Scînteia Tineretului, aprilie 1958 (Anul 13, nr. 2766-2791)
1958-04-01 / nr. 2766
FOTBAL Clasamentul s-a clătinat sub povara... surprizelor Cu fiecare etapă care trece, campionatul categoriei A de fotbal devine mai pasionant. Duminică, Jiul Petroiani şi Ştiinţa Timişoara şi-au schimbat între ele locurile în clasament, în timp ce Petrolul „ciocănit“ acasă de minerit din Petroşani, nu s-a clintit încă de la şefie. In nici un caz, petroliştii nu se aşteptau să fie învinşi pe teren propriu. O sin-gură echipă se putea pînă acum ăuda că în ultimii 2 ani i-a învins pe ploeşteni la ei acasă într-un meci oficial, aceasta era Dinamo Bucureşti. Acum însă, dinamoviştii tecureşteni îşi mai aduc prea puţin aminte de lider pentru că au alte bătăi de cap. Echipa lui Baratloi şi G. Nicolae îşi continuă vertiginos „cursa“ spre zona „minată“, cu toate că dinamoviştii au prezentat duminică o fonnaţie remaniată în care au reapărut „bătrînii“ Neagu şi Nicuşor pentru a ridica moralul celorlalţi, scorul însă nu le-a surîs. Dinamoviştii au fost mai buni decit jucătorii Rapidului, dovedindu-ne că acel 2-6 a fost într-adevăr un accident, dar că echipa n-are destulă încredere în forţele sale. Ca atare, n-au insistat suficient cînd cei de la Rapid se găseau în 10 oameni, iar pe deasupra, au avut şi ghinionul să aibă în faţă pe Dungu în mare formă. Militarii bucureşteni au făcut eforturi vizibile pentru a obţine victoria. Linia de atac de la C.C.A. începe să-şi revină. O contribuţie preţioasă o aduce Constantinescu care de la meci la meci justifică încrederea ce i s-a acordat şi se anunţă a fi un adversar foarte periculos pentru... colegul său Alexandrescu. Prin victoria asupra Progresului-Bucureşti, C.C.A. a intrat în plutonul care-l urmăreşte pe lider. Destul de bine se comportă şi Dinamo Cluj care fiind pe locul 4 se află numai la 2 puncte diferenţă de Petrolul. Etapa din 13 aprilie pune un mare semn de întrebare în faţa dinamoviştilor clujeni. In caz de victorie asupra colegilor lor de asociaţie urmează să continue cursa spre primul loc, în timp ce bucureştenii vor începe să prindă rădăcini în coada clasamentului. Iată deci o partidă care se anunţă a fi foarte disputată. La Arad, Clubul Sportiv Oradea a mai complectat un bilet de drum spre categoria B, cu toate că U.T.A. a jucat destul de modest. Echipa „Energia" din Tîrgu Mureş, şi-a făcut obiceiul să „vămuiască“ de la un timp fiecare echipă pe care o găzduieşte. Acum, a fost rindul celor de la Ştiinţa Timişoara să lase aci 2 puncte. Cu Ciosescu lipsit de orice orizont şi totuşi constituind după cît se pare speranţa „nr. 1“ a studenţilor timişoreni, echipa antrenată de Schileru a trebuit să părăsească terenul învinsă. Tîrgu Mureş a fost mai bun dar ni se pare hazardat ca numai după o partida, să tragem de acuma concluzia că „victoria Ştiinţei, obţinută în întîlnirea cu Dinamo, s-a datorat mai mult formei slabe a bucureştenilor decit calităţilor studenţilor timişoreni...“ M. ZONIS Iată acum rezultatele etapei: Petrolul Ploeşti — Jiul Petroşani 0—1 (0—0); Energia Tîrgu Mureş — Ştiinţa Timişoara 2—1 (1—1); U.T.A. Arad — C. S. Oradea 2—0 (1—0) ; Dinamo Cluj — Steagu Roşu Or. Stalin 4—3 (3—3); Progresul Bucureşti — C.C.A. 1—2 (1—0) ; Dinamo Bucureşti — Rapid Bucureşti 0—1 (0-1). 0 Liderul învins pe teren propriu 0 0 întîlnire în familie se anunţă pasionantă 0 La Tg. Mureş trebuie să laşi puncte Flancat de către Soare şi Caricas, Constantinescu încearcă totuşi să reintre în posesia balonului. Foto: C. ANTONIER Derbiul bucureştean n-a dat satisfacţie Derbiul echipelor bucureştene a stirnit întotdeauna un interes deosebit in rindul iubitorilor de fotbal. Dacă tradiţia nu a fost infirmată de spectatorii credincioşi ai meciurilor de fotbal, nu acelaşi lucru se poate spune despre jocul prestat de echipele bucureştene, independent de faptul că ele nu ocupă acum locuri fruntaşe în campionatul categoriei A de fotbal. Şi ,cred că nu exagerăm făcind această afirmaţie, căci ea reflectă opiniile spectatorilor. Note bune se pot da prea puţine, mai mult unor jucători şi mai puțin echipelor în întregime. Unii ar fi tentaţi să spună că focurile din campionat sunt caracterizate tocmai de această goană acerbă după puncte. Este foarte adevărat că punctele sunt extrem de necesare echipelor bucureștene, finind seama de pozitia lor precară in clasament in momentul de față, dar tot atit de adevărat este că subordonarea completă a jocului acestei idei este dăunătoare calitafii fotbalului nostru. Toate cele 4 echipe — poate ceva mai puțin C.C.A. — au fost fascinate parcă de obținerea victoriei. Din această cauză, Rapid, după ce a marcat golul s-a retras in apărare, într-o apărare disperată — in care un rol hotărttor l-a avut Dungu, in zi mare, — deşi s-a văzut că orice acţiune de atac sau contraatac crea panică în apărarea dinamovistă. Este bine că Rapid a ştiut să-şi păstreze avantajul realizat,dar este tot atit de adevărat că acesta ar fi putut fi mărit. Dinamo, dimpotrivă. Primind golul in plină dominare, a primit un şoc care i-a dezechilibrat forța ofensivă. Toate sforţările făcute de Călinoiu (un adevărat erou al jocului) nu i-au putut reda echilibrul şi liniştea necesară pentru a putea înscrie. Şi e intr-adevăr surprinzător cum un jucător rutinat ca Nicuşor, care a condus bine atacul în cimp, n-a reuşit să vadă că înghesuirea jocului nu va putea aduce spargerea apărării ermetice a Rapidului. In cel de al doilea meci, lucrurile, păreau că se vor repeta aidoma ca în primul, cu singura deosebire că intilnirea — până la pauză — era pufin mai temperată, mai lentă. Progresul a înscris şi a considerat că golul este suficient pentru obţinerea victoriei. Urmarea firească a fost renunţarea la acţiunile ofensive, unde cele două aripi. Oaidă şi Dinulescu au creat faze frumoase şi au periclitat in foarte multe rinduri poarta apărată de Toma. C.C.A. mai calmă şi mai sigură a reuşit să pună astfel stăpînire pe joc şi de unde pînă la pauză putini mai sperau intr.o răsturnare a rezultatului, după pauză era aproape clar că Progresul nu va putea rezista, ceea ce s-a şi întimplat. C.C.A. a clştigat cu 2—1 meritat, concretizîndu-şi superioritatea tehnică şi tactică pe care a manifestat-o. Evident, înfrîngerea Petrolului Ploeşti a consternat. Liderul, învins pe teren propriu pentru prima oară în acest campionat. Spectatorii ploeşteni care au sperat pînă în ultima secundă a celor 90 de minute egalarea, s-au văzut nevoiţi să soarbă pînă la fund paharul deziluziei. Şi înfrîngerea — cît pare de paradoxal — nu i-a amărît atît cît i-a dezamăgit evoluţia în joc a echipei preferate. O linie de atac, ce-i drept, plină de intenţii agresive, dar cu un finiş haotic şi firesc, ineficace. Cu jucători ambiţioşi — în sensul nedorit al cuvîntului — dominaţi de o excesivă nervozitate în care Zaharia a rămas „cap de afiş". El şi-a îngăduit să intre excesiv de... bărbăteşte la adversar, fapt care a culminat cu „îmbrăţişarea" stoperului Panait. Pe deasupra, şi-a permis să fie obraznic cu propriul antrenor, Ilie Oană, cînd acesta de pe tuşă, transmitea echipei o indicaţie. Apărarea gazdelor a rămas în cea mai mare parte a întîlnirii un compartiment mereu în derută în care Pahonţu, Marinescu şi Topşa au... scăldat-o pe rînd. Oaspeţii au, mai cu seamă, meritul că au privit cu seriozitate şi încredere acest meci. Timoraţi oarecum de împrejurări în primele minute (jucau dolar în deplasare cu liderul campionatului), au trecut în atac fără teamă că spatele frontului — o apărare condusă excelent de Panait — ar putea fi străpuns. Ploeştenii contraatacă de multe ori şi destul de periculos. Dar Crîsnic, mereu mai tînăr, excepţional în reflexe, uimeşte pur şi simplu. Fiecare intervenţie a sa pare o lecţie servită confrateului său mai tînăr, Roman, care, culmea, la un şut al lui Gabor este prins în contra timp şi golul de onoare, golul victoriei, se înscrie. Deruta îi înlănţuieşte pe ploeşteni. Sporesc atacurile pe aripi mai cu seamă, dar din păcate, acţiunile finale prost închegate au acelaşi sfîrşit: peste bară, în braţele lui Crîsnic şi de opt ori în corner. Dar nici aici nu reuşesc sii fructifice, ba de cîteva ori. Iorturile de colţ sunt executate cu totul defectuos. „Jiul" Petroşani a luptat pentru victorie, a ştiut s-o păstreze. Meritul victoriei aparţine întregii echipe şi antrenorului Anton Şepci. V. RANGA Promisiunea făcută la începutul campionatului de jucători şi antrenori se pare că a fost uitată de ei. Şi tocmai de aceea le-o reamintim: FOTBAL DE CALITATE. SPECTACULOS ANDFINA din liderul Învins acasă... O fază din întîlnirea internaţională de unghi C.F.R. Griviţa Roşi — Jedinstvo (Pancevo) disputată duminică în Bucureşti pe stadionul Dinamo Elevii şcolii profesionale de pe lingă uzina „Ernst Thälmann“ din Oraşul Stalin iubesc gimnastica. PE SCURT nirea cu învingătorul dintre Panterryk-Helsinki şi Legia Varşovia. La sediul comitetului de organizare a celei de-a 17-a ediţii a Jocurilor olimpice de la Roma, preşedintele Comitetului olimpic italian, Oneşti, a vorbit despre semnificaţia flăcării olimpice. El a arătat că ştafeta care va aduce flacăra pe stadionul din Roma va trece din vechea Olimpie la Siracuza, în insula Naxos şi va urma un traseu istoric pe pămintul italian pînă la Roma. ■k Atletul sovietic Igor Ter Ovanesian, in vîrstă de 19 ani, a realizat la săritura în lungime performanţa de 7,53 m, într-un concurs desfăşurat pe teren acoperit. Ter Ovanesian este şi recordman unional la această probă cu rezultatul de 7,77 m. • La 30 martie s-a desfăşurat întîlnirea de fotbal dintre selecţionata oraşului Valencia şi echipa bulgară TDNA Sofia. Fotbaliştii bulgari au repurtat o victorie categorică cu 5—1. ★ Echipa reprezentativă de lupte libere a U.R.S.S. va pleca la 4 aprilie la New York pentru a susţine patru întîlniri cu sportivii americani. • In meci retur pentru Cupa campionilor europeni la baschet echipa SK Riga, campion U.R.S.S., a învins formaţia Universităţii Humboldt din Berlin cu 91—56 (44—26). învingători şi în primul meci cu 85—56 baschetbaliştii sovietici s-au calificat pentru întîi- in luptă pentru insigna de „Atlet şcolar“ De astăzi — 1 aprilie 1958 intră în vigoare regulamentul de înfiinţare a insignei de „Atlet şcolar“. Incepînd de astăzi, în întreaga ţară vor avea loc primele concursuri pentru trecerea normelor prevăzute în regulament şi pentru cucerirea, astfel, a insignei de „Atlet şcolar“. Desigur, evenimentul constituie un nou prilej de bucurie pentru elevii şcolilor medii şi profesionale. Acest lucru nu ni l-au spus numai elevii Şcolii medii nr. 7 „I. L. Caragiale“ din Bucureşti, dar şi cunoscutul profesor de educaţie fizică, Camil Morţun, cu care am discutat recent. — Trebuie să ştiţică insigna de „Atlet şcolar" a avut un răsunet deosebit de mare în mijlocul elevilor — ne spune profesorul C. Morţun- In şcoala noastră, de exemplu (şcoala medii nr. 7) elevii nu numai că au discutat dar au şi început — şi asta încă de multă vreme — pregătirile practice pentru cucerirea insignei. Insigna de „Atlet şcolar” nu numai că trezeşte interesul direct al elevilor, ci ea va contribu în mod deosebit la dezvoltarea atletismului şcolar. — Aţi putea să ne daţi cîteva amănunte în legătură cu regulamentul insignei ? — Desigur. După cum ştiţi, insigna are trei grade — bronz, argint şi aur. Orice elev din şcolile de cultură generală, pedagogice sau profesionale, între 14-15 ani, care îndeplineşte una din normele prevăzute de regulament pentru o anumită probă atletică, poate cuceri insigna de „Atlet şcolar“. De remarcat însă că performanţele care sunt necesare pentru cucerirea insignei trebuie realizate numai în cadrul întrecerilor oficiale, în prezenţa unor arbitri oficiali şi a unor membri ai comisiei locale de atletism. Acest lucru ca şi felul cum se eliberează insignele (cele de bronz de către secţiile de învăţămînt ale sfaturilor populare raionale, cele de argint de către secţiile regionale, iar insignele de aur numai de către Ministerul Invăţămîntului şi Culturii), toate însoţite de brevete speciale, ridică în mod serios valoarea insignei. — Cum vi se par normele stabilite pentru cucerirea insignei ? — Drept să fiu, nu sînt uşoare. In orice caz, nu sunt inaccesibile. Să vă dau un exemplu- Pe baza rezultatelor obținute pînă acum în diferite concursuri, circa 20—30 de elevi din şcoala noastră ar putea cuceri insigna de bronz. Alţi vreo 3—4 pe cea de argint. Pentru cea de aur nu ştiu, încă, exact. După primele concursuri în aer liber aş putea să spun ceva precis. Acest exemplu dovedeşte pe de o parte că insigna poate fi totuşi obţinută, dar că pentru aceasta trebuie muncă, pregătire. Adică antrenamente şi iar antrenamente. Dintre norme, cele mai accesibile mi se par cele de alergări — 100, 200 şi 800 m., respectiv 12,4 secunde, 26 secunde şi 28” la băieţi şi 14,2 şi 30,5 secunde pentru 100 şi 200 m. plat la fete pentru insigna de bronz. De asemenea, probele de sărituri , băieţi 5,50 m. la lungime, 1,52 m. la înălţime şi 11 m. la triplu salt şi 4,30 m. lungime şi 1,30 m. înălţime la fete, toate pentru insigna de bronz Şi ca să se înţeleagă mai bine de ce spuneam mai înainte că introducerea acestei insigne va fi un stimulent deosebit pentru dezvoltarea atletismului şcolar, să vă dau un exemplu. La probele de viteză, pentru cucerirea insignei de aur trebuie realizate următoarele norme: la băieţi: 11,4 secunde la 100 şi 23,4 la 200 m., iar la fete 12,8 şi respectiv 27 pe aceleaşi distanţe. După cum se vede, performanţe cu care orice elev poate participa chiar la finalele campionatului republican de juniori. In ciuda greutăţilor, sunt convins că vor fi mulţi elevi care încă din primele zile vor îndeplini normele pentru cucerirea insignei de „Atlet şcolar“ de bronz, de argint şi chiar de aur. Nu trebuie uitat că cucerirea acestei insigne constituie o mîndrie de seamă pentru fiecare elev din ţara noastră. AL. PINTEA Juniorii noştri Mîine, la Koblenz (R.F.G.) în compania reprezentativei de juniori a Greciei, un număr de 16 tineri fotbalişti români vor lua startul în Turneul Internaţional de juniori — U.E.F.A. La cea de a XI-a ediţie a acestui turneu, participă 19 echipe de pe continentul nostru, trezind un mare interes în cercurile fotbalistice europene. De data aceasta, din păcate se poate spune că băieţii noştri au plecat la turneul de la Luxemburg fără să aibă în perspectivă prea multe emoţii, iar, noi fără să avem prea mari... pretenţii la ei. „Cartea de vizită“ cu care se prezintă echipa noastră nu spune lucruri mari. „ll“-le care va înfrunta in primul joc pe fotbaliştii greci nu poartă nici laurii acelei neuitate echipe de speranţe, care la Torino şi la Budapesta a strălucit atît de promiţător. Echipa care joacă mîine la Koblenz nu mai numără in rîndurile sale nici „vedetele" pe care le-a avut „ii“-le rominesc care a capotat atit de surprinzător anul trecut în Spania. Echipa juniorilor romîni are mai puţină experienţă şi rutină decit celelalte înaintaşe ale ei. Situaţia existentă a fâcut ca lotul pentru turneul de la Luxemburg să fie pregătit în mare grabă. Cei 16 fotbalişti care s-au pregătit sub conducerea lui Traian Ionescu şi Gorgorin numără printre ei o serie de elemente cu mari perspective. Este lăudabilă iniţiativa antrenorilor pentru formarea unei echipe care să joace şi la anul la turneul U.E.F.A. Cea mai mare parte a echipierilor reprezentativei de juniori care a părăsit ieri dimineaţă Capitala plecînd spre Luxemburg, nu va depăşi atît de curind junioratul. Aşa, de pildă, este interul Iosif Varga în vîrstă de 16 ani. Un alt exemplu este centrul atacant Radu Matei şi portarul Cristian Müller care abia au împlinit 17 ani. Media de vîrstă a echipei este în jurul a 17 ani. Juniorii sunt bine făcuţi fiziceşte, au o mare putere de luptă, iar condiţia fizică se pare că este „atu-ul“ formaţiei. Apărarea este mai bună decît înaintarea, iar la capitolul tehnică individuală sunt lipsuri. Tr. lonescu preciza de altfel: „Sunt deficiențe la capitolul tehnică individuală, dar nu alarmante“. Antrenorul federal a continuat: „Sperăm să fim în cadrul jocurilor din turneu în perioada de vîrf a formei sportive...“. Este foarte neplăcut ca după o serie de succese internaţionale de amploare ale juniorilor români, să fim nevoiţi în ultimii doi ani să înregistrăm mereu decepţii, deşi avem un material uman cu excelente calităţi fotbalistice. Credem că fostul C.C.F.S. a tratat cu mult prea multă uşurinţă problema pregătirii tinerilor fotbalişti. Nu este destul doar faptul că au fost alocate pentru aceasta fonduri importante. Avem antrenori pricepuţi, cinstiţi, devotaţi acţiunii de creştere şi educare morală a tinerilor jucători. Unul dintre aceştia este Augustin Botescu care şi-a cîştigat pe merit stima jucătorilor şi a iubitorilor de fotbal din ţara noastră, pentru modul exemplar in care i-a pregătit pe echipierii de la Progresul C.P.C.S. şi apoi echipa reprezentativă de juniori. Deşi juniorii noştri nu se prezintă la turneul de la Luxemburg la nivelul posibilităţilor lor reale, aşteptăm de la ei o comportare bună, dat fiind cunoscută puterea lor de luptă şi condiţia fizică remarcabilă. M. Z. în Luxemburg Crosul „L’Humanité Peste 60.000 de parizieni au asistat duminică la desfăşurarea celei de-a 21-a ediţii a tradiţionalului cros organizat de ziarul „L’Humanité“ în Pădurea Vincennes. La întrecere au participat atleţi renumiţi din U.R.S.S., Austria, Belgia, Italia, România, Iugoslavia, Ungaria, Polonia și alte țări. După desfăşurarea crosurilor de masă, in care au luat startul sute de tineri muncitori parizieni, s-a desfăşurat crosid campionilor. Lupta a fost deosebit de dîrză, iar cei doi mari favoriți : Bolotnikov (U.R.S.S.) și Mihalic (Iugoslavia) au fost întrecuţi de alergătorii polonezi in formă excepţională. Cu 1.000 de metri înainte de sosire în frunte se afla un pluton de 4 alergători din care s-a desprins irezistibil polonezul Kryskowiak, care a trecut primul linia de sosire, cronometrat pe 10 km, cu timpul de 30’54”. Au sosit in ordine Ozog (R.P. Polonă) — 30’57”, Bolotnikov (U.R.S.S.) 31’08”, Zimny (R. P. Polonă) 31’16”, Pudov (U.R.S.S.) 31’17”, Mihalic (Iugoslavia) — 31 ’37”. Dintre concurenţii români primul s-a clasat Grecescu pe locul 13, urmat de Weiss pe locul 15. Baschetbaliştii de la C. C. A. învingători la Atena Echipa bucureşteană de baschet C.C.A. a debutat duminică cu o frumoasă victorie în „Cupa campionilor europeni", întrecînd la Atena cu scorul de 63—60 (32— 31), echipa greacă Panellinion. In ciuda căldurii mari şi a terenului asfaltat, baschetbalişti români şi-au depăşit adversarul, datorită unui joc tehnic superior şi mai ales preciziei aruncărilor la coş în care au excelat Nedef, Fodor şi Folbert. In legătură cu acest meci, corespondentul agenţiei ateniene „Athenagence“, scrie în cronica sa : „Echipa română a făcut o magnifică demonstraţie de eficacitate la coş. In repriza secundă, baschetbaliştii români au dominat net, lăstnd o excelentă impresie. Arbitrajul prestat de Takev (Bulgaria) şi Ciolovici (Iugoslavia), a fost bun. Intîlnirea s-a desfăşurat într-o atmosferă de perfectă sportivitate". Returul meciului C.C.A. — Panelimfon se va desfășura la 13 aprilie la București. Numai azi pînă la ora 24 vă mai puteţi depune buietinele în Capitală La campionatele republi cane de tenis de masă iarăși joc defensiv CLUJ. (De la corespondentul nostru). Campionatele republicane de tenis de masă au trezit un deosebit interes printre clujeni. 3 zile la rînd, frumoasa sală de sport a uzinelor „Ianos Herbak“ a fost arhiplină. Aşteptările spectatorilor clujeni n-au fost însă total îndreptăţite. Dacă meciurile masculine au fost pasionante, majoritatea covârşitoare a jucătorilor străduindu-se să facă un joc cît mai complex cu atacuri puternice, apoi meciurile dintre cele mai bune jucătoare de tenis de masă au deziluzionat. Un confrate participant la recentele „europene“ de la Budapesta sublinia ca o deficienţă tendinţa jucătoarelor de a practica un joc exclusiv defensiv. Aceeaşi remarcă o facem şi asupra întrecerilor feminine individuale disputate in cadrul campionatului republican din acest an. Pe clujeni i-a surprins în mod neplăcut jocul reţinut al fetelor noastre. Şi tonul l-au dat tocmai jucătoarele fruntaşe, care au rămas astfel corijente la lecţia ce trebuiau s-o ţină tinerelor elemente invitate la această confruntare a celor mai buni. Angelica Rozeanu a fost de nerecunoscut, numai astfel se explică înfrîngerea suferită din partea clujencei M. Gavrilescu. Nici Ella Zeller — Constantinescu n-a strălucit fiind la un pas de infringere în meciurile cu Irma Magyart (singura dintre fete care a practicat un joc complex) și Martha Tompa, în general, meciuri plictisitoare, de ţăcăneală, enervante. Uneori pentru o minge s-a ţăcănit 7—9 minute. Aşa s-a întîmplat lu meciul disputat în cadrul semifinalei probei de simplu fete dintre M. Gavrilescu şi Geta Pitică in care un set a luat sfîrşit cu scorul 4—3 (!?). Finala acestei competiţii disputată între Ella Zeller — Constantinescu şi M. Gavrilescu a fost cea mai mare deziluzie pentru operatori. Amintim că dintre cele 4 seturi disputate (pînă la urmă Ella Zeller a ieşit învingătoare în această anostă dispută cu scorul de 3—1) trei s-au terminat la „ceas“. Iată celelalte rezultate înregistrate în finale : MATEI GANTNER — T. Harasztosi 3-0 ; A. ROZEANU, E. ZELLER — Pitică, Folea 3-0 ; REITER, BOTTNER — Negulescu, Cobîrzan 3-1 ; ZELLER, GANTNER — Pitică, M. Popescu 3-0. M. MUNTEANU STADIOANE „LINIŞTITE" Obiectivul era precis. Duminică dimineaţa, să mergem pe cîteva stadioane şi terenuri de sport şi să relatăm felul cum sunt folosite de către tineri. La om 9, pătrundeam pe terenul de sport al uzinei „Boleslav Bierut”. Nu era nici ţipenie de om. La intrarea pe teren, se află o construcţie cu cîteva camere. Prin uşa deschisă şi prin geamurile sparte vîntul sufla în voie. Nu mai descriu dezordinea. Pe teren, în careul de 16 metri o capră păştea.Să-i „iau un interviu !“ Ce ziceţi ? Abia pe la ora 10 au apărut 22 de jucători de la „Metalul Obor“ şi „Tehnometal“ care au susţinut un meci în cadrul „Cupei R.P.R.“. Cei care vor să cunoască înjurături noi, „inedite“ n-au decit să asiste la asemenea meci. Menţionez, era meci de... cupă. La ora 12 stadionul şi-a închis porţile, (care de fapt nici nu se mai fin în balamale). Terenul a devenit din nou pustiu. Nu ştiu de unde, capra a apărut din nou. Paşte. Şi va face acest lucru pînă cînd colectivele sportive de la fabricile din împrejurimi se vor hotărî să folosească din pUn această bază sportivă. Pentru aceasta, insă, trebuie mobilizate mase largi de tineri la practicarea sportului. Condiţii există. La ora 12:30 îmi făceam intrarea pe stadionul „Locomotiva „Griviţa Roşie“ din Parcul Copilului. Un stadion modern, înzestrat cu un teren de fotbal şi rugbi, unul de baschet, de volei, pistă de atletism şi o sală în care este aşezată o masă de ping-pong. Din păcate, pe stadion nu era nimeni. In sfîrșit apare un om. — Pe cine căutați ? mă întrebă el. Nu știam ce să-i răspund. Căutam de fapt activitate sportivă în zilele de duminică, dar ?... După alte întrebări și răspunsuri ajutătoare am aflat că este magaziner la magazia de echipament sportiv şi că altcineva nu se află pe sta dion. El era deci cel mai mare. — Azi nu-i nici o competiţie pe stadion ? — Nu ! Rugbiştii au meci cu iugoslavii pe Dinamo. — Nici după amiază ? — Nici! Rugbiştii se odihnesc după meciul cu iugoslavii. — Dar nici în alte duminici . — Numai atunci cînd rugbiștii au meciuri de campionat sau antrenamente și asta de obicei dimineața. — Iar după amiază ? — încerc să-l „trag de limbă“ crezînd că voi afla totuși ceva mai deosebit. — Nu ! De obicei, după amiază, rugbiștii sînt liberi. Se distrează și ei. — Ceva sport de masă, nu se face pe acest stadion . — De masă . Da ! Avem trei echipe de rugbi. Antîia, juniori şi pitici. — Mă refer la tineri muncitori, elevi din cartier care vin aici să joace volei, baschet, tenis de masă, să se întreacă in competiţii atletice. — ? ? ? Era şi normal să nu-mi poată răspunde, deoarece întrebarea trebuia adresată preşedintelui colectivului sportiv al complexului „Griviţa Roşie“. Ferate o să ne răspundă, printre altele, şi dacă acest stadion e numai pentru rugbişti. Dacă nu, atunci de ce în zilele libere nu organizează întreceri sportive la care să participe tinerii din cadrul complexului . La numai cîţiva paşi de acest stadion, se află alte cîteva instituţii printre care şi uzina metalurgică „Griviţa“, „Textila Griviţa“, şcoala medie „Aurel Vlaicu“ care au un însemnat număr de tineri şi care nu au baze sportive proprii. Oare aceşti tineri nu ar putea folosi stadionul din Parcul Copilului care zile de-a rindul si mai ales duminicile este nefolosit ?. GH. NEAGU