Scînteia Tineretului, decembrie 1957 (Anul 12, nr. 2664-2690)

1957-12-01 / nr. 2664

Răsfoind agenda p.N.T.A. Către ora primului, Calea­­ Victoriei devine un furnicar de oameni. Ministerele, marile instituţii se golesc brusc. Li­muzinele claxonează strident, scurgindu-se iute dinspre Aca­demia R.P.R. către ,,Athenée Palace". Seara se lasă repede şi umbrele ei au şi început să-şi întindă aripile. La orele acestea problema numărul „I" a oraşului devine spectacolele artistice. In fiecare seară orele, sălile de concert ale Ca­pitalei etc., în­ghit mii şi mii I de oameni Ce surprize­ îl aşteaptă pe spectatorul bucu­reştean in d­i- M|$| torul apropiat ? ’S**®1 Pentru a răspunde la această întrebare va trebui să ne re­­întoarcem pe Calea Victoriei și să intrăm in clădirea ce poartă nr. 174... Foarte amabil tovarășul N. Minei, conducătorul Oficiului de spectacole și turnee artisti­ce — O.S.T.A. — este gata să răspundă la întrebările noastre. Deci, să începem : — Cum se poate aprecia ac­tuala stagiune artistică, privită prin prizma turneelor unor teatre, ansambluri şi artişti de peste hotare în ţara noastră ? — O.S.T.A. a realizat o serie de contracte cu formaţii tea­trale cu renume din lumea in­­treagă. Astfel, aşteptăm in lu­na februarie Teatrul de balet ,,Kirov" din Leningrad care va sta în ţara noastră timp de o lună de zile. Din Milano vor veni pentru o serie de specta­cole (două săptămini) Teatrul Picollo cu un repertoriu Gol­doni. Apoi, sperăm că putem avea în aprilie la Bucureşti ,,Balşoi Teatru din Moscova — După cît se ştie... păpuşile vor avea o bogată activitate internaţională în Capitala noa­stră. Ce ne puteţi spune despre aceasta ? — Intr-adevăr, la Bucureşti, urmează să se desfăşoare un festival internaţional al tea­­trelor de păpuşi. Cu acest prilej noi am contractat pentru pe­­rioada 15 aprilie —­ / Mai o se­rie de spectacole ale unor echi­pe de teatru de păpuşi din Franţa, Anglia, Italia, R. F. Germană, Austria, U.R.S.S. şi din democraţiile populare. — Pentru luna ianuarie aveţi ceva deosebit în repertoriu ? — Desigur. In spre sfirşitul lunii ianuarie, bucureştenii vor putea urmări spectacolele „Pa­ris sur Glace". — Cît timp va fi prezentat acest spectacol în Capitală ? — Francezii vor sta la Bu­cureşti o lună de zile. — Aţi putea să ne indicaţi pentru cititorii „Scînteii tine­­retului“ o serie de personalităţi artistice care vor fi oaspeţii ţării noastre pînă la încheierea actualei stagiuni . — Cu plăcere. Melomanii noştri se vor putea delecta la o serie de spectacole artistice de înaltă ţinută. Astfel, printre alţii vor veni la Bucureşti, vio­­lonistul Kogan şi pianistul Ghilels (U.R.S.S ), ghitarista sud-americană Maria Luiza Anigo, cunoscutul dirijor ita­lian Carlo Zechi, violonistul francez Pierre Douhan şi după toate probabilităţile o vom re­vedea pe Monique de la Bru­­chdlerie — Aveţi contracte şi cu so­­lişti vocali de peste hotare ? — Desigur. In cadrul con­tractelor despre care aţi între­bat, va veni la Bucureşti cin­­tăreaţa vest-germană de lie­­duri Erna Berger, tenorul Emil Gräber (R. D. G ) şi alţii. In plus, ţin să amintesc că este aşteptat în Capitală şi dirijorul cehoslovac Vaclav Smetacek. — Intr-adevăr, aveţi dreptate. O. S. T. A a realizat o serie de contracte interesante cu ar­tişti de peste hotare. Desigur că publicul bucureştean va aş­tepta cu nerăbdare sosirea în Capitală a ,,starturilor despre care ne-aţi informat. Am vrea acum să ştim în ce măsură vor continua turneele artiştilor noş­­tri peste hotare.­­ Renumele excelent pe care şi l-au ciştigat artiştii romini în deplasările peste graniţă au făcut ca orice turneu al vre­­unui ansamblu rominesc şi a unor muzicieni romini să fie privit cu foarte mult interes, a­­deseori cu bucurie. Pentru vii­­torul apropiat, o serie de artişti cunoscuţi ai ţării noastre au contracte încheiate în nume­­roase ţări. Filarmonica cu di­rijorii G. George­scu şi Mir­ce­a Basarab va întreprinde un tur­­neu in U.R.S.S., Finlanda şi Suedia. — ,,Păpuşarii" au ceva în program ?... — Este foarte probabil ca Teatrul ,,Ţăndărică“ să între­­prindă un turneu în Egipt, Li­ban şi Siria. — In această activitate inter­­naţională ce rol au ansamblu­rile noastre folclorice ? — Vor avea destul de lucru: timp de o lună de zile, probabil decembrie — ianuarie, un an­samblu de folclor din Capitală pleca va da o serie de spectacole in Anglia, Italia, şi Franţa. — Aveţi înscrise pe agendă perfectarea unor contracte pen­­tru turnee în ţări pe unde n-au mai fost artiştii noştri ? — Acum tratăm pentru trimi­­terea unor ansambluri în Ja­ponia şi Australia; vă putem informa totodată că stadiul a­­cestor tratative este foarte a­­vansat. — Ce planuri are muzica u­­şoară ? — Orchestra Electrecord va pentru o serie de con­certe trei săptă­mâni în Polonia şi Iugoslavia. —Ne-aţi putea destăinui unele din planurile de turneu ale mu­zicienilor noştri ? — Maestrul George Georges­­cu va pleca din nou in Italia pentru o serie de concerte, a­­poi are un angajament pentru Franţa şi probabil că va dirija şi in Elveţia. Ion Voicu are contracte pentru Grecia, Suedia şi Anglia, iar Valentin Gheor­­ghiu pentru Grecia şi Anglia, şi insfirşit Radu Aldulescu are un­ contract pentru Franţa. După cum vedeţi — a inche­­iat tovarăşul N. Minei amabi­lele sale răspunsuri — O.S.T.A. are citeva obiective destul de interesante. — Fără îndoială ! M. ZONIS­ tea. (fflKEMATTISHAME) Gervaise — PATRIA, I. C. FRI.­MU, ALEX. SAHIA, MIORIŢA, Ulisse - REPUBLICA. V. ALEC­­SANDRI, BUCUREŞTI. ÎNFRĂŢI­­REA INTRE POPOARE, I MAI. LIBERTĂŢII ; Intîlnire la bal — MAGHERU, N. BALCESCU ; Stră­­bătînd Parisul — ELENA PAVEL ; Sacrificiu de Anul Nou — LUMI­­NA ; Povestea micului cocoşat — CENTRAL ; Don Quijotte — VIC­TORIA, 23 AUGUST; Poetul - DOINA ; Yves Montand; Cînteceie Parisului - MAXIM GORKI ; Cei­­kas - TIMPURI NOI ; Fedra - TINERETULUI ; Asasini fără voie — GH. DOJA; Moulin rouge — ALEX. POPOV ; în Oceanul Paci­ fie - GRIVIŢA ; Călătorie în ti­nereţe — CULTURAL ; Căile dra­­gostei - VASILE ROAITA ; Ale­ ksandr Nevski — UNIREA ; Tran­­dafirii lui Allah — CONST. DA­­VID, DONCA SIMO ; Camelia - FLACARA ; Malva - ARTA ; O dată în viată — MUNCA ; Trepte abrupte — MOSILOR, G. COŞ­­BUC ­TOgm PENTRU URMĂTOARELE TREI ZILE IN ŢARA , vreme friguroasă, cu cel mai mult acoperit în jumă­tatea de răsărit a ţării, unde va continua să ningă la începutul in­tervalului. Vîntul va sufla tare la început, apoi va slăbi din intensi­tate. Temperatura se menţine scă­­zută , minimele vor oscila între minus 8 şi minus 20 grade, iar maximele între minus 5 şi plus 4 grade. Pe alocuri, în sudul Moldo­­vei, Dobrogei şi Bărăganului, ză­pada va fi viscolită. Bobilna— o pagină de eroism din lupta ţărănimii ardelene c­a flug, i­ar ro­mîni şi maghiari împotriva duşmanului lor comun — feuda­lii. Ţăranii răsculaţi nu stau însă cu braţele încrucişate. Din nou sună clopotele prin sate şi se a­­prind focurile pe dealuri, din nou se pregătesc armele şi cetele de ţărani pornesc iar să înfrunte pe nobilii ce nu voiau să respecte înţelegerea încheiată cu răsculaţii. La sfîrşitul lunii septembrie, pe cîmpia de la Apatiu — căci no­bilii voiau să evite ciocnirea cu o tabără întărită ţărănească — are loc o cruntă bătălie. Apoi, din nou se încheie o înţelegere. Ea n-a avut însă decît valoarea unui tre­cător armistiţiu. In noiembrie, flacăra se rea­prinde. Budai Nagy Antal şi Mi­­hai Românul din Vireag trimit pretutindeni soli cu săbii însîn­­gerate chemînd la arme ţărăni­mea transilvană. Nobilii îşi string şi ei rîndurile punîndu-şi cap al oştilor pe Desideriu de Losoncz. Luptele reîncep aprige. Dar, de data aceasta, ţăranii nu-şi mărgi­nesc acţiunea la combaterea stă­­pinilor de moşii în scopul obţi­nerii unei­ uşurări a vieţii lor trudnice. Ei se ridică acum într-un crunt război ţărănesc prin care urmăresc desfiinţarea şerbiei şi răsturnarea rînduielilor feudale. Cu o forţa nestăvilită, cetele de ţărani atacă curţile şi castelele nobililor. Infrîngînd oastea nobi­liară, ele ocupă Aiudul la începu­tul lunii decembrie. Grosul forţe­lor ţărăneşti sînt conduse spre Cluj de Budai Nagy Antal. In zilele de 10—14 decembrie ţă­ranii atacă cetatea Clujului. Oră­­şenimea săracă şi meşteşugarii clujeni li se alătură. Pină la ur­mă, oastea ţărănească cîştigă bă­tălia şi oraşul intră în stăpînirea răsculaţilor. Timp de o lună de zile, Clujul rămîne în mîinile ce­lor ce se ridicaseră pentru liber­tate şi o viaţă mai bună. Inspăimîntaţi, nobilii se regru­pează şi iau ofensiva. Stabilirea armatei ţărăneşti în Cluj avusese consecinţa gravă a izolării răscu­laţilor de sate. In timp ce arma­tele nobiilor sporeau necontenit, cea­ a ţăranilor primea cu greu întăriri. In mijlocul lunii ianuarie Clujul cade în mîinile nobililor. Sute de ţărani şi orăşeni plătesc cu viaţa dorinţa lor de libertate. Budai Nagy Antal este ucis în chinuri chiar la Cluj. Ceilalţi fruntaşi ai răscoalei sînt spînzu­­raţi pe un deal în preajma Tur­dei. Ţărănimea înfrîntă cade din nou sub jugul nemilos al feuda­lilor. Răscoala de la Bobîlna se în­cheiase înăbuşită în singe, dar setea de libertate şi de mai bine a ţăranilor ardeleni nu putea fi stinsă. Răscoala arătase că nobi­limea putea fi înfrîntă. Aceasta a întărit voinţa de luptă a mase­lor contribuind la luptele anti­feudale de mai tîrziu. Lupta va izbucni din nou în ridicări năval­nice şi sîngeroase, zdruncinînd temeliile societăţii feudale. In 1514 şi în 1784 Bobîlna va fi re­editată. Alături, ţărani romîni şi maghiari, căro­ra li se vor ală­tura şi alte pături muncitoare din oraşe, vor ridica sus steagul lup­tei nestăvilite pentru o nouă via­ţă. Aceasta însă n-o vor dobîndi ţăranii transilvani decît în zilele noastre. Strîns uniţi, ei şi-au vă­zut înfăptuite năzuinţele seculare. Viaţa a arătat ţărănimii noastre că ea n-a putut să se elibereze de sub jugul secular decît numai în alianţă, şi sub conducerea clasei muncitoare care prin victoria ei a instaurat o orînduire în care dispare exploatarea omului de că­tre om. In sufletele noastre au rămas pururi vii măreţele momente de luptă din trecut. Intre acestea amintirea celor ce s-au ridicat la Bobîlna, jertfa şi pilda lor nepie­ritoare de avînt revoluţionar sînt cinstite de întregul popor. Bobîlna se înscrie drept una din cele mai luminoase pagini ale istoriei patriei noastre, se înscrie ca o mărturie vie a luptei mase­lor pentru libertate, a luptei comune duse în Transilvania de români și maghiari împotriva a­­supritorilor. In sprijinul politehnizării învăţămîntului de cultură ge­nerală, au fost organizate în principalele oraşe ale ţării centre şcolare înzestrate cu ateliere speciale unde elevii, sub îndrumarea cadrelor de specialitate fac practică în a­­telier. In fotografie: Maistrul in­structor Ion Vlad suprave­ghind lucrul elevilor Teodor Enescu şi Angela Boris de la Şcoala elementară mixtă nr. 97 din Capitală. ION STANCULETE — Bacău ILEANA FOJICA, comuna Izbi­­ceni, raionul Corabia, ELEO­NORA FRANCISC, comuna Şiria, raionul Arad, NEACŞU PAMFIL — Buhuşi. Pasiunea voastră pen­tru ştiinţele juridice nu este cu nimic justificată. E păcat ca un tînăr specialist, fie în metalurgie sau agricultură, în textile sau zootehnie, cum este cazul vostru, să renunţe cu atîta uşurinţă la specialitatea căreia i-a închinat ani mulţi din viaţă. Or voi încercaţi să abandonaţi meseriile în care lucraţi pentru o ocupaţie spre care e problematic daca aveţi aptitudini. Lucrul ace­sta nu vă poate aduce nici un fo­los. Ştiinţele juridice sunt pentru voi un cîmp de activitate încă neexplorat. Adevărata profesie care vă poate aduce satisfacţii este tocmai specialitatea în care lucraţi. Ei trebuie să-i dăruiţi priceperea, talentul şi­ cunoştin­ţele. RODICA BRATU, IOANA BA­­RAN, ANICA TOPIRCEANU şi IRINA MOSCU de la cooperativa meşteşugărească de producţie din comuna Tismana, raionul Baia de Aramă. Puteţi face schimb de ii, marame, broderii, carpete şi alte obiecte de artă, cu prietenele din alte ţări, cu care purtaţi cores­pondenţă. Astfel de schimburi sunt folosi­toare. Ele întăresc şi mai mult le­găturile de prietenie cu tinerii de peste hotare Este insă necesar, să luaţi legătura cu biroul spe- 5 cial, de pe lingă Direcţia regio­nală P.T.T.R. Craiova. MONICA LEABU şi ION VRANCEA, comuna Cehu-Silva­­niei — Baia-Mare. — Ideea voa■­­ stră este interesantă. Credem că ] organizaţia de bază U.T.M. din­­ sat va sprijini activitatea pe care ‘ o desfăşuraţi, pentru culegerea­­ materialelor necesare in vederea­­ întocmirii unei monografii a co­­­munei Cehu-Silvaniei. ‘ Tov. MILITARU COSMASCHI:­­ Intr-adevăr, vreme îndelungată, Colţul roşu de la fabrica de mo- ’­bilă din cort­una Sadova a fost , transformat în... dormitor. In urma sezisării tale organele­­ în drept au dispus reorganizarea £ Colţului roşu, dotarea lui cu­­ mese, şanuri, dulapuri pentru cărţi , şi s-a fixat un program bogat de­­ activitate. c Te rugăm să ne comunici cum­­ se respectă aceste hotărîri.­­ N. I. — Lieşti, regiunea Galaţi: c Faptele semnalate au fost reale ! Celor doi delapidatori, funcţio­­s­­ari la sfatul popular al comunei­­ Umbrăşeşti, li s-au întocmit acte­­ de trimetere in judecată. Atitudi-­­­nea ta curajoasă faţă de cei ce jefuiesc avutul public merită toată f lauda. șj Un nou film artistic rominesc in cadrul Luni culturii, sapta­­mîna viitoare va fi prezentat pu­blicului Capitalei noul film arti­stic romînesc „Două lozuri“ — o producţie în culori a Studioului cinematografic Bucureşti, realiza­tă după nuvela „Două loturi“ de I. L. Caragiale, în regia lui G. Nagy şi Aurel Miheleş. Premiera festivă va avea loc joi 5 decem­brie, în sala Patria. Noua realizare a cinematogra­fiei romîneşti se bucură de inter­pretarea unor actori de mare va­loare în frunte cu artistul poporu­lui Gr. Vasiliu Birlic şi artiştii ^LS­ 5­StSLSLSLSLSlSlSlSLScSLXSLSLSL3LSLSiS­ r­j meriţi Marcel Anghelescu, Ale­xandru Giugaru şi Ion Iancove­cu. împreună cu filmul „Două­ozuri“ va fi prezentat documen­arul sovietic „Sub soarele Su­dului“, film pentru ecran lat ci­unet stereofonic. Tot în cadrul Lunii culturii, Di­ecţia reţelei cinematografice a­­ifuzării filmelor prezintă între 1­­­8 decembrie, la cinematografa Aaxim Gorki din Capitală, filme­­ artistice romîneşti „Alarmă îi nunţi“, „Citadela sfărîmată“ Moara cu noroc“, „Pe răspunde ea mea“, „Ora H“, „O mică în­împlare“ şi „Vultur 101“. Cu acest prilej în fiecare zi, înaintea ultimei reprezentaţii, vor avea lo­ntîlniri între principalii creator­ii filmelor şi publicul spectator transformatoare a colectivii . (Urmare din pag. 1-a) Este cunoscut în sportul bur­ghez aşa numitul vedetism prin care sportivul caută să-şi afirme personalitatea în dauna unităţii şi afirmării echipei respective. Vedetismul e o expresie a luptei pentru concurenţă. In colectivele sportive educate în spiritul soli­darităţii socialiste, fenomenul de vedetism dispare (sau apare doar sporadic). In locul lui apare sentimentul legitim al mîndriei de membru al unui colectiv care cu cît e mai puternic îşi împarte gloria asupra tuturor membrilor săi. Intr-o competiţie sportivă conştiinţa fiecărui jucător acţio­nează în vederea dobîndirii suc­cesului colectivului, şi mai mult, a succesului şi onoarei marelui colectiv din care face parte, co­lectivul patriei. Este demn de subliniat spiritul ce răzbate din declaraţiile membrilor colective­lor sportive care pleacă în străi­nătate. Din toate aceste declara­ţii răzbate aceeaşi năzuinţă, de a acţiona astfel îneît să asigure gloria patriei. In clipele cele mai intense ale emoţiilor jocului, un singur gînd îi frămîntă pe cei mai buni sportivi: succesele co­lectivului, ale patriei. Desigur, colectivul nu poate admite existenţa unor tendinţe centrifugale care tind să-l submi­neze, să-l descompună. Aseme­nea tendinţe pot lua naştere în orice colectiv ca rezultat al va­riatelor influenţe. în acest caz colectivul acţionează fie reedu­­cînd purtătorii influenţelor dizol­vante, fie în cazuri grave, elimi­­nîndu-i. Un colectiv care asistă pasiv, nu reacţionează cu putere şi imediat, e un colectiv slab ce poate fi asemănat cu un orga­nism receptiv la boli; e un co­lectiv care se mişcă în virtutea inerţiei şi care a pierdut perspec­tiva propriei lui existenţe. Năzuinţele, idealurile scopu­rile pe care şi le propune co­lectivul constituie forţa şi fru­museţea existenţei sale. Ele dau bogăţia sufletească, frumu­seţea şi forţa membrilor săi. Un colectiv care ar lupta pentru scopuri mărunte, pentru lucruri efemere, nu va putea avea o existenţă durabilă şi nu va putea lega strîns pe membrii săi, nu-i va putea hotărî spre fapte ce re­clamă sforţări mari, disciplină severă şi sacrificii. Să ne amin­tim de colectivul devenit legen­dar al „Tinerei Gărzi“. Forţa sa de neînvins a constat în convin­gerea că lupta colectivului se dă în vederea celui mai înalt scop al existenţei umane: apărarea şi eliberarea patriei de cel mai tică­los duşman al omenirii, fascis­mul. Are o însemnătate capitală ca un colectiv să fie pătruns de semnificaţia social-politică a luptei sale. In caz contrar este supus unui pericol grav, a­­cela de a degenera curînd într-un organism redus la inte­resele sale mărunte, izolat şi lipsit de perspectiva luptei co­mune a colectivului întregii patrii pentru construirea socialismului. Aşa se întîmplă în unitatea de producţie care pierzînd perspec­tiva vieţii în ansamblul ei, lu­crează izolat, adună materiale de care nu are nevoie, nu împărtă­şeşte experienţa sa bună şi al­tora etc. Se poate ca într-un a­­semenea colectiv, tovarăşii să muncească foarte bine, foarte conştiincios. Dar această „mun­că“, aceste succese nu numai că nu contribuie la succesul colecti­vului întregii patrii dar de mul­te ori constituie chiar o pie­dică. O gospodărie agricolă colectivă poate obţine succese mari pe baza cointeresării indivi­duale, a obţinerii de cîştiguri cît mai mari din partea membrilor săi. Acest lucru este, fără îndo­ială, un fapt pozitiv. El trebuie stimulat prin toate mijloacele. I­ar dacă se pierde perspectiva socialistă a muncii, faptul că iz­vorul adevărat al cîştigului îl constituie organizarea colectivă a procesului de producţie, în acest caz, tendinţele individualităţii vor creşte în dauna solidarităţii şi unităţii iar forţele latente ale in­dividualismului nu vor întîrzia să se manifeste. De aceea este necesară o temeinică educare a conştiinţei colectiviste a membri­lor G.A.C., o educare permanen­tă a colectiviştilor în spiritul luptei pentru sporirea avutului obştesc, pentru transformarea gospodăriei într-o mare producă­toare de bunuri necesare mare­lui colectiv al oamenilor muncii din patria noastră. Trebuie să fim în permanenţă conştienţi de ce muncim, pentru ce luptăm, care-s năzuinţele noastre. Pen­tru aceasta noi trebuie să fim în permanenţă contopiţi cu năzuin­ţele, cu sarcinile concrete ale pa­triei noastre în lupta sa pentru socialism. Perspectiva socialistă a vieţii noastre trebuie să fie li­nia pe care se mişcă neîncetat colectivul. Un colectiv şcolar care ar educa (şi din păcate mai sunt multe asemenea colective) elevii exclusiv în spiritul exigen­ţei pentru învăţătură, fără a dez­volta perspectiva patriotică, so­cialistă, a muncii lor un aseme­nea colectiv ar reuşi să educe cel mult nişte elevi conştiincioşi, am­biţioşi, egoişti, lipsiţi de cea mai însemnată şi luminoasă perspec­tivă a muncii. Acelaşi lucru şi într-un colectiv sportiv, acelaşi lucru şi într-un colectiv de uzină. De aceea educaţia ideologică şi patriotică, prin care se dă cea mai înaltă perspectivă a vieţii constituie condiţia esenţială, ho­tărîtoare a educării unui colectiv. Un colectiv care are o opinie pu­ternică, hotărîtă şi rapidă nu va lăsa niciodată să pătrundă vreo influenţă distructivă. Pasivitatea colectivului, lipsa opiniei sale publice constituie fără îndoială simptomul slăbiciunii sale. Opi­nia publică a colectivului reflectă gradul conştiinţei politice şi mo­rale a colectivului, forţa convin­gerilor sale şi măreţia scopului. Indiferentismul, pasivitatea mem­brilor săi dovedeşte că educaţia colectivului a fost făcută greşit deoarece i-a lipsit perspectiva­­ politică a acţiunii, că această e­­ducaţie a avut un caracter su­perficial, formal. Un colectiv cu o puternică opinie va exercita o mare influenţă educativă. Nenumărate exemple din viaţa şcolii noastre,­­ colectivelor de producţie, mărturisesc minunata forţă a opiniei colectivului. In­­gîmfarea, egoismul, chiulul, lip­sa de cinste, grosolănia, toate viciile de care am amintit mai sus, supuse unei necruţătoare critici, unei desolidarizări faţă de purtătorii lor, stat extirpate prin forţa opiniei colectivului. Opi­nia colectivului se manifestă printr-o gamă bogată de mijloa­ce educative: dezaprobarea, cri­tica, sancţionarea şi, în cele din urmă, în cazurile grave, elimina­rea. Pentru ca opinia colectivului să funcţioneze cu eficienţă, se impune o condiţie: caracterul ■ principial al formelor sale de ma­­­­nifestare. Aceasta înseamnă sens politic, înaltă ţinută, lipsa ori­cărui element subiectiv, dorinţa sinceră de a ajuta şi îndrepta. • Dacă opinia colectivului se va manifesta prin părtinire, prin pa­timă, dacă ea nu va avea în ve­dere că se urmăreşte reeducarea individului atunci rezultatul va fi negativ — vom împinge mai de­parte individul pe calea greşeli­lor. Tămîierea reciprocă, cocolo­­şirea reciprocă a lipsurilor, ati­tudinea părtinitoare şi menajarea faţă de cei ce aduc daune so­cietăţii duc în cele din urmă la degenerarea şi­­ destrămarea co­lectivului. Cum se poate educa opinia co­lectivului? Printr-o educaţie ideo­­logică-politică prin care acţiunile colectivului să fie în permanen­ţă analizate din punct de vedere al dezvoltării socialiste a patriei noastre. Opinia colectivului se educă prin instalarea încrederii ,în mersul înainte al colectivului,­­prin optimismul căruia-i dau naştere succesele pe drumul rea­lizării sarcinilor sale. Conştiinţa succesului trezeşte dorinţa apă­rării muncii care întăreşte colec­tivul, îi măreşte coeziunea. Forţa opiniei colectivului se dezvoltă din munca colectivului. Am spus mai sus că colectivul înfrumuseţează şi înobilează via­ţa membrilor săi. Adevărata so­lidaritate omenească bazată pe raporturile dintre indivizi libe­raţi de blestemul exploatării se naşte în colectiv şi odată cu dînsa nobilele sentimente ale to­vărăşiei şi prieteniei. Pe de o parte prin lipsa co­­fcurenţei care o transformă pe om în fiară, pe de altă parte prin respectul pa care şi-l dato­rează oamenii liberi şi pătrunşi de demnitatea valorii lor reali­zată prin muncă, se crează bogă­ţia şi frumuseţea vieţii noastre. Adunarea fe ivvvvvvvv\mv\vvv\vs\\v« v • * • ^ vvivvvvsV & V» (L 14 f (Urmare din pag. l-a) 1 nat ca un tar conştiinţa ţărăni­mii române şi maghiare, a unit în aceeaşi luptă de clasă pentru aceleaşi obiective, pentru aceleaşi­­ interese, hotărîtoare în ultima a-­­­naliză — interesele de clasă —­­ pe ţăranii români şi unguri; ea a­­ apărut ca o prevestire minunată a unirii lor în decursul veacuri-­­ lor ce au urmat împotriva ex-­­ ploatării şi împilării, mai ales­­ ca o prevestire a măreţei unităţi , a oamenilor muncii indiferent de , naţionalitate pentru construcţia­­ socialismului în patria noastră­­ scumpă, Republica Populară Ro- . mină. Acest fapt este o strălu- ] cita confirmare a tezei marxist-­­ leniniste potrivit căreia interesele­­ de clasă sunt în ultimă analiză­­ determinante, ele constituind mo- ] torul progresului istoric, al tre­cerii de la societatea de exploa-­­ tare la orînduirea fără exploatare­­ socială şi naţională, dînd conţi­nut şi ţel mişcării istorice de la , inferior la superior, de la preis-­­ torie la istorie. , Aspiraţiile nobile ale răsculaţi­lor romîni şi unguri de la Bo- ] bîlna au fost realizate şi depă- j. şite într-o măsură la care ei nu­­ puteau visa — în lupta comună , dusă în zilele noastre de poporul­­ romín şi de naţionalităţile con- r locuitoare, sub conducerea Parti-­­ dului Muncitoresc Romín, pentru­­ înfăptuirea Republicii Populare n Romíne şi pentru construirea so­­n­cialismului, în cursul acestei­­ lupte s-a cimentat prietenia veş­nică a poporului român şi a na­­c­ţionalităţilor conlocuitoare. Unei- n firile duşmanilor de clasă, încer- l cările lor de a dezbina pe oame­­c nii muncii romîni, maghiari, ger­mani etc., sunt sortite unui eşec­­ ruşinos în faţa hotărîrii neclin- r­ tite a maselor muncitoare. Ţărănimea are astăzi un aliat n credincios — clasa muncitoare — , iar conducătorul încercat al pa­ li­menilor muncii din ţara noastră,­­ Partidul Muncitoresc Român, că- fi lit în luptă şi înarmat cu invin-­­ cibila teorie a marxism-leninis- d­mului, dezvoltă economia şi cul­­tt­­ura noastră, unitatea de nezdrun­­as­cinat a oamenilor muncii din în ţara noastră, indiferent de naţio- pi­nalitate. ro După ce a subliniat succesele­­ importante obţinute în anii pu­­du­terii populare pentru ridicarea li­mnastării celor ce muncesc vor­­bitorul a spus : Poporul nostru nu este numai un creator de bunuri materiale ci are un bogat fond cultural în imbi diferite pe care intelectua- calea legată de popor are nebi­­a misiune de a-1 ridica tot mai us. de a-1 îmbogăţi necontenit. Promovarea continuă a frăţiei poporului român cu naţionalităţi­­e conlocuitoare, ridicarea conti­­nuă a nivelului de trai cultural, oorirea şi adîncirea fondului cultural de mare preţ al poporu­­ui, înflorirea necontenită a pa­riei noastre in cadrul lagărului socialist în frunte cu marea noastră prietenă U.R.S.S., este imagiul suprem pe care după 100 de ani îl aducem luptătorilor rob­i romîni şi maghiari de la Bobîlna. Textul cuvîntării acad. A. Joj a fost citit în limba maghiară e tov. Kulcsár Francisc. A luat apoi cuvîntul acad. rot. C. Daicoviciu rectorul Uni­­ersităţii „Victor Babeş“ care a pus între altele . Acum 520 de ani, prin ultime­­­ zile ale lui noiembrie, suburb­­­iile Clujului începînd cu Mînăs­­tiul, sînt teatrul unor lupte rîncene pe viaţă şi pe moarte are între oştile ţărăneşti romî­­e şi maghiare şi trupele feudali­­er coalizaţi, întreaga regiune in acest centru al Ardealului ste învolburată de pîrjolul răs­­teriţei a cărei ultimă fază, cea mai crîncenă şi cea mai hotărî­­tare se desfăşura aici.­­ Un nesîîrşit şir de lupte haidu­­-Şii şi de revolte locale au pre­­vers mişcării de mase de la Bo­­itna în cursul veacurilor şi­­ h­ar al deceniilor precedente. , Acad. Daicoviciu a făcut apoi l­a amănunţit istoric al desfăşu-­­ irii răscoalei. „ Eliberarea ţării şi a poporului astru de exploatarea tot atit de­­ încenă a moşierilor şi capita- i­ştilor în luptă organizată şi­­ indusă de clasa muncitoare în­­­unte cu Partidul Muncitoresc R­omîn a rezolvat definitiv şi la- 1 cal această problemă a pămîn­­tul, împlinind visul de veacuri a ţărănimii muncitoare. Astăzi, r regimul nostru de democraţie t­­ipulară, sub înţeleapta conduce­­r a Partidului Muncitoresc­ Ro­­j­în, frăţia oamenilor muncii de­­­ferite naţionalităţi stă la temel­­­i puterii şi progresului patriei.­­ Această realitate izvorăşte din însăşi concepţia de bază a învă­ţăturii şi practicii marxism-leni­­nismului. Referindu-se la învăţămintele răscoalei de la Bobîlna, faptul că dreptatea este de partea celor mulţi, a luptătorilor pentru liber­tate şi că năzuinţa spre pace şi libertate care uneşte pe oamenii muncii este chezăşia sigură a vieţii şi propăşirii fiecărei socie­tăţi omeneşti, acad. Daicoviciu a spus în încheiere: Să ni le însuşim şi pe unul şi pe altul şi Să le urmăm sub con­ducerea partidului clasei munci­toare, pină la desăvîrşita zidire a socialismului în ţara noastră. A luat apoi cuvîntul prof. univ. Balogh Edgar de la Universita­tea „Bolyai“ care a spus între altele : „Cu 520 de ani în urmă în 1437 pe pămîntul Ardea­lului s-a desfăşurat o răscoală ţărănească de mare amploare. Prin multe din trăsăturile sale e­­senţiale această mişcare se deo­sebea de manifestările obişnuite ale luptei de clasă purtată de ţă­rănimea asuprită vreme de veacuri întregi. Ea se deosebea în­­tîi prin faptul că pentru prima oară ea înfăptuia unitatea de luptă a poporului român şi ma­ghiar care trăiau pe acelaşi pă­­mînt şi aveau aceeaşi soartă vi­tregă, dar care datorită deosebi­rilor manifestate în formarea lor istorică, în caracteristicul etnic, in limba maternă şi în elemente­le componente ale culturii lor, au fost de atîtea ori împinse că­­tre antagonism. Se deosebea a­­poi această răscoală ţărănească de răsmeriţele de dinainte şi de după ea şi prin împrejurarea de a fi atras de partea ei mica no­­bilime şi pe meşteşugarii orăşeni, de asemenea antagonişti clase­­or dominante. In al treilea rind sîntem îndreptăţiţi a califica miş­­carea revoluţionară din 1437 drept prima mişcare avînd un specific deoarece dinco­­o de spontaneitatea brută a disperării cu care ea lovea, dincolo de caracterul său de in­stinctiv şi orb antagonism faţă de feudalism ea conţinea de a­­cum formele conştiente şi orga­­nizate ale luptei de clasă. Ne este folositoare această e­­vocare pentru că după 500 de mi şi mai bine, tocmai noi -je­­nuncitori, ţărani şi intelectual­­are am creat­ democraţia pnpu­­în Republica Populară Ro­­nînă — suntem­ acei ce-am in­­ăptuit definitiv şi am depăşit otodată ţelurile de luptă purtate de această veche mişcare socială. Răscoala ţărănească din 1437 putut fi înecată în sînge dar­onflictele economice, sociale, politice şi ideologice ale vremii s -au menţinut pină în epoca noastră. Nouă şi noului nostru egim i-a revenit sarcina de a"', distruge ultimele rămăşiţe ale f­eudalismului, de a face să dis­­ară prăpastia dintre oamenii­­luncii de la oraşe şi sate, de a idica la rang de principiu de onduită spiritul socialist — con­sent şi organizat — urmărind unele poporului român, poporu- şi maghiar, binele omului“. Adunare consacrată sărbătoririi R. P. Albania la Casa Ziariştilor Sîmbătă seara a avut loc la U­­niunea Ziariştilor din R. P. Ro­mma o adunare consacrată celei de-a 45-a aniversări a proclamă­rii independenţei Albaniei şi a celei de a XII­I-a aniversări a eli­berării ţării de sub jugul fascist. Au luat parte redactori ai zia­­relor şi publicaţiilor din Capi­tală. Au fost de faţă Miha Lako, am­basador, şi alţi membri ai amba­sadei R. P. Albania la Bucureşti. Adunarea a fost deschisă de tov. Vasile Dumitrescu, preşedintele Uniunii Ziariştilor din R. P. Ro­­mină. 0000000000000000000000 Ziaristul L. Sărăţeanu a împăr­tăşit impresii din cadrul unei vi­zite pe care a întreprins-o în R. P. Albania. Pandele Stilu prim regizor al Teatrului Poporului din Tirana, care ne vizitează ţara, a vorbit a­­poi despre dezvoltarea artei şi teatrului albanez. După adunare o formație cora­lă a ansamblului artistic macedo­­român a interpretat cîntece popu­lare albaneze, după care a fost prezentat filmul documentar alba­nez „Dansuri populare albaneze (Agerpres)F­ORȚA Spartachiada de iarnă a tineretului i­a 1o decembrie va începe in întreaga ţară tradiţionala compe­­tiţie sportivă de masă „Sparta- I­chiada de iarnă a tineretului“. * Ca şi în anii trecuţi, mii de ti­neri de la oraşe şi sate au posi­bilitatea să-şi arate indemînarea şi să înveţe practicarea unor sporturi noi înscriindu-se la în­trecerile de schi, patinaj, săniuţe, şah, tenis de masă, trinta şi gim­nastică. Concursurile de schi, şah, tenis de masă şi trinta vor avea o fază finală pe ţară. Aproape pe întreg cuprinsul ţării a căzut prima zăpadă. A­­cest lucru permite mai ales in regiunile din nord ca de pe acum să se înceapă antrenamentele. Organizaţiile sportive din între­prinderi, şcoli şi de la sate tre­buie să ia măsuri grabnice pen­tru a amenaja plrţii de schi, pa­tinoare, săli de concurs şi să a­­sigure materialul sportiv nece­sar. Şah VARȘOVIA 30 (Agerpres). — înaintea ultimei runde a turneu­lui zonal de şah de la Krakovia, reprezentanta R.P. Romíno, Ma-­­ ria Pogorevici, continuă să con- A ducă în clasament cu 8 puncte din 12 posibile. Șahista noastră a remizat partida întreruptă în runda a 11-a cu Holul (R.P Po­lonă), iar în runda a 12-a a ob­ţinut de asemenea rezultat egal în faţa şahistei Hoensch (R. P. Ungară). Pe locul doi în clasament, cu 7Va puncte, se află cehoslovaca Eretova, o altă pretendentă la cîştigarea turneului. In ultima rundă, Pogorevici va întîlni pe Eretova într-o partidă decisivă, în caz de remiză,­ Pogorevici ră­­mîne pe primul loc în timp ce Eretova trebuie să cîștige pentru a trece în frunte. Locul trei este ocupat de poloneza Heluj cu 6­2 puncte. Indiferent de rezul­tatul partidei cu Eretova, repre­zentanta noastră se califică pen­tru­ turneul interzonal ce va avea loc anul viitor la Paris.

Next