtă nr. 97 din Capitală. ION STANCULETE — Bacău ILEANA FOJICA, comuna Izbiceni, raionul Corabia, ELEONORA FRANCISC, comuna Şiria, raionul Arad, NEACŞU PAMFIL — Buhuşi. Pasiunea voastră pentru ştiinţele juridice nu este cu nimic justificată. E păcat ca un tînăr specialist, fie în metalurgie sau agricultură, în textile sau zootehnie, cum este cazul vostru, să renunţe cu atîta uşurinţă la specialitatea căreia i-a închinat ani mulţi din viaţă. Or voi încercaţi să abandonaţi meseriile în care lucraţi pentru o ocupaţie spre care e problematic daca aveţi aptitudini. Lucrul acesta nu vă poate aduce nici un folos. Ştiinţele juridice sunt pentru voi un cîmp de activitate încă neexplorat. Adevărata profesie care vă poate aduce satisfacţii este tocmai specialitatea în care lucraţi. Ei trebuie să-i dăruiţi priceperea, talentul şi cunoştinţele. RODICA BRATU, IOANA BARAN, ANICA TOPIRCEANU şi IRINA MOSCU de la cooperativa meşteşugărească de producţie din comuna Tismana, raionul Baia de Aramă. Puteţi face schimb de ii, marame, broderii, carpete şi alte obiecte de artă, cu prietenele din alte ţări, cu care purtaţi corespondenţă. Astfel de schimburi sunt folositoare. Ele întăresc şi mai mult legăturile de prietenie cu tinerii de peste hotare Este insă necesar, să luaţi legătura cu biroul spe- 5 cial, de pe lingă Direcţia regională P.T.T.R. Craiova. MONICA LEABU şi ION VRANCEA, comuna Cehu-Silvaniei — Baia-Mare. — Ideea voa■ stră este interesantă. Credem că ] organizaţia de bază U.T.M. din sat va sprijini activitatea pe care ‘ o desfăşuraţi, pentru culegerea materialelor necesare in vederea întocmirii unei monografii a comunei Cehu-Silvaniei. ‘ Tov. MILITARU COSMASCHI: Intr-adevăr, vreme îndelungată, Colţul roşu de la fabrica de mo- ’bilă din cortuna Sadova a fost , transformat în... dormitor. In urma sezisării tale organele în drept au dispus reorganizarea £ Colţului roşu, dotarea lui cu mese, şanuri, dulapuri pentru cărţi , şi s-a fixat un program bogat de activitate. c Te rugăm să ne comunici cum se respectă aceste hotărîri. N. I. — Lieşti, regiunea Galaţi: c Faptele semnalate au fost reale ! Celor doi delapidatori, funcţiosari la sfatul popular al comunei Umbrăşeşti, li s-au întocmit acte de trimetere in judecată. Atitudi-nea ta curajoasă faţă de cei ce jefuiesc avutul public merită toată f lauda. șj Un nou film artistic rominesc in cadrul Luni culturii, saptamîna viitoare va fi prezentat publicului Capitalei noul film artistic romînesc „Două lozuri“ — o producţie în culori a Studioului cinematografic Bucureşti, realizată după nuvela „Două loturi“ de I. L. Caragiale, în regia lui G. Nagy şi Aurel Miheleş. Premiera festivă va avea loc joi 5 decembrie, în sala Patria. Noua realizare a cinematografiei romîneşti se bucură de interpretarea unor actori de mare valoare în frunte cu artistul poporului Gr. Vasiliu Birlic şi artiştii ^LS 5StSLSLSLSLSlSlSlSLScSLXSLSLSL3LSLSiS rj meriţi Marcel Anghelescu, Alexandru Giugaru şi Ion Iancovecu. împreună cu filmul „Douăozuri“ va fi prezentat documenarul sovietic „Sub soarele Sudului“, film pentru ecran lat ciunet stereofonic. Tot în cadrul Lunii culturii, Diecţia reţelei cinematografice aifuzării filmelor prezintă între 18 decembrie, la cinematografa Aaxim Gorki din Capitală, filme artistice romîneşti „Alarmă îi nunţi“, „Citadela sfărîmată“ Moara cu noroc“, „Pe răspunde ea mea“, „Ora H“, „O mică înîmplare“ şi „Vultur 101“. Cu acest prilej în fiecare zi, înaintea ultimei reprezentaţii, vor avea lontîlniri între principalii creatorii filmelor şi publicul spectator transformatoare a colectivii . (Urmare din pag. 1-a) Este cunoscut în sportul burghez aşa numitul vedetism prin care sportivul caută să-şi afirme personalitatea în dauna unităţii şi afirmării echipei respective. Vedetismul e o expresie a luptei pentru concurenţă. In colectivele sportive educate în spiritul solidarităţii socialiste, fenomenul de vedetism dispare (sau apare doar sporadic). In locul lui apare sentimentul legitim al mîndriei de membru al unui colectiv care cu cît e mai puternic îşi împarte gloria asupra tuturor membrilor săi. Intr-o competiţie sportivă conştiinţa fiecărui jucător acţionează în vederea dobîndirii succesului colectivului, şi mai mult, a succesului şi onoarei marelui colectiv din care face parte, colectivul patriei. Este demn de subliniat spiritul ce răzbate din declaraţiile membrilor colectivelor sportive care pleacă în străinătate. Din toate aceste declaraţii răzbate aceeaşi năzuinţă, de a acţiona astfel îneît să asigure gloria patriei. In clipele cele mai intense ale emoţiilor jocului, un singur gînd îi frămîntă pe cei mai buni sportivi: succesele colectivului, ale patriei. Desigur, colectivul nu poate admite existenţa unor tendinţe centrifugale care tind să-l submineze, să-l descompună. Asemenea tendinţe pot lua naştere în orice colectiv ca rezultat al variatelor influenţe. în acest caz colectivul acţionează fie reeducînd purtătorii influenţelor dizolvante, fie în cazuri grave, eliminîndu-i. Un colectiv care asistă pasiv, nu reacţionează cu putere şi imediat, e un colectiv slab ce poate fi asemănat cu un organism receptiv la boli; e un colectiv care se mişcă în virtutea inerţiei şi care a pierdut perspectiva propriei lui existenţe. Năzuinţele, idealurile scopurile pe care şi le propune colectivul constituie forţa şi frumuseţea existenţei sale. Ele dau bogăţia sufletească, frumuseţea şi forţa membrilor săi. Un colectiv care ar lupta pentru scopuri mărunte, pentru lucruri efemere, nu va putea avea o existenţă durabilă şi nu va putea lega strîns pe membrii săi, nu-i va putea hotărî spre fapte ce reclamă sforţări mari, disciplină severă şi sacrificii. Să ne amintim de colectivul devenit legendar al „Tinerei Gărzi“. Forţa sa de neînvins a constat în convingerea că lupta colectivului se dă în vederea celui mai înalt scop al existenţei umane: apărarea şi eliberarea patriei de cel mai ticălos duşman al omenirii, fascismul. Are o însemnătate capitală ca un colectiv să fie pătruns de semnificaţia social-politică a luptei sale. In caz contrar este supus unui pericol grav, acela de a degenera curînd într-un organism redus la interesele sale mărunte, izolat şi lipsit de perspectiva luptei comune a colectivului întregii patrii pentru construirea socialismului. Aşa se întîmplă în unitatea de producţie care pierzînd perspectiva vieţii în ansamblul ei, lucrează izolat, adună materiale de care nu are nevoie, nu împărtăşeşte experienţa sa bună şi altora etc. Se poate ca într-un asemenea colectiv, tovarăşii să muncească foarte bine, foarte conştiincios. Dar această „muncă“, aceste succese nu numai că nu contribuie la succesul colectivului întregii patrii dar de multe ori constituie chiar o piedică. O gospodărie agricolă colectivă poate obţine succese mari pe baza cointeresării individuale, a obţinerii de cîştiguri cît mai mari din partea membrilor săi. Acest lucru este, fără îndoială, un fapt pozitiv. El trebuie stimulat prin toate mijloacele. Iar dacă se pierde perspectiva socialistă a muncii, faptul că izvorul adevărat al cîştigului îl constituie organizarea colectivă a procesului de producţie, în acest caz, tendinţele individualităţii vor creşte în dauna solidarităţii şi unităţii iar forţele latente ale individualismului nu vor întîrzia să se manifeste. De aceea este necesară o temeinică educare a conştiinţei colectiviste a membrilor G.A.C., o educare permanentă a colectiviştilor în spiritul luptei pentru sporirea avutului obştesc, pentru transformarea gospodăriei într-o mare producătoare de bunuri necesare marelui colectiv al oamenilor muncii din patria noastră. Trebuie să fim în permanenţă conştienţi de ce muncim, pentru ce luptăm, care-s năzuinţele noastre. Pentru aceasta noi trebuie să fim în permanenţă contopiţi cu năzuinţele, cu sarcinile concrete ale patriei noastre în lupta sa pentru socialism. Perspectiva socialistă a vieţii noastre trebuie să fie linia pe care se mişcă neîncetat colectivul. Un colectiv şcolar care ar educa (şi din păcate mai sunt multe asemenea colective) elevii exclusiv în spiritul exigenţei pentru învăţătură, fără a dezvolta perspectiva patriotică, socialistă, a muncii lor un asemenea colectiv ar reuşi să educe cel mult nişte elevi conştiincioşi, ambiţioşi, egoişti, lipsiţi de cea mai însemnată şi luminoasă perspectivă a muncii. Acelaşi lucru şi într-un colectiv sportiv, acelaşi lucru şi într-un colectiv de uzină. De aceea educaţia ideologică şi patriotică, prin care se dă cea mai înaltă perspectivă a vieţii constituie condiţia esenţială, hotărîtoare a educării unui colectiv. Un colectiv care are o opinie puternică, hotărîtă şi rapidă nu va lăsa niciodată să pătrundă vreo influenţă distructivă. Pasivitatea colectivului, lipsa opiniei sale publice constituie fără îndoială simptomul slăbiciunii sale. Opinia publică a colectivului reflectă gradul conştiinţei politice şi morale a colectivului, forţa convingerilor sale şi măreţia scopului. Indiferentismul, pasivitatea membrilor săi dovedeşte că educaţia colectivului a fost făcută greşit deoarece i-a lipsit perspectiva politică a acţiunii, că această educaţie a avut un caracter superficial, formal. Un colectiv cu o puternică opinie va exercita o mare influenţă educativă. Nenumărate exemple din viaţa şcolii noastre, colectivelor de producţie, mărturisesc minunata forţă a opiniei colectivului. Ingîmfarea, egoismul, chiulul, lipsa de cinste, grosolănia, toate viciile de care am amintit mai sus, supuse unei necruţătoare critici, unei desolidarizări faţă de purtătorii lor, stat extirpate prin forţa opiniei colectivului. Opinia colectivului se manifestă printr-o gamă bogată de mijloace educative: dezaprobarea, critica, sancţionarea şi, în cele din urmă, în cazurile grave, eliminarea. Pentru ca opinia colectivului să funcţioneze cu eficienţă, se impune o condiţie: caracterul ■ principial al formelor sale de manifestare. Aceasta înseamnă sens politic, înaltă ţinută, lipsa oricărui element subiectiv, dorinţa sinceră de a ajuta şi îndrepta. • Dacă opinia colectivului se va manifesta prin părtinire, prin patimă, dacă ea nu va avea în vedere că se urmăreşte reeducarea individului atunci rezultatul va fi negativ — vom împinge mai departe individul pe calea greşelilor. Tămîierea reciprocă, cocoloşirea reciprocă a lipsurilor, atitudinea părtinitoare şi menajarea faţă de cei ce aduc daune societăţii duc în cele din urmă la degenerarea şi destrămarea colectivului. Cum se poate educa opinia colectivului? Printr-o educaţie ideologică-politică prin care acţiunile colectivului să fie în permanenţă analizate din punct de vedere al dezvoltării socialiste a patriei noastre. Opinia colectivului se educă prin instalarea încrederii ,în mersul înainte al colectivului,prin optimismul căruia-i dau naştere succesele pe drumul realizării sarcinilor sale. Conştiinţa succesului trezeşte dorinţa apărării muncii care întăreşte colectivul, îi măreşte coeziunea. Forţa opiniei colectivului se dezvoltă din munca colectivului. Am spus mai sus că colectivul înfrumuseţează şi înobilează viaţa membrilor săi. Adevărata solidaritate omenească bazată pe raporturile dintre indivizi liberaţi de blestemul exploatării se naşte în colectiv şi odată cu dînsa nobilele sentimente ale tovărăşiei şi prieteniei. Pe de o parte prin lipsa cofcurenţei care o transformă pe om în fiară, pe de altă parte prin respectul pa care şi-l datorează oamenii liberi şi pătrunşi de demnitatea valorii lor realizată prin muncă, se crează bogăţia şi frumuseţea vieţii noastre. Adunarea fe ivvvvvvvv\mv\vvv\vs\\v« v • * • ^ vvivvvvsV & V» (L 14 f (Urmare din pag. l-a) 1 nat ca un tar conştiinţa ţărănimii române şi maghiare, a unit în aceeaşi luptă de clasă pentru aceleaşi obiective, pentru aceleaşi interese, hotărîtoare în ultima a-naliză — interesele de clasă — pe ţăranii români şi unguri; ea a apărut ca o prevestire minunată a unirii lor în decursul veacuri- lor ce au urmat împotriva ex- ploatării şi împilării, mai ales ca o prevestire a măreţei unităţi , a oamenilor muncii indiferent de , naţionalitate pentru construcţia socialismului în patria noastră scumpă, Republica Populară Ro- . mină. Acest fapt este o strălu- ] cita confirmare a tezei marxist- leniniste potrivit căreia interesele de clasă sunt în ultimă analiză determinante, ele constituind mo- ] torul progresului istoric, al trecerii de la societatea de exploa- tare la orînduirea fără exploatare socială şi naţională, dînd conţinut şi ţel mişcării istorice de la , inferior la superior, de la preis- torie la istorie. , Aspiraţiile nobile ale răsculaţilor romîni şi unguri de la Bo- ] bîlna au fost realizate şi depă- j. şite într-o măsură la care ei nu puteau visa — în lupta comună , dusă în zilele noastre de poporul romín şi de naţionalităţile con- r locuitoare, sub conducerea Parti- dului Muncitoresc Romín, pentru înfăptuirea Republicii Populare n Romíne şi pentru construirea soncialismului, în cursul acestei lupte s-a cimentat prietenia veşnică a poporului român şi a nacţionalităţilor conlocuitoare. Unei- n firile duşmanilor de clasă, încer- l cările lor de a dezbina pe oamec nii muncii romîni, maghiari, germani etc., sunt sortite unui eşec ruşinos în faţa hotărîrii neclin- r tite a maselor muncitoare. Ţărănimea are astăzi un aliat n credincios — clasa muncitoare — , iar conducătorul încercat al pa limenilor muncii din ţara noastră, Partidul Muncitoresc Român, că- fi lit în luptă şi înarmat cu invin- cibila teorie a marxism-leninis- dmului, dezvoltă economia şi culttura noastră, unitatea de nezdrunascinat a oamenilor muncii din în ţara noastră, indiferent de naţio- pinalitate. ro După ce a subliniat succesele importante obţinute în anii puduterii populare pentru ridicarea limnastării celor ce muncesc vorbitorul a spus : Poporul nostru nu este numai un creator de bunuri materiale ci are un bogat fond cultural în imbi diferite pe care intelectua- calea legată de popor are nebia misiune de a-1 ridica tot mai us. de a-1 îmbogăţi necontenit. Promovarea continuă a frăţiei poporului român cu naţionalităţie conlocuitoare, ridicarea continuă a nivelului de trai cultural, oorirea şi adîncirea fondului cultural de mare preţ al poporuui, înflorirea necontenită a pariei noastre in cadrul lagărului socialist în frunte cu marea noastră prietenă U.R.S.S., este imagiul suprem pe care după 100 de ani îl aducem luptătorilor robi romîni şi maghiari de la Bobîlna. Textul cuvîntării acad. A. Joj a fost citit în limba maghiară e tov. Kulcsár Francisc. A luat apoi cuvîntul acad. rot. C. Daicoviciu rectorul Uniersităţii „Victor Babeş“ care a pus între altele . Acum 520 de ani, prin ultime zile ale lui noiembrie, suburbiile Clujului începînd cu Mînăstiul, sînt teatrul unor lupte rîncene pe viaţă şi pe moarte are între oştile ţărăneşti romîe şi maghiare şi trupele feudalier coalizaţi, întreaga regiune in acest centru al Ardealului ste învolburată de pîrjolul răsteriţei a cărei ultimă fază, cea mai crîncenă şi cea mai hotărîtare se desfăşura aici. Un nesîîrşit şir de lupte haidu-Şii şi de revolte locale au prevers mişcării de mase de la Boitna în cursul veacurilor şi har al deceniilor precedente. , Acad. Daicoviciu a făcut apoi la amănunţit istoric al desfăşu- irii răscoalei. „ Eliberarea ţării şi a poporului astru de exploatarea tot atit de încenă a moşierilor şi capita- iştilor în luptă organizată şi indusă de clasa muncitoare înunte cu Partidul Muncitoresc Romîn a rezolvat definitiv şi la- 1 cal această problemă a pămîntul, împlinind visul de veacuri a ţărănimii muncitoare. Astăzi, r regimul nostru de democraţie tipulară, sub înţeleapta conducer a Partidului Muncitoresc Rojîn, frăţia oamenilor muncii deferite naţionalităţi stă la temeli puterii şi progresului patriei. Această realitate izvorăşte din însăşi concepţia de bază a învăţăturii şi practicii marxism-leninismului. Referindu-se la învăţămintele răscoalei de la Bobîlna, faptul că dreptatea este de partea celor mulţi, a luptătorilor pentru libertate şi că năzuinţa spre pace şi libertate care uneşte pe oamenii muncii este chezăşia sigură a vieţii şi propăşirii fiecărei societăţi omeneşti, acad. Daicoviciu a spus în încheiere: Să ni le însuşim şi pe unul şi pe altul şi Să le urmăm sub conducerea partidului clasei muncitoare, pină la desăvîrşita zidire a socialismului în ţara noastră. A luat apoi cuvîntul prof. univ. Balogh Edgar de la Universitatea „Bolyai“ care a spus între altele : „Cu 520 de ani în urmă în 1437 pe pămîntul Ardealului s-a desfăşurat o răscoală ţărănească de mare amploare. Prin multe din trăsăturile sale esenţiale această mişcare se deosebea de manifestările obişnuite ale luptei de clasă purtată de ţărănimea asuprită vreme de veacuri întregi. Ea se deosebea întîi prin faptul că pentru prima oară ea înfăptuia unitatea de luptă a poporului român şi maghiar care trăiau pe acelaşi pămînt şi aveau aceeaşi soartă vitregă, dar care datorită deosebirilor manifestate în formarea lor istorică, în caracteristicul etnic, in limba maternă şi în elementele componente ale culturii lor, au fost de atîtea ori împinse către antagonism. Se deosebea apoi această răscoală ţărănească de răsmeriţele de dinainte şi de după ea şi prin împrejurarea de a fi atras de partea ei mica nobilime şi pe meşteşugarii orăşeni, de asemenea antagonişti claseor dominante. In al treilea rind sîntem îndreptăţiţi a califica mişcarea revoluţionară din 1437 drept prima mişcare avînd un specific deoarece dincoo de spontaneitatea brută a disperării cu care ea lovea, dincolo de caracterul său de instinctiv şi orb antagonism faţă de feudalism ea conţinea de acum formele conştiente şi organizate ale luptei de clasă. Ne este folositoare această evocare pentru că după 500 de mi şi mai bine, tocmai noi -jenuncitori, ţărani şi intelectualare am creat democraţia pnpuîn Republica Populară Ronînă — suntem acei ce-am inăptuit definitiv şi am depăşit otodată ţelurile de luptă purtate de această veche mişcare socială. Răscoala ţărănească din 1437 putut fi înecată în sînge daronflictele economice, sociale, politice şi ideologice ale vremii s -au menţinut pină în epoca noastră. Nouă şi noului nostru egim i-a revenit sarcina de a"', distruge ultimele rămăşiţe ale feudalismului, de a face să disară prăpastia dintre oameniiluncii de la oraşe şi sate, de a idica la rang de principiu de onduită spiritul socialist — consent şi organizat — urmărind unele poporului român, poporu- şi maghiar, binele omului“. Adunare consacrată sărbătoririi R. P. Albania la Casa Ziariştilor Sîmbătă seara a avut loc la Uniunea Ziariştilor din R. P. Romma o adunare consacrată celei de-a 45-a aniversări a proclamării independenţei Albaniei şi a celei de a XIII-a aniversări a eliberării ţării de sub jugul fascist. Au luat parte redactori ai ziarelor şi publicaţiilor din Capitală. Au fost de faţă Miha Lako, ambasador, şi alţi membri ai ambasadei R. P. Albania la Bucureşti. Adunarea a fost deschisă de tov. Vasile Dumitrescu, preşedintele Uniunii Ziariştilor din R. P. Romină. 0000000000000000000000 Ziaristul L. Sărăţeanu a împărtăşit impresii din cadrul unei vizite pe care a întreprins-o în R. P. Albania. Pandele Stilu prim regizor al Teatrului Poporului din Tirana, care ne vizitează ţara, a vorbit apoi despre dezvoltarea artei şi teatrului albanez. După adunare o formație corală a ansamblului artistic macedoromân a interpretat cîntece populare albaneze, după care a fost prezentat filmul documentar albanez „Dansuri populare albaneze (Agerpres)FORȚA Spartachiada de iarnă a tineretului ia 1o decembrie va începe in întreaga ţară tradiţionala competiţie sportivă de masă „Sparta- Ichiada de iarnă a tineretului“. * Ca şi în anii trecuţi, mii de tineri de la oraşe şi sate au posibilitatea să-şi arate indemînarea şi să înveţe practicarea unor sporturi noi înscriindu-se la întrecerile de schi, patinaj, săniuţe, şah, tenis de masă, trinta şi gimnastică. Concursurile de schi, şah, tenis de masă şi trinta vor avea o fază finală pe ţară. Aproape pe întreg cuprinsul ţării a căzut prima zăpadă. Acest lucru permite mai ales in regiunile din nord ca de pe acum să se înceapă antrenamentele. Organizaţiile sportive din întreprinderi, şcoli şi de la sate trebuie să ia măsuri grabnice pentru a amenaja plrţii de schi, patinoare, săli de concurs şi să asigure materialul sportiv necesar. Şah VARȘOVIA 30 (Agerpres). — înaintea ultimei runde a turneului zonal de şah de la Krakovia, reprezentanta R.P. Romíno, Ma- ria Pogorevici, continuă să con- A ducă în clasament cu 8 puncte din 12 posibile. Șahista noastră a remizat partida întreruptă în runda a 11-a cu Holul (R.P Polonă), iar în runda a 12-a a obţinut de asemenea rezultat egal în faţa şahistei Hoensch (R. P. Ungară). Pe locul doi în clasament, cu 7Va puncte, se află cehoslovaca Eretova, o altă pretendentă la cîştigarea turneului. In ultima rundă, Pogorevici va întîlni pe Eretova într-o partidă decisivă, în caz de remiză, Pogorevici rămîne pe primul loc în timp ce Eretova trebuie să cîștige pentru a trece în frunte. Locul trei este ocupat de poloneza Heluj cu 62 puncte. Indiferent de rezultatul partidei cu Eretova, reprezentanta noastră se califică pentru turneul interzonal ce va avea loc anul viitor la Paris.