Scînteia Tineretului, iulie 1958 (Anul 13, nr. 2742-2768)

1958-07-22 / nr. 2760

­/ Agresorii americani şi englezi să părăsească netriîrniaî Libanul şi Iordania! 9 Oamenii muncii din întreaga ţară înfierează agresiunea colonialistă împotriva Orientului arab Cuvintul hotărît al bucureştenilor Şuvoaie omeneşti străbăteau­­ străzile bucureştene. Oameni­i ce la capătul orelor de lucru­­ au părăsit halele uzinelor, la- Q boratoare sau birourile din in- v stituţii spre a-şi spune cuvin- d tul intr-o problemă vitală pen-­­ tru popoarele lumii. Pe pan- X carte ca şi pe buzele oamenilor X am citit cuvinte hotărite:­­ „Imperialiştii sa tiu se joace vj cu focul, să părăsească nein- Q tîrziat Orientul Arab !­­ Oamenii aceştia se do- 0 vedeau preocupaţi in cel mai Q înalt grad de ceea ce se petre­­a­ce in lume. Libanul şi Iorda- a­nia nu reprezintă pentru ei X simple noţiuni geografice. Hi , înțeieg năzuinţele popoarelor Q arabe, sint solidari cu acestea. 0 I Ştim bine că agresorii ameri- ci cani şi englezi, cei care azi A calcă in picioare pămintul Li- A banului şi al Iordaniei, sint cei X care cu citeva decenii in urmă x jefuiau bogăţiile tării noastre.­­ Cunoaştem chipul hid al impe-­­ rialismului şi tocmai de aceasta , sintem­ alături de voi, fraţi din G­ ţările arabe l­a Mulţimea Inundase Piaţa U-Q niversităţii. Din balconul Mi- A nisterului Comerţului aveai o X A privelişte copleşitoare prin mă- \ 'A reţia ei. Mai puternic decit X X orice impresiona nesfirşita­tă- Q V lăzuire a lozincilor, a cuvin- Q I 'd telor aprige ce exprimau elo- . A cotitor indignare şi ură, revol- \ A tă nepotolită. Mulţimea aceasta \ X înţelegea că agresiunea impe- 0 X r­atistă din Orientul Arab pune 4) \ in primejdie pacea omenirii, A Q liniştea fiecărui cămin, a fiecă- A 0 rui om. Şi tocmai de aceea A d vuia ca o mare in furtună. L)in\ A minta zecilor de mii de oameni X A se născuseră lozinci scandate : \ A ,,Agresor american, ieşi afară Q X din Liban" ; ,,leşi afară domn 0 X englez, c-o păţeşti­ ca la Suez‘‘.d Q Gindurile şi sentimentele po- A 0 porului nostru le-au tălmăcit A d­in cuvinte hotărite cei ce au X 'a luat cuvintul. L-am ascultat \ d pe academicianul Zaharia­­ Stancu­, pe Toma Marinescu , -secretar al Comitetului oraşe- Q­uiese U.T.M. Bucureşti, pe Ele- Q na Livezeanu, secretar al Con­ d­siliului naţional al femeilor, pe A Stanciu Stoian, secretar gener a ral al Ligii române de priete-­­ nie cu popoarele din Asia şi­­ Africa, pe muncitorul Ion Gri- vi­gore Stancu de la Complexul 0 „Griviţa Roşie". Toţi au infie-t­­rat pe­ agresori şi au arătat că , poporul nostru care, sub con-­­ ducerea partidului, construieşte­­ socialismul, este ferm hotărît X să apere pacea lumii. „Vom­ munci şi vom lupta, pacea o\ vom apăra" — răspunde mul-Q „ timea. Și citeva clipe după 0 Q aceea, răsună lozinci de salut A IA in cinstea marii Uniuni Sovi«- A X tice, reazimul păcii in lume. a­­ iX care in aceste clipe hotaritoare X t IX a adresat chemarea la o confe \ |V rinfă a șefilor marilor puteri V V pentru a pune capăt primejdiei Q 0 de război. 0 W Cirul la tribună a venit stu- () |A­gentul libanez Salim Maruf, au A IA răsunat puternice aclamaţii. Iar a IX după ce mitingul s-a terminat, \ IX am fost martorul unei scene de \ y neuitat: un grup de studenţi x 0 din ţările Asiei şi Africii, ce Q 6 învaţă în fara noastră, cărora 0 Q li s-au alăturat studenţi ro­­d Q mini, l-au îmbrăţişat pe tină- A A lui libanez ce a vorbit cu an­ta A X simţire despre lupta împotriva a X agresorilor. \ X Spunea unul din vorbitori că \ Q imperialiştii nu trebuie să uite v Q lecţia Suezului. Avea perfectă Q o dreptate. In zilele noastre lup- d Q ta popoarelor nu poate fi înă­­d A­buşită cu baionetele. Un Sa- A A mUn sau un Feisal, pot fi X X slugi devotate ale dolarului, X X dar popoarele nu vor accepta x X niciodată jugul imperialist. Să \ V nu uite aceasta nici un mo- V Q ment aventurierii de pe malu- () t-ZO rile Potomacului şi Tamisei / Q \ EUGENIU OBREA X Către ora 18 întreaga piaţă a Universităţii era plină de o mul­ţime clocotitoare. Mitingul a fost deschis de tov. Ion Mnarcă, preşedintele Consi­liului sindical local Bucureşti. In numele Comitetului naţional al mişcării pentru pace din ţara noastră şi în numele oamenilor noştri de artă şi cultură a luat cu­­viintul acad. Zaharia­ Stancu. „Unesc glasul meu plin de minte cu glasurile dumneavoastră şi cu glasurile milioanelor de oameni din ţara noastră care, alături de toate popoarele lumii, înfierează şi condamnă agresiunea tîlhărea­­scă a imperialiştilor anglo-ameri­­cani, mişelnic făptuită zilele ace­stea în Orientul Arab. Împotriva conştiinţei umanităţii, în dispreţul celor mai elementare reguli morale, călcînd în picioare măreţele principii ale Cartei O.N.U., neţinînd seama de relaţiile diplomatice, şi angajamentele, lua­te solemn, imperialiştii anglo-ame­­ricani au trecut de la vorbă la faptă, încercînd nebuneşte sa aprin­dă focul în Orientul Arab, cu in­tenţia vădită de a azvîrli întreaga omenire într-un război fără­­prece­dent în istorie. Statele Unite şi Marea Britanie, făcînd abuz de forţa lor, încalcă cu nelegiuire drepturile sfinte ale popoarelor arabe. Pentru ce fac ele oare aceasta ? Agresiunea are ca scop acapararea bogăţiilor­ sta­telor arabe, înrobirea popoarelor arabe, transformarea teritoriilor statelor arabe în baze anglo-ame­­ricane de război. Dar acestor so­­coteli netrebnice, acestor planuri de declanşare a unui nou război mondial li se opune voinţa dîrză a tuturor popoarelor lumii care nu mai pot îngădui să se atenteze la pacea lor. Sîntem alături de popoarele ţă­rilor arabe, a spus acad. Zaharia Stancu, pentru că dreptatea cea mai sfîntă este de partea lor. In mijlocul acestei veri, cînd în­tregul nostru popor munceşte crea­tor pentru obţinerea de noi victo­rii în construcţia socialismului, pacea lumii este grav ameninţată. Este ameninţată şi pacea noastră. Este ameni­inţătă şi munca noastră paşnică. Sunt ameninţate vieţile copiilor noştri. Nu ne temem de ameninţări. Strîns uniţi în jurul partidului nostru şi în jurul gu­vernului nostru, nu vom îngădui nimănui şi niciodată să împiedice munca noastră de făurire a socie­tăţii socialiste. Noi facem parte din marele la­găr al păcii, lagăr care are şi fruntea lui invincibila Uniune So­vietică. Noi facem parte din in­vincibilul front al popoarelor li­bere, care nu doreşte altceva de­cit să-şi construiască în linişte şi în pace, în conformitate cu con­cepţiile lui despre viaţă, un viitor luminos şi fericit. De aceea in această adunare noi cerem cu ho­­tărîre încetarea imediată şi ne­condiţionată a agresiunii imperia­liste în Orientul Arab. Salutăm cu căldură mesajele adresate de N. S. Hruşciov şefilor guvernelor S.U.A., Angliei, Franţei şi Indiei de a se organiza o întîlnire a şe­filor guvernelor pentru a opri cursa spre război. Cerem cu hotă­­rîre retragerea imediată a trupelor anglo-americane din ţările inva­date tîlhăreşte. Noi cerem cu stă­ruinţă ca şefii marilor state să se întîlnească urgent pentru regle­mentarea paşnică a tuturor dife­rendelor existente. Au trecut timpurile cînd impe­rialiştii puteau să dispună după bunul lor plac de soarta popoare­lor. A milioanele de oameni din toa­t­e ic lame fcjiuuuiu! VUII Şll Sd-Sl 1111-pună voinţa, apărînd pacea. Luînd cuvîntul în numele tine­retului Capitalei, tov. Toma Adari­­nescu, secretar al Comite­tului orăşenesc Bucureşti al U.T.M., a spus : Imperialiştii ame­ricani şi englezi s-au demascat din nou ca principalii duşmani ai păcii şi libertăţii popoarelor. Tineretul din oraşul Bucureşti, alături de întregul popor muncitor din ţara noastră şi de celelalte popoare ale ţărilor lagărului so­cialist în frunte cu U.R.S.S., ală­turi de toate popoarele iubitoare de pace din întreaga lume, îşi ex­primă mînia şi indignarea faţă de acţiunile mîrşave ale imperialis­mului american şi englez, condam­­nînd cu hotărîre agresiunea lor. Cerem guvernelor S.U.A. şi An­gliei să înceteze amestecul neru­şinat în treburile interne ale po­poarelor arabe şi să-şi retragă fără întîrziere forţele armate din Liban şi Iordania. Afară cu agresorii imperialişti din Orientul arab ! In numele Consiliului Naţional al Femeilor — a spus tov. Elena Livezeanu — în numele milioane­lor de femei din ţara noastră —■ luptătoare hotărite pentru cauza păcii — exprim la acest miting al oamenilor muncii din Capitală profunda noastră indignare şi pro­testul hotărît faţă de agresiunea imperialismului american şi en­glez împotriva­ Iordaniei şi Liba­nului, împotriva popoarelor arabe care luptă, pentru libertate şi in­dependenţă naţională. Alături de întregul nostru po­por, fem­ieile susţin cu fermitate declaraţiile făcute de guvernul ţării noastre în legătură cu acţiu­nile agresive ale S.U.A. şi Angliei în Orientul Mijlociu şi Apropiat, ele se alătură din toată inima luptei drepte a popoarelor arabe pentru libertatea şi independenţa naţională. Opinia publică mondială a pri­mit cu mare interes şi încredere mesajul tov. N. Hruşciov adre­sat preşedintelui S.U.A., mesaj care aduce o nouă propunere me­nită să înlăture primejdia unui război. Noi femeile, mamele­ din R.P.R. ne exprimăm profunda re­cunoştinţă faţă de guvernul Uniu­nii Sovietice pentru fermitatea cu care apără pacea, pentru efortu­rile pe care le depune pentru a asigura­ liniştea şi pacea nu nu­mai în Orientul Arab, ci în în­treaga lume. Noi cerem ca guvernele S.U.A. şi Angliei să dea curs propune­rilor făcute de tov. N. Hruşciov de a se convoca de urgenţă con­ferinţa şefilor marilor puteri. Să fie retrase imediat trupele ocupanţilor americani şi englezi din Iordania şi Liban şi să se dea posibilitate popoarelor acestor, ţări să-şi hotărască singure soarta. Cauza popoarelor arabe este o cauză dreaptă, o cauză sfîntă, a spus tov. Stanciu Stoian, secretar general al Ligii romîne pentru prietenie cu popoarele din Asia şi Africa. De aceea, oamenii cinstiţi din întreaga lume, îşi exprimă simpatia şi solidaritatea cu lupta acestor popoare. Monopolurilor şi trusturilor imperialiste, care vor să jefuiască în continuare bogă­ţiile şi popoarele din ţările Orien­tului Apropiat şi Arijiaciu, nu le este însă pe plac lupta pentru li­bertate a popoarelor arabe. Din porunca lor a fost pornită agre­siunea americano-engleză din Li­ban şi Iordania, acţiune care vi­rează totodată Irakul şi celelalte ţari arabe şi pune în pericol pa­cea întregii lumi. . Agresorii ar trebui să ştie că mijloace pentru a potoli setea de libertate a popoarelor arabe nu există. La conferinţa de la Cairo a popoarelor din Asia şi Africa, ce a avut loc la începutul acestui an şi la care au luat parte reprezen­tanţi din peste 40 de ţari, toţi cei care ai fost acolo au trăzu­t şi au simţit ce forţă vulcanică repre­zintă mişcarea de eliberare a po­poarelor afro-asiatice. Faptele arată că au apus pen­tru totdeauna timpurile cînd im­perialiştii puteau sugruma nestin­gheriţi lupta pentru libertate a popoarelor asuprite. Salutăm cu căldură mesajul a­­dresat de tov. N. S. Hruşciov guvernelor american, englez, francez şi indian care arată ca­lea spre înlăturarea primejdiei de război, prin respectarea dreptului popoarelor din Orientul arab de a-şi hotărî singure soarta. Alături de popoarele frăţeşti din ţările lagărului socialist şi de toate forţele progresiste din lume, poporul român va apăra pînă la capăt cauza dreaptă a păcii şi libertăţii popoarelor. A vorbit apoi studentul libanez Salim Maruf, care învaţă la In­stitutul de petrol, gaze şi geolo­gie din Bucureşti. Dragi prieteni, în aceste zile patria mea trece prin momente grele, create de invazia trupelor americane care s-au năpustit ca tîlharii asupra poporului ţării mele ce luptă pentru libertate şi independenţă naţională. Imperialiştii nu vor să înţelea­gă că popoarele mici trebuie să trăiască aşa după cum doresc ele. Noi nu o­orim ră­sboiul, dar dacă agresorii americani ne obli­­gă la război vom fi mai puter­nici ca oricînd şi vom lupta pînă la unul pentru apărarea fiecărui metru pătrat din pămintul patriei noastre, fiind siguri că vom cişti­­ga. Cu lupta dreaptă a poporului libanez sunt solidare toate po­poarele arabe. Alături de noi sunt ţările socialiste în frunte cu U.R.S.S. şi toate popoarele iubi­toare de pace din întreaga lume. Toate popoarele lumii cunosc bine scopul urmărit de imperia­lismul american şi­ englez şi anu­me : acapararea petrolului ţărilor arabe şi subjugarea acestor ţări. Dar aceste planuri murdare nu vor reuşi, ele se vor zdrobi de h­otărîrea de luptă a popoarelor arabe, care vor să trăiască libere, fără imperialişti. Ca student libanez aduc căldu­roase mulţumiri poporului român şi conducătorilor lui pentru spri­jinul frăţesc, dezinteresat, pe (Continuare in pag. 2-a) I MAKKLE MII­ING DIN CAPIT­ALA Piaţa Universităţii in timpul mitingului Foto: D. F. DUMITRU u Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! Anul XIV, Seria II-a, Nr. 2860 4 PAGINI — 20 BANI Marți 22 iulie 1958 Ioan Central al Uniunii Tineretului Muncitor ÎNTĂRIREA CONTINUA a colaborării economice intre Republica Populară Romina si U.R.S.S. In legătură cu elaborarea planurilor de perspec­tivă privind dezvoltarea economiei naţionale ale Republicii Populare Romîne şi ale Uniunii Repu­blicilor Sovietice Socialiste, au avut loc la Mos­cova tratative între delegaţia Republicii Populare Romîne, condusă de Al. Bîrlădeanu, vicepreşedin­te al Consiliului de Miniştri al R. P. Romîne, şi delegaţia Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste condusă de I. I. Kuzmin, vicepreşedinte al Consi­liului de Miniştri al U.R.S.S., preşedintele Comisiei de stat a planificării a U.R.S.S. La tratative au participat din partea română G. Gaston Marin preşedintele Comitetului de stat al planificării, M. Florescu, M. Popescu, miniştri şi alte persoane oficiale , din partea sovietică — V. P. Zotov, N. I. Strokin, E. S. Novoselov, mi­niştri, V. Hlebnicov, vicepreşedinte al Comisiei de stat a planificării, şi alte persoane oficiale. In cursul tratativelor desfăşurate intr-o atmo­sferă de prietenie şi înţelegere reciprocă, s-a căzut de acord asupra volumului livrărilor reciproce de mărfuri pe anii 1959-1965, precum şi asupra unor probleme de colaborare economică între cele două ţări. Uniunea Sovietică, în scopul de a ajuta dezvol­tarea economiei naţionale a Republicii Populare Romîne, va mări în mod considerabil livrările de fontă, minereu de fier, laminate de oţel, aluminiu, concentrat de apatită, sulf, asbest şi alte mărfuri. Uniunea Sovietică va acorda de asemenea ajutor tehnic Republicii Populare Romîne în construirea şi mărirea centralelor electrice, uzinelor chimice şi de prelucrare a petrolului. La rindul său Republica Populară Romînă va mări livrările către Uniunea Sovietică de sodă caustică şi calcinată, negru de fum, mobilă, de ase­menea va livra produse petrolifere, ţevi, utilaje şi alte mărfuri. Tratativele încheiate vor ajuta ambele ţări să ia în considerare mai complet interesele lor reciproce la elaborarea planurilor de dezvoltare în viitor a economiei naţionale. Ca rezultat al tratativelor, la 21 iulie a fost sem­nat un protocol corespunzător. ★ La 21 iulie a plecat din Moscova către patrie delegaţia guvernamentală a Republicii Populare Romîne, care a dus tratative cu delegația guverna­mentală a Uniunii Sovietice in problemele cola­borării economice. TELEGRAMĂ Tovarăşului ALEKSANDER ZAWADZKI preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Polone Tovarăşului JOZEF CIRANKIEWICZ preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Polone Tovarăşului WLADISLAW GOMULKA prim-secretar al Comitetului Central al P.M.­ P. VARŞOVIA Cu ocazia sărbătorii naţionale a Republicii Populare Polone, Ziua Renaşterii, vă transmitem în numele poporului român şi al nostru personal, Dv. şi întregului popor muncitor polonez cele mai sincere şi călduroase felicitări. Poporul român se bucură din toată inima de succesele obţi­nute de poporul polonez, sub conducerea P.M. U.P., în cei 14 ani de la eliberare, în domeniile vieţii politice, economice şi culturale, succese care constituie un fundament puternic pentru dezvoltarea construcţiei socialiste în Republica Populară Polonă. Recenta vizită în ţara noastră a delegaţiei de partid şi guver­namentale poloneze a adus o contribuţie importantă la întărirea prieteniei şi colaborării dintre popoarele noastre. Prietenia şi co­laborarea pe baza principiului internaţionalismului proletar uneşte ţările lagărului socialist într-o mare şi puternică familie — pavăză de nădejde a cuceririlor revoluţionare, a independenţei şi securităţii ţarilor noastre. Urăm poporului frate polonez noi şi mari succese în lupta pentru continua înflorire a Poloniei populare, pentru unitatea de nezdruncinat a lagărului păcii şi socialismului, pentru pace în lu­mea întreagă. GH. GHEORGHIU-DEJ prim secretar al Comitetului Central al P.M.R. CHIVU STOICA preşedintele Consiliului de Miniştri al R.P.R. ION GHEORGHE MAURER preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naţionale a R.P.R. Tinerii mineri din brigada lui Mihai Ştefan extrag cărbune în contul anului 1964 Minerii din brigada condusă de comunistul Vasile Sidorov, de la exploatarea minieră Petrila, au sărbătorit luni un însemnat succes: realizarea sarcinilor de plan pe anul 1959. Pînă în prezent 277 de mineri din Petrila întîmpină ziua de 23 August şi Ziua minerului lucrînd în contul anilor viitori. Printre aceştia se numără şi tinerii mineri din brigada lui Mihai Ştefan, care extrag acum cărbune în contul lu­nii martie a anului 1964.­ S­îmbăta şi duminică led­­e mii de tineri te la oraşe au muncit cu entuziasm pentru terminarea grabnică ! CAMPANIEI AGRICOLE DE VARĂ Telefonul redacţiei a fost ieri dimineaţă asaltat. Din diverse re­giuni ale ţării ne-au sosit veşti despre cei aproape 40.000 de ti­neri de la oraşe, din întreprinderi şi instituţii, care au venit sîmbă­­tă după amiază şi duminică în ajutorul lucrătorilor din agricul­tură la efectuarea muncilor , ur­­gente ce se impun în aceste zile. Miile de tineri care şi-au închi­nat orele lor de odihnă sprijinirii lucrărilor din campania agricolă de vară, au făcut acest lucru din convingerea că în felul acesta vor contribui la grăbirea strîngerii re­coltei din acest an, la evitarea pierderilor ce pot surveni prin î­­­­tîrzierea anumitor munci. Aceasta este o dovadă concludentă a spi­ritului lor patriotic, a dragostei de muncă, a dorinţei lor de a con­tribui la dezvoltarea economică a unităţilor agricole socialiste. In regiunea Galaţi, de pildă, a­­proape 6000 de tineri au plecat cu camioanele în 8 gospodării a­­gricole de stat. Acolo ei au strîns paiele din urma combinelor la mai mult de 500 hectare, au în­cărcat şi descărcat aproape 400 de tone de gru, au privit 136 hectare de grădină şi­ au mai făcut şi alte treburi. In regiunea Constanţa, peste 3.000 de tineri au plecat în gospodăriile agricole de stat şi în gospodăriile agricole colective unde au strîns spice din care au treierat aproape 6000 de kg. boa­be grîu, au clăit snopi pe 170 de hectare, au secerat peste 20 de hectare de grîu, au executat lu­crări de hibridare pe aproape 100 de hectare porumb etc. E lesne de înţeles bucuria că care au fost primiţi în mijlocul lucrătorilor gospodăriilor agri­cole de stat, de pildă din Do­­robanţu, din Moşneni, din Cocar­­geaua, în mijlocul colectiviştilor din Babadag, din Basarabi. Aju­torul pe care tinerii muncitori de la oraş au venit să li-l dea le era de mare preţ. Şi oaspeţii nu le-au înşelat aşteptările. Aceleaşi lucruri se pot spune despre tinerii din regiunea Cluj care, în număr de peste 1000 au muncit în 11 gospodării de stat secerînd griul de pe o suprafaţă mai mare de 100 hectare, prăşind porumbul de pe 8 hectare, săpînd 23 de gropi pentru, însilozat fura­­jele ş.a.m.d., sau despre cei 2000 de tineri din regiunea­­Iaşi care au amenajat 520 de arii, au strîns spice de pe o suprafaţă de 400 hectare, au adunat paiele de pe 20 hectare etc. etc. Ajutorul dat de aceşti tineri unităţilor agricole socialiste, a fă­cut ca ritmul campaniei de recol­tat şi treieriş ca şi al mersului ce­lorlalte­ lucrări să fie mult grăbit şi astfel să existe o mai mare si­guranţă asupra strîngerii la timp (Continuare in pag. 23 a) Peste 200 de tineri muncitori din citeva în­treprinderi din oraşul Constanţa au mers îm­preună la gospodăria agricolă de stat din Do­­robanţu de unde vă prezentăm o imagine foto­grafică. Tinerii de la oraș adună de pe mirişte baloturile de paie în urma preselor de îmbabol­tat. In felul acesta terenul rămîne liber pentru arăturile de vară. t P­enara Consiliului Naţional al Femeilor din R. P. Romînă În zilele de 17 şi 18 iulie a.c. a avut loc şedinţa plenară a Con­siliului Naţional al Femeilor din R. P. Romînă. Preşedinta Consiliului, Maria Rosetti, a prezentat darea de sea­mă a delegaţiei femeilor din ţara noastră care a participat la cel de-al IV-lea Congres al F.D.l.F. ţinut la Viena între 1-5 iunie a.c. A fost aprobat planul de popu­larizare a lucrărilor Congresului F.D.l.F. Consiliul Naţional al Femeilor dezbătînd sarcinile ce reies din hotărîrea partidului şi guvernului privind apărarea avutului obştesc, a adoptat un plan de măsuri in vederea mobilizării femeilor din ţara noastră la apărarea şi întă­rirea proprietăţii socialiste. Consiliul Naţional al Femeilor a exprimat hotărîrea femeilor de a participa mai activ la aplicarea în viaţă a politicii partidului şi guvernului nostru, politică care corespunde năzuinţelor celor mai fierbinţi ale poporului pe calea construirii socialismului şi apă­rarea păcii. Plenara Consiliului Naţional al Femeilor a înfierat şi condamnat agresiunea militară americano­­engleză în Liban şi Iordania care constituie un amestec direct în treburile interne ale acestor ţări, un atentat la pacea lumii. (Agerpres)

Next