Scînteia Tineretului, februarie 1958 (Anul 13, nr. 2716-2739)

1958-02-01 / nr. 2716

Pentru păstrarea şi îngrijirea monumentelor patriei La Ţebea In raionul Brad, există un gorun uriaş. E ba­­trin. Crengile i s-au împuţinat, iar coaja i-a căzut pe alocuri. Stă însă şi acum falnic, stră-­juind împrejurimile. Adeseori, nepoţii strinşi in jurul bunicu­lui albit de vreme, ii ascultă povestea. O poveste adevărată in care apare şi numele acestui gorun. Ciţi ani or fi trecut de atunci ? Era prin toamna anu­lui 1784. Castele­e feudalilor de pe Valea Crişului Alb, au fost cuprinse de flăcări. Strigătele desnadăjduite ale grofilor râmi­­neau fără ecou in faţa furiei iobagilor răsculaţi. Dorinţa de libertate, cuprinsese pe toţi io­bagii moţi din Munţii Apuseni. La umbra gorunului de la Ţe­­bea avuseseră Ioc ctteva adu­nări, unde Niculae Ursu zis Horia, şi prietenii lui, Ioan Oar­­gă zis Cloşca şi Gh. Crişan, îm­bărbătau pe răsculaţi. Inspăimintaţi de avintul răs­coalei grofii au chemat in aju­tor armata imperială. Singele iobagilor a curs din belşug. Răscoala a fost înăbuşită. Horia şi Cloşca au fost traşi pe roată la Bălgărad, iar Crişan s-a spinzurat in închisoare. Legenda spune că după o­mo­­rîrea lui Horia şi Cloşca, bucăţi din trupurile lor au fost aşeza­te la răscruci de drumuri, pen­tru a inspăimînta pe răsculaţi. Sub gorun s-a adus mina dreaptă a lui Horia. Peste noap­te însă, cîţiva iobagi au îngro­pat mina conducătorului lor la rădăcina gorunului, care de a­­tunci a primit numele de „Go­runul lui Horia“. Au trecut aproape 174 de ani de atunci. De cite ori trec prin faţa gorunului, oamenii din partea locului, işi amintesc de răscoala iobagilor, de Horia şi tovarăşii lui. Nu de mult, strinşi în jurul gorunului, tinerii mineri de la mina Ţebea, au ascultat încă odată intîmplarea aceasta atit de cunoscută. Gorunul le-a de­venit mai drag. El a rămas sin­gurul martor al eroismului io­bagilor răsculaţi. La rădăcina lui au fost înmormîntaţi moţii care înarmaţi cu furci şi topoa­re au pornit lupta împotriva ex­ploatatorilor. Lupta lor a fost continuată de-a lungul anilor, dar visul ţăranilor iobagi ro­­mini şi maghiari, s-a împlinit abia in zilele noastre. La mitingul care a avut loc sub crengile desfrunzite ale go­runului, tinerii mineri au răs­puns cum se cuvine iniţiativei tinerilor din Vladimiri. In jurul falnicului gorun, ei şi-au propus să amenajeze un parc. Conducerea exploatării miniere va sprijini iniţiativa ti­nerilor punindu-se la dispoziţie materialele necesare. Utemiştii din această organizaţie şi-au propus de asemenea, să stringă cît mai multe date din trecutul revoluţionar al moţilor. Vor mai trece alţi zeci de ani. In mijlocul unui parc fru­mos amenajat va străjui tot bă­­trînul gorun, unde Horia stătea adesea de vorbă cu iobagii din partea locului. Corespondent GH. BINŢU secretarul organizaţiei U.T.M. mina Ţebea O vacanţă plăcută pentru studenţi După încordarea şi emoţiile din timpul examenelor, studenţii din întreaga ţară se bucură acum de binemeritata odihnă pe care le-o aduce vacanţa de iarnă. Aproape­­ 500 de studenţi bucu­­reşteni, fruntaşi la învăţătură şi în activitatea obştească, îşi petrec vacanţa de iarnă in staţiunile Si­naia, Predeal, Tuşnad, Sovata, buşteni, Homorod şi Borsec. Alţi 360 de studenţi ai institutelor din Capitală fac vacanţa in taberele organizate la Vârful cu Dor, Ci­­h­anu, Capra Neagră, Poiana Secu­iului şi Postăvaru. ■371 studenţi ieşeni — cu 65 mai mulţi decit anul trecut, se odih­nesc în zilele acestea la Sinaia, Predeal, Buşteni, la casa specială de pe Caraiman, in tabăra spor­tivă de la Lacul Roşu, sau in ta­băra de schi de pe masivul Leaota. De asemenea in unele dintre cele mai frumoase staţiuni balneo-cli­­materice ale ţării, precum şi in ta­bere, sunt prezenţi in această pe­rioadă numeroşi studenţi merituoşi din Cluj, Timişoara, Oraşul Stalin şi din celelalte centre universitare ale ţării. Studenţii rămaşi pe timpul va­canţei in centrele universitare des­făşoară o bogată activitate artis­tică, culturală şi sportivă in cadrul caselor de cultură şi cluburilor stu­­denţeşti, participind la spectacole, seri literare şi artistice, reuniuni, simpozioane, intilniri cu scriitorii, excursii etc. Studenţii ieşeni au organizat, intre altele, o excursie in Car­păţii Orientali, amenajează un patinoar artificial în jurul Casei de cultură din Iaşi. Cercul ere fotoamatori ai Casei de cultură a studenţilor din Iaşi va deschide o expoziţie de fo­tografii, cuprinzind aspecte pito­­reşti din Iaşi şi din împrejurimi, precum şi instantanee din viaţa studenţească. (Agerpres) Adunările pentru propunerea candidaţilor F. D. P. în alegerile de la 2 martie au demonstrat Ataşamentul maselor populare faţă de regimul nostru democrat popular in adunările populara care s-au desfăşurat in ultimul timp în întreaga ţară, alegătorii au desem­nat pe cei mai vrednici gospodari dintre ei să fie candidaţi ai Frontului Democraţiei Populare pen­tru alegerile de deputaţi în sfaturile populare de la 2 martie. Pretutindeni, adunările populare de propuneri de candidaţi au fost manifestări entuziaste ale uni­tăţii poporului nostru în jurul partidului, o ex­presie vie a dragostei faţă de regimul nostru de­mocrat popular. In Capitală au avut loc peste 1.400 de adunări populare în cadrul cărora au fost propuşi can­didaţii F.D.P. La aceste adunări au luat parte mai mult de 250.000 cetăţeni, dintre care 11.000 au luat cuvîntul pentru a propune candidaţii sau pentru a susţine candidaturile propuse. Bucureştenii au propus 412 candidaţi în circumscripţiile electorale orăşeneşti, 1.976 în cir­cumscripţiile electorale raionale şi 404 în circumscripţiile electo­rale comunale. Dintre aceştia, 60 la sută sunt muncitori din indu­strie, 22 la sută tehnicieni, ingi­neri şi alte categorii de intelec­tuali, iar 18 la sută aparţin altor categorii de cetăţeni. Dintre can­didaţii propuşi, 144 sunt femei. In regiunea Craiova au fost propuşi 13.133 de candidaţi a­­parţinînd tuturor categoriilor de cetăţeni. La adunările populare care au avut loc au participat peste 674.000 de cetăţeni. Din a­­ceştia, 48.300 au luat cuvîntul pentru a propune sau pentru a susţine candidaturile. 6.303 candidaţi au fost propuşi pentru alegerile de la 2 martie în Regiunea Autonomă Maghia­ră, dintre care 4.932 maghiari şi 1305 romîni. La adunările populare din o­­raşele şi satele regiunii Hune­doara, la care au participat pes­te 220.000 de oameni ai muncii, au fost propuşi 4.682 de candi­daţi. In regiunea Ploeşti, la cele 11.226 de adunări populare, la care au participat peste 700.000 cetăţeni, au fost propuşi 11.226 de candidaţi. S-au terminat propunerile de candidaţi şi în regiunea Constan­ţa. Au fost propuşi 87 de candi­daţi în circumscripţiile electorale regionale, 386 în circumscripţiile electorale raionale, 676 în cir­cumscripţiile electorale orăşeneşti şi 3.900 de candidaţi în circum­scripţiile electorale comunale. Pentru alegerile de la 2 mar­tie, în regiunea Timişoara au fost propuşi 9.096 candidaţi. Propunerile de candidaţi au luat sfîrşit şi în celelalte regiuni ale ţării. Adunările populare în care au fost propuşi candidaţii Frontu­lui Democraţiei Populare pentru alegerile de la 2 martie au de­monstrat încrederea pe care Ce­tăţenii patriei noastre o acordă sfaturilor populare, încredere în­dreptăţită de numeroasele reali­zări obşteşti obţinute pe toate tărîmurile de activitate. Luînd sfîrşit depunerea de can­didaturi, comisiile electorale din fiecare circumscripţie au început să afişeze în aceste zile candida­turile propuse.­­ La centrul de afişare a listelor de alegători nr. 3, raionul „I. V. Stalin“, tineri­­i tinere vin zilnic să verifice înscrierea lor in listele de alegători.­­ Foto : NICU SCARLET Şi în turnătorie se poate menţine ordine şi curăţenie Există o părere aproape una­nimă că turnătoriile sunt aectoare veşnic aglomerate cu grămezi de pămînt şi forme, care au un aspect de dezordine şi că orice i-ar face înfăţişarea acestui sector nu va putea fi nici­odată altfel, dat fiind natura procesului de produc­ţie. Deunăzi, la uzina „1 Mai" Plo­eşti mi-a fost dat şi găsesc fapte care să infirme aceste păreri despre aşa zisa cenuşăreasă a u­­zinelor. Venisem să scriu despre felul cum se aplică aici o veche iniţiativă a tineretului — ordine, curăţenie şi disciplină la locul de muncă. Stăteam de vorbă cu tov. Georgescu, secretarul comitetului organizaţiei de bază U.T.M. — Unde se aplică în uzină ini­ţiativa tinerilor de la uzinele „Tu­dor Vladimirescu“ din Capitală ? — In toate secţiile — mi-a răspuns interlocutorul meu. Mer­geţi la rulmenţi, la cazangerie, la scuderie generală, la turnătorie — secţii care arată intr-adevăr ca nişte laboratoare. După cîteva minute mă aflam la turnătoria de oţel. Deşi în dez­voltare, în turnătorie domneşte o ordine şi curăţenie desăvîrşită, Pămîntul este depozitat într-o parte, iar formele sunt aranjate în ordine. Cum intri in hală întîl­­neşti brigada condusă de tînărul Stelian Telecoasă, care pentru me­ritele sale organizatorice a fost ridicat, de curind, în fun­cţia de maistru. Stelian­ Telecoasă este de altfel cel mai bun tipăritor din uzină, deţinător al steagului de fruntaş. — Locul de muncă al acestei brigăzi este mereu tot atit de ^cu­rat şi ordonat ca acum — , îmi spune tovarăşul Apostol, maistrul secţiei şi membru în comitetul K­.T.M. întotdeauna după lăsarea lucrului tinerii curăţă terenul, îşi aranjează sculele în ordine, stro­pesc cu apă, lasă totul în ordine şi curăţenie. De mult spirit gos­podăresc dau dovadă şi tinerii Florian Nicolescu şi Emil Ionescu. După cum vedeţi secţia se mă­reşte —continuă tovarăşul Apostol, dornic de a-mi arăta cum condi­ţiile de muncă ale tinerilor din turnătorie se îmbunătăţesc con­tinuu. Şi tinerii sunt hotărîţi să menţină în permanenţă în atelier o ordine şi curăţenie perfectă. A­­ceasta este de altfel o condiţie .-Aplicarea ini­ţi­ati­vei tinerilor de la „ Tudor Vladimirescu“ — Bucureşti — la uzinele „­ Mai“ din Ploieşti senţială a bunei desfăşurări a pro­ducţiei în turnătorie. Trebuie să ai foc unde să-ţi întinzi formele, unde să lucrezi. Aceasta influen­ţează foarte mult calitatea lucru­lui pe care-l facem, îndeplinirea planului. Aşa se face că turnă­toria noastră lucrează sub procen­tul admis de rebuturi. Dar, asta nu înseamnă că trebuie să credeţi că toţi tinerii sunt disciplinaţi, că toţi păstrează curăţenia. Nu. Unii ne mai dau încă mult de furcă. Gh. Cristescu, de pildă, este foar­te dezordonat şi uneori chiar obraznic cu cei care vor să-l în­­drume. Nu vrea să înţeleagă că păstrînd locul de muncă curat şi în perfectă ordine are unde să-şi întindă formele şi deci să lucreze mai cu spor. Modul lui dezordo­nat de a lucra se reflectă în însăşi cîştigul pe care-l realizează care, deşi relativ mare, este totuşi cu 200—300 lei mai mic decît al ce­lorlalţi turnători de aceeaşi califi­care cu el. într-adevăr, tinerii de aici se străduiesc să lucreze cît mai ordo­nat. Ei s-au convins că de organi­zarea locului de muncă depind multe din rezultatele în producţie. Este demn de reţinut faptul că, în ciuda tuturor opiniilor con­trarii, şi în turnătorie se poate creea şi menţine ordine şi cură­ţenie. C. BANCILA Intîlnirea delegaţiei sindicale sovietice cu activul sindical din Capitală Vineri după-amiază, delegaţia sindicală sovietică care ne vizi­tează ţara s-a întîlnit la Casa de cultură a Sindicatelor, cu ac­tivul sindical din Capitală. In numele oamenilor muncii din Capitală, oaspeţii au fost salutaţi de tov. Ion Mitarcă, pre­şedintele Consiliului sindical lo­cal Bucureşti. A luat apoi cuvîntul Pavel Ivanovici Şelahin, şeful secţiei organizatorice a Consiliului Cen­tral al Sindicatelor din U.R.S.S., conducătorul delegaţiei, care a vorbit despre reorganizarea con­ducerii industriei şi construcţii­lor, înfăptuită în anul trecut în Uniunea Sovietică şi despre îm­bunătăţirile aduse structurii or­ganizatorice a sindicatelor sovie­­tice. De asemenea, a vorbit des­pre experienţa sindicatelor sovie­tice în diverse domenii de activi­tate, despre unele probleme ridi­cate de structura organizatorică a sindicatelor. Numeroşi activişti sindicali s-au interesat de diferite proble­me ale activităţii sindicatelor so­vietice. Oaspetele a răspuns în­trebărilor puse, împărtăşind din bogata şi preţioasa experienţă a sindicatelor sovietice din diferite domenii de activitate. (Agerpres) In întîmpinarea „Zilei ceferiştilor“ Dornici să intîmpine sărbătoa­rea lor — „Ziua ceferiştilor“ — cu succese tot mai mari, cefe­riştii de pe cuprinsul patriei noa­stre extind metoda marşrutizării trenurilor, iniţiată de inginerul sovietic V. T. Osipov. Datorită a­­cestei metode mărfurile pot fi transportate rapid la staţiile de destinaţie. In primele 20 de zile din luna ianuarie pe întreaga reţea a căi­lor ferate, au fost expediate peste prevederile planului 127 trenuri marşrate. Economia rezultată din reducerea timpului de staţionare a vagoanelor în staţiile de cale ferată este de circa 113.000 va­­goane/ore. In fruntea acţiunii de formare a trenurilor marşrute se află unităţile de pe raza Direc­ţiilor regionale C.F.R. Craiova, Cluj şi Iaşi, care au expediat cel mai mare număr de trenuri mar­şrute. Ceferiştii din regionalele C.F.R. Iaşi, Oraşul Stalin şi Bucureşti au format peste plan 81 trenuri marşrate. Proletari din toate țările, uniti-vă! Anul XII, Seria II-a, Nr. 2716 4 PAGINI — 20 BANI Sîmbătă 1 februarie 1958 EXEMPLUL TINERILOR COLECTIVIŞTI întărirea economico-organizato­­rică a gospodăriilor colective este unul din factorii esenţiali în lă­murirea ţăranilor muncitori cu gospodărie individuală pentru a se înscrie în gospodăria colectivă. In raionul nostru, Sînnicolaul Mare, cooperativizarea agricul­turii s-a terminat în toamna a­­nului trecut. Şi în timpul muncii de cooperativizare a agriculturii, dar, mai ales acum în centrul muncii politice a stat întărirea economică a unităţilor socialiste . In primul rînd gospodăriile a­­gricole colective. S-a încetăţenit in raionul nos­tru obiceiul ca organizaţiile U.T.M. din gospodăriile colective să se ocupe de felul cum muncesc tinerii colectivişti In brigăzile de cîmp sau la creşterea vitelor, să analizeze în adunări generale unele deficienţe din muncă şi să vină in faţa consiliului de condu­cere al gospodăriei cu propuneri interesante. Organizaţia U. T. M. din G.A.C. „Ştefan Pravăţ“ Ce­nad a analizat în mai multe rin­­duri felul cum muncesc tinerii co­lectivişti. Ca rod al muncii orga­nizaţiei U.T.M., aici nu este tînăr colectivist care să nu participe la muncă, iar toţi cei 108 utemişti au făcut în anul trecut un număr Contribuţii valoroase ale tinerilor din raionul Sînnicolaul Mare la întărirea economico­­organizatorică a G. A. C, mult mai mare de zile muncă decit baremul stabilit de adunarea generală a colectiviştilor. Pentru a lega mai bine munca organizaţiilor U.T.M. de activitatea de produc­ţie, în această gospodărie au fost create organizaţii U.T.M. pe bri­găzi de cîmp, organizaţii care au drepturile şi îndatoririle unei or­ganizaţii de secţie. în felul acesta s-a reuşit să fie atraşi toţi ute­miştii la adunări, să discute te­meinic problemele de la locul lor de muncă etc. Înfiinţarea de or­ganizaţii U.T.M. pe brigăzi s-a dovedit a fi binevenită şi noi studiem posibilitatea generalizării acestei experienţe şi nu alte gos­podării colective unde sunt peste 100 de membri. Organizaţia U.T.M. de aici sim­te şi ea răspunderea pentru dez­voltarea pe mai departe a gospo­dăriei. Şi dacă in 1357 cele aproa­pe 2.000 hectare de pămînt, liva­da, îngrăşătoria de porci, mater­nitatea, caii, gaterul, cele 4 auto­camioane şi 2 rutiere şi multe al­tele, au adus gospodăriei venituri în valoare de 2.500.000 lei, apoi acest frumos rezultat se datoreşte şi muncii tineretului. Am dat un singur exemplu din gospodăria colectivă din Cenad, dar peste tot, în raionul nostru, organizaţiile U. T. M. din gospo­dăriile colective se preocupă cu seriozitate de dezvoltarea gospo­dăriilor, de întărirea acestora. In comuna Saravaie, s-a ţinut o adunare generală a organiza­ţiei U.T.M. din gospodăria colec­tivă. La ordinea de zi un singur punct: ce facem cu cocenii ne­tăiaţi ? Erdeleanu Sava, secreta­rul organizaţiei de bază U.T.M., le-a spus celor prezenţi: — Mai sînt pe cîmp 25 hectare cu coceni de porumb netăiaţi. Vă daţi seama ce pierderi poate su­feri gospodăria ? N-au trebuit cuvinte multe. U­­ten­iştii au înţeles despre ce e vorba. S-au format cîteva echipe şi au tăiat cocenii de pe cele 25 hectare. Tot aici, în vara anului trecut, pe timpul treierişului, nu erau braţe de muncă suficiente la batozele de treier. Tot organiza­ţia U.T.M. a soluţionat problema. A format echipe de tineri care au treierat cu o batoză peste 40 va­goane de grîu. Tăiatul cocenilor nu a fost decît o continuare a tradiţiei. S-a observat anul trecut în ra­ionul nostru o tendinţă la unele gospodării colective de a nu da atenţia cuvenită dezvoltării secto­rului zootehnic. Comitetul raio-LIUBIŞA STOIANOV prim-secretar al Comitetului raio­nal U. T. M. Sînnicolaul Mare Zăpada e mare și plnă la derdeluș mai e de tras. Un angajament şi o chemare a tinerilor reşiţeni Vineri duă amiază a avut loc la combinatul metalurgic din 11 Reşiţa o consfătuire la care au­­ participat numeroşi muncitori tineri şi vârstnici, ingineri şi ,, tehnicieni din combinat, precum , şi cadre de conducere ale com­­binatului metalurgic. In cadrul consfătuirii s-a dez­­bătut o problemă deosebit de ,, importantă şi anume economi- n­sirea metalului. Analizând posi- a bilităţile existente, tinerii side- ' rurgişti şi metalurgişti din Re­­şiţa, în frunte cu utemiştii, au luat o frumoasă iniţiativă. Ei ,, s-au angajat să economisească , anul acesta 3 050 de tone de me- •e­tal. Totodată ei au adresat ti- ' neretului din toate întreprin­­derile metalurgice şi siderurgice “ din ţară o chemare pentru eco- M nomisirea a cu­ mai mult metal. „ Pentru realizarea angajamen- I tului luat, tinerii şi-au propus ţ să pună în aplicare o serie de ţ măsuri tehnico-organizatorice , care le vor permite să gospodă-­­ rească cu grijă metalul.­­ Pornind această iniţiativă ti- ♦ norii reşiţeni şi-au exprimat f convingerea că tn fiecare între- f prindere metalurgică din ţară î există posibilităţi de economi- 4 sire a metalelor. Folosind fie- I care gram de metal fără ca * prin aceasta să influenţeze mer- ? sul normal al producţiei tinerii­­ din întreprinderile metalurgice î şi siderurgice din ţară se vor I alătura şi ei acestei iniţiative,­­ In acest fel se va înlătura ri- j sipa metalului sub orice formă, I fapt care va da posibilitatea­­ sporirii producției in industria I constructoare de mașini. T (Agerpres) ♦ 50 de ani de la crearea cercului tineretului muncitor Amintiri din februarie 1908 Peste două zile se împlinesc 50 de ani de cînd — la 3 februa­rie 1908 — a fost creat în Bucureşti cercul tineretului muncitor din ţara noastră denumit „Cercul ucenicilor“. Acest eveniment constituie o dată însemnată în Istoria mişcării noastre revoluţio­nare de tineret. In întîmpinarea acestei aniversări care subliniază odată mai Tradiţie glorioasă mult glorioasa tradiţie a mişcării revoluţionare de tineret din ţara noastră, publicăm astăzi amintirile tovarăşilor Constantin Mănescu şi Teodor Iordăchescu vechi militanţi ai mişcării noastre munci­toreşti şi care au c­u­nos­cut îndeaproape activitatea primelor cercuri ale tineretului muncitor din ţara noastră. Acest eveni­ment petrecut a­­cum 50 de ani, constituie un moment de neştearsă amintire în viaţa tineretului muncitor. După cite îmi amintesc, proble­ma organizării tineretului în acea vreme preocupa deosebit de mult pe elementele înaintate din mişca­rea muncitorească din ţara noa­stră. Cercurile „Romînia Muncitoare" vedeau în tinerele vlăstare munci­toreşti, viitorul nostru, al mişcării muncitoreşti. Tineretul trebuia or­ganizat, educat, apărat de sălba­teca exploatare capitalistă, îndru­mat cu grijă părintească. In duminica aceea a lui februa­rie 1908 — un grup de tineri mun­citori şi ucenici din Bucureşti la care s-au adău­gat reprezentanţi ai tineretului muncitor din P­oeşti, Galaţi, Iaşi, Turnu Severin — au pus bazele organizaţiei de luptă „Cercul Ucenicilor“. Evenimentul acesta a fost — nu numai pentru cei tineri, ci şi pentru noi cei mai in „vîrstă“ un moment înălţător. Era un început — e drept timid, dar care peste ani şi ani şi-a ară­tat d­in plin roadele. Cercul ucenicilor de la Bucu­reşti, a fost un îndemn însufleţitor pentru tinerii din multe oraşe ale ţării. La scurtă vreme apar ase­menea cercuri la Ploeşti, Brăila. (Continuare in pag. 3­ a) Constantin Mănescu Utemistere Didina Olaru şi Ioana Nicolaf din secţia Aparate Radio, a întreprinderii „Radio Popu­lar“ sunt fruntaşe în producţie. Iată-le lucrînd la banda rulantă a aparatelor „Victoria“. Foto : S. NORU Primii paşi Teodor Iordachescu pe­tir S9 împlinesc 50 de ani de la înfiinţarea „Cer­cului ucenicilor“ modestă obîrşie a amplei mişcăr a tineretului muncitor de astăzi Prin anii 1300—1910, categori ucenicilor era foarte numeroas în ţara noastră. Capitalismul nă­vălea vijelios în economia ţări Industria mare sporea vâzînd C’ ochii şi cerea lacomă noi braţe d muncă. Mica şi mijlocia întreprin­dere făceau sforţări, pe spinarea­, ucenicilor, să nu fie răpuse în răz­boiul cu marele capital. Tradiţional, mai întîi dădacă , familia patronului, apoi băiat , serviciu în atelier, ucenicul învăţ meseria mai mult „pe furate“. Ii 12-14 ore de muncă pe zi, adese peste puterii­ unui copil de 12—14 anii, îi 2-3 ani ucenicu ajungea „calfiţă“ şi-i mai treb­uia încă pe atîta, pentru ca patronii să-l scoată „calfă“, adecă încrutor calificat. In acest răstimp mişcarea sin­dicală lua un avînt­­oarte „ing­i­­joraîor" pentru patronat şi pentru guverne. începută în 1903, număr, numai după un an 59 sindicate ceea ce însemna un record, dat­ fiind prigoana combinată a patro­nilor şi guvernelor contra acestor sindicate. Lucrătorii mai ridicaţi aducem la şedinţele sindicale şi ale cerei­(Continuare in pag. 3-a) Plecarea delegaţiei culturale sovietice Vineri la amiază a părăsit Ca­pitala, îndreptîndu-se spre patrie, delegaţia Ministerului Invăţămîn­­tului Superior din Uniunea So­vietică, condusă de prof. dr. S. V. Rumeanţev, ministru adjunct al Invăţămîntului Superior al U.R.S.S., care ne-a vizitat ţara în cadrul planului de colaborare culturală dintre R.P. Romînă şi Uniunea Sovietică. La plecare, oaspeţii au fost conduşi de acad. prof. Alarvise Joja, vicepreşedinte al Consiliu­lui de Miniştri, ministrul învăţă­mîntului şi Culturii, Ion Pas, ad­junct al ministrului Invăţămînt­u­lui şi Culturii, Pavel Ţugui, şef de secţie la C.C. al P.M.R., func­ţionari superiori ai Ministerului Invăţămîntului şi Culturii, repre­zentanţi ai Consiliului General A.R.L.U.S., cadre didactice din invăţămîntul superior. Au fost de faţă reprezentanţi ai Ambasadei Uniunii Sovietice la București.

Next