Scînteia Tineretului, februarie 1958 (Anul 13, nr. 2716-2739)
1958-02-01 / nr. 2716
Pentru păstrarea şi îngrijirea monumentelor patriei La Ţebea In raionul Brad, există un gorun uriaş. E batrin. Crengile i s-au împuţinat, iar coaja i-a căzut pe alocuri. Stă însă şi acum falnic, stră-juind împrejurimile. Adeseori, nepoţii strinşi in jurul bunicului albit de vreme, ii ascultă povestea. O poveste adevărată in care apare şi numele acestui gorun. Ciţi ani or fi trecut de atunci ? Era prin toamna anului 1784. Castelee feudalilor de pe Valea Crişului Alb, au fost cuprinse de flăcări. Strigătele desnadăjduite ale grofilor râmineau fără ecou in faţa furiei iobagilor răsculaţi. Dorinţa de libertate, cuprinsese pe toţi iobagii moţi din Munţii Apuseni. La umbra gorunului de la Ţebea avuseseră Ioc ctteva adunări, unde Niculae Ursu zis Horia, şi prietenii lui, Ioan Oargă zis Cloşca şi Gh. Crişan, îmbărbătau pe răsculaţi. Inspăimintaţi de avintul răscoalei grofii au chemat in ajutor armata imperială. Singele iobagilor a curs din belşug. Răscoala a fost înăbuşită. Horia şi Cloşca au fost traşi pe roată la Bălgărad, iar Crişan s-a spinzurat in închisoare. Legenda spune că după omorîrea lui Horia şi Cloşca, bucăţi din trupurile lor au fost aşezate la răscruci de drumuri, pentru a inspăimînta pe răsculaţi. Sub gorun s-a adus mina dreaptă a lui Horia. Peste noapte însă, cîţiva iobagi au îngropat mina conducătorului lor la rădăcina gorunului, care de atunci a primit numele de „Gorunul lui Horia“. Au trecut aproape 174 de ani de atunci. De cite ori trec prin faţa gorunului, oamenii din partea locului, işi amintesc de răscoala iobagilor, de Horia şi tovarăşii lui. Nu de mult, strinşi în jurul gorunului, tinerii mineri de la mina Ţebea, au ascultat încă odată intîmplarea aceasta atit de cunoscută. Gorunul le-a devenit mai drag. El a rămas singurul martor al eroismului iobagilor răsculaţi. La rădăcina lui au fost înmormîntaţi moţii care înarmaţi cu furci şi topoare au pornit lupta împotriva exploatatorilor. Lupta lor a fost continuată de-a lungul anilor, dar visul ţăranilor iobagi romini şi maghiari, s-a împlinit abia in zilele noastre. La mitingul care a avut loc sub crengile desfrunzite ale gorunului, tinerii mineri au răspuns cum se cuvine iniţiativei tinerilor din Vladimiri. In jurul falnicului gorun, ei şi-au propus să amenajeze un parc. Conducerea exploatării miniere va sprijini iniţiativa tinerilor punindu-se la dispoziţie materialele necesare. Utemiştii din această organizaţie şi-au propus de asemenea, să stringă cît mai multe date din trecutul revoluţionar al moţilor. Vor mai trece alţi zeci de ani. In mijlocul unui parc frumos amenajat va străjui tot bătrînul gorun, unde Horia stătea adesea de vorbă cu iobagii din partea locului. Corespondent GH. BINŢU secretarul organizaţiei U.T.M. mina Ţebea O vacanţă plăcută pentru studenţi După încordarea şi emoţiile din timpul examenelor, studenţii din întreaga ţară se bucură acum de binemeritata odihnă pe care le-o aduce vacanţa de iarnă. Aproape 500 de studenţi bucureşteni, fruntaşi la învăţătură şi în activitatea obştească, îşi petrec vacanţa de iarnă in staţiunile Sinaia, Predeal, Tuşnad, Sovata, buşteni, Homorod şi Borsec. Alţi 360 de studenţi ai institutelor din Capitală fac vacanţa in taberele organizate la Vârful cu Dor, Cihanu, Capra Neagră, Poiana Secuiului şi Postăvaru. ■371 studenţi ieşeni — cu 65 mai mulţi decit anul trecut, se odihnesc în zilele acestea la Sinaia, Predeal, Buşteni, la casa specială de pe Caraiman, in tabăra sportivă de la Lacul Roşu, sau in tabăra de schi de pe masivul Leaota. De asemenea in unele dintre cele mai frumoase staţiuni balneo-climaterice ale ţării, precum şi in tabere, sunt prezenţi in această perioadă numeroşi studenţi merituoşi din Cluj, Timişoara, Oraşul Stalin şi din celelalte centre universitare ale ţării. Studenţii rămaşi pe timpul vacanţei in centrele universitare desfăşoară o bogată activitate artistică, culturală şi sportivă in cadrul caselor de cultură şi cluburilor studenţeşti, participind la spectacole, seri literare şi artistice, reuniuni, simpozioane, intilniri cu scriitorii, excursii etc. Studenţii ieşeni au organizat, intre altele, o excursie in Carpăţii Orientali, amenajează un patinoar artificial în jurul Casei de cultură din Iaşi. Cercul ere fotoamatori ai Casei de cultură a studenţilor din Iaşi va deschide o expoziţie de fotografii, cuprinzind aspecte pitoreşti din Iaşi şi din împrejurimi, precum şi instantanee din viaţa studenţească. (Agerpres) Adunările pentru propunerea candidaţilor F. D. P. în alegerile de la 2 martie au demonstrat Ataşamentul maselor populare faţă de regimul nostru democrat popular in adunările populara care s-au desfăşurat in ultimul timp în întreaga ţară, alegătorii au desemnat pe cei mai vrednici gospodari dintre ei să fie candidaţi ai Frontului Democraţiei Populare pentru alegerile de deputaţi în sfaturile populare de la 2 martie. Pretutindeni, adunările populare de propuneri de candidaţi au fost manifestări entuziaste ale unităţii poporului nostru în jurul partidului, o expresie vie a dragostei faţă de regimul nostru democrat popular. In Capitală au avut loc peste 1.400 de adunări populare în cadrul cărora au fost propuşi candidaţii F.D.P. La aceste adunări au luat parte mai mult de 250.000 cetăţeni, dintre care 11.000 au luat cuvîntul pentru a propune candidaţii sau pentru a susţine candidaturile propuse. Bucureştenii au propus 412 candidaţi în circumscripţiile electorale orăşeneşti, 1.976 în circumscripţiile electorale raionale şi 404 în circumscripţiile electorale comunale. Dintre aceştia, 60 la sută sunt muncitori din industrie, 22 la sută tehnicieni, ingineri şi alte categorii de intelectuali, iar 18 la sută aparţin altor categorii de cetăţeni. Dintre candidaţii propuşi, 144 sunt femei. In regiunea Craiova au fost propuşi 13.133 de candidaţi aparţinînd tuturor categoriilor de cetăţeni. La adunările populare care au avut loc au participat peste 674.000 de cetăţeni. Din aceştia, 48.300 au luat cuvîntul pentru a propune sau pentru a susţine candidaturile. 6.303 candidaţi au fost propuşi pentru alegerile de la 2 martie în Regiunea Autonomă Maghiară, dintre care 4.932 maghiari şi 1305 romîni. La adunările populare din oraşele şi satele regiunii Hunedoara, la care au participat peste 220.000 de oameni ai muncii, au fost propuşi 4.682 de candidaţi. In regiunea Ploeşti, la cele 11.226 de adunări populare, la care au participat peste 700.000 cetăţeni, au fost propuşi 11.226 de candidaţi. S-au terminat propunerile de candidaţi şi în regiunea Constanţa. Au fost propuşi 87 de candidaţi în circumscripţiile electorale regionale, 386 în circumscripţiile electorale raionale, 676 în circumscripţiile electorale orăşeneşti şi 3.900 de candidaţi în circumscripţiile electorale comunale. Pentru alegerile de la 2 martie, în regiunea Timişoara au fost propuşi 9.096 candidaţi. Propunerile de candidaţi au luat sfîrşit şi în celelalte regiuni ale ţării. Adunările populare în care au fost propuşi candidaţii Frontului Democraţiei Populare pentru alegerile de la 2 martie au demonstrat încrederea pe care Cetăţenii patriei noastre o acordă sfaturilor populare, încredere îndreptăţită de numeroasele realizări obşteşti obţinute pe toate tărîmurile de activitate. Luînd sfîrşit depunerea de candidaturi, comisiile electorale din fiecare circumscripţie au început să afişeze în aceste zile candidaturile propuse. La centrul de afişare a listelor de alegători nr. 3, raionul „I. V. Stalin“, tinerii tinere vin zilnic să verifice înscrierea lor in listele de alegători. Foto : NICU SCARLET Şi în turnătorie se poate menţine ordine şi curăţenie Există o părere aproape unanimă că turnătoriile sunt aectoare veşnic aglomerate cu grămezi de pămînt şi forme, care au un aspect de dezordine şi că orice i-ar face înfăţişarea acestui sector nu va putea fi niciodată altfel, dat fiind natura procesului de producţie. Deunăzi, la uzina „1 Mai" Ploeşti mi-a fost dat şi găsesc fapte care să infirme aceste păreri despre aşa zisa cenuşăreasă a uzinelor. Venisem să scriu despre felul cum se aplică aici o veche iniţiativă a tineretului — ordine, curăţenie şi disciplină la locul de muncă. Stăteam de vorbă cu tov. Georgescu, secretarul comitetului organizaţiei de bază U.T.M. — Unde se aplică în uzină iniţiativa tinerilor de la uzinele „Tudor Vladimirescu“ din Capitală ? — In toate secţiile — mi-a răspuns interlocutorul meu. Mergeţi la rulmenţi, la cazangerie, la scuderie generală, la turnătorie — secţii care arată intr-adevăr ca nişte laboratoare. După cîteva minute mă aflam la turnătoria de oţel. Deşi în dezvoltare, în turnătorie domneşte o ordine şi curăţenie desăvîrşită, Pămîntul este depozitat într-o parte, iar formele sunt aranjate în ordine. Cum intri in hală întîlneşti brigada condusă de tînărul Stelian Telecoasă, care pentru meritele sale organizatorice a fost ridicat, de curind, în funcţia de maistru. Stelian Telecoasă este de altfel cel mai bun tipăritor din uzină, deţinător al steagului de fruntaş. — Locul de muncă al acestei brigăzi este mereu tot atit de ^curat şi ordonat ca acum — , îmi spune tovarăşul Apostol, maistrul secţiei şi membru în comitetul K.T.M. întotdeauna după lăsarea lucrului tinerii curăţă terenul, îşi aranjează sculele în ordine, stropesc cu apă, lasă totul în ordine şi curăţenie. De mult spirit gospodăresc dau dovadă şi tinerii Florian Nicolescu şi Emil Ionescu. După cum vedeţi secţia se măreşte —continuă tovarăşul Apostol, dornic de a-mi arăta cum condiţiile de muncă ale tinerilor din turnătorie se îmbunătăţesc continuu. Şi tinerii sunt hotărîţi să menţină în permanenţă în atelier o ordine şi curăţenie perfectă. Aceasta este de altfel o condiţie .-Aplicarea iniţiativei tinerilor de la „ Tudor Vladimirescu“ — Bucureşti — la uzinele „ Mai“ din Ploieşti senţială a bunei desfăşurări a producţiei în turnătorie. Trebuie să ai foc unde să-ţi întinzi formele, unde să lucrezi. Aceasta influenţează foarte mult calitatea lucrului pe care-l facem, îndeplinirea planului. Aşa se face că turnătoria noastră lucrează sub procentul admis de rebuturi. Dar, asta nu înseamnă că trebuie să credeţi că toţi tinerii sunt disciplinaţi, că toţi păstrează curăţenia. Nu. Unii ne mai dau încă mult de furcă. Gh. Cristescu, de pildă, este foarte dezordonat şi uneori chiar obraznic cu cei care vor să-l îndrume. Nu vrea să înţeleagă că păstrînd locul de muncă curat şi în perfectă ordine are unde să-şi întindă formele şi deci să lucreze mai cu spor. Modul lui dezordonat de a lucra se reflectă în însăşi cîştigul pe care-l realizează care, deşi relativ mare, este totuşi cu 200—300 lei mai mic decît al celorlalţi turnători de aceeaşi calificare cu el. într-adevăr, tinerii de aici se străduiesc să lucreze cît mai ordonat. Ei s-au convins că de organizarea locului de muncă depind multe din rezultatele în producţie. Este demn de reţinut faptul că, în ciuda tuturor opiniilor contrarii, şi în turnătorie se poate creea şi menţine ordine şi curăţenie. C. BANCILA Intîlnirea delegaţiei sindicale sovietice cu activul sindical din Capitală Vineri după-amiază, delegaţia sindicală sovietică care ne vizitează ţara s-a întîlnit la Casa de cultură a Sindicatelor, cu activul sindical din Capitală. In numele oamenilor muncii din Capitală, oaspeţii au fost salutaţi de tov. Ion Mitarcă, preşedintele Consiliului sindical local Bucureşti. A luat apoi cuvîntul Pavel Ivanovici Şelahin, şeful secţiei organizatorice a Consiliului Central al Sindicatelor din U.R.S.S., conducătorul delegaţiei, care a vorbit despre reorganizarea conducerii industriei şi construcţiilor, înfăptuită în anul trecut în Uniunea Sovietică şi despre îmbunătăţirile aduse structurii organizatorice a sindicatelor sovietice. De asemenea, a vorbit despre experienţa sindicatelor sovietice în diverse domenii de activitate, despre unele probleme ridicate de structura organizatorică a sindicatelor. Numeroşi activişti sindicali s-au interesat de diferite probleme ale activităţii sindicatelor sovietice. Oaspetele a răspuns întrebărilor puse, împărtăşind din bogata şi preţioasa experienţă a sindicatelor sovietice din diferite domenii de activitate. (Agerpres) In întîmpinarea „Zilei ceferiştilor“ Dornici să intîmpine sărbătoarea lor — „Ziua ceferiştilor“ — cu succese tot mai mari, ceferiştii de pe cuprinsul patriei noastre extind metoda marşrutizării trenurilor, iniţiată de inginerul sovietic V. T. Osipov. Datorită acestei metode mărfurile pot fi transportate rapid la staţiile de destinaţie. In primele 20 de zile din luna ianuarie pe întreaga reţea a căilor ferate, au fost expediate peste prevederile planului 127 trenuri marşrate. Economia rezultată din reducerea timpului de staţionare a vagoanelor în staţiile de cale ferată este de circa 113.000 vagoane/ore. In fruntea acţiunii de formare a trenurilor marşrute se află unităţile de pe raza Direcţiilor regionale C.F.R. Craiova, Cluj şi Iaşi, care au expediat cel mai mare număr de trenuri marşrute. Ceferiştii din regionalele C.F.R. Iaşi, Oraşul Stalin şi Bucureşti au format peste plan 81 trenuri marşrate. Proletari din toate țările, uniti-vă! Anul XII, Seria II-a, Nr. 2716 4 PAGINI — 20 BANI Sîmbătă 1 februarie 1958 EXEMPLUL TINERILOR COLECTIVIŞTI întărirea economico-organizatorică a gospodăriilor colective este unul din factorii esenţiali în lămurirea ţăranilor muncitori cu gospodărie individuală pentru a se înscrie în gospodăria colectivă. In raionul nostru, Sînnicolaul Mare, cooperativizarea agriculturii s-a terminat în toamna anului trecut. Şi în timpul muncii de cooperativizare a agriculturii, dar, mai ales acum în centrul muncii politice a stat întărirea economică a unităţilor socialiste . In primul rînd gospodăriile agricole colective. S-a încetăţenit in raionul nostru obiceiul ca organizaţiile U.T.M. din gospodăriile colective să se ocupe de felul cum muncesc tinerii colectivişti In brigăzile de cîmp sau la creşterea vitelor, să analizeze în adunări generale unele deficienţe din muncă şi să vină in faţa consiliului de conducere al gospodăriei cu propuneri interesante. Organizaţia U. T. M. din G.A.C. „Ştefan Pravăţ“ Cenad a analizat în mai multe rinduri felul cum muncesc tinerii colectivişti. Ca rod al muncii organizaţiei U.T.M., aici nu este tînăr colectivist care să nu participe la muncă, iar toţi cei 108 utemişti au făcut în anul trecut un număr Contribuţii valoroase ale tinerilor din raionul Sînnicolaul Mare la întărirea economicoorganizatorică a G. A. C, mult mai mare de zile muncă decit baremul stabilit de adunarea generală a colectiviştilor. Pentru a lega mai bine munca organizaţiilor U.T.M. de activitatea de producţie, în această gospodărie au fost create organizaţii U.T.M. pe brigăzi de cîmp, organizaţii care au drepturile şi îndatoririle unei organizaţii de secţie. în felul acesta s-a reuşit să fie atraşi toţi utemiştii la adunări, să discute temeinic problemele de la locul lor de muncă etc. Înfiinţarea de organizaţii U.T.M. pe brigăzi s-a dovedit a fi binevenită şi noi studiem posibilitatea generalizării acestei experienţe şi nu alte gospodării colective unde sunt peste 100 de membri. Organizaţia U.T.M. de aici simte şi ea răspunderea pentru dezvoltarea pe mai departe a gospodăriei. Şi dacă in 1357 cele aproape 2.000 hectare de pămînt, livada, îngrăşătoria de porci, maternitatea, caii, gaterul, cele 4 autocamioane şi 2 rutiere şi multe altele, au adus gospodăriei venituri în valoare de 2.500.000 lei, apoi acest frumos rezultat se datoreşte şi muncii tineretului. Am dat un singur exemplu din gospodăria colectivă din Cenad, dar peste tot, în raionul nostru, organizaţiile U. T. M. din gospodăriile colective se preocupă cu seriozitate de dezvoltarea gospodăriilor, de întărirea acestora. In comuna Saravaie, s-a ţinut o adunare generală a organizaţiei U.T.M. din gospodăria colectivă. La ordinea de zi un singur punct: ce facem cu cocenii netăiaţi ? Erdeleanu Sava, secretarul organizaţiei de bază U.T.M., le-a spus celor prezenţi: — Mai sînt pe cîmp 25 hectare cu coceni de porumb netăiaţi. Vă daţi seama ce pierderi poate suferi gospodăria ? N-au trebuit cuvinte multe. Uteniştii au înţeles despre ce e vorba. S-au format cîteva echipe şi au tăiat cocenii de pe cele 25 hectare. Tot aici, în vara anului trecut, pe timpul treierişului, nu erau braţe de muncă suficiente la batozele de treier. Tot organizaţia U.T.M. a soluţionat problema. A format echipe de tineri care au treierat cu o batoză peste 40 vagoane de grîu. Tăiatul cocenilor nu a fost decît o continuare a tradiţiei. S-a observat anul trecut în raionul nostru o tendinţă la unele gospodării colective de a nu da atenţia cuvenită dezvoltării sectorului zootehnic. Comitetul raio-LIUBIŞA STOIANOV prim-secretar al Comitetului raional U. T. M. Sînnicolaul Mare Zăpada e mare și plnă la derdeluș mai e de tras. Un angajament şi o chemare a tinerilor reşiţeni Vineri duă amiază a avut loc la combinatul metalurgic din 11 Reşiţa o consfătuire la care au participat numeroşi muncitori tineri şi vârstnici, ingineri şi ,, tehnicieni din combinat, precum , şi cadre de conducere ale combinatului metalurgic. In cadrul consfătuirii s-a dezbătut o problemă deosebit de ,, importantă şi anume economi- nsirea metalului. Analizând posi- a bilităţile existente, tinerii side- ' rurgişti şi metalurgişti din Reşiţa, în frunte cu utemiştii, au luat o frumoasă iniţiativă. Ei ,, s-au angajat să economisească , anul acesta 3 050 de tone de me- •etal. Totodată ei au adresat ti- ' neretului din toate întreprinderile metalurgice şi siderurgice “ din ţară o chemare pentru eco- M nomisirea a cu mai mult metal. „ Pentru realizarea angajamen- I tului luat, tinerii şi-au propus ţ să pună în aplicare o serie de ţ măsuri tehnico-organizatorice , care le vor permite să gospodă- rească cu grijă metalul. Pornind această iniţiativă ti- ♦ norii reşiţeni şi-au exprimat f convingerea că tn fiecare între- f prindere metalurgică din ţară î există posibilităţi de economi- 4 sire a metalelor. Folosind fie- I care gram de metal fără ca * prin aceasta să influenţeze mer- ? sul normal al producţiei tinerii din întreprinderile metalurgice î şi siderurgice din ţară se vor I alătura şi ei acestei iniţiative, In acest fel se va înlătura ri- j sipa metalului sub orice formă, I fapt care va da posibilitatea sporirii producției in industria I constructoare de mașini. T (Agerpres) ♦ 50 de ani de la crearea cercului tineretului muncitor Amintiri din februarie 1908 Peste două zile se împlinesc 50 de ani de cînd — la 3 februarie 1908 — a fost creat în Bucureşti cercul tineretului muncitor din ţara noastră denumit „Cercul ucenicilor“. Acest eveniment constituie o dată însemnată în Istoria mişcării noastre revoluţionare de tineret. In întîmpinarea acestei aniversări care subliniază odată mai Tradiţie glorioasă mult glorioasa tradiţie a mişcării revoluţionare de tineret din ţara noastră, publicăm astăzi amintirile tovarăşilor Constantin Mănescu şi Teodor Iordăchescu vechi militanţi ai mişcării noastre muncitoreşti şi care au cunoscut îndeaproape activitatea primelor cercuri ale tineretului muncitor din ţara noastră. Acest eveniment petrecut acum 50 de ani, constituie un moment de neştearsă amintire în viaţa tineretului muncitor. După cite îmi amintesc, problema organizării tineretului în acea vreme preocupa deosebit de mult pe elementele înaintate din mişcarea muncitorească din ţara noastră. Cercurile „Romînia Muncitoare" vedeau în tinerele vlăstare muncitoreşti, viitorul nostru, al mişcării muncitoreşti. Tineretul trebuia organizat, educat, apărat de sălbateca exploatare capitalistă, îndrumat cu grijă părintească. In duminica aceea a lui februarie 1908 — un grup de tineri muncitori şi ucenici din Bucureşti la care s-au adăugat reprezentanţi ai tineretului muncitor din Poeşti, Galaţi, Iaşi, Turnu Severin — au pus bazele organizaţiei de luptă „Cercul Ucenicilor“. Evenimentul acesta a fost — nu numai pentru cei tineri, ci şi pentru noi cei mai in „vîrstă“ un moment înălţător. Era un început — e drept timid, dar care peste ani şi ani şi-a arătat din plin roadele. Cercul ucenicilor de la Bucureşti, a fost un îndemn însufleţitor pentru tinerii din multe oraşe ale ţării. La scurtă vreme apar asemenea cercuri la Ploeşti, Brăila. (Continuare in pag. 3 a) Constantin Mănescu Utemistere Didina Olaru şi Ioana Nicolaf din secţia Aparate Radio, a întreprinderii „Radio Popular“ sunt fruntaşe în producţie. Iată-le lucrînd la banda rulantă a aparatelor „Victoria“. Foto : S. NORU Primii paşi Teodor Iordachescu petir S9 împlinesc 50 de ani de la înfiinţarea „Cercului ucenicilor“ modestă obîrşie a amplei mişcăr a tineretului muncitor de astăzi Prin anii 1300—1910, categori ucenicilor era foarte numeroas în ţara noastră. Capitalismul năvălea vijelios în economia ţări Industria mare sporea vâzînd C’ ochii şi cerea lacomă noi braţe d muncă. Mica şi mijlocia întreprindere făceau sforţări, pe spinarea, ucenicilor, să nu fie răpuse în războiul cu marele capital. Tradiţional, mai întîi dădacă , familia patronului, apoi băiat , serviciu în atelier, ucenicul învăţ meseria mai mult „pe furate“. Ii 12-14 ore de muncă pe zi, adese peste puterii unui copil de 12—14 anii, îi 2-3 ani ucenicu ajungea „calfiţă“ şi-i mai trebuia încă pe atîta, pentru ca patronii să-l scoată „calfă“, adecă încrutor calificat. In acest răstimp mişcarea sindicală lua un avîntoarte „ingijoraîor" pentru patronat şi pentru guverne. începută în 1903, număr, numai după un an 59 sindicate ceea ce însemna un record, dat fiind prigoana combinată a patronilor şi guvernelor contra acestor sindicate. Lucrătorii mai ridicaţi aducem la şedinţele sindicale şi ale cerei(Continuare in pag. 3-a) Plecarea delegaţiei culturale sovietice Vineri la amiază a părăsit Capitala, îndreptîndu-se spre patrie, delegaţia Ministerului Invăţămîntului Superior din Uniunea Sovietică, condusă de prof. dr. S. V. Rumeanţev, ministru adjunct al Invăţămîntului Superior al U.R.S.S., care ne-a vizitat ţara în cadrul planului de colaborare culturală dintre R.P. Romînă şi Uniunea Sovietică. La plecare, oaspeţii au fost conduşi de acad. prof. Alarvise Joja, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, ministrul învăţămîntului şi Culturii, Ion Pas, adjunct al ministrului Invăţămîntului şi Culturii, Pavel Ţugui, şef de secţie la C.C. al P.M.R., funcţionari superiori ai Ministerului Invăţămîntului şi Culturii, reprezentanţi ai Consiliului General A.R.L.U.S., cadre didactice din invăţămîntul superior. Au fost de faţă reprezentanţi ai Ambasadei Uniunii Sovietice la București.